COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 1.7.2020

COM(2020) 277 final

2020/0132(NLE)

Propunere de

RECOMANDARE A CONSILIULUI

privind „O punte către locuri de muncă – consolidarea Garanției pentru tineret”

și

de înlocuire a Recomandării Consiliului din 22 aprilie 2013 privind înființarea unei garanții pentru tineret

{SWD(2020) 124 final}

EXPUNERE DE MOTIVE

1.CONTEXTUL PROPUNERII

•Motivele și obiectivele propunerii

Propunere de Recomandare a Consiliului privind „O punte către locuri de muncă – consolidarea Garanției pentru tineret” răspunde unui angajament politic al președintei Comisiei, dna Ursula von der Leyen, și a fost anunțată în comunicarea din 14 ianuarie 2020, intitulată „ O Europă socială puternică pentru tranziții juste ” 1 . Ea reprezintă o contribuție importantă la implementarea în curs a Pilonului european al drepturilor sociale, întărind principiul 4, intitulat „sprijin activ pentru ocuparea forței de muncă”. Propunerea face parte dintr-o serie de măsuri propuse de Comisie pentru stimularea ocupării forței de muncă în rândul tinerilor, prezentate în Comunicarea „Sprijinirea ocupării forței de muncă în rândul tinerilor: o punte către locuri de muncă pentru generația viitoare” 2 .

Recomandarea Consiliului privind înființarea unei Garanții pentru tineret a fost adoptată în 2013 ca reacție la ultima criză economică și la rata șomajului în rândul tinerilor rezultată în urma acesteia (printre cei cu vârste cuprinse între 15 și 24 de ani), care a crescut, în medie, până la un nivel foarte ridicat de 24,4 % în UE, și cu peste 50 % în unele state membre. Pe lângă existența șomajului în rândul tinerilor, 6,5 milioane de tineri (cu vârste cuprinse între 15 și 24 de ani) nu erau încadrați profesional și nu urmau niciun program educațional sau de formare (NEET).

La șapte ani de la lansare, Garanția pentru tineret a devenit o realitate în întreaga UE, însă provocările nu au dispărut în totalitate. În fiecare an, peste 3,5 milioane de tineri beneficiază, în cadrul Garanției pentru tineret, de o ofertă de angajare, de continuare a educației, de intrare în ucenicie sau de efectuare a unui stagiu. Inițiativa „Locuri de muncă pentru tineri” (Youth Employment Initiative, YEI) pentru perioada 2014-2020 (cu o contribuție totală a UE de aproape 9 miliarde EUR 3 ), alături de investițiile suplimentare din partea Fondului social european, a reprezentat o resursă financiară esențială a UE în sprijinirea implementării acesteia. Rata șomajului în rândul tinerilor și rata tinerilor NEET au scăzut substanțial. Înainte de criza provocată de COVID-19, rata șomajului în rândul tinerilor (15-24 de ani) scăzuse, în medie, la 14,9 %, față de nivelul său maxim de 24,4 % din 2013. Ameliorarea contextului macroeconomic a jucat cu siguranță un rol, însă un studiu recent sugerează că Garanția pentru tineret, împreună cu finanțarea europeană, a creat oportunități pentru tineri și a declanșat reforme structurale la nivelul serviciilor publice de ocupare a forței de muncă și al sistemelor de învățământ din statele membre 4 .

Cu toate acestea, pandemia de COVID-19 și impactul său economic vor pune în pericol această evoluție pozitivă. Previziunile economice ale Comisiei din primăvara anului 2020 indică faptul că economia UE se va contracta cu 7,4 % în 2020 – cea mai profundă recesiune din istoria sa – iar tinerilor care vor intra în rândul forței de muncă în această perioadă le va fi mai greu să-și asigure un prim loc de muncă 5 . Într-adevăr, crizele anterioare arată că tinerii sunt susceptibili de a fi cel mai grav afectați. De obicei, aceștia sunt primii care sunt concediați. Ei lucrează mai des în economia informală sau în forme atipice de ocupare a forței de muncă, cu o protecție socială redusă sau inexistentă. Ei sunt suprareprezentați în sectoarele devastate de pandemie (de exemplu, turism, cazare, munca sezonieră în agricultură, comerțul cu ridicata și cu amănuntul, în care femeile sunt, la rândul lor, suprareprezentate), unde munca la distanță nu poate fi o opțiune. În plus, unii dintre aceștia suferă încă de pe urma recesiunii economice anterioare și se confruntă în prezent cu riscul de a fi afectați din nou de o criză economică mondială.

Prin urmare, consolidarea în acest moment a Garanției pentru tineret este importantă pentru a contribui la atenuarea impactului crizei COVID-19 și la prevenirea unei noi crize a șomajului în rândul tinerilor. Propunerea se bazează pe experiența și lecțiile învățate pe parcursul celor 7 ani de implementare a Garanției pentru tineret din 2013 și integrează realitățile în schimbare de pe piața muncii, precum și dubla tranziție digitală și verde.

Ca parte a lecțiilor învățate, Garanția pentru tineret trebuie să se adreseze unui grup-țintă mai larg și să devină mai incluzivă. Rezultatele agregate la nivelul UE indică faptul că, luate împreună, programele din cadrul Garanției pentru tineret nu se adresează încă unei majorități a tinerilor care devin NEET, iar pentru mulți dintre cei care sunt înregistrați, timpul scurs până la momentul în care ei pot să beneficieze de o ofertă depășește cele patru luni prevăzute. Prea mulți sunt cei care se luptă încă să facă față cheltuielilor curente sau a căror capacitate de inserție profesională este pusă la încercare. Mulți tineri care provin adesea din medii socioeconomice defavorizate nu au acces la educație și formare de calitate sau întâmpină obstacole în tranziția lor de la școală la muncă. Câștigurile la nivelul ocupării forței de muncă nu au fost distribuite în mod uniform între state membre și regiuni 6 , anumite grupuri ale populației tinere fiind dezavantajate în mod disproporționat (de exemplu, persoanele cu un nivel scăzut de calificare, cei care locuiesc în zone rurale sau în zone îndepărtate 7 , tinerii cu handicap, cei care provin din familii de migranți sau cei care aparțin unor minorități rasiale și etnice, de exemplu romii) 8 . 

În timp ce rata șomajului în rândul tinerilor a scăzut în medie până la începutul anului 2020, rata tinerilor inactivi a rămas stabilă sau chiar a crescut în majoritatea statelor membre. Spre deosebire de tinerii șomeri, tinerii inactivi nici măcar nu își caută un loc de muncă, din cauze precum propria boală sau barierele întâmpinate de tinerii cu handicap, responsabilitățile de îngrijire a copiilor sau a adulților dependenți sau alte responsabilități personale sau familiale. 

Printre tinerii NEET, disparitatea de gen a crescut oarecum în acești ani. În medie, la nivelul UE, disparitatea era de 3,2 puncte procentuale în 2013 și a atins 3,8 puncte procentuale în 2019 9 . Inactivitatea este de asemenea mai frecventă în rândul tinerilor NEET de sex feminin 10 . În consecință, dimensiunea de gen va fi consolidată. Campaniile specifice de sensibilizare și de comunicare pot aborda stereotipurile de gen la o vârstă fragedă și încurajează tinerele să aleagă o gamă mai largă de parcursuri educaționale și de ocupații. Femeile tinere pot fi sprijinite prin consiliere, orientare și mentorat, asigurându-se faptul că acestea își cunosc atât potențialul, cât și drepturile. Printre aceste măsuri se numără încurajarea, precum și abordarea stereotipurilor de gen în alegerile educaționale și profesionale. În acest sens, etapa de pregătire se bazează și pe orientarea către parteneri care oferă servicii sociale de sprijinire, precum îngrijirea copilului, asistența medicală și asistența psihologică.

Tinerii cu handicap au rate de ocupare mult mai scăzute decât tinerii fără handicap, iar disparitatea în materie de ocupare a forței de muncă față de tinerii fără handicap este în creștere 11 . O educație și formare incluzive, asigurarea accesibilității și a unei amenajări corespunzătoare, precum și combaterea stereotipurilor referitoare la handicap la locul de muncă pot stimula participarea tinerilor cu handicap pe piața muncii.

Demografia Europei este în schimbare. Din cauza îmbătrânirii populației, numeroase zone rurale din Europa se confruntă cu o scădere a populației. Deși dubla tranziție poate oferi oportunități, acest lucru nu se va întâmpla în mod automat și s-ar putea ca oportunitățile în sine să nu fie suficiente pentru a reduce disparitățile dintre tinerii din mediul rural și cei din mediul urban. Tinerii care locuiesc în zone rurale și/sau îndepărtate, în special cei care se confruntă deja cu dezavantaje pe alte fronturi, vor avea nevoie de sprijin direcționat, iar infrastructura și accesul la servicii din aceste zone trebuie să fie îmbunătățite. Aceste măsuri vor oferi oportunități în zonele respective și vor contribui la evitarea exodului creierelor și a sporirii declinului populației. În același timp, tinerii care trăiesc în zone urbane defavorizate continuă să se confrunte cu obstacole specifice în calea integrării lor pe piața muncii 12 .

În plus, lumea muncii se află în plină schimbare. Evoluțiile în curs, cum ar fi automatizarea și digitalizarea producției și a serviciilor, continuă să remodeleze piețele muncii. Tranzițiile de la un loc de muncă la altul devin din ce în ce mai frecvente și numeroși tineri trec de la angajare la șomaj sau inactivitate sau sunt blocați în forme de muncă atipice precare. În particular, tinerii sunt suprareprezentați în cazul locurilor de muncă non-standard, cum ar fi munca pe platformele digitale sau munca ocazională („gig work”), care nu oferă întotdeauna acces la o protecție socială adecvată. În plus, comparativ cu alte categorii de vârstă, tinerii sunt expuși unui risc mai mare de a-și pierde locul de muncă din cauza automatizării, dat fiind că locurile de muncă de început de carieră tind să aibă o pondere mai mare a sarcinilor automatizabile.

În plus, dubla tranziție mai amplă către o economie mai digitală și mai verde va oferi noi oportunități, deoarece este probabil ca în aceste sectoare să se creeze locuri de muncă. Acest lucru presupune, însă, ca tinerii să dețină competențele adecvate pentru a se adapta la evoluția cerințelor profesionale. Se preconizează că competențele digitale – care, alături de competențe non-tehnice cum ar fi cele antreprenoriale și de gestionare a carierei, sunt necesare pentru tranziția verde – vor dobândi o importanță tot mai mare. Investițiile actuale în capitalul uman al tinerilor europeni vor contribui la adaptarea economiilor sociale de piață ale Europei la exigențele viitorului: existența unei forțe de muncă active, inovatoare și calificate este totodată o condiție prealabilă pentru competitivitatea Europei la nivel mondial.

În acest context, actuala propunere vizează restructurarea cadrului de politică pentru a sprijini mai bine capacitatea de inserție profesională a tinerilor și a evita o nouă criză a șomajului în rândul tinerilor. Pentru atingerea acestor obiective, propunerea:

·Asigură faptul că toți tinerii sub 30 de ani primesc o ofertă de bună calitate în ceea ce privește angajarea, continuarea educației, intrarea în ucenicie sau efectuarea unui stagiu, în termen de patru luni de la intrarea în șomaj sau de la absolvirea unei forme de învățământ formale. Acest obiectiv principal ambițios al Garanției pentru tineret este menținut, în timp ce categoria de vârstă este lărgită astfel încât să includă tinerii cu vârste cuprinse între 25 și 29 de ani 13 .

·Astfel, se recunoaște faptul că tranziția de la școală la muncă și integrarea sustenabilă pe piață durează mai mult, din cauza naturii schimbătoare a muncii și a competențelor cerute. Propunerea se aliniază, de asemenea, practicilor naționale existente: măsurile și programele legate de tineret sunt în general disponibile pentru tinerii în vârstă de până la 29 de ani, iar majoritatea statelor membre consideră deja tinerii cu vârste cuprinse între 25 și 29 de ani ca făcând parte din grupul-țintă 14 . În egală măsură, propunerea recunoaște faptul că, în perioada de recesiune economică survenită ca urmare a pandemiei de COVID-19, o parte importantă a persoanelor cu vârste cuprinse între 25 și 29 de ani ar putea intra în șomaj și necesita sprijin.

·Include o distincție între tinerii NEET temporari (deseori cu studii superioare, uneori cu experiență profesională, probabil concediați din cauza pandemiei de COVID-19 sau intrați recent pe piața muncii în timpul crizei, după terminarea studiilor) și tinerii NEET pe termen mai lung (care provin deseori din grupuri vulnerabile, au un nivel scăzut de educație și necesită eforturi suplimentare). Acest lucru permite o abordare mai individualizată și mai bine direcționată în cazul ambelor grupuri, având în vedere că al doilea grup ar putea avea nevoie de mai mult sprijin.

·Informează și activează un număr mai mare de tineri, în particular femei, din toate mediile, asigurându-se că nimeni nu este lăsat în urmă. Acest lucru se va realiza prin campanii de sensibilizare și comunicare mai eficiente și mai bine orientate, inclusiv prin abordarea provocărilor cu care se confruntă zonele rurale sau mai îndepărtate și grupurile sociale cele mai vulnerabile.

·Urmărește să sprijine tinerii în ceea ce privește acumularea de experiență în muncă și dezvoltarea competențelor adecvate pentru o lume a muncii aflată în schimbare, în special a competențelor relevante pentru tranziția verde și cea digitală și a celor care corespund nevoilor de pe piața muncii. Prin urmare, este important ca tinerii să fie acompaniați și consiliați în mod corespunzător în ceea ce privește perspectivele și nevoile profesionale de pe piața muncii.

În particular, deoarece peste 90 % din locurile de muncă necesită în prezent competențe digitale, Comisia propune să evalueze competențele digitale ale tuturor tinerilor NEET care se înregistrează în cadrul Garanției pentru tineret, utilizând Cadrul european al competențelor digitale (DigComp) și instrumentele de (auto)evaluare disponibile, asigurându-se că, pe baza disparităților identificate, toți tinerii beneficiază de o formare pregătitoare specifică pentru a-și îmbunătăți competențele digitale.

În mod mai general, Comisia propune formări pregătitoare scurte și practice, legate de nevoile specifice ale tinerilor în materie de competențe, ca unul dintre elementele de activare esențiale din etapa pregătitoare, înainte de acceptarea unei oferte. O formare practică poate fi un pas important în direcția urmării unui curs complet de formare profesională, o avanpremieră a lumii muncii, sau poate să completeze educația sau experiența de muncă existente, înainte ca tânărul să înceapă să beneficieze de ofertă. Caracterul informal și pe termen scurt al unei astfel de formări pregătitoare, care nu trebuie să prelungească durata de patru luni a etapei pregătitoare, o distinge de oferta în sine.

·Continuă să sprijine capacitatea de inserție profesională a tinerilor pe termen scurt printr-o serie de măsuri: șomaj tehnic temporar, subvenții salariale specifice și promovarea activităților independente. Uceniciile trebuie și ele sprijinite, întrucât formează tinerii pentru locuri de muncă cu cerere ridicată și, oferă, astfel, o integrare stabilă pe piața muncii. Rolul acestora pe perioada recesiunii economice trebuie consolidat, astfel încât un număr mai mare de tineri să poată beneficia de o astfel de ofertă. De asemenea, întrucât tinerii care părăsesc timpuriu școala și cei cu un nivel scăzut de calificare sunt în mod special expuși riscului de a deveni NEET pe termen mai lung, tinerii ar trebui să fie încurajați să își finalizeze educație și formarea, iar cei care au părăsit în mod prematur școala trebuie reintroduși în programele de educație și formare. În acest caz, pot fi utile forme de educație și formare mai puțin formale și mai flexibile.

·Protejează calitatea ofertelor prin conectarea lor la Pilonul european al drepturilor sociale, precum și la Cadrul european pentru programe de ucenicie de calitate și eficace și la Cadrul de calitate pentru stagii, ambele dezvoltate începând cu 2013, asigurând, de exemplu, accesul la protecție socială, o durată rezonabilă a perioadelor de probă, un contract scris clar sau definiția perioadelor de muncă și de odihnă. Acest lucru ar trebui să contribuie la o stabilitate sporită a ofertelor pe termen lung 15 .

·Ameliorează prevenirea șomajului și a inactivității în rândul tinerilor prin sisteme îmbunătățite de urmărire și de avertizare timpurie, cooperând proactiv, printre altele, cu sectorul educației și cu organizațiile de tineret.

·Îmbunătățește monitorizarea și colectarea datelor printr-un accent mai puternic pe sprijinul ulterior recrutării și printr-un apel pentru o mai bună urmărire a tinerilor după ce au acceptat ofertă, pentru a asigura integrarea lor sustenabilă pe piața muncii.

Propunerea actuală este structurată în jurul a patru etape (cartografiere, informare, pregătire și ofertă): 

·În etapa de cartografiere, o cunoaștere mai profundă a grupului-țintă NEET este transpusă în contextul geografic specific al furnizorului de servicii. Aceasta are ca scop identificarea tinerilor NEET și, în mod esențial, a celor expuși riscului de a deveni NEET. Prin parteneriate și sisteme de avertizare timpurie, tinerii ar putea fi sprijiniți înainte de a deveni șomeri sau inactivi, în special atunci când ei sunt încă înscriși în programe formale de educație și formare.

·În etapa de informare, se ia contact și se creează un climat de încredere cu fiecare tânăr NEET în parte. Etapa de informare include o strategie de comunicare cuprinzătoare pentru sensibilizarea tinerilor NEET cu privire la sprijinul disponibil și care acordă atenția cuvenită stereotipurilor de gen și barierelor suplimentare specifice din calea informării grupurilor vulnerabile.

·Etapa de pregătire începe de la momentul înregistrării inițiale la serviciul responsabil până la momentul în care tânărul începe să beneficieze efectiv de o ofertă. Corelarea nevoilor și a răspunsurilor începe în această etapă, prin adaptarea unor abordări holistice individualizate, care pot acoperi o gamă largă de servicii în funcție de situația tânărului. Aspectul cel mai important este faptul că planurile de acțiune includ consiliere, orientare și mentorat (inclusiv orientarea către parteneri la scară mai largă), precum și o perfecționare suplimentară atunci când este cazul, și că ele acordă atenția cuvenită stereotipurilor de gen și stereotipurilor specifice legate de tinerii vulnerabili.

·A patra și ultima etapă este cea în care tânărul începe să beneficieze efectiv de o ofertă de angajare, de continuare a educației, de intrare în ucenicie sau de efectuare a unui stagiu. Aceasta reprezintă ieșirea din program.

·Coerența cu dispozițiile existente în domeniul de politică vizat

•Coerența cu alte politici ale Uniunii

În fine, Strategia privind egalitatea de gen 33 își propune să elimine disparitățile de gen de pe piața muncii și să sporească accesul efectiv al femeilor la locuri de muncă de calitate, sustenabile și plătite echitabil.

2.TEMEI JURIDIC, SUBSIDIARITATE ȘI PROPORȚIONALITATE

•Temei juridic

•Subsidiaritate (în cazul competențelor neexclusive)

•Proporționalitate

Alegerea instrumentului

3.REZULTATE ALE EVALUĂRILOR EX POST, ALE CONSULTĂRILOR CU PĂRȚILE INTERESATE ȘI ALE EVALUĂRILOR IMPACTULUI

•Evaluări ex post/verificări ale adecvării legislației existente

•Consultări cu părțile interesate

•Evaluarea impactului

•Adecvarea reglementărilor și simplificarea

•Drepturi fundamentale

4.IMPLICAȚII BUGETARE

5.ALTE ELEMENTE

•Planuri de implementare și modalități de monitorizare, evaluare și raportare

•Documente explicative (în cazul directivelor)

•Explicație detaliată a dispozițiilor specifice ale propunerii

Punctul 1 actualizează obiectivul principal, lărgind categoria de vârstă pentru a include tinerii cu vârste cuprinse între 25 și 29 de ani. Astfel, propunerea devine mai incluzivă și recunoaște faptul că, în perioada de recesiune economică survenită ca urmare a pandemiei de COVID-19, o parte mai mare a persoanelor cu vârste cuprinse între 25 și 29 de ani va intra în șomaj și va necesita sprijin.

Punctele 2-4 recomandă statelor membre să consolideze sistemele de cartografiere și să faciliteze prevenirea prin sisteme de urmărire și de avertizare timpurie.

Punctele 5-7 includ recomandări adresate statelor membre cu privire la sensibilizare și la orientarea comunicării, precum și la ameliorarea informării grupurilor vulnerabile. Acest lucru ar putea fi realizat prin adoptarea de canale de informare adecvate și adaptate tinerilor, precum și prin utilizarea unui stil vizual recognoscibil în scopuri de comunicare.

Punctele 8-11 includ recomandări adresate statelor membre cu privire la stabilirea de profiluri, consiliere, orientare și mentorat. Statele membre sunt invitate să îmbunătățească instrumentele de stabilire a profilurilor și  de selecție, precum și planurile de acțiune individualizate care țin seama de preferințele și motivațiile tinerilor, de bariere și dezavantaje, precum și de motivele pentru care aceștia sunt șomeri sau inactivi. 

Punctele 12 și 13 includ recomandări adresate statelor membre cu privire la îmbunătățirea competențelor digitale cu ajutorul unor formări pregătitoare și cu privire la validarea rezultatelor învățării. Statelor membre li se recomandă insistent să evalueze competențele digitale ale tuturor tinerilor NEET care se înscriu în Garanția pentru tineret, și să se asigure că toți tinerii beneficiază de o formare pregătitoare specifică pentru a-și îmbunătăți competențele digitale.

Punctul 14 invită statele membre să se asigure că etapa de pregătire facilitează o actualizare a competențelor și o recalificare orientate atât înspre competențele necesare pe o piață a muncii aflată în schimbare și necesare deopotrivă pentru tranziția verde, cât și înspre competențele antreprenoriale și de gestionare.

Punctele 15-19 recomandă statelor membre să utilizeze stimulente specifice și bine concepute pentru ocuparea forței de muncă și pentru întreprinderile nou-înființate, să alinieze oferta la standardele de calitate și echitate și să extindă sprijinul ulterior recrutării.

Punctele 20-26 includ recomandări adresate statelor membre cu privire la parteneriate, colectarea și monitorizarea datelor și utilizarea fondurilor. Statele membre ar putea consolida parteneriatele existente și sunt invitate să formalizeze protocoalele de cooperare între furnizorii de servicii din cadrul Garanției pentru tineret (inclusiv instituțiile de învățământ și de formare) și alte servicii sociale (de exemplu, îngrijirea copiilor, asistența medicală, locuințele sociale, serviciile de accesibilitate). În particular, este important să se asigure implicarea activă a partenerilor sociali la toate nivelurile. Statele membre sunt invitate să dezvolte în continuare modelele de servicii integrate, cum ar fi ghișeele unice, gestionarea în comun a dosarelor sau echipele multidisciplinare. De asemenea, statele membre sunt invitate să îmbunătățească datele referitoare la integrarea sustenabilă pe piața muncii a tinerilor și să exploreze potențialul unui schimb de date mai larg.

Punctele 27-31 salută intenția Comisiei de a consolida sprijinul acordat monitorizării cantitative a programelor din cadrul Garanției pentru tineret pe baza cadrului de indicatori convenit de comun acord, explorează noile posibilități generate de viitoarele îmbunătățiri aduse Anchetei asupra forței de muncă din UE și de granularitatea cu care poate fi evaluat grupul-țintă NEET, și monitorizează implementarea programelor naționale prin supravegherea multilaterală asigurată de Comitetul pentru ocuparea forței de muncă în cadrul semestrului european. Comisia este invitată să raporteze în mod regulat Comitetului pentru ocuparea forței de muncă în legătură cu evoluțiile înregistrate în ceea ce privește implementarea și rezultatele programelor, și să sprijine eforturile de sensibilizare și comunicare depuse de statele membre, consolidând în același timp diseminarea, la nivelul UE, a rezultatelor și a exemplelor de bune practici. Bunele practici ajută alte state membre să adopte măsuri care și-au dovedit eficacitatea.

2020/0132 (NLE)

Propunere de

RECOMANDARE A CONSILIULUI

privind „O punte către locuri de muncă – consolidarea Garanției pentru tineret”

și

de înlocuire a Recomandării Consiliului din 22 aprilie 2013 privind înființarea unei garanții pentru tineret

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 292 coroborat cu articolul 149,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

întrucât:

(1)În noiembrie 2017, Parlamentul European, Consiliul și Comisia au proclamat Pilonul european al drepturilor sociale, stabilind 20 de principii și drepturi pentru a sprijini buna funcționare și echitatea piețelor muncii și a sistemelor de protecție socială. Acesta stabilește dreptul la un tratament corect și egal în ceea ce privește condițiile de muncă, accesul la protecție socială și la formare profesională. El prevede, de asemenea, că perioadele de probă trebuie să aibă o durată rezonabilă și interzice utilizarea abuzivă a contractelor atipice. Principiul 4, intitulat „sprijin activ pentru ocuparea forței de muncă”, prevede că „tinerii au dreptul la continuarea studiilor, ucenicie, stagiu sau o ofertă de muncă de bună calitate în termen de patru luni de la intrarea în șomaj sau de la terminarea studiilor”.

(2)Orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre, adoptate de Consiliu prin Decizia 2019/1181 din 8 iulie 2019 38 , în particular orientarea 6, fac apel la statele membre să continue să abordeze problema șomajului în rândul tinerilor și problema tinerilor care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare (NEET), prin prevenirea părăsirii timpurii a școlii și îmbunătățirea structurală a tranziției de la școală la muncă, inclusiv prin implementarea deplină a Garanției pentru tineret.

(3)Recomandarea Consiliului din 20 decembrie 2012 privind validarea învățării non-formale și informale 39 stabilește elemente și principii pentru validarea învățării non-formale și informale, care permit persoanelor să beneficieze de validarea cunoștințelor, aptitudinilor și competențelor dobândite prin învățare non-formală și informală și să obțină o calificare completă sau, după caz, una parțială.

(4)Recomandarea Consiliului din 19 decembrie 2016 privind parcursurile de actualizare a competențelor: noi oportunități pentru adulți 40 recomandă ca adulților cu un nivel scăzut de aptitudini, cunoștințe și competențe să li se ofere posibilitatea, în funcție de nevoile lor individuale, de a dobândi un nivel minim de alfabetizare, competențe numerice și competențe digitale și/sau să dobândească o gamă mai largă de aptitudini, cunoștințe și competențe.

(5)Recomandarea Consiliului din 22 mai 2018 privind competențele-cheie pentru învățarea pe tot parcursul vieții 41 invită statele membre să sprijine dezvoltarea competențelor digitale de bază, precum și să sporească și să îmbunătățească nivelul competențelor digitale în toate segmentele populației.

(6)Recomandarea Consiliului din 10 martie 2014 privind un cadru de calitate pentru stagii 42 oferă orientări privind asigurarea unor stagii de calitate și include elemente de calitate care se referă în special la conținutul educațional, la condițiile de muncă și la transparența în ceea ce privește condițiile financiare și practicile de angajare.

(7)Recomandarea Consiliului din 15 martie 2018 privind un cadru european pentru programe de ucenicie de calitate și eficace 43 identifică 14 criterii esențiale pe care statele membre și părțile interesate trebuie să le utilizeze pentru a dezvolta programe de ucenicie de calitate și eficace, astfel încât să asigure atât dezvoltarea de competențe legate de locul de muncă, cât și dezvoltarea personală a ucenicilor.

(8)Regulamentul (UE) 2019/1700 al Parlamentului European și al Consiliului din 10 octombrie 2019 44 prevede un cadru comun pentru șapte colectări de date realizate anterior în mod independent, printre care Ancheta asupra forței de muncă din UE. Statisticile sociale europene integrate (Integrated European Social Statistics, IESS) generează date comparative mai granulare la nivelul UE, ceea ce va permite o mai bună înțelegere a tranziției tinerilor de la școală la muncă, identificând cu mai multă acuratețe experiența lor profesională și de învățare, dar și caracteristicile lor individuale de bază.

(9)În concluziile sale din 15 decembrie 2016, Consiliul European solicită continuarea Garanției pentru tineret. În concluziile sale din 15 iunie 2017, Consiliul reafirmă faptul că abordarea șomajului și a inactivității în rândul tinerilor rămâne o prioritate de politică, consideră că Garanția pentru tineret și inițiativa „Locuri de muncă pentru tineri” au oferit un impuls puternic reformelor structurale și inovării în materie de politici și subliniază faptul că informarea tinerilor NEET necesită eforturi puternice și persistente ale autorităților naționale și o cooperare intersectorială.

(10)În rezoluția sa din 18 ianuarie 2018 privind punerea în aplicare a inițiativei „Locuri de muncă pentru tineri” în statele membre, Parlamentul European invită statele membre să elaboreze strategii de informare adecvate și adaptate pentru a se adresa tuturor tinerilor NEET și să adopte o abordare integrată în vederea oferirii de asistență și servicii mai individualizate pentru sprijinirea tinerilor care se confruntă cu multiple obstacole. Parlamentul European subliniază necesitatea de a îmbunătăți calitatea ofertelor în cadrul inițiativei „Locuri de muncă pentru tineri” și al Garanției pentru tineret și solicită o viitoare discuție cu privire la categoria de vârstă eligibilă.

(11)Pactul verde european 45 este noua strategie de creștere a UE și are ca scop transformarea Uniunii Europene într-o societate echitabilă și prosperă, cu o economie modernă, eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor și competitivă, liberă de emisii nete de gaze cu efect de seră în 2050, în care creșterea economică este decuplată de utilizarea resurselor.

(12)Pentru a ajuta la repararea prejudiciilor economice și sociale produse de pandemia de COVID-19, pentru a demara procesul de redresare a economiei europene și pentru a proteja locurile de muncă și a crea altele noi, Comisia Europeană a propus atât un important plan de redresare pentru Europa, cât și instrumentul „Next Generation EU” bazat pe valorificarea întregului potențial al bugetului UE 46 . Aceste resurse vor fi esențiale pentru sprijinirea, printre altele, a măsurilor pe termen scurt de sprijinire a ocupării forței de muncă, inclusiv a ocupării forței de muncă în rândul tinerilor, precum și a investițiilor în reforme de politică pe termen mai lung referitoare la piața muncii, la sistemele sociale și la cele de educație și formare.

(13)În 2013, în timpul recesiunii economice anterioare, rata șomajului în rândul tinerilor (15-24 de ani) a fost de 24,4 % în UE și de peste 50 % în unele state membre și au existat 6,5 milioane de tineri NEET cu vârste cuprinse între 15 și 24 de ani. Ca răspuns, în aprilie 2013 a fost adoptată Recomandarea Consiliului privind înființarea unei garanții pentru tineret 47 , o intervenție majoră de politică activă pe piața muncii, coordonată la nivelul UE.

(14)Pandemia de COVID-19 a aruncat Uniunea Europeană într-o recesiune economică fără precedent, care este probabil să readucă în scenă rate extrem de ridicate ale șomajului și ale tinerilor NEET. Se preconizează că economia UE se va contracta cu 7,4 % în 2020, cea mai profundă recesiune din istoria sa, iar tinerii care se aflau deja într-o situație precară pe piața muncii vor avea cel mai mult de suferit, în timp ce tinerii care intră în acest moment în rândurile forței de muncă vor întâmpina dificultăți sporite în a-și asigura un prim loc de muncă. Prin urmare, în contextul crizei actuale, se impune consolidarea Garanției pentru tineret.

(15)Tinerii pot întâmpina dificultăți pe piața muncii din cauza perioadelor de tranziție pe care le traversează și din cauza experienței lor profesionale limitate sau inexistente. După cum indică recesiunile din trecut, tinerii sunt mai afectați decât lucrătorii mai în vârstă și mai experimentați. În timpul crizei anterioare, șomajul în rândul tinerilor a crescut de la 16,0 % în 2008 la un nivel maxim de 24,4 % în 2013. De asemenea, tinerele sunt și ele mai susceptibile să devină inactive din cauza responsabilităților lor de îngrijire (cele care îngrijesc copiii sau adulți aflați în întreținere, precum și cele care au alte responsabilități personale sau familiale)/ Responsabilitățile de îngrijire ca motiv de inactivitate sunt de peste cinci ori mai frecvente în rândul tinerelor decât în cel al tinerilor. Acest lucru poate conduce la o creștere a disparității de gen în ceea ce privește ocuparea forței de muncă, cu consecințe de durată pe tot parcursul vieții femeilor.

(16)Șomajul și inactivitatea în rândul tinerilor pot determina sechele permanente, cum ar fi o creștere a riscului de a fi șomer în viitor, niveluri reduse ale veniturilor în viitor, pierdere de capital uman, precum și transmiterea sărăciei de la o generație la alta. Acestea se traduc prin dificultăți individuale și presupun costuri directe și indirecte pentru societate în ansamblul său. Ele contribuie, de asemenea, la inegalități regionale, de exemplu în cazul tinerilor care sunt incapabili să își asigure o integrare sustenabilă pe piața muncii în zonele rurale sau în zonele îndepărtate și care încearcă să găsească oportunități în altă parte.

(17)Evoluțiile în curs, cum ar fi automatizarea și digitalizarea producției și a serviciilor, continuă să remodeleze lumea muncii. Tinerii sunt suprareprezentați în locurile de muncă atipice, cum ar fi munca pe platformele digitale sau munca ocazională („gig work”), care este posibil să nu ofere acces la o protecție socială adecvată. Tinerii sunt expuși unui risc mai mare decât ceilalți de a-și pierde locul de muncă din cauza automatizării, dat fiind că locurile de muncă de început de carieră au tendința de a avea o pondere mai mare a sarcinilor automatizabile. În același timp, tehnologiile digitale creează noi locuri de muncă și măresc cererea de competențe necesare transformării digitale în multe sectoare ale economiei.

(18)Investițiile actuale în capitalul uman al tinerilor europeni vor contribui la adaptarea economiilor de piață sociale ale Europei la exigențele viitoare, pentru a ține seama de schimbările demografice, adoptând totodată pe deplin era digitală și creșterea numărului de locuri de muncă în cadrul economiei verzi. Uniunea va fi capabilă să profite pe deplin de pe urma unei forțe de muncă active, inovatoare și competente, evitând în același timp costurile foarte ridicate pe care le implică situația în care tinerii nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare.

(19)O Garanție pentru tineret consolidată poate contribui la crearea de locuri de muncă pentru tineri în contextul redresării în urma impactului economic al pandemiei și poate contribui la valorificarea oportunităților care decurg din tranzițiile digitală și verde Ea poate contribui la reducerea efectelor destructive persistente cauzate de încetinirea severă a economiei, încurajând întreprinderile să angajeze tineri șomeri și oferind cursuri de formare care să faciliteze corelarea tinerilor șomeri și a celor inactivi cu posturile vacante.

(20)O Garanție pentru tineret consolidată ar trebui să asigure faptul că toți tinerii primesc o ofertă de bună calitate în ceea ce privește angajarea, continuarea educației, intrarea în ucenicie sau efectuarea unui stagiu, în termen de patru luni de la intrarea în șomaj sau de la absolvirea unei forme de învățământ formale. Pentru realizarea acestei ambiții, ea ar trebui să ofere tinerilor o cale către o integrare stabilă pe piața muncii în perioade de criză, precum și să informeze și să activeze un număr mai mare de tineri, indiferent de mediul din care provin, asigurând faptul că nimeni nu este lăsat în urmă Ea ar trebui să urmărească să sprijine tinerii în ceea ce privește acumularea de experiență în muncă și dezvoltarea competențelor adecvate pentru o lume a muncii aflată în schimbare, în special a competențelor relevante pentru tranziția verde și cea digitală. Programele de ucenicie joacă un rol important în acest sens. Este necesară sporirea numărului și îmbunătățirea calității acestora, pentru a consolida rolul lor în etapa de redresare. Uceniciile pregătesc tinerii pentru locuri de muncă cu cerere ridicată, oferindu-le astfel o cale către o integrare stabilă pe piața muncii, și la nivel local.

(21)În Recomandarea Consiliului din 2013 privind înființarea unei garanții pentru tineret, statele membre s-au angajat să se asigure că toți tinerii sub vârsta de 25 de ani primesc o ofertă de bună calitate în ceea ce privește angajarea, continuarea educației, intrarea în ucenicie sau efectuarea unui stagiu, în termen de patru luni de la intrarea în șomaj sau de la absolvirea unei forme de învățământ formale. Lărgirea categoriei de vârstă pentru a include tinerii cu vârste cuprinse între 25 și 29 de ani recunoaște faptul că tranzițiile de la școală la muncă și integrarea sustenabilă pe piață durează mai mult din cauza naturii în schimbare a muncii și a competențelor cerute, recunoaște faptul că în perioada de declin economic cauzat de pandemia de COVID-19 o parte mai mare a tinerilor cu vârste cuprinse între 25 și 29 de ani va intra în șomaj și va avea nevoie de sprijin. De asemenea, ea se aliniază măsurilor și programelor legate de tineret ale statelor membre, care sunt disponibile în general pentru tinerii între 15 și 29 de ani.

(22)Tinerii NEET sunt un grup eterogen. Pentru unii tineri, a face parte din categoria NEET poate fi un simptom al unor dezavantaje multiple și înrădăcinate și poate indica o rupere de societate pe termen lung. Unii tineri sunt deosebit de vulnerabili, de exemplu din cauza educației sau formării lor profesionale inadecvate, a protecției sociale adesea limitate, a accesului limitat la resursele financiare, a condițiilor de muncă precare sau din cauza discriminării. Pentru alții, apartenența la categoria NEET va fi probabil un statut temporar, deoarece aceștia se confruntă cu obstacole scăzute în ceea ce privește intrarea pe piața muncii și nu au vulnerabilități inerente (de exemplu, tineri cu înaltă calificare sau care au deja o experiență profesională semnificativă și încă relevantă). O Garanție pentru tineret consolidată ar trebui să recunoască faptul că unii tineri NEET vor avea nevoie doar de un mic imbold, în timp ce alții, mai vulnerabili, vor necesita probabil intervenții mai intensive, de mai lungă durată și mai cuprinzătoare, pentru a preveni un impact negativ disproporționat asupra tinerilor vulnerabili.

(23)Mai mult de unul din cinci tineri nu reușește să atingă un nivel de bază al competențelor digitale în UE, tinerii cu un nivel scăzut de educație fiind de peste trei ori mai susceptibili să aibă competențe digitale insuficiente decât cei cu un nivel mai ridicat de educație 48 . În contextul în care redresarea în urma crizei COVID-19 accelerează tranziția digitală, disparitatea în materie de competențe digitale devine un factor determinant esențial pentru capacitatea de inserție profesională a tinerilor și pentru capacitatea lor de a valorifica oportunitățile care decurg din această tranziție. Actualizarea orientată a competențelor îi ajută pe tineri să răspundă cererii tot mai mari de competențe digitale.

(24)O Garanție pentru tineret consolidată trebuie să conțină o formare pregătitoare pe parcursul primei etape înainte de acceptarea unei oferte, legată de domenii specifice de competență, cum ar fi competențele digitale sau cele verzi. Această formare practică poate fi un pas important în direcția urmării unui curs complet de formare profesională, o avanpremieră a lumii muncii, sau poate să completeze educația sau experiența de muncă existente, înainte ca tânărul să înceapă să beneficieze de oferta Garanției pentru tineret. Caracterul informal și pe termen scurt al unei astfel de formări pregătitoare, care nu trebuie să prelungească durata de patru luni a etapei pregătitoare, o distinge de oferta în sine.

(25)Coordonarea eficientă și stabilirea de parteneriate între domenii de politică – ocuparea forței de muncă, educație, tineret, afaceri sociale etc. – este esențială în sensul creșterii numărului oportunităților de angajare, educație și formare profesională de calitate, precum și al oportunităților de intrare în ucenicie și de efectuare a unui stagiu. Serviciile integrate (cum ar fi ghișeele unice sau alte modele) oferă un acces mai ușor la servicii și beneficii și pot furniza mai ușor soluții adaptate, flexibile și mai reactive pentru tinerii cu probleme multidimensionale. Serviciile integrate impun o schimbare a culturii muncii, plasând tinerii în centrul intervențiilor și eliminând obstacolele administrative.

(26)Garanția pentru tineret consolidată ar trebui să fie implementată printr-un sistem format din măsuri de sprijin și ar trebui să fie adaptată la circumstanțele naționale, regionale și locale. Aceste programe ar trebui să ia în considerare diversitatea statelor membre în ceea ce privește nivelul șomajului și al inactivității în rândul tinerilor, cadrul instituțional și capacitatea diferiților actori de pe piața muncii. De asemenea, ele ar trebui să țină seama de diferitele situații în care se află bugetele publice și de constrângerile financiare în ceea ce privește alocarea resurselor, și ar trebui să fie monitorizate și îmbunătățite continuu.

(27)Fondurile Uniunii pot finanța măsuri de sprijin. Inițiativa „Locuri de muncă pentru tineri” pentru perioada 2014-2020 (o contribuție a UE în valoare de aproape 9 miliarde EUR), alături de investițiile suplimentare din partea Fondului social european, a reprezentat o resursă financiară esențială a UE în sprijinirea implementării Garanției pentru tineret. Ca parte a Planului de redresare pentru Europa și a instrumentului „Next Generation EU”, Mecanismul de redresare și reziliență și REACT-EU va oferi finanțare suplimentară din partea UE pentru măsurile de ocupare a forței de muncă în rândul tinerilor. Aceste eforturi vor fi completate în perioada de finanțare 2021-27 de Fondul social european plus, care va sprijini întreaga gamă de măsuri de ocupare a forței de muncă, educație și formare ale Garanției pentru tineret consolidate.

RECOMANDĂ STATELOR MEMBRE:

(1)să se asigure că fiecare tânăr sub 30 de ani primește o ofertă de calitate în ceea ce privește angajarea, continuarea educației, intrarea în ucenicie sau efectuarea unui stagiu, în termen de patru luni de la intrarea în șomaj sau de la absolvirea unei forme de învățământ formale, în conformitate cu principiul 4 al Pilonului european al drepturilor sociale.

Punctul de plecare pentru primirea de către un tânăr a unei oferte în cadrul Garanției pentru tineret ar trebui să fie înregistrarea la un furnizor din cadrul Garanției pentru tineret.

Programele din cadrul Garanției pentru tineret ar trebui să se bazeze pe următoarele orientări, care sunt structurate în jurul a patru etape (cartografierea, informarea, pregătirea și oferta) și organizate în conformitate cu circumstanțele naționale, regionale și locale, acordându-se atenție genului și diversității tinerilor vizați;

Cartografierea

Identificarea grupului-țintă, a serviciilor disponibile și a necesităților în materie de competențe

(2)să consolideze sistemele de cartografiere pentru a permite o înțelegere mai profundă a diversității tinerilor NEET, inclusiv a tinerilor NEET temporari, afectați de recesiunea economică, precum și a tinerilor NEET pe termen mai lung, care pot aparține unor grupuri vulnerabile;

(3)să cartografieze serviciile disponibile pentru diferite nevoi de sprijin, utilizând în același timp previziunile în materie de competențe locale (de exemplu, cele bazate pe culegerea de informații de pe piața muncii prin utilizarea datelor masive) pentru a identifica competențele cerute pe piața muncii, acordând o atenție deosebită particularităților pieței muncii la nivel regional și obstacolelor cu care se confruntă tinerii care locuiesc în zone rurale, zone îndepărtate sau zone urbane defavorizate;

Facilitarea prevenirii prin sisteme de urmărire și de avertizare timpurie

(4)să consolideze sistemele de avertizare timpurie și capacitățile de urmărire pentru a identifica persoanele care riscă să devină NEET, contribuind în același timp la prevenirea părăsirii timpurii a educației și formării profesionale (de exemplu, prin parcursuri educaționale mai flexibile și un accent sporit pe învățarea la locul de muncă), în cooperare cu sectorul educației, cu părinții și cu comunitățile locale, precum și prin implicarea politicilor pentru tineret, a serviciilor sociale și a celor de ocupare a forței de muncă;

Informarea

Sensibilizare și orientarea comunicării

(5)să adopte canale de informare moderne, locale și adaptate nevoilor tinerilor, pentru activități de sensibilizare atât în rândul tinerilor NEET temporari, cât și al celor pe termen lung, utilizând oportunități online și offline și asigurând, în același timp, implicarea tinerilor și a organizațiilor locale de tineret;

(6)să utilizeze un stil vizual recognoscibil pentru toate comunicările, bazat, după caz, pe orientări puse la dispoziție de Comisie, asigurând în același timp existența unor informații accesibile și ușor de înțeles privind toate tipurile de sprijin disponibile, de exemplu prin intermediul unui portal web unic în limba (limbile) țării;

Ameliorarea informării grupurilor vulnerabile

(7)să pună un accent sporit pe tinerii NEET pe termen mai lung (de exemplu, cei aparținând unor grupuri vulnerabile, cum ar fi persoanele cu handicap), utilizând mediatori formați în mod specific și strategii complementare, precum activitățile pentru tineri, tinerii „ambasadori” și cooperarea cu parteneri care sunt în contact cu (grupuri specifice de) tineri. să exploreze, în cazul persoanelor celor mai dificil de informat, coordonarea cu asigurarea de prestații, precum și utilizarea unităților mobile;

Pregătirea

Utilizarea instrumentelor de stabilire a profilurilor pentru crearea unor planuri de acțiune individualizate adaptate

(8)să îmbunătățească practicile și instrumentele de stabilire a profilurilor și de selecție, pentru a corela nevoile și răspunsurile, prin adoptarea în acest domeniu a unei abordări multidimensionale și atente la dimensiunea de gen, care să țină seama de preferințele și de motivațiile tinerilor, de bariere și de dezavantaje, inclusiv de motivele pentru care aceștia sunt șomeri sau inactivi;

(9)să se asigure că furnizorii din cadrul Garanției pentru tineret dispun de capacități de personal adecvate, cu un personal format în mod specific pentru a opera și a îmbunătăți instrumentele de stabilire a profilurilor și de selecție, și să elaboreze planuri de acțiune individualizate care să ia în considerare nevoi și răspunsuri personalizate;

Furnizarea de consiliere, orientare și mentorat

(10)să intensifice etapa de pregătire printr-o consiliere, prin orientări și printr-un mentorat personalizate, care să fie oferite de consilieri formați în acest sens și să răspundă nevoilor individului în cauză, acordând atenția cuvenită prejudecăților de gen și altor forme de discriminare; să pregătească tinerii NEET pentru caracterul schimbător al muncii, fie prin consiliere în carieră, fie prin sprijin antreprenorial, adoptând în același timp o metodă bazată pe asistență directă, activități motivaționale, încurajare și/sau sprijin inter pares pentru tinerii NEET pe termen mai lung;

(11)să permită o abordare mai holistică a consilierii, orientării și mentoratului, prin orientarea tinerilor către parteneri (de exemplu, instituții de educație și formare profesională, parteneri sociali, organizații de tineret, precum și prin sprijinirea activităților pentru tineret și a serviciilor sociale) care îi pot ajuta să depășească alte obstacole în calea obținerii unui loc de muncă;

Îmbunătățirea competențelor digitale cu ajutorul formării pregătitoare

(12)să evalueze competențele digitale ale tuturor tinerilor NEET care se înscriu în Garanția pentru tineret, utilizând Cadrul european al competențelor digitale (DigComp) și instrumentele de (auto)evaluare disponibile, asigurându-se că, pe baza disparităților identificate, toți tinerii beneficiază de o formare pregătitoare specifică pentru a-și îmbunătăți competențele digitale;

(13)să protejeze validarea și recunoașterea rezultatelor învățării (non-formale, informale) în urma formării pregătitoare, utilizând mecanisme de validare încorporate în sistemele de educație și formare, instrumente existente cum ar fi Europass, precum și micro-certificate, pentru a permite o abordare mai modulară a acumulării rezultatelor învățării;

Evaluarea, ameliorarea și validarea altor competențe importante

(14)să se asigure că etapa de pregătire facilitează o actualizare a competențelor și o recalificare orientate către competențele verzi, competențele antreprenoriale și competențele de gestionare a carierei, utilizând cadrele de competență, instrumentele de (auto)evaluare și instrumentele de validare existente, astfel încât să-i ajute pe tineri să profite de oportunitățile sectoarelor în creștere și să-i pregătească pentru nevoile unei piețe a muncii aflate în schimbare;

Oferta

Asigurarea funcționării stimulentelor pentru ocuparea forței de muncă și pentru întreprinderile nou-înființate în perioada de recesiune economică

(15)să utilizeze stimulente specifice și bine concepute pentru ocuparea forței de muncă – cum ar fi subvenții salariale, premii de recrutare, reducerea contribuțiilor de asigurări socială, credite fiscale sau prestații de invaliditate – și pentru întreprinderile nou-înființate, pentru a crea oportunități de bună calitate în vederea integrării sustenabile a tinerilor pe piața muncii;

Alinierea ofertei la standardele existente pentru asigurarea calității și a echității

(16)să alinieze ofertele de angajare la principiile relevante ale Pilonului european al drepturilor sociale, asigurând dreptul la un tratament corect și egal în ceea ce privește condițiile de muncă, accesul la protecție socială și la formare profesională, o durată rezonabilă a perioadelor de probă și interzicând utilizarea abuzivă a contractelor atipice;

(17)să faciliteze reintegrarea tinerilor în sistemele de educație și formare profesională prin diversificarea ofertei de continuare a educației (de exemplu, cu parcursuri de învățare flexibile, învățare la locul de muncă, programe de tranziție și programe de tip „a doua șansă”), asigurând validarea învățării non-formale și informale;

(18)să intensifice sprijinul acordat uceniciilor și să se asigure că ofertele respectă standardele minime prevăzute de Cadrul european pentru programe de ucenicie de calitate și eficace;

(19)să se asigure că ofertele de stagii respectă standardele minime prevăzute de Cadrul de calitate pentru stagii;

Furnizarea de sprijin ulterior recrutării și implementarea feedbackului

(20)să extindă sprijinul continuu acordat ulterior recrutării, pentru a ajusta planurile de acțiune individualizate, după caz, utilizând oportunitățile oferite de feedbackul ulterior recrutării pentru a asigura o ofertă de calitate;

Factori transversali

Mobilizarea parteneriatelor

(21)să consolideze parteneriatele, la toate nivelurile de administrație publică, între furnizorii din cadrul Garanției pentru tineret și părțile interesate relevante, cum ar fi angajatorii, instituțiile de educație și formare, partenerii sociali, activitățile pentru tineret, prestatorii de activități civice și de solidaritate, organizațiile de tineret și alte organizații ale societății civile; să formalizeze protocoalele de cooperare între furnizorii din cadrul Garanției pentru tineret și alte servicii sociale (de exemplu, îngrijirea copiilor, asistența medicală, locuințele sociale, serviciile de accesibilitate);

(22)să promoveze dezvoltarea în continuare a modelelor de servicii integrate, cum ar fi ghișeele unice, gestionarea în comun a dosarelor sau echipele multidisciplinare, care consolidează parteneriatele și permit crearea unui punct unic de contact pentru tineri;

Îmbunătățirea proceselor de colectare a datelor și de monitorizare a programelor

(23)să intensifice eforturile de îmbogățire a datelor de monitorizare prin consolidarea sistemelor care le permit tinerilor să fie urmăriți după acceptarea unei oferte, precum și după încheierea ofertei, pentru a monitoriza integrarea sustenabilă, pe termen lung, pe piața muncii;

(24)să încurajeze, respectând în același timp normele de protecție a datelor, schimbul de date pe scară mai largă privind urmărirea, stabilirea de profiluri și monitorizarea între partenerii din cadrul Garanției pentru tineret, în scopul îmbunătățirii sprijinului, aspect de o importanță deosebită pentru succesul intervențiilor care vizează tinerii NEET vulnerabili;

Utilizarea deplină și optimă a fondurilor

(25)să dedice resurse naționale adecvate implementării măsurilor de politică propuse de Garanția pentru tineret consolidată, asigurându-se că acestea sunt bine orientate către nevoile individuale ale fiecărui tânăr;

(26)să utilizeze pe deplin și în mod optim instrumentele actuale ale UE din cadrul politicii de coeziune, în special YEI, FSE și FEDR (2014-2020) și să mobilizeze o parte semnificativă din fondurile suplimentare furnizate în cadrul REACT-UE, precum și al FSE+ și FEDR (2021-2027), pentru sprijinirea ocupării forței de muncă în rândul tinerilor, prevenirea șomajului și a inactivității în rândul tinerilor și implementarea reformelor de politică relevante;

(27)să exploateze potențialul deplin al completării eforturilor naționale de finanțare cu alte surse de finanțare ale UE care ar putea contribui la implementarea Garanției pentru tineret consolidate, în special Mecanismul de redresare și reziliență, FEADR, InvestEU, FAMI, programul Erasmus+ și Instrumentul de asistență tehnică;

SALUTĂ INTENȚIA COMISIEI:

Îmbunătățirea procesului de colectare a datelor și de monitorizare a programelor

(28)de a continua să sprijine monitorizarea cantitativă a programelor din cadrul Garanției pentru tineret, pe baza cadrului de indicatori convenit de comun acord, propunând ajustări, după caz, în conformitate cu actuala recomandare a Consiliului;

(29)de a îmbunătăți, începând cu 2022, granularitatea cu care este evaluat grupul-țintă NEET, profitând de îmbunătățirile aduse Anchetei asupra forței de muncă din UE, prevăzute de Regulamentul (UE) 2019/1700;

Monitorizarea implementării

(30)de a monitoriza implementarea programelor din cadrul Garanției pentru tineret în temeiul prezentei recomandări, prin supravegherea multilaterală asigurată de Comitetul pentru ocuparea forței de muncă în cadrul semestrului european;

(31)de a colabora în mod periodic cu statele membre în contextul semestrului european, pentru a asigura monitorizarea unor investiții naționale continue în politicile și programele de ocupare a forței de muncă în rândul tinerilor; de a adresa statelor membre, după caz, recomandări specifice fiecărei țări;

(32)de a raporta periodic Comitetului pentru ocuparea forței de muncă cu privire la evoluțiile legate de implementare și de rezultatele programelor din cadrul Garanției pentru tineret;

Sensibilizare și orientarea comunicării

(33)de a întări sprijinul acordat eforturilor de sensibilizare și de comunicare ale statelor membre și de a consolida diseminarea rezultatelor și a exemplelor de bune practici între statele membre.

Recomandarea Consiliului din 22 aprilie 2013 privind înființarea unei garanții pentru tineret este înlocuită.

Adoptată la Bruxelles,

(1)    Comunicare a Comisiei „O Europă socială puternică pentru tranziții juste”, COM(2020) 14 final.

(2)    Comunicare a Comisiei „Sprijinirea ocupării forței de muncă în rândul tinerilor: o punte către locuri de muncă pentru generația viitoare”, COM(2020) 276 final.

(3)    Inclusiv alocarea specifică pentru YEI și componenta de contrapartidă a FSE, în conformitate cu articolul 22 din Regulamentul FSE [(UE) nr. 1304/2013].

(4)    Studiu pentru evaluarea sprijinului acordat de FSE pentru ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor – Raport final, martie 2020.

(5)    Previziunile economice europene din primăvara anului 2020. Documentul instituțional 125, mai 2020. Comisia Europeană.

(6)    Luate individual, unele state membre au performanțe mai bune (de exemplu, în zece țări, peste jumătate dintre tinerii NEET cu vârste cuprinse între 15 și 24 de ani sunt înscriși în Garanția pentru tineret). Diferențele sunt legate de variații la nivelul condițiilor macroeconomice, al instituțiilor de pe piața muncii și al performanței sistemelor publice de ocupare a forței de muncă, învățământ și protecție socială. Acestea pot fi parțial legate și de faptul că programele instituite de statele membre în cadrul Garanției pentru tineret au avut tendința de a se concentra pe tinerii NEET care pot fi informați și activați cel mai ușor, precum și de faptul că datele raportate de statele membre nu acoperă în mod necesar toți tinerii care beneficiază de sprijin. În plus, tinerii NEET sunt un grup eterogen, iar unii dintre tinerii din cadrul grupului evoluează într-un ritm rapid (perioada dintre două locuri de muncă sau până la găsirea unui loc de muncă după terminarea studiilor).

(7)    În particular, situația tinerilor din regiunile ultraperiferice ale UE reprezintă o provocare: aceste regiuni au rate ale șomajului în rândul tinerilor și rate ale tinerilor NEET mult mai mari decât restul Uniunii Europene, și beneficiază de perspective mai reduse.

(8)    Pentru informații și date mai detaliate privind situația tinerilor (inclusiv a celor proveniți din familii de migranți) pe piața muncii din diferite state membre, vă invităm să consultați documentul de lucru al serviciilor Comisiei SWD(2020) 124.

(9)    Rata tinerilor NEET rămâne cu 10 puncte procentuale mai ridicată pentru tinerii născuți în afara UE decât pentru tinerii născuți în UE, iar rata tinerilor NEET în cazul tinerelor femei născute în afara UE este de peste două ori mai ridicată decât rata tinerelor femei născute în UE. A se vedea SWD(2017) 286 final/2, Tabloul de bord al indicatorilor de integrare a romilor (2011-2016). Rata tinerilor de etnie romă cu vârste cuprinse între 6 și 15 de ani care frecventează clase segregate (în care „toți colegii de clasă sunt de etnie romă”) a crescut de la 10 la 15 %.

(10)    Acest lucru este probabil legat de faptul că în categoria tinerilor NEET inactivi sunt incluși și tinerii cu responsabilități de îngrijire – cei care au grijă de copii sau adulți, precum și cei cu alte responsabilități personale sau familiale – iar femeile tind să fie suprareprezentate în acest subgrup. Responsabilitățile de îngrijire ca motiv de inactivitate sunt de peste cinci ori mai frecvente în rândul femeilor (55,2 %) decât în rândul bărbaților (10,6 %).

(11)    Conform ANED, pe baza statisticilor referitoare la venit și la condițiile de viață din 2016, rata de ocupare a tinerilor cu handicap cu vârste cuprinse între 20 și 29 de ani a fost cu puțin sub 45 %.

(12)    De exemplu, stigmatizarea bazată pe cartier, accesul limitat la serviciile publice sau prezența limitată a companiilor. Aceste obstacole devin mai mari atunci când persoanele provenind din familii de migranți formează o mare parte a acestor zone urbane și sunt strâns legate de provocările cu care se confruntă sistemul de învățământ.

(13)    Folosind medii anuale pentru 2019 și ținând cont de faptul că majoritatea statelor membre au adoptat deja categoria de vârstă 15-29 de ani, numărul absolut de tineri NEET vizați crește de la aproximativ 8,2 milioane la 9,4 milioane, reprezentând doar o creștere cu aproximativ 14 %.

(14)    Majoritatea statelor membre și-au lansat programele naționale din cadrul Garanției pentru tineret în ianuarie 2014. Adoptând opțiunea oferită de YEI, o serie de state membre au extins programul, fie de la început, fie în mod progresiv, pentru a include și tinerii cu vârste cuprinse între 25 și 29 de ani. În prezent, Garanția pentru tineret se limitează la persoanele cu vârste cuprinse între 15 și 24 de ani numai în Belgia, Danemarca, Irlanda, Franța, Luxemburg, Ungaria, Țările de Jos, Austria, România și Suedia. În celelalte 17 state membre, aceasta este deschisă grupului de persoane cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani.

(15)    Datele disponibile privind rezultatele, deși încă incomplete (motivul părăsirii programului este necunoscut într-o cincime din cazuri, 20 %), arată rezultate încurajatoare: în medie, puțin peste jumătate din tineri continuă să fie încadrați în muncă sau să participe la programe de educație sau formare la șase luni de la părăsirea Garanției pentru tineret, iar aceste rezultate sunt menținute în timp (12 și 18 luni de la părăsirea programului).

(16)    Comunicarea „Acum este momentul Europei: să reparăm prejudiciile aduse de criză și să pregătim viitorul pentru noua generație”, COM(2020) 456 final, și Comunicarea „Un buget al UE care capacitează puterea de acțiune a Planului de redresare pentru Europa”, COM(2020) 442 final.

(17)    Adoptate de Consiliu prin Decizia 2019/1181 din 8 iulie 2019, în particular orientarea 6.

(18)    JO C 189, 4.6.2018, p. 1–13

(19)    Comunicare a Comisiei privind Planul de acțiune pentru educația digitală, COM/2018/022 final.

(20)    JO C 484, 24.12.2016, p. 1–6

(21)    JO C 67, 20.2.2016, p. 1–5

(22)    Comunicarea Comisiei referitoare la Planul de acțiune privind integrarea resortisanților din țările terțe, COM(2016) 377 final.

(23)    JO C 88, 27.3.2014, p. 1–4

(24)    JO C 153, 2.5.2018, p. 1–6

(25)    JO C 398, 22.12.2012, p. 1–5

(26)    JO C 191, 1.7.2011, p. 1–6

(27)    Comunicarea „Acum este momentul Europei: să reparăm prejudiciile aduse de criză și să pregătim viitorul pentru noua generație”, COM(2020) 456 final.

(28)    Comunicarea Comisiei intitulată „Pactul verde european:”, COM/2019/640 final.

(29)    Comunicarea Comisiei intitulată „Închiderea buclei – un plan de acțiune al UE pentru economia circulară”, COM/2015/0614 final.

(30)    Comunicarea Comisiei, intitulată „Conturarea viitorului digital al Europei”, COM/2020/67 final.

(31)    Comunicarea Comisiei, intitulată „O nouă strategie industrială pentru Europa”, COM/2020/102 final

(32)    Comunicarea Comisiei, intitulată „O strategie pentru IMM-uri pentru o Europă sustenabilă și digitală”, COM/2020/103 final.

(33)    Comunicarea Comisiei, intitulată „O Uniune a egalității: Strategia privind egalitatea de gen 2020-2025”, COM/2020/152 final.

(34)    JO C 120, 26.4.2013, p. 1–6

(35)    http://ec.europa.eu/social/BlobServlet?docId=17424&langId=en

(36)    Rezultatele detaliate ale consultărilor specifice cu statele membre și cu principalele părți interesate sunt descrise în raportul de sinteză, parte a documentului de lucru al serviciilor Comisiei care este publicat în paralel cu prezenta propunere.

(37)    Document de lucru al serviciilor Comisiei, publicat în paralel cu prezenta propunere.

(38)    JO L 185, 11.7.2019, p. 44–45

(39)    JO C 398, 22.12.2012, p. 1–5

(40)    JO C 484, 24.12.2016, p. 1–6

(41)    JO C 189, 4.6.2018, p. 1–13

(42)    JO C 88, 27.3.2014, p. 1–4

(43)    JO C 153, 2.5.2018, p. 1–6

(44)    JO L 261I, 14.10.2019

(45)    COM/2019/640 final

(46)    COM(2020) 441 final/2; COM(2020) 456 final; COM(2020) 442 final.

(47)    JO C 120, 26.4.2013, p. 1–6.

(48)    Medii anuale pentru 2019 conform Indicelui economiei și societății digitale (DESI). Cifrele se referă la categoria de vârstă 16-29.