Avizul Comitetului Economic și Social European privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Sprijinirea ocupării forței de muncă în rândul tinerilor: o punte către locuri de muncă pentru generația viitoare

[COM(2020) 276 final]

și propunerea de recomandare a Consiliului privind „O punte către locuri de muncă – consolidarea Garanției pentru tineret” și de înlocuire a Recomandării Consiliului din 22 aprilie 2013 privind înființarea unei garanții pentru tineret

[COM(2020) 277 final – 2020/132(NLE)]

(2021/C 10/08)

Raportoare:	Tatjana BABRAUSKIENĖ
Coraportor:	Michael McLOUGHLIN

Sesizare	Comisia Europeană, 12.8.2020
Temei juridic	Articolul 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene
Secțiunea competentă	Secțiunea pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și cetățenie
Data adoptării în secțiune	9.9.2020
Data adoptării în sesiunea plenară	29.10.2020
Sesiunea plenară nr.	555
Rezultatul votului (voturi pentru/ voturi împotrivă/abțineri)	220/0/2

1.   Concluzii și recomandări

1.1.

CESE salută faptul că Garanția pentru tineret consolidată oferă statelor membre (SM) un set de măsuri menite să combată șomajul în rândul tinerilor, implicând diferite instrumente care includ ucenicii, stagii, oferte educaționale și de muncă, și solicită demersuri suplimentare pentru a transforma aceste măsuri într-un instrument permanent. Cu toate acestea, regretă că măsurile nu sunt echilibrate și se concentrează, în principal, pe educație și competențe și mai puțin pe politici active în domeniul pieței muncii. În perioada ulterioară crizei provocate de COVID-19, tinerii din UE, care sunt cei mai afectați de șomaj, ar trebui să aibă acces la oportunități de muncă de calitate.

1.2.

Comitetul îndeamnă statele membre să ia măsuri suplimentare pentru a consolida primul și al patrulea principiu prevăzute în Pilonul european al drepturilor sociale (PEDS), cu scopul de a încuraja cooperarea intersectorială și pe mai multe niveluri, în vederea punerii în aplicare a unei abordări holistice și integrate a sprijinirii tinerilor care întâmpină obstacole multiple în calea incluziunii educaționale, sociale și pe piața muncii.

1.3.

CESE solicită plasarea imediată într-un loc de muncă a tinerilor care se înregistrează în cadrul Garanției pentru tineret. O soluție de bună calitate, cum ar fi un loc de muncă sau o oportunitate de formare de bună calitate, trebuie oferită în mod rapid sau în termen de patru luni. Aceasta ar trebui să țină seama de procedurile uneori îndelungate de validare a învățării nonformale și informale, care se pot combina cu disponibilitatea ofertelor de formare din cursul unei anumite perioade de timp.

1.4.

CESE subliniază că sprijinul acordat tinerilor trebuie să înceapă cu validarea învățării nonformale și informale, care, în mod ideal, ar trebui să ducă la calificări care definesc în mod clar nivelurile corespunzătoare Cadrului european al calificărilor (CEC)/Cadrului național al calificărilor (CNC) și la un grad profesional sau o certificare profesională. Pentru a îndeplini obiectivul de patru luni și a oferi sprijin individual, sistemele de validare și ofertele de formare ar trebui să fie mai flexibile și mai agile.

1.5.

Comitetul solicită o inițiativă a UE pentru a consolida oferta de servicii de orientare și consiliere de calitate și favorabile incluziunii, încă din faza educației preșcolare, cu scopul de a oferi tinerilor mai multe informații referitoare la educația și formarea lor continuă și, ulterior, la posibilitățile de carieră în contextul tranziției verzi și digitale a pieței muncii.

1.6.

CESE observă că plasarea într-un loc de muncă a tinerilor din categoria NEET (tineri care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare) trebuie să respecte legislația muncii, contractele colective de muncă și legislația fiscală pentru a evita precaritatea pe termen lung pentru tinerii lucrători care beneficiază de sprijin din partea Garanției pentru tineret. Salariile și condițiile de muncă decente, locurile de muncă accesibile, securitatea și sănătatea în muncă, democrația la locul de muncă, astfel cum sunt definite în legislația națională și în contractele colective de muncă și/sau în acordurile sectoriale, trebuie să fie respectate în cazul plasării tinerilor într-un loc de muncă, ca lucrători. CESE recomandă statelor membre să aplice politici active în domeniul pieței forței de muncă pentru a crea locuri de muncă pentru tineri în sectorul public și în cel privat și pentru a asigura soluții pe termen lung. Contractele pe termen scurt și pe perioadă determinată pot rezolva probleme urgente, însă precaritatea pe termen lung este prejudiciabilă în egală măsură pentru tineri, întreprinderi și economie.

1.7.

Comitetul sugerează că ar trebui să se elaboreze, în colaborare cu partenerii sociali relevanți și cu actorii societății civile de la nivelul UE, național și local, un cadru de calitate care să reglementeze Garanția pentru tineret în ceea ce privește proiectarea, punerea în aplicare și evaluarea programului, pentru a se garanta că ofertele existente respectă un anumit standard. Întrucât pentru programul Garanției pentru tineret au fost alocate resurse publice sporite, sprijinite de fonduri ale UE, este extrem de important să se monitorizeze calitatea ofertelor existente cu ajutorul unor criterii de calitate și al condiționalității (1) în cazul plasării tinerilor într-un loc de muncă. Salutăm lucrările Confederației Europene a Sindicatelor (CES) și ale Forumului European de Tineret (FET) în această privință.

1.8.

CESE salută sugestia Comisiei în ceea ce privește consolidarea feedbackului ulterior plasării într-un loc de muncă și a monitorizării Garanției pentru tineret pentru a continua consolidarea monitorizării și a evaluării sprijinului pentru politici de tineret eficace. CESE solicită statelor membre să instituie o monitorizare calitativă, dar și cantitativă a programelor naționale din cadrul Garanției pentru tineret, pe baza unui cadru de indicatori stabilit de comun acord, care să fie efectuată anual și îmbunătățită printr-o listă calitativă. Mecanismele de monitorizare și evaluare ar trebui, de asemenea, să se axeze pe calitate, să implice actori ai societății civile, inclusiv ai organizațiilor de tineret și să solicite o contribuție directă din partea tinerilor.

1.9.

CESE solicită cooperarea la nivel european și național în materie de politici eficace în domeniul social, al ocupării forței de muncă și al educației și formării, bazată pe alianțe care să fie create între ministere, servicii publice de ocupare a forței de muncă, parteneri sociali, organizații de tineret, consilii naționale de tineret și alte părți interesate relevante, pentru a găsi cea mai bună soluție pentru tineri și pentru a asigura o mai bună sensibilizare a celor aflați în dificultate, cu o atenție specială acordată incluziunii persoanelor defavorizate din punct de vedere socioeconomic și asigurând egalitatea de gen.

1.10.

Comitetul recomandă Comisiei să realizeze un studiu la nivelul UE privind impactul crizei provocate de pandemia de COVID-19 asupra părăsirii timpurii a școlii și a ratelor crescute ale persoanelor din categoria NEET. În plus, recomandă revizuirea datelor Eurostat privind rata șomajului în rândul tinerilor, pentru a acoperi și tinerii cu vârsta cuprinsă între vârsta de părăsire a sistemului național de învățământ obligatoriu și vârsta de 30 de ani (prin urmare, nu doar pe cei între 18 și 25 de ani) și a asigura măsuri de sprijin corespunzătoare și niveluri adecvate ale finanțării din partea UE și un acces adecvat la aceasta, ca parte a Garanției pentru tineret.

1.11.

CESE îndeamnă statele membre ale UE să asigure măsuri eficiente în materie de educație, formare și piața muncii, pentru a oferi tinerilor un sprijin eficace. Este important să se garanteze că a) o vârstă adecvată pentru a părăsi sistemul de învățământ și b) investițiile publice durabile în educație și formare de calitate și favorabile incluziunii reduc rata tinerilor și a persoanelor din categoria NEET cu competențe și calificări reduse.

1.12.

CESE solicită un sprijin eficace pentru serviciile publice de ocupare a forței de muncă (SPOFM), pentru a asigura persoanelor educație și formare continuă și locuri de muncă de calitate. Observă că creșterea vârstei de accesare a Garanției pentru tineret nu ar trebui să diminueze calitatea oportunităților puse la dispoziție de SPOFM sau să pună o mai mare presiune pe SPOFM sau pe sistemele de educație și formare, care ar urma să se confrunte cu o cerere sporită. CESE solicită un sprijin suplimentar pentru capacitatea SPOFM și cere ca persoanele vizate să primească mai multe informații referitoare la uceniciile, stagiile și ofertele de muncă de calitate disponibile în cadrul întreprinderilor.

1.13.

Comitetul recomandă îmbunătățirea platformei Europass cu informații fiabile pentru tinerii aflați în căutarea unui loc de muncă, inclusiv pentru persoanele cu handicap, în diferite limbi, inclusiv în principalele limbi ale migranților, refugiaților și solicitanților de azil.

1.14.

CESE solicită statelor membre să coopereze în continuare, astfel încât orice reformă majoră în ceea ce privește Garanția pentru tineret să fie reflectată în instrumentele juridice de reglementare a finanțării aferente. CESE solicită Comisiei să majoreze fondurile UE disponibile pentru Garanția pentru tineret, luând în considerare toate investițiile UE legate de Garanția pentru tineret, toate programele existente ale UE și o evaluare a utilizării fondurilor UE. Comunicarea informațiilor referitoare la fondurile UE disponibile pentru Garanția pentru tineret către cei care îi ajută pe tineri trebuie îmbunătățită, iar statele membre trebuie să primească orientări în limbile lor naționale. CESE salută faptul că sprijinul specific pentru tineri va fi integrat în semestrul european.

1.15.

CESE solicită implicarea partenerilor sociali și a altor părți interesate relevante în punerea în aplicare a Fondului social european Plus (FSE+), în conformitate cu Codul european de conduită referitor la parteneriat, în cadrul fondurilor structurale și de investiții europene. O astfel de implicare trebuie extinsă, în următorul cadru financiar multianual (CFM) (2021-2027), la instrumentele financiare ale UE care sprijină Garanția pentru tineret consolidată. Aceasta ar asigura programarea participativă și monitorizarea eficace a punerii sale în aplicare, astfel încât fondurile să ajungă într-adevăr la cei aflați în dificultate.

1.16.

CESE salută planul Comisiei de a institui un Cadru de monitorizare privind accesul la protecția socială și de a oferi soluții pentru a asigura condiții de muncă adecvate pentru persoanele care lucrează pe platforme digitale, întrucât în caz contrar, munca de tip „crowd work” și lucrul pe platforme online nu ar asigura cele mai bune soluții pe termen lung pentru plasarea într-un loc de muncă de bună calitate a tinerilor din cadrul Garanției pentru tineret.

1.17.

CESE propune corelarea viitoarei Garanții europene pentru copii cu Garanția pentru tineret, pentru a oferi un sprijin mai eficace tinerilor care au copii, indiferent dacă sunt angajați sau șomeri.

1.18.

CESE încurajează Comisia să definească un plan de acțiune pentru economia socială pentru a asigura un sprijin eficace pentru tinerii antreprenori și pentru întreprinderile nou-înființate și a spori competențele verzi la nivel local, cu o atenție specială acordată grupurilor vulnerabile și cu implicarea partenerilor sociali relevanți și a organizațiilor societății civile.

1.19.

Comisia sugerează statelor membre să încurajeze întreprinderile să angajeze tineri șomeri și să le asigure oferte de muncă de bună calitate. CESE observă că stimulentele pentru angajare, subvențiile salariale și primele de recrutare, precum și stimulentele fiscale pentru întreprinderi ar putea reprezenta, într-adevăr, soluții utile în acest sens și ar trebui să fie însoțite de accesul la oportunități de formare corespunzătoare. Stimulentele pentru întreprinderi ar trebui să asigure soluții eficace, compatibile cu planurile lor de afaceri pe termen mediu și lung.

1.20.

CESE recomandă efectuarea unui studiu la nivelul UE pentru a cartografia micro-certificatele existente și a stabili cu precizie nevoile și interesele întreprinderilor, ale angajatorilor, ale lucrătorilor și ale persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă din Europa în ceea ce privește obținerea și solicitarea de micro-certificate, cu o atenție specială acordată tinerilor.

1.21.

CESE salută sugestia Comisiei referitoare la consolidarea dialogului social privind îmbunătățirea ofertei în materie de ucenicie și solicită monitorizarea eficientă a punerii în aplicare a Recomandării Consiliului privind un Cadru european pentru ucenicii de calitate și eficace (EFQEF) (2) la nivel național și la nivelul întreprinderilor. Evaluarea și îmbunătățirea uceniciilor pe baza criteriilor EFQEF sunt importante.

1.22.

CESE solicită Comisiei să sprijine Rețeaua europeană pentru ucenicii în definirea unui mandat clar pentru a sprijini uceniciile în conformitate cu EFQEA.

2.   Context și observații generale

2.1.

În aprilie 2013, adoptarea Recomandării Consiliului privind înființarea unei garanții pentru tineret a coincis cu momentul în care perturbările economice și financiare și criza economică au dus la cea mai ridicată rată a șomajului în rândul cetățenilor europeni, mulți dintre cei afectați fiind tineri.

2.2.

Pandemia de COVID-19 a împins economia Europei către o recesiune accentuată și a generat o creștere a ratei șomajului. În iunie 2020, 3 milioane de tineri cu vârsta sub 25 de ani erau șomeri în UE (17,1 % din totalul populației active din respectivul grup de vârstă) (3), și se estimează (4) că acest număr va crește la 4,8 milioane (26,2 %) până la sfârșitul anului. În plus, se estimează că numărul celor din categoria NEET va crește de la 4,9 milioane la 6,7 milioane. Consolidarea punerii în aplicare a Garanției pentru tineret vine la timp pentru a evita înregistrarea celor mai ridicate niveluri ale șomajului din istoria UE (5) din secolul 21. Propunerea privind Garanția pentru tineret consolidată oferă statelor membre un set de măsuri menite să combată șomajul în rândul tinerilor, cu diferite instrumente, inclusiv cu ucenicii, stagii, oferte educaționale și de muncă. Propunerea se axează pe tranziția de la școală la muncă și pe integrarea pe piața muncii a tinerilor cu vârsta de până la 30 de ani, în termen de patru luni de la înregistrarea la un serviciu public de ocupare a forței de muncă (SPOFM) sau la un furnizor din cadrul Garanției pentru tineret.

2.3.

Astfel cum a arătat ultima criza economică, tinerii sunt cei mai afectați de criză. Ei sunt mai vulnerabili pe piața muncii și nu beneficiază, sau beneficiază doar într-o mică măsură, de protecție socială. Mulți dintre ei au credite de studii, nu dispun de resurse pentru a-și dezvolta competențele și se confruntă cu un risc ridicat de boli mentale din cauza inactivității. Șomajul în rândul tinerilor îi afectează pe termen lung, transformându-i într-o „generație pierdută”. Eurofound (6) a calculat că economiile europene au pierdut aproape 162 miliarde EUR pe an pe durata Marii Recesiuni din cauza lipsei de măsuri privind integrarea tinerilor. Șomajul în rândul tinerilor poate avea un impact negativ nu doar asupra economiei, ci și asupra societății în ansamblul ei, întrucât tinerii pot refuza participarea democratică și socială.

2.4.

Tinerii care fac parte din categoria NEET reprezintă un grup divers. Ei au diferite niveluri de competențe, de calificări formale și provin din medii diferite. Unele sisteme de învățământ nu sunt suficient de flexibile pentru a permite permeabilitatea între diferite sectoare educaționale. Pentru acești tineri ar trebui să se asigure soluții eficace, în funcție de nivelul lor de calificări și de competențe. Ar trebui oferit un sprijin specific în domeniul social, educațional și al ocupării forței de muncă, în special celor care sunt vulnerabili și provin din medii dezavantajate din punct de vedere socioeconomic. Este necesar să se asigure egalitatea de gen și egalitatea de șanse pentru migranți și refugiați, minorități, populația de etnie rromă și pentru tinerii cu handicap. Cei slab calificați și persoanele tinere care au părăsit timpuriu școala ar trebui să beneficieze de asistență în vederea îmbunătățirii competențelor și abilităților pe care le dețin, pentru a atinge nivelurile de calificare „către nivelul 3 sau 4 din CEC”, în funcție de circumstanțele naționale. Aceasta le-ar permite să se integreze pe piața muncii, în conformitate cu Recomandarea Consiliului privind parcursurile de actualizare a competențelor (7).

2.5.

În ceea ce privește sprijinirea adulților tineri, este esențial ca aceștia să fie definiți ca situându-se între vârsta de părăsire a învățământului obligatoriu (8) și vârsta de 30 de ani. Garanția pentru tineret revizuită extinde sprijinul până la vârsta de 30 de ani și prevede un sprijin eficace pentru tineri în vederea obținerii unor locuri de muncă decente și a unor posibilități de perfecționare și conversie profesională. Tinerii care părăsesc sistemul de învățământ la o vârstă fragedă și nu beneficiază de investiții publice în educația incluzivă pentru toți contribuie la ratele ridicate ale tinerilor cu competențe și calificări reduse. În consecință, crește și nevoia de măsuri pentru integrarea lor în educația și formarea continuă și pe piața muncii.

2.6.

Locurile de muncă create în diferite industrii pot dispărea ca urmare a crizei actuale. În conformitate cu cel de-al patrulea principiu al Pilonului european al drepturilor sociale, „tinerii au dreptul la continuarea studiilor, ucenicie, stagiu sau o ofertă de muncă de bună calitate în termen de patru luni de la intrarea în șomaj sau de la terminarea studiilor.” Primul principiu al PEDS trebuie, de asemenea, aplicat pentru furnizarea de sprijin tinerilor în ceea ce privește conversia și perfecționarea profesională și pentru măsuri de combatere a părăsirii timpurii a școlii, pentru a le asigura „dreptul la educație, formare profesională și învățare pe tot parcursul vieții, favorabile incluziunii și de înaltă calitate”. Statele membre ar trebui să garanteze aceste drepturi prin încurajarea cooperării intersectoriale și pe mai multe niveluri în vederea punerii în aplicare a unei abordări integrate de sprijinire a tinerilor care întâmpină obstacole multiple în calea incluziunii sociale, dincolo de piața muncii (9).

3.   Observații specifice

3.1.

Astfel cum a constatat deja Observatorul pieței forței de muncă al CESE, în studiul său din 2014 pe tema „Ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor” (10), punerea în aplicare a Garanției pentru tineret se confruntă cu multe obstacole în statele membre ale UE, cum ar fi calitatea slabă a ofertei din cadrul programului, intervenția în afara perioadei de patru luni promise și strategii de sensibilizare nepotrivite privind acordarea de sprijin tinerilor celor mai îndepărtați de piața muncii (precum tinerii din categoria NEET). Sunt necesare structuri de guvernanță mai eficace pentru a asigura o mai bună punere în aplicare a Garanției pentru tineret. Finanțarea ar trebui să aibă obiective specifice și să prevadă o rată mai ridicată de înregistrare a tinerilor. Astfel, trebuie garantată o mai bună implicare a părților interesate relevante, cum ar fi organizațiile de tineret, consiliile naționale de tineret și alte ONG-uri și partenerii sociali relevanți de la nivel european, sectorial, național și, dacă este cazul, de la nivelul întreprinderilor, în ceea ce privește proiectarea, punerea în aplicare și evaluarea programului din cadrul Garanției pentru tineret; aceasta poate contribui la asigurarea acceptării și punerii în aplicare fără probleme a reformelor.

3.2.

Este necesară consolidarea sistemului de cartografiere pentru a obține o înțelegere mai profundă a diversității categoriei NEET. Monitorizarea sprijinului acordat tinerilor ar trebui combinată cu o cercetare consolidată, ținând seama de eterogenitatea categoriei NEET, în special a grupurilor vulnerabile de tineri, astfel încât politica să se bazeze pe date concrete, respectându-se în același timp legislația privind protecția datelor. Categoria NEET este dificil de abordat și, prin urmare, este necesară o ofertă integrată de servicii sociale și de servicii pentru ocuparea forței de muncă – atât la nivel public, cât și privat – bazată pe dovezi și date fiabile.

3.3.

Implicarea partenerilor sociali și a părților interesate relevante în punerea în aplicare a Fondului social european Plus (FSE+), activată în temeiul Codului european de conduită referitor la parteneriat în cadrul fondurilor structurale și de investiții europene, ar trebui extinsă, în următorul CFM (2021-2027), la instrumentul financiar al UE de sprijinire a Garanției pentru tineret consolidate. Această implicare ar asigura programarea participativă și monitorizarea eficientă a punerii sale în aplicare, astfel încât fondurile să ajungă într-adevăr la cei aflați în dificultate.

3.4.

Din această perspectivă, sprijinul eficace în domeniul social, al ocupării forței de muncă și al educației și formării trebuie, într-adevăr, să înceapă cu cooperarea dintre ministerele și serviciile de sprijin relevante. Ar trebui create alianțe între ministere, SPOFM, organizațiile de tineret, consiliile naționale de tineret și alte ONG-uri, parteneri sociali și alte părți interesate relevante pentru a găsi cea mai bună soluție pentru tineri. Faptul că obiectivul de patru luni nu a fost atins în cadrul Garanției pentru tineret anterioare trebuie să reprezinte principala preocupare în cadrul versiunii revizuite. Este necesară consolidarea și sprijinirea rolului și a capacității serviciilor publice pentru ocuparea forței de muncă de a asigura persoanelor locuri de muncă de bună calitate. ONG-urile și întreprinderile sociale pot, de asemenea, să acorde sprijin tinerilor, oferindu-le locuri de muncă sau stagii pe perioadă determinată. Ar trebui să existe mai multe informații privind locurile disponibile din cadrul întreprinderilor, întrucât serviciile publice de ocupare a forței de muncă nu pot oferi sprijin dacă aceste locuri nu există sau dacă nu există informații referitoare la ele. În ceea ce privește implicarea serviciilor private de ocupare a forței de muncă, este necesar să se garanteze că sprijinul acordat de Garanția pentru tineret este oferit tinerilor în mod gratuit, ca sprijin public.

3.5.

Este important să se continue îmbunătățirea legăturilor și a intervențiilor de proximitate cu comunitățile, organizațiile de tineret și alte grupuri sociale, precum și sensibilizarea acestora, în acord cu unele dintre exemplele ilustrate în documentul de lucru al serviciilor Comisiei de însoțire a Propunerii de recomandare a Consiliului privind „O punte către locuri de muncă – consolidarea Garanției pentru tineret” (11). Este important de notat că în Comunicarea intitulată „Sprijinirea ocupării forței de muncă în rândul tinerilor: o punte către locuri de muncă pentru generația viitoare” (12) se consideră că sensibilizarea celor mai vulnerabili „rămâne insuficientă”, ilustrând astfel și mai mult centralitatea acestei forme, și a altor forme, de intervenții de proximitate.

3.6.

Observăm că, potrivit analizei OIM (13) cu privire la Garanția pentru tineret, „lipsa resurselor [naționale] a avut consecințe nefaste asupra capacității țărilor de a asigura tuturor celor din categoria NEET o oportunitate de a lucra sau de a participa la formări în decursul a patru luni”. Bugetul majorat alocat Garanției pentru tineret este binevenit, având în vedere extinderea grupei de vârstă a tinerilor vizați de inițiativă. Cu toate acestea, CESE regretă că în timp ce Planul de redresare al UE prevede 750 miliarde EUR pentru redresarea Europei, Garanția pentru tineret primește doar 22 miliarde EUR care, potrivit CE (14), includ investiții ale Fondului social european și ale Inițiativei privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, inclusiv cofinanțare națională. Comisia a prezentat, de asemenea, utilizarea fondurilor suplimentare: aceasta include 55 miliarde EUR pentru 2020-22 din REACT-EU și 86 miliarde EUR din FSE+ pe care țările le pot utiliza, alături de mai multe alte fonduri, pentru sprijinirea ocupării forței de muncă în rândul tinerilor. Cercetările (15) sugerează că un sprijin eficace ar putea fi asigurat în cadrul Garanției pentru tineret revizuite în cazul unei alocări de cel puțin 50 miliarde EUR pe an. CESE îndeamnă Comisia să ofere statelor membre calcule și orientări clare privind valoarea totală a investițiilor de la nivelul UE pentru sprijinirea Garanției pentru tineret și evaluarea utilizării sale eficiente. Întrucât trebuie asigurată durabilitatea acestui mecanism de sprijin consolidat prin investiții publice, este binevenită integrarea sprijinului specific pentru tineri în cadrul semestrului european.

3.7.

CESE salută faptul că inițiativa politică propune o abordare specifică în ceea ce privește persoanele vulnerabile, pe baza unui parteneriat mai amplu cu partenerii sociali și cu organizațiile de tineret, și că se axează pe dimensiunea de gen. Astfel de parteneriate trebuie să funcționeze dincolo de capitalele naționale, în comunitățile locale, și să primească feedback direct de la tineri. Este important ca tinerii să fie sprijiniți pentru a-și întemeia o familie, iar viitoarea Garanție europeană pentru copii ar trebui să includă dispoziții privind tinerii angajați și șomeri care au copii, corelând politica cu Garanția pentru tineret.

3.8.

CESE salută propunerile privind sprijinul antreprenorial pentru tineri prevăzute în Planul de acțiune ale Comisiei pentru economia socială, și dispozițiile sale în ceea ce privește competențele verzi la nivel local, cu o atenție specială acordată grupurilor vulnerabile. CESE solicită Comisiei Europene să implice partenerii sociali relevanți și organizațiile societății civile, în special organizațiile de tineret, în elaborarea unui astfel de plan de acțiune, cu scopul de a include experiențele tinerilor, ucenicilor, stagiarilor și ale lucrătorilor tineri. Întreprinderile nou-înființate ale tinerilor au nevoie de încurajare, iar educația antreprenorială trebuie promovată. Oportunitățile de activități independente în cadrul economiei digitale și al economiei verzi, oferite grupurilor afectate de discriminare și grupurilor vulnerabile, trebuie să fie în acord cu informațiile specifice destinate acestor grupuri și necesită un sprijin concret în acest sens. Organismele intermediare, precum SPOFM, organizațiile de tineret, consiliile naționale de tineret, alte ONG-uri și organizații sindicale relevante joacă un rol esențial în această privință.

3.9.

Pentru a elabora strategii eficace pentru toate grupurile de tineri aflați în dificultate, este important să se definească în mod clar cohorta tinerilor care fac obiectul Garanției pentru tineret. Reducerea vârstei la care se încheie învățământul obligatoriu, în anumite țări, poate avea un efect nefast, crescând numărul persoanelor din categoria NEET. CESE salută extinderea grupei de vârstă care face obiectul Garanției pentru tineret; Comitetul a recomandat încă din 2013 (16) modificarea la 30 de ani a vârstei-limită pentru accesarea Garanției pentru tineret, mai ales în țările cu rate mai ridicate ale șomajului în rândul tinerilor. Cu toate acestea, îndeamnă la precauție în această privință, din motive de calitate și capacitate. Ar putea fi necesar să se garanteze că statele membre au flexibilitate în definirea grupelor de vârstă pe care trebuie să le sprijine. Grupele de vârstă extinse nu ar trebui să excludă tinerii care au deja o anumită experiență de muncă și dreptul de a beneficia de prestații de șomaj. Cu toate acestea, este importantă definirea clară a limitelor grupei de vârstă.

3.10.

Comisia sugerează că statele membre ar trebui să încurajeze întreprinderile să angajeze tineri șomeri și să le asigure oferte de muncă de bună calitate. Trebuie să se asigure cea mai bună compatibilitate între locurile de muncă și calificările și interesele tinerilor șomeri și trebuie ca aceștia din urmă să fie motivați prin oferte de perfecționare și conversie profesională de bună calitate și incluzive, pentru a-i menține la locurile de muncă în cauză. Cu toate acestea, CESE consideră că statele membre ar trebui să aibă flexibilitatea de a stabili dacă intenționează sau nu să extindă domeniul de aplicare al Garanției pentru tineret, ținând cont de natura și de amploarea șomajului în rândul tinerilor de la nivel național, regional și local.

3.11.

Simpla consolidare a Garanției pentru tineret nu este un scop suficient pe timp de criză, fiind necesare măsuri imediate pentru a-i ajuta pe tineri. Politicile active din domeniul ocupării forței de muncă din statele membre trebuie să garanteze că oferta existentă poate propune soluții pe termen lung pentru tineri și poate asigura locuri de muncă de calitate, condiții de lucru de bună calitate și opțiuni corecte în materie de recrutare și de fidelizare a personalului. Legislația din domeniul ocupării forței de muncă și contractele colective de muncă ar trebui să fie respectate și promovate, în special în ce privește legătura dintre nivelurile de calificare și salarii, precum și democrația la locul de muncă. Tinerii de pe piața muncii ar trebui tratați în același mod ca și populația adultă, în special în ceea ce privește acordarea aceluiași salariu minim, accesul la pensii și protecția împotriva contractelor de muncă precare (contracte de muncă cu „zero ore”), a stagiilor neremunerate și a falselor activități profesionale independente. Contractele pe termen scurt și pe perioadă determinată pentru tineri pot rezolva problemele urgente, însă precaritatea pe termen lung este prejudiciabilă în egală măsură pentru tineri, întreprinderi și economie.

3.12.

Flexibilitatea este elementul-cheie în ceea ce privește perioada de patru luni prevăzută de Garanția pentru tineret după înregistrarea la un furnizor din cadrul Garanției pentru tineret, care de obicei este un SPOFM. Ar trebui să se propună imediat o ofertă de muncă, educațională sau o oportunitate de formare (17), dar care să fie totodată și o soluție de bună calitate și o ofertă de muncă/educațională/oportunitate de formare de bună calitate. În acest context ar trebui să se țină seama de procedurile uneori îndelungate de validare a învățării nonformale și informale, care se pot combina cu disponibilitatea ofertelor de formare din cursul unei anumite perioade de timp. Pentru a îndeplini obiectivul de patru luni și a oferi sprijin individual, sistemele de validare și ofertele de formare ar trebui să fie mai flexibile și mai agile.

3.13.

Garanția pentru tineret trebuie să înceapă prin a oferi servicii de orientare și consiliere profesională de bună calitate încă dintr-o fază timpurie a educației școlare a tinerilor; recunoașterea și validarea învățării nonformale și informale ar trebui să ducă, în mod ideal, la o calificare care definește în mod clar nivelurile corespunzătoare CEC/CNC și un grad profesional sau o certificare profesională care indică fără echivoc sarcinile și competențele certificate și modul în care certificatul face trimitere la o calificare completă. Noul cadru Europass ar trebui să creeze posibilitatea de a include, într-un mod clar și practic, toate tipurile de certificate și calificări în CV-urile în format Europass.

3.14.

Micro-certificatele reprezintă soluții alternative pentru documentarea competențelor suplimentare furnizate de întreprinderi sau de instituțiile din domeniul educației și formării profesionale (EFP) sau de învățământ superior. Întrucât nu există o definiție sau o înțelegere europeană comună a micro-certificatelor, se poate avea în vedere o politică europeană viitoare cu privire la micro-certificate ca ajutor pentru tineri, atunci când acestea sunt adăugate unor calificări integrale și respectând o definiție și înțelegere europeană comună a micro-certificatelor, convenită la nivel european cu organizațiile sindicale ale lucrătorilor și cu angajatorii.

3.15.

Criza provocată de pandemia de COVID-19 a afectat oferta de ucenicii; în multe sectoare economice afectate de perioada de izolare, ucenicii au fost nevoiți să-și amâne uceniciile sau chiar și-au pierdut locul de muncă; în alte sectoare, ucenicii și-au continuat uceniciile prin intermediul activităților bazate pe proiecte efectuate de la domiciliu, sau prin simulări. Corelarea ofertelor de ucenicie din cadrul întreprinderilor cu cursanții din domeniul EFP reprezintă, într-adevăr, o problemă, și mai ales SPOFM ar trebui să primească mai multe informații din partea întreprinderilor publice și private, indiferent de dimensiune, pentru a sprijini școlile și profesorii din domeniul EFP care încearcă să găsească locuri de învățare practică pentru viitorii ucenici.

3.16.

CESE subliniază faptul că uceniciile nu sunt destinate doar tinerilor, întrucât chiar în primul alineat din EFQEF se evidențiază dubla orientare a uceniciilor către tineri și adulți. Introducerea uceniciilor în documentul de politică privind sprijinirea ocupării forței de muncă în rândul tinerilor contribuie la o înțelegere greșită a uceniciei ca fiind limitată doar la tineri. CESE salută propunerea adresată de Comisie statelor membre de a crește ofertele de învățare și tranzițiile de la școală la muncă prin oferte de ucenicii și stagii de bună calitate. Acest lucru poate oferi, de asemenea, un sprijin eficace în vederea reducerii fenomenului de părăsire timpurie a școlii și poate asigura o mai bună integrare a migranților și refugiaților pe piața muncii, respectând în același timp Pilonul european al drepturilor omului, Cadrul european pentru ucenicii de calitate și eficace și cadrul de calitate pentru stagii.

3.17.

Comisia propune reînnoirea și conferirea unui nou impuls Alianței europene pentru ucenicii (EAfA). Deși EAfA a asigurat o mare vizibilitate a ofertei de ucenicii prin creșterea numărului de angajamente ale întreprinderilor, acest lucru nu este suficient. Microîntreprinderile și întreprinderile mici se confruntă în continuare cu provocări semnificative în ceea ce privește oferirea de locuri de ucenicie. Prin urmare, ar putea fi încurajată oferta de „ucenicie în colaborare” pusă la dispoziție de mai multe întreprinderi. Calitatea și eficiența tuturor uceniciilor ar trebui asigurate în raport cu criteriile prevăzute de EFQEF, iar întreprinderile ar trebui să fie recunoscute și recompensate de Comisie în conformitate cu EFQEF.

3.18.

Comitetul salută atenția tot mai mare acordată de Comisie asigurării de ucenicii în sectorul digital și în cel verde, însă observă că ar trebui oferite ucenicii de bună calitate și în alte sectoare aflate în prezent într-un proces de tranziție digitală și verde.

3.19.

Sistemele din domeniul EFP și sistemele de ucenicie care se dovedesc a avea succes și permit obținerea unor locuri de muncă de calitate necesită un dialog social eficace cu organizațiile sindicale ale lucrătorilor și cu reprezentanții angajatorilor. CESE salută sugestia Comisiei privind nevoia de consolidare a dialogului social la nivel european și național, iar posibilitățile de a consolida și mai mult capacitățile ar putea fi încurajate prin intermediul serviciilor Comisiei de sprijinire a uceniciilor. Deși mai mulți parteneri sociali sectoriali s-au angajat deja să sprijine EAfA, CESE evidențiază autonomia comitetelor europene de dialog social sectorial, care definesc programele de muncă pentru ele însele, în acord cu prioritățile convenite în comun.

3.20.

În ceea ce îi privește pe tinerii șomeri care au dobândit deja o calificare, Garanția pentru tineret ar trebui să servească și ca o garanție a unui loc de muncă (18), în sensul că tinerii dobândesc prima experiență de muncă în sectorul public sau în sectorul nonprofit.

---

(1)  A se vedea propunerile CES privind criteriile de calitate în ETUC Youth Resolution („Rezoluția CES privind tineretul”) intitulată Revisited fight against youth unemployment (Reluarea luptei împotriva șomajului în rândul tinerilor), 2020.

(2)  JO C 153, 2.5.2018, p. 1.

(3)  Eurostat, date extrase în august 2020.

(4)  Intereconomics, articol pe tema „COVID-19 Crisis: How to Avoid a «Lost Generation»” (Criza provocată de pandemia de COVID-19: Cum să evităm o „generație pierdută”), 2020.

(5)  23,5 % cu 5,5 milioane de tineri (sub 25 de ani) având statutul de șomeri în septembrie 2013 (Eurostat).

(6)  Eurofound (2015), „Social inclusion of young people” (Incluziunea socială a tinerilor).

(7)  JO C 484, 24.12.2016, p. 1.

(8)  Eurydice: Compulsory Education („Învățământul obligatoriu”) 2018/19. Vârsta prevăzută pentru a părăsi sistemul de învățământ obligatoriu, la nivelul UE, este de 15 ani în șapte state, de 16 ani în 16 state, de 17 ani într-un singur stat și de 18 ani în trei state, în timp ce în cinci landuri din Germania aceasta este de 16 ani, iar în 11 landuri este de 18 ani.

(9)  Forumul European de Tineret „Updated position on the Implementation of the Youth Guarantee” (Poziția actualizată privind punerea în aplicare a Garanției pentru tineret), 2018.

(10)  EESC Labour Market Observatory study on youth employment („Observatorul pieței forței de muncă al CESE, studiul pe tema «Ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor»”), 2014.

(11)  SWD/2020/124 final.

(12)  COM/2020/276 final.

(13)  OIM, Document de lucru pe tema „The European Youth Guarantee: A systematic review of its implementation across countries” (Garanția europeană pentru tineret: o revizuire sistematică a punerii sale în aplicare la nivelul tuturor țărilor), 2017.

(14)  COM/2020/276 final.

(15)  Intereconomics, articol pe tema „COVID-19 Crisis: How to Avoid a «Lost Generation»” (Criza generată de COVID-19: Cum să evităm o „generație pierdută”), 2020.

(16)  JO C 271, 19.9.2013, p. 101.

(17)  JO C 161, 6.6.2013, p. 67.

(18)  Pavlina R. Tcherneva, Levy Economics Institute, Working Papers Series No. 902, „The Job Guarantee: Design, Jobs, and Implementation” (Garanția pentru un loc de muncă: proiectare, locuri de muncă și punere în aplicare), 2018.