52020AE3642

EUR-Lex

Access to European Union law

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

EUROPA
EUR-Lex home
EUR-Lex - 52020AE3642 - EN

Help

Search tips

Need more search options? Use the Advanced search

Document 52020AE3642

Avizul Comitetului Economic și Social European pe tema „Tranziția industrială către o economie europeană verde și digitală: cerințele de reglementare și rolul partenerilor sociali și al societății civile” (aviz exploratoriu)

EESC 2020/03642

JO C 56, 16.2.2021, p. 10–28 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

HTML

PDF

Official Journal

16.2.2021

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 56/10

(aviz exploratoriu)

(2021/C 56/02)

Raportor:

doamna Lucie STUDNIČNÁ

Sesizare	Parlamentul European, 15.9.2020
Temei juridic	Articolul 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene
Secțiunea competentă	Secțiunea pentru piața unică, producție și consum
Data adoptării în sesiunea plenară	2.12.2020
Sesiunea plenară nr.	556
Rezultatul votului (voturi pentru/ voturi împotrivă/abțineri)	148/89/19

1. Concluzii și recomandări

1.1.

Pentru ca tranziția industrială către o economie europeană verde și digitală să asigure un viitor durabil, echitabil și acceptabil din punct de vedere social în Europa, se impun o serie de condiții preliminare. În contextul pandemiei de COVID-19, nevoia unei participări mai ample și mai puternice a partenerilor sociali și a societății civile la procesul decizional de la toate nivelurile, precum și nevoia unui cadru de reglementare și a unor standarde solide la nivel european, mai ales cu privire la agenda socială, au devenit și mai presante. Planul de acțiune anunțat pentru punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale (PEDS) ar trebui să joace un rol important în acest efort.

1.2.

CESE consideră că este esențial să se recunoască complementaritatea dintre schimbările climatice, politicile în materie de economie circulară și responsabilitatea socială a întreprinderilor, și să se evidențieze caracteristicile circulare ale energiei din surse regenerabile.

1.3.

Rolul angajatorilor, al antreprenorilor și implicarea sectorului privat în stimularea schimbării structurale reprezintă elemente-cheie pentru tranziția industrială. Întrucât inovarea în Europa provine de obicei de la entități mici, este necesar să se pună accentul pe crearea unui mediu de afaceri favorabil și pe promovarea potențialului IMM-urilor care furnizează servicii de înaltă calitate bazate pe cunoaștere. Ele îndeplinesc adesea un rol de pionierat în ceea ce privește poziționarea pe piață a industriilor conexe și sunt angajatori fiabili și rezistenți la crize. Experiența întreprinderilor și organizațiilor din domeniul economiei sociale trebuie și ea exploatată: acestea sunt active preponderent în domenii în care se face simțit impactul dublei tranziții verzi și digitale. Prin urmare, este necesară promovarea activităților și proceselor lor de inovare socială.

1.4.

Ar trebui instituit în mod coerent un mecanism de canalizare a resurselor financiare din sectorul privat către investiții care respectă criteriile MSG (de mediu, sociale și de guvernanță). Prin urmare, strategiile privind uniunea bancară, uniunea piețelor de capital, finanțarea durabilă, finanțele digitale și IMM-urile se consolidează reciproc și garantează direcționarea fondurilor către proiectele mai productive, într-o economie care depinde de sectorul bancar în proporție de până la 80 % din nevoile ei de finanțare.

1.5.

Pentru a fi rezilientă, durabilă, echitabilă și prosperă, Europa are nevoie de un cadru de reglementare care să poată stimula un proces de tranziție justă și care să țină seama totodată de efectele sale de natură etică și de interese publice precum protecția consumatorilor, sănătatea, securitatea și calitatea. CESE recomandă ca instituțiile europene și naționale să introducă noi structuri de guvernanță capabile să asigure implicarea activă a economiei locale, a partenerilor sociali și a societății civile în proiectarea și punerea în aplicare a unor măsuri echitabile care să garanteze că tranzițiile sunt juste din punct de vedere social. Unul dintre principalele mecanisme de guvernanță pentru punerea în aplicare a tranzițiilor juste din punct de vedere social și pentru monitorizarea progresului acestora este semestrul european. CESE recomandă includerea în semestrul european a unor indicatori sociali, economici și de mediu noi, îmbunătățiți, măsurabili și complementari, pentru a monitoriza și a urmări principiile Pilonului european al drepturilor sociale.

1.6.

Rolul regiunilor ar trebui consolidat în agenda europeană pentru tranziție. Planificarea pe termen lung, o abordare solidă bazată pe realitatea zonei, specializarea inteligentă și o agendă privind capitalul uman constituie elemente centrale, alături de reconcilierea ambiției pe termen lung în materie de tranziție cu prioritățile pe termen scurt.

1.7.

CESE consideră că instrumentele de finanțare și de sprijin pentru activitățile legate de tranziție de la nivelul UE trebuie completate de resurse naționale, asigurându-se coordonarea necesară între diferitele niveluri de guvernanță. Pentru a asigura o finanțare suficientă, CESE pledează pentru o gamă mai amplă de resurse proprii.

1.8.

O agendă privind capitalul uman constituie una dintre condițiile preliminare necesare pentru o tranziție reușită. Este necesar ca o serie de actori, inclusiv instituțiile educaționale, angajatorii, organizațiile sindicale, serviciile publice de ocupare a forței de muncă, ONG-urile și organizațiile profesionale, să coopereze în domeniul dezvoltării competențelor și al anticipării întregului spectru de nevoi viitoare, vechi și noi, în materie de competențe.

1.9.

CESE salută planul de acțiune anunțat pentru punerea în aplicare a PEDS. Acquis-ul relevant al UE privind dreptul muncii ar trebui consolidat, pentru o mai bună sprijinire a tranziției juste pentru lucrători. Planul de acțiune ar trebui să stabilească un set minim de drepturi la nivelul UE, inclusiv: dreptul la sănătate și siguranță pentru toți lucrătorii și toate noile tipuri de medii de lucru; dreptul la informare, consultare, administrare comună și participare fără limitarea la situații legate de tranziție; dreptul la dezvoltarea competențelor; standarde minime pentru ajutorul de șomaj; salariul minim și negocierea colectivă.

2. Observații generale și o abordare orientată spre viitor

2.1.

2.2.

Întreprinderile europene și lucrătorii europeni se confruntă cu grelele consecințe sociale și economice ale pandemiei de COVID-19. Multe întreprinderi se închid, se pierd locuri de muncă, iar gospodăriile își văd mijloacele de subzistență reduse. În pofida măsurilor de salvare economică fără precedent, menite să atenueze efectele izolării asupra locurilor de muncă și a întreprinderilor, previziunile economice oferă o imagine foarte îngrijorătoare. Se estimează că economia UE va scădea cu 8,3 % în 2020 și va crește cu 5,8 % în 2021. Creșterea din 2021 va fi, de asemenea, ceva mai puțin robustă decât se preconizase în primăvară (1). Statele membre au datorii record, iar UE a contractat și ea, pentru prima dată, o datorie comună. De asemenea, nu se cunosc consecințele Brexitului.

2.3.

Trebuie identificate și sprijinite principalele industrii și sectoare, de la resurse umane la cercetare, ajungând astfel la o politică industrială europeană care protejează aceste sectoare strategice ale pieței și asigură securitatea aprovizionării cu resurse-cheie. Politica industrială a Europei ar trebui să servească drept umbrelă pentru coordonarea tuturor politicilor europene într-un mod coerent și cuprinzător, pentru a crea sinergii. O astfel de transformare va necesita definirea de către Comisia Europeană a direcției de urmat și alinierea politicilor statelor membre la politicile UE. Aceasta nu înseamnă micromanagement, dar înseamnă, într-adevăr, alinierea politicilor, astfel încât să devină coerente și să încurajeze o schimbare radicală. Acest proces va fi posibil numai cu participarea activă a organizațiilor societății civile și a partenerilor sociali. Fără un „pact social” bazat pe o participare democratică și efectivă a cetățenilor UE, nu va exista un Pact verde avantajos pentru toți.

2.4.

2.5.

Termenul care a apărut în acest context, în legătură cu schimbarea tehnologică și în domeniul mediului este „tranziție justă”. CESE consideră că tranziția justă este o componentă de bază a bugetului și a planului de redresare ce promovează o economie europeană mai verde. Prin urmare, este necesar să se lărgească înțelesul „tranziției juste” (dincolo de economiile bazate pe carbon), vizând o tranziție care să pună pe deplin în aplicare Pilonul european al drepturilor sociale (2), pe baza unui nou contract social, și să stimuleze totodată reforme în ce privește sistemele redistributive, echilibrul între viața profesională și cea privată și egalitatea de gen. O importanță deosebită în ceea ce privește punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale revine locurilor de muncă de înaltă calitate pentru toți, accesului la educație și formare de bună calitate, inclusiv dreptului la învățare pe tot parcursul vieții, mai ales în cazul categoriilor vulnerabile, accesului egal al tuturor la serviciile de asistență medicală și la serviciile sociale, protecției sociale și incluziunii grupurilor vulnerabile, cum ar fi șomerii de lungă durată, femeile, tinerii, migranții și persoanele cu dizabilități. Toate aceste obiective importante pot fi atinse pe baza unei economii prospere, a unor noi locuri de muncă de înaltă calificare oferite de angajatori și a investițiilor necesare în noile tehnologii.

2.6.

Țările și regiunile implicate în tranziția industrială se confruntă în general cu provocări legate de modernizarea bazei lor industriale, de îmbunătățirea competențelor forței de muncă, de compensarea pierderilor de locuri de muncă în sectoare-cheie și de creșterea productivității – care, fiind în prezent scăzută, limitează creșterea veniturilor. În ansamblu, ele ar beneficia de progresul verde și tehnologic și de evoluțiile conexe, însă unele zone și anumite grupuri ale populației, în special grupurile vulnerabile, cum ar fi persoanele cu dizabilități, persoanele în vârstă, populația de etnie romă și migranții, riscă să fie lăsate în urmă. Abordarea provocărilor asociate cu transformările pe termen lung necesită anticiparea schimbării și gestionarea activă a tranziției de către factorii decizionali, partenerii sociali, organizațiile societății civile și de către principalele părți interesate din aceste țări și regiuni. Dialogul social, informarea, consultarea și participarea lucrătorilor și a organizațiilor reprezentative ale acestora, inclusiv în cadrul organismelor decizionale (consilii de administrație și consilii de supraveghere) joacă un rol esențial în abordarea și influențarea procesului decizional al întreprinderilor pentru a gestiona tranzițiile într-un mod orientat spre viitor. CESE îndeamnă Comisia să consolideze și să dezvolte dimensiunea socială în cadrul viitoarei strategii industriale actualizate.

2.7.

Gestionarea crizei provocate de pandemie și realizarea unei transformări industriale reușite sunt în interesul tuturor grupurilor de părți interesate și necesită un efort comun și obiective partajate (cum ar fi dezvoltarea întreprinderilor pe termen lung), un dialog social eficace, desfășurat într-un climat de încredere, precum și o atitudine pozitivă. CESE consideră că o gestionare a întreprinderilor adecvată, și prin urmare durabilă, alături de anticiparea comună a schimbării trebuie să se bazeze pe standardele juridice minime verificate și testate ale pieței interne, iar vocea lucrătorilor trebuie să fie exprimată prin informare, consultare și participarea lucrătorilor în structurile de conducere ale întreprinderilor.

2.8.

Digitalizarea și automatizarea au atât efecte pozitive, cât și efecte negative asupra economiei și a societății. Această tranziție ar avea nevoie de reglementări care să urmeze ritmul transformării tehnologice și al anticipării schimbării prin implicarea, de exemplu, a partenerilor sociali. Comitetele europene de întreprindere și comitetele de întreprindere Societas Europaea (SE) pot servi ca exemplu pozitiv al implicării transfrontaliere obligatorii a lucrătorilor în echilibrarea intereselor și explorarea soluțiilor în spiritul unui parteneriat social. Aceasta implică garantarea organizării de cursuri de formare pentru lucrători și negocierea contractelor colective de muncă pentru a sprijini autonomia la locul de muncă și pentru a asigura un bun echilibru între viața profesională și cea privată. Digitalizarea și economia internetului au dus, de asemenea, la apariția de noi forme de muncă, precum lucrul pe platformele digitale, în cadrul cărora lucrătorii nu beneficiază de securitate socială și de siguranța locului de muncă, deseori muncind în condiții foarte precare și fără un statut clar. Condițiile de muncă și statutul acestora trebuie armonizate la nivel european pentru a încuraja o mobilitate echitabilă și integrarea pe piața internă (3). În acest scop, CESE remarcă necesitatea de a se asigura securitatea juridică pentru lucrători, prin definirea unui statut juridic pentru munca din cadrul economiei platformelor digitale. Lipsa accesului la protecție socială sau accesul limitat la aceasta implică un cost, nu doar pentru lucrătorii înșiși, ci și pentru sistemele de securitate socială.

2.9.

Transformarea digitală implică și riscuri potențiale în domenii precum stabilitatea financiară, criminalitatea economică și protecția consumatorilor. Aceste riscuri pot crește și mai mult ca urmare a peisajului de reglementare fragmentat din UE și a evoluțiilor globale inegale ale reglementării sectorului. Prin urmare, CESE remarcă nevoia ca UE să stabilească un cadru de reglementare cuprinzător și stabil în acest domeniu. Comitetul recomandă, de asemenea, ca UE să-și reia inițiativa privind impozitarea marilor întreprinderi digitale (4).

2.10.

Lucrătorii trebuie să se poată pregăti în mod adecvat pentru piața forței de muncă, iar schimbările economice, care sunt deja în curs, vor fi fundamentale pentru creșterea industriei și succesul economic la scară mai largă al Europei. Competențele noi și perfecționate, inclusiv pentru muncitori, reprezintă o provocare pentru sistemele de ucenicie. Perfecționarea competențelor necesită o formare profesională suplimentară în cadrul instituțiilor de învățământ terțiar. În contrast cu sistemele de ucenicie inițiale, chiar și cu cele mai bine concepute dintre ele, lipsa cadrelor naționale și a controlului calității constituie o problemă, ca de altfel și trecerea de la uceniciile inițiale la educația terțiară. În viitor va fi nevoie de cooperare și inovare atât din partea societății civile, cât și a administrațiilor de la toate nivelurile pentru a crea condițiile de concurență echitabilă solicitate de organizațiile reprezentate în cadrul CESE (5).

2.11.

CESE remarcă faptul că aplicațiile bazate pe tehnologia digitală și inteligența artificială ar trebui să rămână centrate pe factorul uman și să aducă beneficii societății în ansamblul său și sprijină un cadru de reglementare pentru inteligența artificială. Tranziția verde și cea digitală nu ar trebui întâmpinate cu rezistență, iar UE ar trebui să promoveze dezvoltarea unor sisteme de IA orientate către aplicații concrete, care să contribuie la accelerarea tranziției ecologice și climatice (6).

3. Inovarea

3.1.

În ceea ce privește inovarea, vor exista nevoi semnificative: de la crearea și accelerarea unor noi procese de producție cu emisii scăzute de carbon (multe dintre ele necesitând moduri de proiectare și de producție complet diferite, pe lângă noi materii prime și/sau procese industriale de bază) și până la inovare, nu doar la nivelul lanțurilor valorice mai circulare ale industriilor producătoare de materii de bază, ci și la nivelul sistemelor energetice care le alimentează. În plus, cele mai promițătoare tehnologii cu emisii scăzute de carbon vor trebui să fie funcționale la scară industrială. Aceasta va necesita un sprijin politic rapid pentru a introduce și a stimula extinderea noilor metode de producție și utilizarea de materii cu emisii scăzute de carbon până cel târziu în 2030.

3.2.

În ceea ce privește transformările necesare pentru realizarea unei tranziții juste la nivelul întregii UE, va fi nevoie de un cadru comun pentru a mobiliza administrațiile, întreprinderile și societatea civilă către soluționarea problemelor specifice. Inovarea socială joacă un rol major în acest proces. Din acest motiv, un pas important ar putea consta în crearea unei strategii intersectoriale a UE privind inovarea socială, asigurarea unei mai mari recunoașteri a actorilor din economia socială și testarea și, eventual, utilizarea modelelor de afaceri ale acestora. Astfel s-ar contribui la dezvoltarea unui ecosistem pentru o experimentare subvenționată la nivelul UE și la nivel național, regional și local.

4. Promovarea implicării antreprenoriatului și a sectorului privat

4.1.

Implicarea antreprenoriatului și a sectorului privat care stimulează schimbarea structurală joacă un rol esențial în tranziția industrială. O serie de obstacole persistă adesea în calea antreprenoriatului inovator acolo unde există o puternică moștenire industrială, constând în special în niveluri scăzute ale înființării de noi întreprinderi și ale extinderii celor existente, o cultură antreprenorială precară și lipsa inovării și a unor rețele de cunoștințe conectate în mod eficient.

4.2.

Întrucât inovarea în Europa provine de obicei de la entități mici, este necesar să se pună accentul pe promovarea potențialului IMM-urilor care furnizează servicii de înaltă calitate bazate pe cunoaștere, cum ar fi cele din domeniul profesiilor liberale, inclusiv sub aspectul finanțării. Ele îndeplinesc adesea un rol de pionierat în ceea ce privește poziționarea pe piață a industriilor conexe și sunt angajatori fiabili și rezistenți la crize.

4.3.

Întreprinderile și organizațiile din domeniul economiei sociale, actori ai unui sector care și-a demonstrat reziliența și a contribuit la atenuarea efectelor crizei provocate de pandemia de COVID-19, sunt deosebit de active în domenii care în care se face simțit impactul tranziției digitale și al celei verzi. Prin urmare, trebuie asigurată promovarea operațiunilor și a proceselor de inovare socială ale acestora.

5. Rolul partenerilor sociali și al societății civile

5.1.

CESE a subliniat că „schimbările pe care noile tehnologii, inteligența artificială și volumele mari de date le imprimă proceselor de producție și economiei în general vor schimba în profunzime și piața forței de muncă”, dar și că este important ca „aceste procese de schimbare să aibă loc în contextul unui dialog social fructuos, cu respectarea drepturilor și a calității vieții lucrătorilor” (7).

5.2.

Strânsa cooperare dintre principalele părți interesate de la nivel local/regional este esențială pentru identificarea celor mai durabile aplicații și pentru a maximiza dezvoltarea socioeconomică. Bunele practici ale partenerilor sociali de la toate nivelurile bazate pe contracte colective de muncă ce creează condiții de concurență echitabile pentru competitorii economici dintr-un sector sau dintr-o regiune asigură un criteriu de referință necesar pentru promovarea unei strategii pentru o tranziție justă în ce privește decarbonizarea și alte obiective ale politicii climatice (8).

6. Asigurarea unei tranziții juste – cerințe în materie de guvernanță/de reglementare

6.1.

Realizarea tranziției către o economie neutră din punct de vedere climatic prezintă pentru factorii de decizie o serie de provocări complexe din punctul de vedere al guvernanței. Una dintre acestea este legată de echilibrarea dimensiunii strategice pe termen lung a tranziției cu nevoia de acțiune pe termen scurt. Deși tranziția impune o gândire strategică și un proces decizional pe termen lung, ea necesită și abilitatea de adaptare la ciclurile electorale și dorința asociată a administrațiilor și a altor părți interesate de a vedea rezultatele proiectelor puse în aplicare.

6.2.

Unul dintre principalele mecanisme de guvernanță pentru punerea în aplicare și monitorizarea progresului unor tranziții juste din punct de vedere social este semestrul european. Este deosebit de important să se asigure evaluarea constantă a politicilor europene și naționale la nivel social, economic și de mediu. Semestrul european a dezvoltat treptat o dimensiune socială mai amplă, însă dimensiunea sa macroeconomică și cea bugetară sunt în continuare predominante. Prin urmare, CESE propuse includerea în semestrul european a unor indicatori sociali, economici și de mediu noi, îmbunătățiți, măsurabili și complementari, pentru a monitoriza și a urmări toate aspectele și principiile Pilonului european al drepturilor sociale, precum și cele 17 ODD (9), crearea de sinergii cu tabloul de bord social prin introducerea conceptului de economie a bunăstării durabilă pentru toți (10), cu recomandări de țară specifice domeniului social și al mediului (11). În prezent, semestrul a fost și el regândit, pentru a permite luarea mai multor măsuri de sprijinire a redresării. CESE își exprimă speranța că acest lucru va contribui și la reînnoirea întregului mecanism de guvernanță al UE și că îl va determina să funcționeze ca forță motrice pentru supraviețuirea democrației, precum și în sensul unei convergențe ascendente în cadrul UE.

6.3.

O analiză cuprinzătoare a sinergiilor și a compromisurilor între obiectivele, inițiativele și recomandările propuse de UE în cadrul diverselor domenii de politică ale semestrului ar necesita un grad ridicat de integrare, coerență și coordonare a politicilor între diferiții actori instituționali responsabili de politicile sociale și în domeniul mediului și o îmbunătățire a capacităților analitice ale acestora.

6.4.

În plus, în ceea ce privește compensarea dezechilibrului instituțional de la nivelul guvernanței economice și sociale, CESE recomandă să se țină seama de o „regulă de aur” (12) atunci când se aplică regulile bugetare ale UE ce scutesc investițiile publice de la calcularea deficitului și să se ia în calcul sustenabilitatea nivelului existent al datoriilor, pentru a garanta o infrastructură modernă în materie de îngrijire medicală, ecologie, educație și tehnologie și pentru a evita o recesiune fără precedent (13).

6.5.

În egală măsură, CESE salută suspendarea de către Comisia Europeană a Pactului de stabilitate și creștere și solicită revizuirea acestuia (14), cu scopul de a asigura atât stabilitatea, cât și creșterea, pentru a sprijini redresarea și tranziția industriei UE către o economie circulară și digitală, neutră din punct de vedere climatic.

7. Condiții regionale prealabile pentru tranziția industrială

7.1.

Tranziția industrială ia multe forme, făcând dificilă adoptarea unei abordări bazată pe un model universal valabil în materie de politici pentru dezvoltarea de noi filiere industriale. Deși unele sectoare economice vor fi în declin, cu o scădere „ireversibilă” a producției economice și a forței de muncă, altele vor fi obligate să se confrunte cu un proces de restructurare radicală. Acest lucru va necesita o abordare politică globală și investiții masive, atât publice, cât și private, precum și piețe ale forței de muncă care să funcționeze bine la nivel local și regional.

7.2.

Reconcilierea ambiției pe termen lung în materie de tranziție cu prioritățile pe termen scurt poate fi dificilă, întrucât susținerea cetățenilor pentru măsuri politice care au un efect imediat limitat poate să nu fie ușor de obținut. Aceasta plasează regiunile aflate în tranziție industrială într-o situație dificilă. Pe de o parte, ele trebuie să facă față necesității imediate de acțiune în urma declinului industriilor tradiționale, pentru a aborda aspecte precum rata sporită a șomajului, pierderile de venituri și deteriorarea condițiilor de viață pentru unele categorii ale populației, în special pentru grupurile defavorizate și grupurile vulnerabile cum ar fi persoanele cu handicap sau persoanele în vârstă. Pe de altă parte, ele trebuie să adopte măsurile necesare pentru a fructifica oportunitățile asociate cu modernizarea industrială, cum ar fi atragerea unei industrii cu o mai mare valoare adăugată, crearea și/sau atragerea de noi întreprinderi sau de noi modele de afaceri și o mai bună utilizare a tehnologiilor generice. Eventualele greșeli au consecințe politice care pot afecta inclusiv sprijinul pentru acțiunile climatice. Dezvoltarea mișcărilor de extremă dreaptă în Europa și în alte părți ale lumii poate fi parțial atribuită dezindustrializării, regiuni întregi fiind lăsate în urmă (15).

8. Reuniunea cu regiunile aflate în tranziție industrială: principalele rezultate

8.1.

Rolul regiunilor în procesul de tranziție ar trebui consolidat în agenda europeană. Implicarea administrațiilor regionale ar putea contribui la crearea ecosistemelor necesare pentru o tranziție reușită. Planificarea pe termen lung, o abordare solidă bazată pe realitatea zonei, specializarea inteligentă și o agendă privind capitalul uman au fost menționate drept condiții prealabile pentru acest proces.

8.2.

Mai multe regiuni din Europa, în special regiunile carbonifere și regiunile siderurgice, au realizat deja o tranziție, fie din motive economice, fie din motive legate de agenda climatică. Principala condiție prealabilă pentru o tranziție reușită este o abordare favorabilă incluziunii și anticipativă, menită să asigure un viitor decent pentru populație. Aceasta include proiectarea unei foi de parcurs realiste, crearea infrastructurii de cercetare necesare și furnizarea de facilități tehnologice, inovatoare, academice și educaționale, însoțite de finanțarea necesară. Pentru a asigura o finanțare corespunzătoare, instrumentele europene prevăzute să sprijine aceste regiuni (de exemplu, Fondul european pentru o tranziție justă) nu ar trebui să se substituie eforturilor naționale.

9. Finanțarea și sprijinirea activităților și proiectelor legate de tranziție la nivelul UE

9.1.

Procesul tranziției industriale poate oferi imense oportunități, însă pentru a beneficia de acestea sunt necesare investiții semnificative în metode de producție avansate și într-o infrastructură accesibilă, precum și în cercetare și inovare. El implică și un cost inițial, care include indemnizațiile de înlocuire a veniturilor și cheltuielile pentru (re)calificarea profesională a lucrătorilor.

9.2.

Există multe instrumente deja instituite, atât la nivel național, cât și la nivelul UE, menite să sprijine activitățile și proiectele legate de tranziție. Obiectivul realizării unei tranziții juste a fost reiterat și în planul de redresare al UE. Cu toate acestea, de prea multe ori, măsurile de sprijin din cadrul politicilor sunt concepute și aplicate în mod independent la diferite niveluri de guvernare, coordonarea fiind insuficientă sau complet absentă, iar monitorizarea și evaluarea insuficiente.

9.3.

CESE solicită Consiliului și Parlamentului European să majoreze și să aloce suficiente fonduri pentru nevoile de investiții în CFM 2021-2027, pentru a garanta o tranziție verde și digitală efectivă și radicală. Pentru a se obține o finanțare suficientă, CESE pledează și pentru lărgirea spectrului de resurse proprii, eventual pentru a include o taxă pe servicii digitale, baza fiscală consolidată comună a societăților și o taxă pe tranzacțiile financiare (16).

9.4.

În actuala perioadă de programare, normele aplicabile întreprinderilor mari care au primit sprijin din partea fondurilor structurale și de investiții europene stipulează că respectiva contribuție se rambursează dacă, în termen de 10 ani de la efectuarea plății finale către beneficiar, activitatea de producție în cauză este delocalizată în afara Uniunii [articolul 71 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1303/20132 al Parlamentului European și al Consiliului (17)]. CESE consideră că această dispoziție trebuie consolidată pentru viitoarea perioadă de programare, pentru a promova relocalizarea și a garanta coeziunea, a menține structura/capacitatea de producție, a încuraja ocuparea forței de muncă și a promova o „dezvoltare teritorială” mai durabilă.

9.5.

CESE sprijină, de asemenea, îmbunătățirea guvernanței bugetare a UE, ținând seama de riscurile legate de durabilitate și învățând din examinarea celor mai bune practici în materie de instrumente bugetare ecologice și din planurile bugetare. În plus, sunt necesare stimulente fiscale pentru a convinge întreprinderile și cetățenii să investească în inițiative ecologice cu impact social (18).

9.6.

Provocările cu care se confruntă Europa în tranziția către o economie verde și digitală necesită investiții masive, pe care fondurile publice și finanțarea tradițională prin împrumuturi bancare nu le pot garanta de unele singure. Va fi nevoie de investiții enorme din partea sectorului privat. Ar trebui instituit în mod coerent un mecanism de canalizare a resurselor financiare din sectorul privat către investiții care respectă criteriile MSG (de mediu, sociale și de guvernanță). Prin urmare, strategiile privind uniunea bancară, uniunea piețelor de capital, finanțarea durabilă, finanțele digitale și IMM-urile se consolidează reciproc și garantează direcționarea fondurilor către proiectele mai productive. CESE salută crearea platformei privind finanțarea durabilă și se așteaptă la accelerarea dezvoltării taxonomiei sociale.

10. Implicații pentru piața forței de muncă

10.1.

Întrucât tranziția industrială implică deseori o trecere de la industriile prelucrătoare vechi și tradiționale la activități orientate către viitor (chiar și în sectoarele tradiționale), aceasta poate duce la o rată a șomajului mai ridicată decât rata medie (cel puțin temporar), ca urmare a dezindustrializării concentrate la nivel local și a faptului că baza de competențe se regăsește în sectoare aflate în declin. Anticiparea schimbărilor și implicarea reprezentanților lucrătorilor la nivel de sucursală și de întreprindere și înainte de luarea deciziilor sunt fundamentale. Este crucial ca politicile care vizează abordarea tranziției industriale să ajute lucrătorii și comunitățile locale, în special lucrătorii cu dizabilități și alți lucrători care fac parte din grupurile vulnerabile, să gestioneze tranziția cu cât mai puține perturbări posibile, maximizând totodată beneficiile potențiale.

10.2. Competențe

10.2.1.

O tranziție reușită către munca viitorului necesită adaptarea politicilor în materie de ocupare a forței de muncă și de dezvoltare a competențelor la condițiile pieței forței de muncă de la nivel local. În același timp, oferta de competențe trebui corelată cu cererea de competențe. O mai bună anticipare a necesităților viitoare în ce privește seturile de competențe și o ofertă corespunzătoare, prin recalificarea și perfecționarea profesională a lucrătorilor, inclusiv prin accesul la învățare pe tot parcursul vieții, trebuie combinată cu politici care stimulează investițiile în noi surse de locuri de muncă și în creșterea productivității. Cercetarea și dezvoltarea din cadrul întreprinderilor trebuie să caute mai ales oportunități menite să asigure o poziție de lider în materie de tehnologie, care să creeze la rândul ei oportunități de recalificare profesională. Institutele tehnice, organizațiile profesionale și ONG-urile, precum și agențiile publice de ocupare a forței de muncă vor juca, de asemenea, un rol esențial în furnizarea de sprijin sub formă de programe de recalificare.

10.2.2.

CESE remarcă faptul că sprijinirea persoanelor prin formarea cu privire la tranzițiile digitale și verzi juste va începe cu validarea învățării nonformale și informale (NFIL) și cu asigurarea recunoașterii și certificării cursurilor de formare, astfel încât ele să fie integrate pe deplin în calificările unei persoane (19).

10.3.

Agenda pentru competențe ar trebui să acorde o atenție sporită dezvoltării competențelor-cheie pe durata ciclurilor/programelor educaționale obligatorii și învățării în rândul tinerilor și adulților.

10.4.

Comisia a publicat Planul de acțiune pentru educația digitală (2021-2027) (20). Acesta ar trebui să reprezinte o strategie transversală care ar putea spori, de asemenea, importanța strategică a educației și formării în cadrul domeniilor de politică de la nivel european.

10.5. Planul de acțiune pentru punerea în aplicare a PEDS

Tranzițiile juste necesită politici sociale adecvate pentru a sprijini condițiile bune de muncă, negocierile colective funcționale și sistemele de relații industriale, precum și asigurarea unei protecții sociale corespunzătoare pentru a-i ajuta pe lucrători în procesul de tranziție. CESE ar dori să prezinte o serie de propuneri pentru viitorul plan de acțiune al Comisiei pentru punerea în aplicare a PEDS.

10.5.1.

CESE propune o reevaluare de către Comisie a caracterului adecvat al acquis-ului relevant al UE privind dreptul muncii, consolidându-l, pentru a susține mai bine o tranziție justă pentru lucrători.

10.5.2.

Dreptul la siguranță și sănătate reprezintă un drept fundamental la locul de muncă pentru toți lucrătorii, indiferent de raportul lor de muncă sau de tipul de model de afaceri în cadrul căruia lucrează. CESE este foarte preocupat de faptul că unele dintre noile tipuri de locuri de muncă create de tranziția climatică și de cea digitală riscă să nu intre în domeniul de aplicare a dispozițiilor privind sănătatea și securitatea în muncă (SSM). În plus, a fost deja demonstrată existența unor riscuri semnificative la locurile de muncă digitalizate, precum intensificarea muncii, stresul și violența psihosocială (21), iar în viitor ne putem aștepta să vedem accidente cauzate de inteligența artificială (22), accidente pe care trebuie să le prevenim. Prin urmare, CESE solicită ca toți lucrătorii din UE să fie protejați de legislația în domeniul SSM (23).

10.5.3.

CESE îndeamnă Comisia Europeană să revizuiască periodic Regulamentul general privind protecția datelor (RGPD) și reglementările aferente, în lumina evoluțiilor tehnologice (24).

10.5.4.

Dialogul social, la nivel național și european, joacă un rol esențial în modelarea politicilor în domeniul economiei, al muncii și în domeniul social. CESE sprijină elaborarea, în cadrul dialogului social de la nivelul național, regional și european corespunzător, a unor măsuri adecvate privind „o tranziție justă” în scopul gestionării, modificării și garantării unei minime protecții în cazul restructurării locurilor de muncă sau al concedierilor colective care au loc ca urmare a tranziției (în domeniile tehnologiei, demografiei, globalizării, schimbărilor climatice și al economiei circulare), inclusiv a dreptului de a se angaja în negocieri colective pentru a anticipa schimbarea și pentru a oferi sprijin lucrătorilor afectați (adaptarea Directivei privind concedierile colective) (25).

10.5.5.

CESE reiterează nevoia consultării lucrătorilor și a reprezentanților lor și a informării lor atunci când se introduc schimbări, noi tehnologii și sisteme de IA care pot duce la schimbări în organizarea muncii, supravegherea și controlul muncii și în sistemele de evaluare și recrutare a lucrătorilor. Drepturile de informare și consultare, care asigură o punere în aplicare corespunzătoare a Directivei privind comitetele europene de întreprindere, trebuie să fie garantate în toate întreprinderile și ar trebui introdus un cadru armonizat la nivelul UE în ceea ce privește participarea în consiliile de administrație. Prin urmare, CESE solicită un cadru european solid și robust în materie de informare și consultare și de participare a lucrătorilor (26), ca aspect important al dezvoltării unor metode juste și echitabile pentru reconstrucție și pentru tranziția verde și cea digitală. Comisia ar trebui să promoveze dialogul social în vederea implicării lucrătorilor în tranziția climatică și cea digitală în toate statele membre și ar trebui să monitorizeze rezultatele astfel obținute în cadrul semestrului european.

10.5.6.

Este nevoie de un cadru pentru restructurarea responsabilă din punct de vedere social și anticiparea schimbărilor din întreprinderi care să completeze drepturile existente în materie de informare, consultare și participare ale lucrătorilor și să fie corelat cu principalele elemente ale modelului social european (27). CESE consideră că este necesară revizuirea de către Comisia Europeană a Cadrului de calitate al UE pentru anticiparea schimbărilor și restructurare și propunerea unui temei juridic pentru condițiile-cadru specifice privind participarea lucrătorilor, în vederea creșterii gradului de implicare a lucrătorilor în gestionarea provocărilor Pactului verde și ale procesului de transformare digitală (28).

10.5.7.

Planul de acțiune ar trebui să stabilească un set minim de drepturi la nivelul UE: CESE a solicitat măsuri privind protecția veniturilor minime (29), pentru a elimina sărăcia și a promova o piață a forței de muncă incluzivă și, prin urmare, salută planurile Comisiei și ale Președinției germane a Consiliului de a stabili un cadru european pentru sistemele de garantare a venitului minim (30). CESE a recomandat examinarea posibilității de a stabili standarde comune minime în domeniul asigurărilor pentru șomaj în statele membre ale UE (31). Comitetul a solicitat, de asemenea, o inițiativă europeană privind salariul minim și negocierea colectivă (32) și, prin urmare, salută (33) inițiativa Comisiei privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeană (34).

10.6. Un nou contract social

Pentru a stabili noi metode de redresare care să investească în locuri de muncă și să protejeze drepturile și un venit de subzistență, pentru reconstrucția unor instituții puternice ale pieței forței de muncă, pentru toți lucrătorii, în conformitate cu angajamentele anterioare și pentru asigurarea protecției sociale, CESE solicită ca tranziția justă să fie plasată în centrul redresării, prin dialog social, cu implicarea activă a societății civile, astfel încât să se contribuie la conceperea unei tranziții industriale sociale, juste și favorabile incluziunii.

Bruxelles, 2 decembrie 2020.

Președintele Comitetului Economic și Social European

Christa SCHWENG

(1) EC Summer 2020 Economic Forecast: A deeper recession with wider divergences (Previziunile economice ale CE din vara anului 2020: o recesiune mai profundă cu divergențe mai accentuate)

(2) JO C 364, 28.10.2020, p. 1.

(3) JO C 429, 11.12.2020, p. 173.

(4) JO C 429, 11.12.2020, p. 6.

(5) Studiul CESE pe tema „Găsirea unui nou consens cu privire la valorile societății civile europene și evaluarea lor”.

(6) JO C 47, 11.2.2020, p. 64.

(7) JO C 353, 18.10.2019, p. 6.

(8) Framework Agreement for a Fair Transition of Coal Mining and Sustainable Development of the Mining Communities for the period 2019-2027 (Acord-cadru pentru o tranziție justă a exploatării miniere de cărbune și dezvoltarea durabilă a comunităților miniere pentru perioada 2019-2027) (Spania); Jobs for the Climate (Locuri de muncă favorabile climei) (Portugalia); Agreement of Social Partners on Just Transition and Climate Change (Acordul partenerilor sociale privind tranziția justă și schimbările climatice) (Grecia); Thyssenkrupp Steel Europe: Future Pact for Steel 20-30 (Thyssenkrupp Steel Europe: Viitorul pact pentru oțel 20-30) [Germania (martie 2020)].

(9) JO C 120, 14.4.2020, p. 1.

(10) Charveriat, C. și Bodin, E. (2020), Delivering the Green Deal: the role of a reformed European Semester within a new sustainable economy strategy (Realizarea Pactului verde: rolul unui semestru european reformat în cadrul unei noi strategii economice durabile).

(11) JO C 14, 15.1.2020, p. 1.

(12) JO C 311, 18.9.2020, p. 1.

(13) JO C 311, 18.9.2020, p. 1.

(14) JO C 311, 18.9.2020, p. 1.

(15) Rodríguez-Pose, A. (2017), The revenge of the places that don’t matter (and what to do about it) [Răzbunarea regiunilor care nu contează (și posibile soluții în acest sens)], Cambridge Journal of Regions, Economy and Society, Vol. 11, nr. 1, pp. 189–209.

(16) JO C 440, 6.12.2018, p. 106.

(17) JO L 347, 20.12.2013, p. 320.

(18) JO C 311, 18.9.2020, p. 63.

(19) JO C 10, 11.1.2021, p. 40.

(20) https://ec.europa.eu/education/sites/default/files/document-library-docs/deap-factsheet-sept2020_en.pdf.

(21) OIM (2019): The Threat of Physical and Psychosocial Violence and Harassment in Digitalized Work („Amenințările reprezentate de violența fizică și psihosocială și de hărțuire în mediul de lucru digital”).

(22) JO C 47, 11.2.2020, p. 64.

(23) JO C 14, 15.1.2020, p. 52.

(24) JO C 47, 11.2.2020, p. 64.

(25) JO C 14, 15.1.2020, p. 1.

(26) JO C 10, 11.1.2021, p. 14.

(27) JO C 161, 6.6.2013, p. 35.

(28) JO C 364, 28.10.2020, p. 1.

(29) JO C 190, 5.6.2019, p. 1.

(30) Concluziile Consiliului privind consolidarea protecției venitului minim în scopul combaterii sărăciei și a excluziunii sociale în pandemia de COVID-19 și dincolo de aceasta.

(31) JO C 97, 24.3.2020, p. 32.

(32) JO C 429, 11.12.2020, p. 159.

(33) JO C 364, 28.10.2020, p. 1.

(34) COM(2020) 682 final.

ANEXĂ

Următoarele amendamente, care au întrunit cel puțin o pătrime din voturile exprimate, au fost respinse în timpul dezbaterii [articolul 59 alineatul (3) din Regulamentul de procedură]:

(a) Punctul 2.1 (amendamentul 9)

Se modifică după cum urmează:

2.1.

Avizul exploratoriu a fost solicitat de Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale din cadrul Parlamentului European ca o contribuție la viitorul plan de acțiune pentru punerea în aplicare a PEDS și la viitorul summit social al UE, prevăzut să se desfășoare în mai 2021, la Porto. Acest aviz exploratoriu a fost solicitat de Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale a Parlamentului European. În conformitate cu scrisoarea Parlamentului European, avizul ar trebui să se refere în special la următoarele subiecte: tranziția echitabilă, Pactul verde, tranziția digitală, strategia industrială, ocuparea forței de muncă și politicile de incluziune socială, care se află în centrul unei serii de dosare legislative și nelegislative actuale și viitoare legate de tranziția verde și digitală.

Rezultatul votului:

Voturi pentru:	99
Voturi împotrivă:	129
Abțineri:	20

(b) Punctul 2.2 (amendamentul 10)

Se modifică după cum urmează:

2.2.

Întreprinderile europene și lucrătorii europeni se confruntă cu grelele consecințe economice și sociale și economice ale pandemiei de COVID-19. Multe întreprinderi se închid, se pierd locuri de muncă, iar gospodăriile își văd mijloacele de subzistență reduse. În pofida măsurilor de salvare economică fără precedent, menite să atenueze efectele izolării asupra locurilor de muncă și a întreprinderilor, previziunile economice oferă o imagine foarte îngrijorătoare. Se estimează că economia UE va scădea cu 8,3 % în 2020 și va crește cu 5,8 % în 2021. Creșterea din 2021 va fi, de asemenea, ceva mai puțin robustă decât se preconizase în primăvară (1) . Pandemia de COVID-19 a afectat puternic economia europeană: multe întreprinderi se închid, se pierd locuri de muncă, gospodăriile nu mai au venituri, iar serviciile de sănătate își reduc eficiența. Statele membre au datorii record, relaxând normele convenite aplicabile cheltuielilor, iar UE a contractat și ea, pentru prima dată, o datorie comună. De asemenea, nu se cunosc consecințele Brexitului și nu știm când pandemia va lua sfârșit.

Rezultatul votului:

Voturi pentru:	95
Voturi împotrivă:	140
Abțineri:	22

Se modifică după cum urmează:

2.3.

Rezultatul votului:

Voturi pentru:	91
Voturi împotrivă:	137
Abțineri:	18

(d) Punctul 2.5 NOU (amendamentul 13)

Se adaugă un nou punct:

2.5.

Cel mai bun răspuns politic este de a corespunde așteptărilor NextGenerationEU, care reprezintă o oportunitate unică pentru o redresare rapidă și transformatoare. Ar trebui să se acorde prioritate absolută acestui plan și colaborării cu sectorul privat.

Rezultatul votului:

Voturi pentru:	97
Voturi împotrivă:	136
Abțineri:	22

(e) Punctul 2.6 NOU (amendamentul 14)

Se adaugă un nou punct:

2.6.

Provocările generate de Brexit ar trebui depășite printr-un efort puternic de consolidare a pieței unice, care să creeze un mediu mai solid și mai competitiv pentru întreprinderi.

Rezultatul votului:

Voturi pentru:	93
Voturi împotrivă:	141
Abțineri:	20

(f) Punctul 2.4 (amendamentul 15)

Se modifică după cum urmează:

2.4.

Termenul care a apărut în acest context, în legătură cu schimbarea tehnologică și în domeniul mediului este „tranziție justă”. CESE consideră că tranziția justă este o componentă de bază a bugetului și a planului de redresare ce promovează o economie europeană mai verde. Prin urmare, este necesar să se lărgească înțelesul „tranziției juste” (dincolo de economiile bazate pe carbon), vizând o tranziție care să pună pe deplin în aplicare Pilonul european al drepturilor sociale (2) , pe baza unui nou contract social, și să stimuleze totodată reforme în ce privește sistemele redistributive, bazându-l pe echilibrul între viața profesională și cea privată și egalitatea de gen., O importanță deosebită în ceea ce privește punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale revine locurilorlocuri de muncă de înaltă calitate pentru toți, accesului la educație și formare de bună calitate, inclusiv dreptului la accesul la învățare pe tot parcursul vieții, mai ales în cazul categoriilor vulnerabile, accesului egal al tuturor la serviciile de asistență medicală și la serviciile sociale, protecția ei socială e și incluziunea ii grupurilor vulnerabile, cum ar fi șomerii de lungă durată, femeile, tinerii, migranții legali și persoanele cu dizabilități. Toate aceste obiective importante pot fi atinse pe baza unei economii prospere, a unor noi locuri de muncă de înaltă calificare oferite de angajatori și a investițiilor necesare în noile tehnologii.

Rezultatul votului:

Voturi pentru:	82
Voturi împotrivă:	152
Abțineri:	20

(g) Punctul 2.5 (amendamentul 16)

Se modifică după cum urmează:

2.5.

Țările și regiunile implicate în tranziția industrială se confruntă în general cu provocări legate de modernizarea bazei lor industriale, de îmbunătățirea competențelor forței de muncă, de compensarea pierderilor de locuri de muncă în sectoare-cheie și de creșterea productivității – care, fiind în prezent scăzută, limitează creșterea veniturilor, convergența ascendentă și compensarea tendințelor demografice nefavorabile. În ansamblu, ele ar beneficia de progresul verde și tehnologic și de evoluțiile conexe, însă unele zone și anumite grupuri ale populației, în special grupurile vulnerabile, cum ar fi persoanele cu dizabilități, persoanele în vârstă, populația de etnie romă și migranții legali, riscă să fie lăsate în urmă. Abordarea provocărilor asociate cu transformările pe termen lung necesită anticiparea schimbării și gestionarea activă a tranziției de către factorii decizionali, partenerii sociali, organizațiile societății civile și de către principalele părți interesate din aceste țări și regiuni. Dialogul social, informarea, consultarea și participarea lucrătorilor și a organizațiilor reprezentative ale acestora, inclusiv în cadrul organismelor proceselor decizionale (consilii de administrație și consilii de supraveghere) joacă un rol esențial în abordarea și influențarea procesului decizional al întreprinderilor pentru a gestiona tranzițiile într-un mod orientat spre viitor. CESE îndeamnă Comisia să consolideze și să dezvolte dimensiunea socială în cadrul viitoarei strategii industriale actualizate.

Rezultatul votului:

Voturi pentru:	92
Voturi împotrivă:	152
Abțineri:	17

(h) Punctul 2.6 (amendamentul 17)

Se modifică după cum urmează:

2.6.

Gestionarea crizei provocate de pandemie și realizarea unei transformări industriale reușite sunt în interesul tuturor grupurilor de părți interesate și necesită un efort comun și obiective partajate (cum ar fi dezvoltarea întreprinderilor pe termen lung), un dialog social eficace, desfășurat într-un climat de încredere, precum și o atitudine pozitivă. CESE consideră că o gestionare a întreprinderilor adecvată, și prin urmare durabilă, alături de anticiparea comună a schimbării reprezintă cheia succesului trebuie să se bazeze pe standardele juridice minime verificate și testate ale pieței interne, iar vocea lucrătorilor trebuie să fie exprimată prin informare, consultare și participarea lucrătorilor în structurile de conducere ale întreprinderilor.

Rezultatul votului:

Voturi pentru:	90
Voturi împotrivă:	151
Abțineri:	18

(i) Punctul 2.7 (amendamentul 18)

Se modifică după cum urmează:

2.7.

Digitalizarea și automatizarea au atât efecte pozitive, cât și efecte negative asupra economiei și a societății. Această tranziție ar avea nevoie de reglementări abordări care să urmeze ritmul transformării tehnologice și al anticipării schimbării prin implicarea, de exemplu, a partenerilor sociali. Comitetele europene de întreprindere și comitetele de întreprindere Societas Europaea (SE) pot servi ca exemplu pozitiv al implicării transfrontaliere obligatorii a lucrătorilor în echilibrarea intereselor și explorarea soluțiilor în spiritul unui parteneriat social. Aceasta implică garantarea organizării de cursuri de formare pentru lucrători și negocierea contractelor colective de muncă și a altor acorduri sociale pentru a sprijini autonomia la locul de muncă și pentru a asigura un bun echilibru între viața profesională și cea privată. Digitalizarea și economia internetului au dus, de asemenea, la apariția de noi forme de muncă, precum lucrul pe platformele digitale, în cadrul cărora lucrătorii nu beneficiază de securitate socială și de siguranța locului de muncă, deseori muncind în condiții foarte precare și fără un statut clar. Condițiile de muncă și statutul acestora trebuie armonizate la nivel european pentru a încuraja o mobilitate echitabilă și integrarea pe piața internă (3) . În acest scop, CESE remarcă necesitatea de a se asigura securitatea juridică pentru lucrători, prin definirea unui statut juridic pentru munca din cadrul economiei platformelor digitale. Lipsa accesului la protecție socială sau accesul limitat la aceasta implică un cost, nu doar pentru lucrătorii înșiși, ci și pentru sistemele de securitate socială.

Rezultatul votului:

Voturi pentru:	88
Voturi împotrivă:	149
Abțineri:	24

(j) Punctul 2.8 (amendamentul 19)

Se modifică după cum urmează:

2.8.

Transformarea digitală implică și riscuri potențiale în domenii precum stabilitatea financiară, criminalitatea economică și protecția consumatorilor. Aceste riscuri pot crește și mai mult ca urmare a peisajului de reglementare fragmentat din UE și a evoluțiilor globale inegale ale reglementării sectorului. Prin urmare, CESE remarcă nevoia ca UE să stabilească un cadru de reglementare cuprinzător și stabil în acest domeniu. Comitetul recomandă, de asemenea, ca, în 2021, să se ajungă la o soluție globală în domeniul fiscal la nivelul OCDE ca UE să-și reia inițiativa privind impozitarea marilor întreprinderi digitale (4).

Rezultatul votului:

Voturi pentru:	89
Voturi împotrivă:	149
Abțineri:	22

(k) Punctul 5.2 (amendamentul 21)

Se modifică după cum urmează:

5.2.

Strânsa cooperare dintre principalele părți interesate de la nivel local/regional este esențială pentru identificarea celor mai durabile aplicații și pentru a maximiza dezvoltarea socioeconomică. Bunele practici ale partenerilor sociali de la toate nivelurile bazate pe contracte colective de muncă sau alte forme de dialog social ce creează condiții de concurență echitabile pentru competitorii economici dintr-un sector sau dintr-o regiune asigură un criteriu de referință necesar pentru promovarea unei strategii pentru o tranziție justă în ce privește decarbonizarea și alte obiective ale politicii climatice (5).

Rezultatul votului:

Voturi pentru:	93
Voturi împotrivă:	146
Abțineri:	19

(l) Punctul 6.2 (amendamentul 22)

Se modifică după cum urmează:

6.2.

Unul dintre principalele mecanisme de guvernanță pentru punerea în aplicare și monitorizarea progresului unor tranziții juste din punct de vedere social este semestrul european. Este deosebit de important să se asigure evaluarea constantă și ciclică a politicilor europene și naționale la nivel social, economic și de mediu. Semestrul european a dezvoltat treptat o dimensiune socială mai amplă, însă dimensiunea sa macroeconomică și cea bugetară sunt în continuare predominante. Prin urmare, CESE propuse includerea în semestrul european a unor indicatori sociali, economici și de mediu noi, îmbunătățiți, măsurabili și complementari, pentru a monitoriza și a urmări toate aspectele și principiile Pilonului european al drepturilor sociale, precum și cele 17 ODD (6) , crearea de sinergii cu tabloul de bord social prin introducerea conceptului de economie a bunăstării durabilă pentru toți (7) , cu recomandări de țară specifice domeniului social și al mediului (8) . În prezent, semestrul a fost și el regândit, pentru a permite luarea mai multor măsuri de sprijinire a redresării. CESE își exprimă speranța că acest lucru va contribui și la reînnoirea întregului mecanism consolidarea mecanismului de guvernanță al UE și că îl va determina să funcționeze ca forță motrice pentru supraviețuirea funcționarea democrației, precum și în sensul unei convergențe ascendente în cadrul UE.

Rezultatul votului:

Voturi pentru:	87
Voturi împotrivă:	148
Abțineri:	21

(m) Punctul 6.4 (amendamentul 23)

Se modifică după cum urmează:

6.4.

În plus, în ceea ce privește compensarea dezechilibrului instituțional de la nivelul guvernanței economice și sociale, CESE recomandă să se țină seama de o „regulă de aur” (9) bine echilibrată, care să nu pună în pericol stabilitatea financiară pe termen mediu atunci când se aplică regulile bugetare ale UE ce scutesc investițiile publice justificate de la calcularea deficitului și să se ia în calcul sustenabilitatea nivelului existent și viitor al datoriilor, pentru a garanta o infrastructură modernă în materie de îngrijire medicală, ecologie, educație și tehnologie și pentru a evita o recesiune fără precedent (10).

Rezultatul votului:

Voturi pentru:	87
Voturi împotrivă:	159
Abțineri:	16

(n) Punctul 9.3 (amendamentul 24)

Se modifică după cum urmează:

9.3.

CESE solicită Consiliului și Parlamentului European consolideze climatul de afaceri și să majoreze și să aloce suficiente fonduri pentru nevoile de investiții în CFM 2021-2027, pentru a garanta o tranziție verde și digitală efectivă și radicală. Pentru a se obține o finanțare suficientă, CESE pledează și pentru analizarea efectelor generate de lărgirea spectrului de resurse proprii, sub forma eventuală a unor venituri provenite din sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii, dintr-un mecanism de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon (CBAM) și dintr-o taxă digitală eventual pentru a include o taxă pe servicii digitale, baza fiscală consolidată comună a societăților și o taxă pe tranzacțiile financiare (11).

Rezultatul votului:

Voturi pentru:	91
Voturi împotrivă:	157
Abțineri:	13

(o) Punctul 9.4 (amendamentul 25)

Se modifică după cum urmează:

9.4.

În actuala perioadă de programare, normele aplicabile întreprinderilor mari care au primit sprijin din partea fondurilor structurale și de investiții europene stipulează că respectiva contribuție se rambursează dacă, în termen de 10 ani de la efectuarea plății finale către beneficiar, activitatea de producție în cauză este delocalizată în afara Uniunii [articolul 71 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1303/20132 al Parlamentului European și al Consiliului]. CESE consideră că această dispoziție trebuie consolidată pentru viitoarea perioadă de programare pentru a promova relocalizarea și a garanta coeziunea în spiritul autonomiei strategice, a menține structura/capacitatea de producție, a încuraja ocuparea forței de muncă și a promova o „dezvoltare teritorială” mai durabilă.

Rezultatul votului:

Voturi pentru:	89
Voturi împotrivă:	149
Abțineri:	19

(p) Punctul 9.5 (amendamentul 26)

Se modifică după cum urmează:

9.5.

CESE sprijină, de asemenea, îmbunătățirea guvernanței bugetare a UE, ținând seama de riscurile legate de durabilitate și învățând din examinarea celor mai bune practici în materie de instrumente bugetare ecologice și din planurile bugetare. În plus, sunt pot fi necesare stimulente fiscale pentru a convinge motiva întreprinderile și cetățenii să investească în inițiative ecologice cu impact social (12). Astfel de subvenții ar trebui evaluate cu atenție în cadrul unei analize cost-beneficiu.

Rezultatul votului:

Voturi pentru:	93
Voturi împotrivă:	154
Abțineri:	16

(q) Punctul 9.6 (amendamentul 27)

Se modifică după cum urmează:

9.6.

Provocările cu care se confruntă Europa în tranziția către o economie verde și digitală necesită investiții masive, pe care fondurile publice și finanțarea tradițională prin împrumuturi bancare nu le pot garanta de unele singure. Va fi nevoie de investiții enorme din partea sectorului privat. În fiecare an sunt investite sume uriașe, din toate tipurile de fonduri private, în activități economice dăunătoare, în întreaga gamă de sectoare industriale – sume ce riscă să se transforme în cele din urmă în „active irecuperabile”. Ar trebui instituit în mod coerent un mecanism de canalizare a resurselor financiare din sectorul privat către investiții care respectă criteriile MSG (de mediu, sociale și de guvernanță). Prin urmare, strategiile privind uniunea bancară, uniunea piețelor de capital, finanțarea durabilă, finanțele digitale și IMM-urile se consolidează reciproc și garantează direcționarea fondurilor către proiectele mai productive. CESE salută crearea platformei privind finanțarea durabilă și se așteaptă la accelerarea dezvoltării taxonomiei sociale.

Rezultatul votului:

Voturi pentru:	74
Voturi împotrivă:	154
Abțineri:	31

(r) Punctul 10.1 (amendamentul 28)

Se modifică după cum urmează:

10.1.

Rezultatul votului:

Voturi pentru:	88
Voturi împotrivă:	149
Abțineri:	17

(s) Punctele 10.5, 10.5.1, 10.5.2, 10.5.3, 10.5.4, 10.5.5, 10.5.6, 10.5.7 (amendament 30)

Se elimină punctele:

10.5.

Planul de acțiune pentru punerea în aplicare a PEDS

10.5.1.

10.5.2.

Dreptul la siguranță și sănătate reprezintă un drept fundamental la locul de muncă pentru toți lucrătorii, indiferent de raportul lor de muncă sau de tipul de model de afaceri în cadrul căruia lucrează. CESE este foarte preocupat de faptul că unele dintre noile tipuri de locuri de muncă create de tranziția climatică și de cea digitală riscă să nu intre în domeniul de aplicare a dispozițiilor privind sănătatea și securitatea în muncă (SSM). În plus, a fost deja demonstrată existența unor riscuri semnificative la locurile de muncă digitalizate, precum intensificarea muncii, stresul și violența psihosocială (13) , iar în viitor ne putem aștepta să vedem accidente cauzate de inteligența artificială (14) , accidente pe care trebuie să le prevenim. Prin urmare, CESE solicită ca toți lucrătorii din UE să fie protejați de legislația în domeniul SSM (15).

10.5.3.

CESE îndeamnă Comisia Europeană să revizuiască periodic Regulamentul general privind protecția datelor (RGPD) și reglementările aferente, în lumina evoluțiilor tehnologice (16).

10.5.4.

10.5.5.

CESE reiterează nevoia consultării lucrătorilor și a reprezentanților lor și a informării lor atunci când se introduc schimbări, noi tehnologii și sisteme de IA care pot duce la schimbări în organizarea muncii, supravegherea și controlul muncii și în sistemele de evaluare și recrutare a lucrătorilor. Drepturile de informare și consultare, care asigură o punere în aplicare corespunzătoare a Directivei privind comitetele europene de întreprindere, trebuie să fie garantate în toate întreprinderile și ar trebui introdus un cadru armonizat la nivelul UE în ceea ce privește participarea în consiliile de administrație. Prin urmare, CESE solicită un cadru european solid și robust în materie de informare și consultare și de participare a lucrătorilor (18) , ca aspect important al dezvoltării unor metode juste și echitabile pentru reconstrucție și pentru tranziția verde și cea digitală. Comisia ar trebui să promoveze dialogul social în vederea implicării lucrătorilor în tranziția climatică și cea digitală în toate statele membre și ar trebui să monitorizeze rezultatele astfel obținute în cadrul semestrului european.

10.5.6.

Este nevoie de un cadru pentru restructurarea responsabilă din punct de vedere social și anticiparea schimbărilor din întreprinderi care să completeze drepturile existente în materie de informare, consultare și participare ale lucrătorilor și să fie corelat cu principalele elemente ale modelului social european (19) . CESE consideră că este necesară revizuirea de către Comisia Europeană a Cadrului de calitate al UE pentru anticiparea schimbărilor și restructurare și propunerea unui temei juridic pentru condițiile-cadru specifice privind participarea lucrătorilor, în vederea creșterii gradului de implicare a lucrătorilor în gestionarea provocărilor Pactului verde și ale procesului de transformare digitală (20).

10.5.7.

Planul de acțiune ar trebui să stabilească un set minim de drepturi la nivelul UE: CESE a solicitat măsuri privind protecția veniturilor minime (21) , pentru a elimina sărăcia și a promova o piață a forței de muncă incluzivă și, prin urmare, salută planurile Comisiei și ale Președinției germane a Consiliului de a stabili un cadru european pentru sistemele de garantare a venitului minim (22) . CESE a recomandat examinarea posibilității de a stabili standarde comune minime în domeniul asigurărilor pentru șomaj în statele membre ale UE (23) . Comitetul a solicitat, de asemenea, o inițiativă europeană privind salariul minim și negocierea colectivă (24) și, prin urmare, salută (25) inițiativa Comisiei privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeană (26).

Rezultatul votului:

Voturi pentru:	93
Voturi împotrivă:	149
Abțineri:	17

(t) Punctul 10.6 (amendamentul 31)

Se elimină punctul.

10.6.

Un nou contract social

Rezultatul votului:

Voturi pentru:	85
Voturi împotrivă:	146
Abțineri:	19

(u) Punctul 1.1 (amendamentul 1)

Se modifică după cum urmează:

1.1.

Pentru ca tranziția industrială către o economie europeană verde și digitală să asigure un viitor durabil, echitabil și acceptabil din punct de vedere social în Europa, se impun o serie de condiții preliminare. Cu toate acestea, trebuie să se țină seama de o situație nouă. În contextul pandemiei Pandemia de COVID-19, a afectat puternic economia europeană: multe întreprinderi se închid, pierdem locuri de muncă, gospodăriile nu mai au venituri, iar serviciile de sănătate își reduc eficiența. Ea a accentuat nevoia unei participări mai ample și mai puternice a partenerilor sociali și a societății civile la procesul decizional de la toate nivelurile, precum și nevoia unui cadru de reglementare și a unor standarde solide realiste la nivel european, ținând seama de particularitățile statelor membre și de repartizarea competențelor între UE și statele membre, precum și de principiul subsidiarității, mai ales cu privire la agenda socială, au devenit și mai presante. Planul de acțiune anunțat pentru punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale (PEDS) ar trebui să joace un rol important în acest efort.

Rezultatul votului:

Voturi pentru:	90
Voturi împotrivă:	146
Abțineri:	18

(v) Punctul 1.5 NOU (amendamentul 4)

Se adaugă un nou punct:

1.5.

Rezultatul votului:

Voturi pentru:	97
Voturi împotrivă:	136
Abțineri:	22

(w) Punctul 1.6 NOU (amendamentul 5)

Se adaugă un nou punct:

1.6.

Provocările generate de Brexit ar trebui depășite printr-un efort puternic de consolidare a pieței unice, care să creeze un mediu mai solid și mai competitiv pentru întreprinderi.

Rezultatul votului:

Voturi pentru:	93
Voturi împotrivă:	141
Abțineri:	20

(x) Punctul 1.4 (amendamentul 6)

Se modifică după cum urmează:

1.4.

Pentru a fi rezilientă, durabilă, echitabilă și prosperă, Europa are nevoie de un cadru coerent de reglementare care să poată stimula un proces de tranziție justă și care să țină seama totodată de efectele sale de natură etică și de interese publice precum protecția consumatorilor, sănătatea, securitatea și calitatea. CESE recomandă ca instituțiile europene și naționale să introducă noi structuri de guvernanță care să poată asigura implicarea activă a economiei locale, a partenerilor sociali și a societății civile în proiectarea și punerea în aplicare a unor măsuri echitabile care să garanteze că tranzițiile sunt juste din punct de vedere social. Unul dintre principalele mecanisme de guvernanță pentru punerea în aplicare a tranzițiilor juste din punct de vedere social și pentru monitorizarea progresului acestora este semestrul european. CESE recomandă includerea în semestrul european a unor indicatori sociali, economici și de mediu noi, îmbunătățiți, măsurabili și complementari, pentru a monitoriza și a urmări principiile Pilonului european al drepturilor sociale.

Rezultatul votului:

Voturi pentru:	80
Voturi împotrivă:	145
Abțineri:	16

(y) Punctul 1.8 (amendamentul 8)

Se modifică după cum urmează:

1.8.

CESE salută planul de acțiune anunțat pentru punerea în aplicare a PEDS. Acquis-ul relevant al Politicile relevante ale UE privind dreptul muncii ar trebui consolidate, pentru o mai bună sprijinire a tranziției juste pentru lucrători., inclusiv dreptul laprivind sănătatea și siguranțăa pentru toți lucrătorii și toate noile tipuri de medii de lucru; dreptul la informare, consultare, administrare comună și participare fără limitarea la în situații legate de tranziție; dreptul la dezvoltarea competențelor; standarde minime pentru ajutorul de șomaj; salariul minim și negocierea colectivă sau alte tipuri de acorduri în conformitate cu competențele statelor membre.

Rezultatul votului:

Voturi pentru:	98
Voturi împotrivă:	148
Abțineri:	17

(1) EC Summer 2020 Economic Forecast: A deeper recession with wider divergences (Previziunile economice ale CE din vara anului 2020: o recesiune mai profundă cu divergențe mai accentuate)

(2) Contribuția Comitetului Economic și Social European la programul de lucru al Comisiei Europene pentru 2021.

(3) Avizul CESE (SOC/645) pe tema „Munca decentă în economia platformelor”.

(4) Avizul CESE pe tema „Combaterea evaziunii fiscale, a evitării obligațiilor fiscale și a spălării banilor”.

(5) Framework Agreement for a Fair Transition of Coal Mining and Sustainable Development of the Mining Communities for the period 2019-2027 (Acord-cadru pentru o tranziție justă a exploatării miniere de cărbune și dezvoltarea durabilă a comunităților miniere pentru perioada 2019-2027) (Spania); Jobs for the Climate (Locuri de muncă favorabile climei) (Portugalia); Agreement of Social Partners on Just Transition and Climate Change (Acordul partenerilor sociale privind tranziția justă și schimbările climatice) (Grecia); Thyssenkrupp Steel Europe: Future Pact for Steel 20-30 (Thyssenkrupp Steel Europe: Viitorul pact pentru oțel 20-30) [Germania (martie 2020)].

(6) Avizul CESE pe tema „Strategia anuală privind creșterea durabilă 2020” (JO C 120, 14.4.2020, p. 1).

(7) Charveriat, C. și Bodin, E. (2020), Delivering the Green Deal: the role of a reformed European Semester within a new sustainable economy strategy (Realizarea Pactului verde: rolul unui semestru european reformat în cadrul unei noi strategii economice durabile).

(8) Avizul CESE pe tema „Pilonul european al drepturilor sociale – evaluarea punerii în aplicare inițiale și recomandări pentru viitor” (JO C 14, 15.1.2020, p. 1).

(9) JO C 311, 18.9.2020, p. 1.

(10) JO C 311, 18.9.2020, p. 1.

(11) JO C 440, 6.12.2018, p. 106.

(12) JO C 311, 18.9.2020, p. 63.

(13) OIM (2019): The Threat of Physical and Psychosocial Violence and Harassment in Digitalized Work („Amenințările reprezentate de violența fizică și psihosocială și de hărțuire în mediul de lucru digital”).

(14) JO C 47, 11.2.2020, p. 64.

(15) JO C 14, 15.1.2020, p. 52.

(16) JO C 47, 11.2.2020, p. 64.

(17) JO C 14, 15.1.2020, p. 1.

(18) Avizul CESE SOC/644, pe tema „Dialogul social pentru durabilitate și reziliență economică” (adoptat la 29.10.2020, încă nepublicat).

(19) JO C 161, 6.6.2013, p. 35.

(20) Rezoluția CESE privind contribuția Comitetului Economic și Social European la programul de lucru al Comisiei Europene pentru 2021.

(21) JO C 190, 5.6.2019, p. 1.

(22) Concluziile Consiliului privind consolidarea protecției venitului minim în scopul combaterii sărăciei și a excluziunii sociale în pandemia de COVID-19 și dincolo de aceasta.

(23) JO C 97, 24.3.2020, p. 32.

(24) Avizul CESE pe tema „Salarii minime decente în Europa”.

(25) Rezoluția CESE privind contribuția Comitetului Economic și Social European la programul de lucru al Comisiei Europene pentru 2021.

(26) COM(2020) 682 final.

Top

Choose the experimental features you want to try