(2)

Sistemul instituit prin Regulamentul (UE) nr. 182/2011 a dovedit, în general, că funcționează bine în practică și a găsit echilibrul instituțional adecvat între rolul Comisiei și cel al altor actori implicați. Acest sistem ar trebui , prin urmare, să continue să funcționeze fără alte schimbări în afara anumitor modificări specifice, referitoare la unele aspecte de procedură de la nivelul comitetului de apel. Modificările respective au scopul de a asigura asumarea într-o mai mare măsură a responsabilității politice în cazul actelor de punere în aplicare sensibile din punct de vedere politic, fără a modifica însă responsabilitățile juridice și instituționale pentru actele de punere în aplicare, stabilite de Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

(2)

Regulamentul (UE) nr. 182/2011 a dovedit, în general, că funcționează eficient în practică și a găsit echilibrul instituțional adecvat între rolul Comisiei și cel al altor actori implicați. Elementele principale ale sistemului pot , prin urmare, continua să funcționeze fără alte schimbări . Cu toate acestea, valoarea adăugată pe care o aduce Regulamentul (UE) nr. 182/2011 în ceea ce privește un proces decizional adecvat nu a atins un nivel pe deplin satisfăcător. Prin urmare, anumite modificări specifice, referitoare la unele aspecte de procedură de la nivelul comitetului de apel , par a fi necesare . Modificările respective au scopul de a asigura asumarea într-o mai mare măsură a responsabilității politice în cazul actelor de punere în aplicare sensibile din punct de vedere politic, fără a modifica însă responsabilitățile juridice și instituționale pentru actele de punere în aplicare, stabilite de Regulamentul (UE) nr. 182/2011. Un alt obiectiv al acestui act de modificare este de a îmbunătăți gradul de informare a cetățenilor Uniunii cu privire la procedurile legate de actele de punere în aplicare. Pentru a mări încrederea în instituțiile și organismele Uniunii, este esențial nu numai să fie informați cetățenii Uniunii cu privire la luarea deciziilor, ci și să se explice motivele care stau la baza deciziilor respectivelor instituții și organisme.

(3)

În unele cazuri specifice, Regulamentul (UE) nr. 182/2011 prevede sesizarea comitetului de apel. În practică, a fost sesizat comitetul de apel în cazurile în care, în contextul procedurii de examinare, comitetul nu a emis niciun aviz, întrucât nu a fost atinsă o majoritate calificată nici în favoarea, nici împotriva unei decizii. Cele mai multe dintre aceste cazuri au fost legate de organismele modificate genetic, de produsele alimentare și furajele modificate genetic și de produsele de protecție a plantelor.

(3)

În unele cazuri specifice, Regulamentul (UE) nr. 182/2011 prevede sesizarea comitetului de apel. În practică, în special în ceea ce privește organismele modificate genetic, produsele alimentare și furajele modificate genetic, precum și produsele de protecție a plantelor, a fost sesizat comitetul de apel în cazurile în care, în contextul procedurii de examinare, comitetul nu a emis niciun aviz, întrucât nu a fost atinsă o majoritate calificată nici în favoarea, nici împotriva unei decizii.

(3a)

În consecință, doar un număr foarte limitat de cazuri au fost prezentate comitetului de apel în temeiul Regulamentului (UE) nr. 182/2011 și, prin urmare, sunt vizate de acest act de modificare.

(4)

Experiența a arătat că, în marea majoritate a cazurilor, în comitetul de apel se obține același rezultat ca și în comitetul de examinare și, în consecință, nu se emite nici un aviz. Prin urmare, comitetul de apel nu a contribuit la clarificarea pozițiilor statelor membre.

(4)

Experiența a arătat că, în marea majoritate a cazurilor, în comitetul de apel se obține același rezultat ca și în comitetul de examinare și, în consecință, nu se emite nici un aviz. Prin urmare, comitetul de apel nu a contribuit la clarificarea pozițiilor statelor membre , nici la depășirea absenței avizelor în cadrul procedurii de examinare. Regulamentul (UE) nr. 182/2011 prevede că, în astfel de situații, Comisia poate adopta proiectul de act de punere în aplicare, lăsând în sarcina Comisiei stabilirea, în numele statelor membre, a necesității și a modalității de a asigura o punere efectivă în aplicare a legislației .

(5)

Regulamentul (UE) nr. 182/2011 conferă Comisiei o marjă de discreție, prevăzând că, în astfel de situații, Comisia poate adopta proiectul de act de punere în aplicare.

(6)

Această marjă de discreție este însă redusă semnificativ în cazurile legate de autorizarea produselor sau a substanțelor, de exemplu, în domeniul produselor alimentare și al furajelor modificate genetic, întrucât Comisia este obligată să adopte o decizie într-un interval de timp rezonabil și nu are posibilitatea de a se abține de la luarea unei decizii.

(6)

Această marjă de discreție este însă redusă semnificativ în cazurile legate de autorizarea produselor sau a substanțelor, de exemplu, în domeniul produselor alimentare și al furajelor modificate genetic, întrucât Comisia este obligată să adopte o decizie într-un interval de timp rezonabil și nu are posibilitatea de a se abține de la luarea unei decizii. În această privință, Ombudsmanul European a afirmat, în decizia sa privind cazul 1582/2014, că Comisia trebuie să respecte dispozițiile juridice în vigoare în ceea ce privește termenele stabilite pentru aprobarea organismelor modificate genetic.

(7)

Deși Comisia este împuternicită să decidă în astfel de cazuri, având în vedere sensibilitatea deosebită a chestiunilor în cauză, statele membre ar trebui să își asume, de asemenea, pe deplin responsabilitatea în procesul decizional. Acest lucru nu se întâmplă însă atunci când statele membre nu sunt în măsură să ajungă la o majoritate calificată , printre altele, din cauza unui număr semnificativ de abțineri sau de absențe în momentul votului .

(7)

Deși Comisia are competența de a decide în astfel de cazuri, având în vedere sensibilitatea deosebită a chestiunilor în cauză, statele membre ar trebui să își asume, de asemenea, o mai mare responsabilitate în procesul decizional. Atunci când actul de bază privește protecția sănătății sau a siguranței oamenilor, animalelor sau plantelor și statele membre nu sunt în măsură să ajungă la o majoritate calificată în favoarea proiectului de act de punere în aplicare care vizează acordarea autorizației pentru un produs sau o substanță, autorizația respectivă ar trebui considerată ca fiind refuzată .

(8)

Pentru ca valoarea adăugată adusă de comitetul de apel să crească, rolul său ar trebui întărit prin prevederea posibilității ca acesta să țină o nouă reuniune, ori de câte ori nu este emis niciun aviz. Nivelul corespunzător de reprezentare la noua reuniune a comitetului de apel ar trebui să fie nivelul ministerial, pentru a se asigura posibilitatea de a purta o discuție politică. Pentru a permite organizarea acestei noi reuniuni, termenul în care comitetul de apel emite un aviz ar trebui prelungit.

(8)

Pentru ca valoarea adăugată adusă de comitetul de apel să crească, rolul său ar trebui întărit prin prevederea posibilității ca acesta să țină o nouă reuniune, ori de câte ori nu este emis niciun aviz. Nivelul corespunzător de reprezentare la noua reuniune a comitetului de apel ar trebui să fie un nivel politic suficient de înalt, cum ar fi nivelul ministerial, pentru a se asigura posibilitatea de a purta o discuție politică. Pentru a permite organizarea acestei noi reuniuni, termenul în care comitetul de apel emite un aviz ar trebui prelungit. Însă o astfel de prelungire ar trebui să fie numai de scurtă durată.

(10)

În cazuri specifice, Comisia ar trebui să aibă posibilitatea de a solicita Consiliului să îi indice punctele de vedere și aprecierea sa cu privire la implicațiile mai ample ale lipsei unui aviz, inclusiv cu privire la implicațiile instituționale, juridice, politice și internaționale. Comisia ar trebui să țină seama de poziția exprimată de Consiliu în termen de 3 luni de la sesizare. În cazuri justificate în mod corespunzător, Comisia poate indica în sesizare un termen mai scurt.

(10)

În cazuri specifice, Comisia ar trebui să aibă posibilitatea de a solicita Parlamentului European și Consiliului să își indice pozițiile și aprecierea cu privire la implicațiile mai ample ale lipsei unui aviz, inclusiv cu privire la implicațiile instituționale, juridice, economice, politice și internaționale. Comisia ar trebui să țină seama de poziția exprimată de Parlamentul European și de Consiliu în termen de trei luni de la sesizare. În cazuri justificate în mod corespunzător , din motive de urgență , Comisia poate indica în sesizare un termen mai scurt. Pozițiile exprimate de Parlamentul European și de Consiliu ar trebui trimise, de asemenea, fără întârzieri nejustificate, Comitetului Economic și Social European și, după caz, Parlamentului European și Consiliului.

(10a)

În cazurile în care pare că ar fi dificil să se obțină avize pozitive din partea statelor membre cu privire la mai multe proiecte de acte de punere în aplicare similare, ar trebui să se aibă în vedere revizuirea competențelor de executare conferite Comisiei în actele de bază relevante.

(11)

Este necesară mai multă transparență în ceea ce privește voturile reprezentanților statelor membre în comitetul de apel , care ar trebui să fie făcute publice.

(11)

Este necesară mai multă transparență în ceea ce privește voturile reprezentanților statelor membre în toate etapele procedurilor de consultare și examinare , care ar trebui să fie făcute publice. În cazul în care actul vizează domenii deosebit de sensibile, cum ar fi protecția consumatorilor, sănătatea sau siguranța oamenilor, animalelor sau plantelor, sau protecția mediului, reprezentantul fiecărui stat membru ar trebui să furnizeze justificări specifice pentru voturi și abțineri, pentru fiecare caz în parte. De asemenea, Comisia ar trebui să furnizeze informații cu privire la componența comitetelor, inclusiv persoanele prezente și autoritățile și organizațiile de care aparțin aceste persoane, precum și cu privire la ordinile de zi ale reuniunilor și documentele și proiectele de texte discutate.

(11a)

Pentru a îmbunătăți gradul de informare și înțelegere ale cetățenilor Uniunii cu privire la procedură, precum și pentru a mări vizibilitatea acesteia, reprezentantul fiecărui stat membru ar trebui să își motiveze votul, abținerea sau orice eventuală absență.

(11b)

Registrul ar trebui să devină și mai accesibil, iar conținutul său ar trebui modificat pentru a asigura o mai mare transparență privind procesul decizional, în special prin adăugarea mai multor informații cu privire la acest proces. Îmbunătățirea funcțiilor de căutare ale registrului pentru a permite căutări în funcție de domeniul de politică ar fi un element esențial în această privință.

(ba)

se introduce următorul alineat:

(bb)

se introduce următorul alineat:

(-a)

(b)

ordinile de zi ale reuniunilor comitetelor;

„(b)

ordinile de zi ale reuniunilor comitetelor , inclusiv proiectele de texte în privința cărora urmează să fie luată o decizie și documentele care urmează să fie discutate” ;

(-aa)

(c)

procesele-verbale sumare ale reuniunilor și listele autorităților și organizațiilor de care aparțin persoanele desemnate de statele membre să le reprezinte ;

„(c)

procesele-verbale sumare ale reuniunilor și listele persoanelor prezente la reuniune și ale autorităților și organizațiilor de care aparțin persoanele respective desemnate de statele membre să le reprezinte” ;

„(e)

rezultatul votării, inclusiv, în cazul comitetului de apel , voturile exprimate de fiecare reprezentant al unui stat membru ;”;

„(e)

rezultatele votării, inclusiv voturile exprimate de reprezentantul fiecărui stat membru și orice abținere , împreună cu motivele votului sau ale abținerii, precum și cu motivele absenței de la vot , și, atunci când actul se referă la domenii deosebit de sensibile, cum ar fi protecția consumatorilor, sănătatea sau siguranța oamenilor, animalelor sau plantelor, sau mediul, justificările detaliate aferente specifice privind votul sau abținerea, pentru fiecare caz în parte ;”;

(aa)

alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

(ba)

se adaugă următorul alineat:

3a.