COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 20.5.2020

COM(2020) 511 final

Recomandare de

RECOMANDARE A CONSILIULUI

privind Programul național de reformă al Croației pentru 2020 și care include un aviz al Consiliului privind Programul de convergență al Croației pentru 2020

Recomandare de

RECOMANDARE A CONSILIULUI

privind Programul național de reformă al Croației pentru 2020 și care include un aviz al Consiliului privind Programul de convergență al Croației pentru 2020

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 121 alineatul (2) și articolul 148 alineatul (4),

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1466/97 al Consiliului din 7 iulie 1997 privind consolidarea supravegherii pozițiilor bugetare și supravegherea și coordonarea politicilor economice 1 , în special articolul 9 alineatul (2),

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1176/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 noiembrie 2011 privind prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice 2 , în special articolul 6 alineatul (1),

având în vedere recomandarea Comisiei Europene,

având în vedere rezoluțiile Parlamentului European,

având în vedere concluziile Consiliului European,

având în vedere avizul Comitetului pentru ocuparea forței de muncă,

având în vedere avizul Comitetului economic și financiar,

având în vedere avizul Comitetului pentru protecție socială,

având în vedere avizul Comitetului pentru politică economică,

întrucât:

(1)La data de 17 decembrie 2019, Comisia a adoptat Strategia anuală privind creșterea durabilă, care marchează începutul semestrului european 2020 pentru coordonarea politicilor economice. Comisia a ținut cont în mod corespunzător de Pilonul european al drepturilor sociale, proclamat de Parlamentul European, Consiliu și Comisie la 17 noiembrie 2017. De asemenea, la data de 17 decembrie 2019, Comisia a adoptat, pe baza Regulamentului (UE) nr. 1176/2011, Raportul privind mecanismul de alertă, în care a identificat Croația ca fiind unul dintre statele membre pentru care urma să se efectueze un bilanț aprofundat.

(2)Raportul de țară pentru Croația 3 din 2020 a fost publicat la 26 februarie 2020. Acesta a evaluat progresele realizate de Croația în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor specifice țării adoptate de Consiliu la 9 iulie 2019 4 , măsurile adoptate pentru a da curs recomandărilor din anii anteriori, precum și progresele realizate de Croația în direcția îndeplinirii obiectivelor sale naționale din cadrul Strategiei Europa 2020. De asemenea, raportul a inclus un bilanț aprofundat efectuat în temeiul articolului 5 din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011, ale cărui rezultate au fost publicate tot la 26 februarie 2020. În urma analizei sale, Comisia a concluzionat că Croația se confruntă cu dezechilibre macroeconomice legate de nivelurile ridicate ale datoriei publice, private și externe, în contextul unei creșteri potențiale reduse.

(3)La 11 martie 2020, Organizația Mondială a Sănătății a declarat în mod oficial epidemia de COVID-19 pandemie mondială. Este vorba despre o urgență majoră în materie de sănătate publică pentru cetățeni, societăți și economii. Pandemia exercită o presiune uriașă asupra sistemelor naționale de sănătate, perturbă lanțurile de aprovizionare mondiale, duce la volatilitatea piețelor financiare, generează șocuri asupra cererii consumatorilor și produce efecte negative în diferite sectoare. Pandemia pune în pericol locurile de muncă ale cetățenilor, veniturile acestora și activitatea întreprinderilor. Ea a produs un șoc economic major care are deja repercusiuni grave în Uniunea Europeană. La 13 martie 2020, Comisia a adoptat o comunicare 5 prin care invită statele membre să adopte măsuri economice coordonate ca răspuns la criză, în care să fie implicați toți actorii de la nivel național și de la nivelul Uniunii.

(4)Mai multe state membre au declarat starea de urgență sau au introdus măsuri de urgență. Orice măsură de urgență ar trebui să fie strict proporțională, necesară, limitată în timp și conformă cu standardele europene și internaționale și ar trebui să fie supusă controlului democratic și unui control judiciar independent.

(5)La 20 martie 2020, Comisia a adoptat o comunicare privind activarea clauzei derogatorii generale din cadrul Pactului de stabilitate și de creștere 6 . Clauza, prevăzută la articolul 5 alineatul (1), la articolul 6 alineatul (3), la articolul 9 alineatul (1) și la articolul 10 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1466/97, precum și la articolul 3 alineatul (5) și la articolul 5 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1467/97, facilitează coordonarea politicilor bugetare în perioade de încetinire marcată a creșterii economice. În comunicarea sa, Comisia aderă la opinia Consiliului potrivit căreia, având în vedere că se așteaptă ca epidemia de COVID-19 să antreneze o încetinire marcată a creșterii economice, sunt întrunite în prezent condițiile pentru activarea clauzei derogatorii generale. La 23 martie 2020, miniștrii de finanțe ai statelor membre au fost de acord cu evaluarea Comisiei. Activarea clauzei derogatorii generale permite o abatere temporară de la traiectoria de ajustare în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu, cu condiția ca această abatere să nu pună în pericol sustenabilitatea finanțelor publice pe termen mediu. În ceea ce privește componenta corectivă, Consiliul poate decide, de asemenea, pe baza unei recomandări a Comisiei, să adopte o traiectorie fiscal-bugetară revizuită. Clauza derogatorie generală nu suspendă procedurile Pactului de stabilitate și de creștere. Ea autorizează statele membre să se abată de la cerințele bugetare care s-ar aplica în mod normal, permițând în același timp Comisiei și Consiliului să ia măsurile necesare de coordonare a politicilor în cadrul pactului.

(6)Sunt necesare acțiuni susținute pentru a limita și a controla răspândirea pandemiei, a consolida reziliența sistemelor naționale de sănătate, a atenua consecințele socioeconomice prin măsuri de sprijin pentru întreprinderi și gospodării, precum și pentru a asigura condițiile sanitare și în materie de siguranță la locul de muncă adecvate pentru a permite reluarea activității economice. Uniunea ar trebui să utilizeze pe deplin diversele instrumente de care dispune pentru a sprijini eforturile statelor membre în aceste domenii. În paralel, statele membre și Uniunea ar trebui să colaboreze pentru a pregăti măsurile necesare pentru revenirea la o funcționare normală a societăților și a economiilor noastre și pentru reluarea unei creșteri durabile, integrând, printre altele, tranziția către o economie verde și transformarea digitală și valorificând toate lecțiile învățate în urma crizei.

(7)Criza generată de COVID-19 a evidențiat flexibilitatea pe care o oferă piața unică din perspectiva adaptării la situații extraordinare. Cu toate acestea, pentru a se asigura o tranziție rapidă și fără dificultăți către faza de redresare și reluarea liberei circulații a bunurilor, a serviciilor și a lucrătorilor, măsurile excepționale care au fost adoptate și care împiedică funcționarea normală a pieței unice trebuie eliminate de îndată ce nu mai sunt indispensabile. Criza actuală a demonstrat necesitatea elaborării de planuri de pregătire pentru eventualele situații de criză din sectorul sănătății, care să includă, în special, strategii îmbunătățite de achiziții, lanțuri de aprovizionare diversificate și rezerve strategice de bunuri esențiale. Acestea sunt elemente-cheie de care trebuie să se țină seama la elaborarea unor planuri mai ample de pregătire pentru situații de criză.

(8)Legiuitorul Uniunii a modificat deja cadrele legislative relevante 7 pentru a le permite statelor membre să mobilizeze toate resursele neutilizate din fondurile structurale și de investiții europene, astfel încât să poată contracara efectele excepționale ale pandemiei de COVID-19. Aceste modificări vor oferi o flexibilitate suplimentară, precum și proceduri simplificate și optimizate. Pentru a atenua presiunile asupra fluxurilor de numerar, statele membre vor putea beneficia, de asemenea, de o rată de cofinanțare de 100 % din bugetul Uniunii pentru exercițiul contabil 2020-2021. Croația este încurajată să valorifice pe deplin aceste posibilități pentru a veni în ajutorul persoanelor și al sectoarelor celor mai afectate de dificultățile actuale.

(9)Consecințele socioeconomice ale pandemiei vor fi probabil de proporții și vor fi resimțite în mod inegal în diferitele regiuni ale Croației din cauza specializării diferite a acestora. Regiunile de coastă și insulele, care se bazează în principal pe turism, vor fi afectate în mod deosebit. Prin urmare, situația actuală impune adoptarea unor politici de răspuns specifice.

(10)La 30 aprilie 2020, Croația și-a prezentat Programul național de reformă pentru 2020 și Programul de convergență pentru 2020. Pentru a se ține seama de legăturile dintre cele două programe, acestea au fost evaluate în același timp.

(11)În prezent, Croația se încadrează în componenta preventivă a Pactului de stabilitate și de creștere și face obiectul regulii privind datoria.

(12)În Programul de convergență al Croației pentru 2020, guvernul preconizează o deteriorare a soldului global al bugetului general de la un excedent de 0,4 % din PIB în 2019 la un deficit de 6,8 % din PIB în 2020, iar apoi o ameliorare la un deficit de 2,4 % din PIB în 2021. După ce a scăzut la 73,2 % din PIB în 2019, se estimează că ponderea datoriei publice în PIB va crește la 86,7 % în 2020, conform Programului de convergență pentru 2020. Perspectivele macroeconomice și fiscal-bugetare sunt afectate de un grad ridicat de incertitudine din cauza pandemiei de COVID-19.

(13)Ca răspuns la pandemia de COVID-19 și în cadrul unei abordări coordonate la nivelul Uniunii, Croația a adoptat măsuri bugetare menite să consolideze capacitatea sistemului său de sănătate, să țină sub control pandemia și să ofere ajutor cetățenilor și întreprinderilor celor mai afectate. Conform Programului de convergență pentru 2020, aceste măsuri bugetare reprezintă 2,8 % din PIB. Cele două măsuri principale constau în subvenția acordată întreprinderilor pentru păstrarea angajaților și în scutirile fiscale acordate întreprinderilor celor mai grav afectate. În plus, Croația a adoptat măsuri care, deși nu au un impact bugetar direct, vor contribui la sprijinirea cu lichidități a întreprinderilor; în Programul de convergență pentru 2020, aceste măsuri sunt estimate la 1,3 % din PIB. Printre măsurile respective se numără amânarea plății impozitului pe venitul persoanelor fizice și a impozitului pe profit, precum și a plății contribuțiilor sociale. În general, măsurile adoptate de Croația sunt conforme cu orientările stabilite în Comunicarea Comisiei privind răspunsul economic coordonat la epidemia de COVID-19. Implementarea integrală a acestor măsuri, urmată, atunci când condițiile economice vor permite acest lucru, de reorientarea politicilor bugetare în sensul adoptării unor măsuri prudente, va contribui la menținerea sustenabilității finanțelor publice pe termen mediu.

(14)Pe baza previziunilor Comisiei din primăvara anului 2020, în condițiile menținerii politicilor actuale, se preconizează că soldul bugetului general al Croației va fi de ­7,1 % din PIB în 2020 și de -2,2 % din PIB în 2021. Se preconizează că ponderea datoriei publice în PIB va ajunge la 88,6 % din PIB în 2020 și va scădea la 83,4 % în 2021.

(15)La 20 mai 2020, Comisia a publicat un raport, întocmit în conformitate cu articolul 126 alineatul (3) din tratat, în contextul în care, conform estimărilor, este probabil ca Croația să nu poată respecta, în 2020, pragul de deficit de 3 % din PIB. În general, analiza sugerează că nu se respectă criteriul privind deficitul, astfel cum este definit în tratat și în Regulamentul (CE) nr. 1467/1997.

(16)Ca răspuns la pandemie, Croația a luat rapid măsuri de anvergură pentru a-și proteja cetățenii și a limita răspândirea virusului. În urma pandemiei (și a măsurilor conexe de limitare a răspândirii bolii), activitatea întreprinderilor a fost perturbată gravă, cu efecte negative asupra pieței forței de muncă. Conform previziunilor Comisiei, se estimează că PIB-ul real va suferi o scădere de 9,1 % în 2020 și apoi se va redresa cu 7,5 % în 2021, în timp ce rata șomajului va crește la 10,2 % în 2020 și se va îmbunătăți apoi, ajungând la 7,4 % în 2021. Sectorul turismului, care reprezintă o parte foarte importantă a economiei croate, va fi puternic afectat. În același timp, Croația a trebuit să facă față și efectelor unui cutremur cu magnitudine ridicată, produs la 22 martie 2020, care a afectat capitala Zagreb. Pentru a atenua impactul negativ asupra economiei, Croația a luat o serie de măsuri ambițioase, inclusiv măsuri de sprijin salarial, scutiri de plata impozitelor și a contribuțiilor sociale și amânări la plata acestora, sprijin pentru IMM-uri, garanții suplimentare pentru asigurările la export și moratorii la plata ratelor la împrumuturi, precum și măsuri specifice pentru sectorul turismului și alte sectoare grav afectate.

(17)Pandemia de COVID-19 reprezintă un test al rezistenței sistemului de sănătate croat. Deși accesul la asistența medicală este în general bun în Croația, nevoile medicale nesatisfăcute din cauza distanței sunt printre cele mai mari din Uniune. Distribuirea geografică mai echilibrată a personalului medical și a infrastructurii sanitare ar facilita accesul la serviciile de sănătate. Este loc de îmbunătățiri în ceea ce privește repartizarea responsabilității pentru unitățile medicale din Croația între administrația centrală și autoritățile județene. Administrația centrală trebuie să acopere datoriile spitalelor deținute de județe, dar are la dispoziție doar mijloace limitate pentru a influența modul în care acestea sunt gestionate. Este esențial ca administrația centrală și autoritățile județene să coopereze mai strâns pentru a asigura livrarea produselor medicale esențiale și capacitatea de a lua măsuri de limitare a răspândirii COVID-19. Utilizarea instrumentelor de e-sănătate permite reducerea contactelor directe între personalul medical și pacienți, reducând, totodată, riscul de infectare. Prescripțiile electronice sunt utilizate pe scară largă, dar numai un procent foarte scăzut de trimiteri și dosare medicale sunt digitalizate.

(18)Din cauza încetinirii activității economice, angajatorii au dificultăți în a plăti salariile; se preconizează că acest lucru va duce la creșterea șomajului și a nivelului de sărăcie, accentuând și mai mult disparitățile teritoriale. În mod tradițional, participarea la măsuri de politică active în domeniul pieței forței de muncă a fost foarte scăzută, însă astfel de programe capătă mai multă importanță în contextul actual. Pentru a le oferi sprijin angajatorilor și pentru a reduce cât mai mult numărul concedierilor, ar trebui să se consolideze astfel de măsuri, precum și alte măsuri de sprijin delimitate în timp, în special șomajul tehnic. Pe termen scurt, acestea mențin locurile de muncă, dar pe termen mediu ar trebui să se îmbunătățească anticiparea nevoilor pieței forței de muncă în faza de redresare. Serviciul public croat de ocupare a forței de muncă ar trebui să își intensifice eforturile în ceea ce privește sprijinirea forței de muncă în dezvoltarea competențelor adecvate (de exemplu, competențele digitale), elaborarea de strategii de sensibilizare a populației inactive și combaterea muncii nedeclarate. Ajutorul de șomaj nu oferă o plasă de siguranță lucrătorilor disponibilizați, deoarece atât gradul de acoperire, cât și gradul de adecvare ale acestuia sunt scăzute. Se estimează, de asemenea, că ajutorul pentru venitul minim are o capacitate insuficientă de a reduce sărăcia într-un context marcat de rate ridicate de sărăcie și excluziune socială, disparități teritoriale și factori de risc legați de vârstă, gen și handicap.

(19)Fiabilitatea conectivității la internet este problematică. Gospodăriile din Croația nu au acces larg la internet de mare viteză. Aproximativ 70 % din gospodării au acces la servicii în bandă largă în puncte fixe, iar numai 6 % au acces la servicii în bandă largă în puncte fixe de cel puțin 100 Mbps. Mai ales în zonele rurale, această situație ar putea împiedica munca și educația la distanță, în special în rândul grupurilor vulnerabile, cum ar fi elevii din familii defavorizate sau elevii cu handicap. Aceste grupuri riscă să fie excluse în contextul tranziției bruște către o societate mai digitalizată. Ar trebui intensificate, în strânsă cooperare cu partenerii sociali, modalitățile de lucru alternative care se bazează pe tehnologia digitală, întrucât procentul lucrătorilor care lucrează de la distanță (6-7 %) se situează la jumătate din media UE.

(20)Deficitul de forță de muncă afectează constant anumite sectoare ale economiei, în principal din cauza lacunelor în materie de competențe. Promovarea dobândirii competențelor adecvate, inclusiv a competențelor digitale, în timpul educației și formării inițiale, precum și ulterior, prin recalificare și perfecționare, ar putea spori productivitatea și elimina lacunele în materie de competențe. Calitatea și caracterul incluziv al sistemului de educație și formare ar trebui îmbunătățite la toate nivelurile și ar trebui să se continue reforma programelor școlare. Introducerea educației digitale și-a dovedit deja valoarea în contextul crizei actuale; este necesar să se dezvolte în continuare infrastructura și materialele necesare pentru educația și formarea digitală, precum și competențele digitale ale profesorilor, ale elevilor și ale adulților.

(21)Croația ar trebui să sprijine fluxul continuu de credite și alte forme de finanțare, inclusiv finanțarea nebancară, către debitorii viabili care sunt afectați de criză. Croația a adoptat o serie de scheme de stimulare și de sprijin pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri). Ar trebui continuate eforturile de oferire a unui sprijin de lichiditate rapid și susținut pentru întreprinderi, punându-se accentul în special pe IMM-uri, prin intermediul împrumuturilor și al garanțiilor, în special al garanțiilor de stat, în scopul ieșirii din criză și al facilitării redresării. Întreprinderile din Croația se bazează în mare măsură pe credite bancare și pe fluxuri de numerar pentru a-și satisface nevoile de finanțare. Sistemul bancar ar trebui sprijinit prin garanții astfel încât să se deschidă spre noi finanțări pentru IMM-uri și să îmbunătățească accesul la finanțare. În procesul de elaborare și punere în aplicare a acestor măsuri, trebuie să se țină seama de reziliența sectorului bancar. Scutirea de la plata impozitelor și a contribuțiilor sociale și autorizarea amânării acestor plăți au contribuit, de asemenea, la îmbunătățirea lichidității întreprinderilor.

(22)S-au depus noi eforturi de reducere a sarcinii administrative și a restricțiilor de reglementare. Cu toate acestea, în general, funcționarea întreprinderilor este în continuare frânată de un nivel încă ridicat al sarcinii administrative și de reglementare, de exemplu în ceea ce privește autorizațiile, cerințele de raportare și procedurile fiscale. Se înregistrează progrese în ceea ce privește identificarea sarcinilor administrative și financiare, prin consultări cu părțile interesate și prin intermediul unui site specific, și se introduc măsuri de reducere a celor mai împovărătoare obligații. De asemenea, este deosebit de important să se asigure accesul facil la profesii și exercitarea cu ușurință a profesiilor, prin optimizarea cadrelor de reglementare și a procedurilor administrative aferente acestora, în special pentru IMM­uri și microîntreprinderi, inclusiv pentru persoanele care desfășoară activități profesionale în regim independent. S-a efectuat o revizuire a taxelor parafiscale, iar guvernul a adoptat, în mai 2020, un prim plan de acțiune.

(23)Pentru a încuraja redresarea economică, va fi important să se acorde prioritate finanțării proiectelor de investiții publice mature și să se promoveze investițiile private, inclusiv prin reformele relevante. Croația ar trebui să promoveze investițiile în sectoarele care favorizează creșterea economică, contribuind la tranziția verde și la cea digitală. O infrastructură digitală modernă și robustă este esențială pentru transformarea digitală a administrației publice și a întreprinderilor. O condiție prealabilă în contextul tranziției digitale este să se realizeze investiții în rețelele de foarte mare capacitate, inclusiv în rețelele 5G. Investițiile ar trebui să sprijine obiectivele Croației în materie de decarbonizare și tranziție energetică, prezentate în Planul național al Croației privind energia și clima. În Croația, există posibilități și oportunități deosebite de investiții în domenii precum transportul urban și feroviar durabil, eficiența energetică, sursele regenerabile de energie și infrastructura de mediu. În plus, Croația se situează mult sub media UE în ceea ce privește gestionarea apei și a deșeurilor și sunt necesare investiții pentru a susține dezvoltarea economică a Croației. Programarea Fondului pentru o tranziție justă pentru perioada 2021-2027 ar putea ajuta Croația să abordeze unele dintre provocările legate de tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic, în special în teritoriile menționate în anexa D la raportul de țară. Acest lucru i-ar permite Croației să utilizeze acest fond în mod optim.

(24)Eficiența administrației publice croate este sub media UE. Capacitatea scăzută de elaborare și punere în aplicare a politicilor și proiectelor afectează eficacitatea și rapiditatea; acest aspect a fost evidențiat în timpul crizei în ceea ce privește punerea în aplicare a fondurilor structurale și de investiții, care reprezintă o oportunitate deosebită pentru Croația de a atenua consecințele crizei și de a sprijini redresarea economiei. Punerea în aplicare a noului sistem de planificare strategică, precum și strategia națională de dezvoltare anunțată nu avansează. Mai mult decât atât, administrația publică este caracterizată de un grad ridicat de fragmentare teritorială și de un dezechilibru între responsabilități și resurse la nivel local, ceea ce contribuie la calitatea neuniformă a serviciilor publice furnizate în țară și generează costuri administrative.

(25)Volumul substanțial de cauze pendinte și procedurile judiciare de lungă durată în materie civilă și comercială continuă să afecteze mediul de afaceri și soluționarea efectivă a cazurilor de insolvență, iar problemele de calitate și eficacitate care afectează justiția penală îngreunează lupta împotriva infracțiunilor economice și financiare. S-au realizat progrese în ceea ce privește soluționarea celor mai vechi cauze pendinte și utilizarea comunicațiilor electronice în instanțe, dar mai este loc de îmbunătățiri.

(26)Deși prezentele recomandări se concentrează pe abordarea impactului socioeconomic al pandemiei și pe facilitarea redresării economice, recomandările specifice țării pentru 2019, adoptate de Consiliu la 9 iulie 2019, au vizat și reformele care sunt esențiale pentru abordarea provocărilor structurale pe termen mediu spre lung. Recomandările respective rămân pertinente și vor continua să fie monitorizate în anul care urmează, pe parcursul întregului ciclu anual al semestrului european. Același lucru este valabil și pentru recomandările privind politicile economice legate de investiții. Acestea din urmă ar trebui luate în considerare pentru programarea strategică a fondurilor aferente politicii de coeziune pentru perioada de după 2020, inclusiv pentru măsurile de atenuare și strategiile de ieșire din criza actuală.

(27)Sectorul financiar al Croației este bine capitalizat și profitabil, iar calitatea activelor în sectorul bancar s-a îmbunătățit în ultimii ani. Cu toate acestea, instituțiile financiare vor întâmpina probabil anumite dificultăți, având în vedere expunerile lor față de sectoarele cele mai vulnerabile la efectele pandemiei de COVID-19. Au fost introduse măsuri menite să atenueze impactul negativ pe care măsurile de limitare a răspândirii virusului îl au asupra întreprinderilor. Este esențial ca aceste măsuri să fie temporare, strict legate de epidemie și adecvate pentru a ajuta întreprinderile care se confruntă cu dificultăți financiare să își restabilească viabilitatea. O astfel de abordare va veni în sprijinul întreprinderilor, fără a submina progresele realizate de Croația în ceea ce privește îmbunătățirea stabilității sectorului său financiar.

(28)Eforturile susținute de consolidare a cadrului de prevenire și sancționare a corupției sunt esențiale pentru asigurarea redresării în urma crizei provocate de pandemia de COVID-19 și a unei alocări și repartizări eficiente, responsabile și transparente a fondurilor și a resurselor. Deși au fost puse în aplicare parțial mai multe planuri de acțiune, întreprinderile se confruntă în continuare, pe scară largă, cu probleme legate de corupție și de conflictele de interese. Sunt necesare eforturi suplimentare pentru a consolida cadrul de prevenire și sancționare a corupției în vederea garantării utilizării transparente și eficiente a fondurilor publice. Sunt necesare instrumente mai eficace de prevenire și sancționare a cazurilor de corupție, în special la nivel local. Se impune în continuarea necesitatea consolidării mecanismelor de supraveghere pentru funcționarii locali și pentru persoanele numite în cadrul întreprinderilor publice locale, precum și necesitatea asigurării capacității Comisiei privind conflictele de interese de a-și îndeplini rolul esențial de prevenire. Se preconizează că în 2020 vor fi lansate inițiative de sporire a transparenței, cum ar fi publicarea declarațiilor de avere ale judecătorilor și procurorilor.

(29)Semestrul european oferă cadrul pentru coordonarea continuă a politicilor economice și de ocupare a forței de muncă în Uniune, care poate contribui la o economie durabilă. Statele membre au evaluat progresele înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD) ale Organizației Națiunilor Unite în programele lor naționale de reformă pentru 2020. Prin asigurarea punerii în aplicare depline a recomandărilor de mai jos, Croația va contribui la realizarea de progrese în vederea îndeplinii ODD și la eforturile comune de asigurare a durabilității competitive în Uniune.

(30)În contextul semestrului european 2020, Comisia a efectuat o analiză cuprinzătoare a politicii economice a Croației, pe care a publicat-o în raportul de țară din 2020. De asemenea, Comisia a evaluat Programul de convergență pentru 2020 și Programul național de reformă pentru 2020, precum și măsurile luate ca urmare a recomandărilor adresate Croației în anii precedenți. Având în vedere necesitatea consolidării guvernanței economice globale a Uniunii prin oferirea unei contribuții la nivelul Uniunii la deciziile naționale viitoare, Comisia a ținut seama nu numai de relevanța acestor programe pentru o politică fiscal-bugetară și socioeconomică sustenabilă în Croația, ci și de conformitatea lor cu normele și orientările Uniunii.

(31)Consiliul a examinat Programul de convergență pentru 2020 prin prisma acestei evaluări, iar avizul său 8 se reflectă îndeosebi în recomandarea 1 de mai jos.

(32)În lumina bilanțului aprofundat realizat de Comisie și a acestei evaluări, Consiliul a examinat Programul național de reformă pentru 2020 și Programul de convergență pentru 2020. Prezentele recomandări iau în considerare necesitatea de a combate pandemia și de a facilita redresarea economică, ca prim pas necesar pentru a permite o ajustare a dezechilibrelor. Recomandările care vizează în mod direct remedierea dezechilibrelor macroeconomice identificate de Comisie în temeiul articolului 6 din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011 se reflectă în recomandările 1, 2, 3 și 4,

RECOMANDĂ ca, în 2020 și în 2021, Croația să întreprindă acțiuni astfel încât:

1.În conformitate cu clauza derogatorie generală, să ia toate măsurile necesare pentru a combate în mod eficace pandemia, a susține economia și a sprijini redresarea viitoare. Să aplice, atunci când condițiile economice vor permite acest lucru, politici fiscal-bugetare menite să asigure poziții fiscal-bugetare prudente pe termen mediu și să asigure sustenabilitatea datoriei, sporind, în același timp, investițiile. Să îmbunătățească reziliența sistemului de sănătate. Să promoveze distribuirea geografică echilibrată a personalului medical și a infrastructurii sanitare, cooperarea mai strânsă între toate nivelurile administrației și investițiile în domeniul e-sănătății.

2.Să consolideze măsurile și instituțiile de pe piața forței de muncă și să îmbunătățească gradul de adecvare a indemnizațiilor de șomaj și a sistemelor de garantare a unui venit minim. Să sporească accesul la infrastructura și serviciile digitale. Să promoveze dobândirea de competențe.

3.Să mențină măsurile de acordare de lichidități pentru întreprinderile mici și mijlocii și pentru lucrătorii independenți. Să reducă și mai mult taxele parafiscale și restricțiile prevăzute de reglementările piețelor bunurilor și serviciilor. Să avanseze finanțarea proiectelor de investiții publice mature și să promoveze investițiile private pentru a favoriza redresarea economică. Să direcționeze cu prioritate investițiile către tranziția verde și cea digitală, în special către infrastructura de mediu, transportul urban și feroviar durabil, producția și utilizarea energiei în mod nepoluant și eficient și internetul în bandă largă de mare viteză.

4.Să consolideze capacitatea și eficiența administrației publice în ceea ce privește elaborarea și punerea în aplicare de proiecte și politici publice la nivel central și local. Să îmbunătățească eficiența sistemului judiciar.

Adoptată la Bruxelles,

(1)    JO L 209, 2.8.1997, p. 1.

(2)    JO L 306, 23.11.2011, p. 25.

(3)    Documentul de lucru al serviciilor Comisiei SWD(2020) 510 final.

(4)    JO C 301, 5.9.2019, p. 117.

(5)    COM(2020) 112 final.

(6)    COM(2020) 123 final.

(7)

   Regulamentul (UE) 2020/460 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 martie 2020 de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013 și (UE) nr. 508/2014 în ceea ce privește anumite măsuri specifice menite să mobilizeze investiții în sistemele de sănătate ale statelor membre și în alte sectoare ale economiilor acestora ca reacție la epidemia de COVID-19 (Inițiativa pentru investiții ca reacție la coronavirus) (JO L 99, 31.3.2020, p. 5) și Regulamentul (UE) 2020/558 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 aprilie 2020 de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1301/2013 și (UE) nr. 1303/2013 în ceea ce privește măsuri specifice de asigurare a unei flexibilități excepționale pentru utilizarea fondurilor structurale și de investiții europene ca reacție la epidemia de COVID-19 (JO L 130, 24.4.2020, p. 1).

(8)    Emis în temeiul articolului 9 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1466/97 al Consiliului.