Access to European Union law
<a href="https://eur-lex.europa.eu/content/help/eurlex-content/experimental-features.html" target="_blank">More about the experimental features corner</a>
Choose the experimental features you want to try
EUR-Lex
Access to European Union law

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

You are here
Use quotation marks to search for an "exact phrase". Append an asterisk (*) to a search term to find variations of it (transp*, 32019R*). Use a question mark (?) instead of a single character in your search term to find variations of it (ca?e finds case, cane, care).
Search tips
Need more search options? Use the Advanced search

Document 52020AE2226

    Avizul Comitetului Economic și Social European privind Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 575/2013 și (UE) 2019/876 în ceea ce privește o serie de ajustări ca răspuns la pandemia de COVID-19 [COM(2020) 310 final – 2020/0066 (COD)]

    EESC 2020/02226

    JO C 311, 18.9.2020, p. 71–75 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

    18.9.2020   

    RO

    Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

    C 311/71

    Avizul Comitetului Economic și Social European privind Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 575/2013 și (UE) 2019/876 în ceea ce privește o serie de ajustări ca răspuns la pandemia de COVID-19

    [COM(2020) 310 final – 2020/0066 (COD)]

    (2020/C 311/10)

    Raportor general:

    Giuseppe GUERINI

    Sesizare

    Consiliul Uniunii Europene, 6.5.2020

    Parlamentul European, 13.5.2020

    Temei juridic

    Articolele 114 și 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene

    Secțiunea competentă

    Secțiunea pentru uniunea economică și monetară și coeziune economică și socială

    Decizia Biroului

    30.4.2020

    Data adoptării în sesiunea plenară

    10.6.2020

    Sesiunea plenară nr.

    552

    Rezultatul votului

    (voturi pentru/ voturi împotrivă/abțineri)

    208/2/5

    1.   Concluzii și recomandări

    1.1.

    		 CESE salută propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 575/2013 și (UE) 2019/876 în ceea ce privește o serie de ajustări ca răspuns la pandemia de COVID-19.

    1.2.

    		 Întrucât UE se confruntă cu o criză fără precedent, este nevoie de un răspuns pe măsură. Propunerea trebuie să fie adoptată cât mai curând posibil, astfel încât resursele mobilizate să poată fi folosite într-un mod cât mai eficace, pentru a face față impactului pe care pandemia de COVID-19 îl are și îl va mai avea.

    1.3.

    		 CESE este de acord cu opțiunea amânării punerii în aplicare a cadrului Basel III+, propusă de Comitetul de la Basel și aprobată de Comisia Europeană. Cu toate acestea, este la fel de important ca amânarea să nu reprezinte pur și simplu o consacrare a normelor actuale. Iată de ce propunerea de revizuire a directivelor și regulamentelor pare adecvată.

    1.4.

    		 De asemenea, CESE sugerează că, înainte de relansarea procesului de punere în aplicare, ar fi extrem de important, pentru ajustarea sistemului european de reglementare, să se evalueze cu atenție schimbările care vor interveni în instituțiile economice și financiare în această perioadă dificilă. Este posibil să se impună noi evaluări de impact.

    1.5.

    		 În mod similar, CESE este preocupat de imposibilitatea previzibilă de a respecta alte termene legale în această etapă, având în vedere provocările operaționale cu care se confruntă băncile (și autoritățile). Acesta este, în mod evident, cazul noului cadru privind riscul de dobândă asociat portofoliului bancar (IRRBB), care ar trebui să se aplice începând cu iunie 2021, în timp ce regulamentele sale de punere în aplicare nu sunt încă disponibile. De asemenea, este cazul indicatorului de finanțare stabilă netă (NSFR), care ar trebui să fie pus în aplicare din iunie 2021.

    1.6.

    		 Prin urmare, ar putea fi oportun ca, pentru aspectele privind CRR II și CRD5, precum și orientările Autorității bancare europene (ABE) privind inițierea și monitorizarea creditelor și orientările privind noua definiție a stării de nerambursare, să se asigure o amânare rezonabilă sau, ca în cazul NSFR, să se prevadă o perioadă de introducere progresivă de 3 ani – ca în cazul indicatorului de acoperire a necesarului de lichiditate (LCR) –, păstrând intenția inițială a legislatorilor de a da băncilor un răgaz de un an pentru punerea în aplicare a noilor regulamente, de la momentul adoptării lor.

    1.7.

    		 Observații similare trebuie făcute în ceea ce privește respectarea obligațiilor introduse de Directiva (UE) 2019/879 a Parlamentului European și a Consiliului și de Regulamentul (UE) 2019/877 în ceea ce privește capacitatea de absorbție a pierderilor și de recapitalizare a instituțiilor de credit. Având în vedere presiunea exercitată asupra activității de creditare și cererile acelorași autorități de supraveghere de a utiliza rezervele de capital pentru a evita o criză a creditelor, ar fi oportun să se revizuiască și să se amâne în consecință termenele prevăzute în directiva și regulamentul menționate anterior, pentru a atinge obiectivele obligatorii privind cerința minimă de fonduri proprii și datorii eligibile (MREL).

    1.8.

    		 CESE este de acord cu propunerea Comisiei de a adapta dispozițiile tranzitorii care permit instituțiilor de credit să atenueze impactul asupra fondurilor proprii al provizioanelor și ajustărilor pentru pierderile de credit așteptate (ECL), în conformitate cu IFRS 9. Cu toate acestea, CESE consideră că propunerea reprezintă doar un prim pas în direcția obiectivului de atenuare a impactului recesiunii, dar că nu este eficace și nici adecvată pentru menținerea unor condiții de concurență echitabile în rândul intermediarilor europeni. Din acest motiv, este de părere că propunerea poate fi completată cu următoarele măsuri:

    —

    extinderea „noii” componentei dinamice, măsurată la 1 ianuarie 2020, la orice deteriorare a creditului survenită de la data respectivă (sau de la o altă dată considerată ca adecvată și ca ținând seama de data de începere a pandemiei);

    —

    neînlocuirea factorului de scală cu o pondere unică de 100 %, această intervenție vizând finanțarea clienților de retail. O astfel de intervenție nu ar recunoaște diferitele riscuri inerente categoriilor tipice de debitori ai băncilor comerciale și, mai important încă, ai băncilor locale. Acest lucru vizează în mod special gospodăriile și IMM-urile. Expunerile asociate acestei categorii de debitori beneficiază de un tratament prudențial specific în ceea ce privește cerințele de capital. În plus, înlocuirea factorului de scală cu o pondere unică de 100 % ar urma să pună probleme de aplicare semnificative, dacă nu chiar insurmontabile, băncilor care folosesc metoda standard și procesul de protocol în scopul raportării. Ca alternativă la prevederea propusă de Comisie, ar fi posibil să fie avută în vedere, ca măsură de simplificare operațională eficace, o intervenție privind tratamentul taxei menționate la alineatul (7) litera (a), în locul eliminării literei (b);

    —

    extinderea perioadei de introducere progresivă și la componenta statică, măsurată la 1 ianuarie 2018, cu introducerea noului principiu contabil IFRS 9, care solicită băncilor să acorde o atenție deosebită impactului adoptării pentru prima dată (First Time Adoption – FTA), are efecte asupra modalităților de evaluare într-un „scenariu de vânzări” inclusiv a pozițiilor depreciate și care reprezintă în prezent cea mai importantă componentă a întregii sume introduse în FTA.

    1.9.

    		 CESE consideră că este util să se extindă actualul tratament al expunerilor neperformante, garantate sau asigurate de agențiile oficiale de creditare la export, la expunerile care au devenit neperformante ca urmare a pandemiei de COVID-19 și care fac obiectul diferitelor sisteme de garantare instituite de statele membre. Cu toate acestea, în cazul în care scopul acestui amendament este de a recunoaște că garanțiile publice au același efect de atenuare a riscului ca și cele furnizate de agențiile de creditare a exportului (ECA), termenele ar trebui și ele să fie aliniate. Într-adevăr, dacă se urmărește alinierea deplină în ceea ce privește tratamentul unor astfel de garanții, limita de 7 ani pentru aplicarea acestui tratament, astfel cum a fost propusă de Comisie, ar trebui modificată.

    1.10.

    		 Întrucât este necesar să se depună toate eforturile pentru a încuraja băncile să sprijine mai bine economia reală, CESE susține propunerea de a anticipa datele de punere în aplicare pentru unele dintre cele mai adecvate calibrări de absorbții de capital prevăzute de CRR, dar care nu sunt încă aplicabile, cum ar fi dispozițiile privind tratamentul anumitor tipuri de credite garantate cu pensii sau salarii, ori factorul de sprijinire pentru întreprinderile mici și mijlocii sau noul factor de sprijinire pentru finanțarea infrastructurii.

    1.11.

    		 Investițiile în infrastructură vor fi extrem de relevante în următoarea perioadă, CESE considerând că ar trebui simplificate criteriile complexe și împovărătoare prevăzute la articolul 501a din CRR, care se referă la proiecte care ar putea fi mai ușor recunoscute în ceea ce privește aplicarea tratamentului prudențial preferențial propus [de exemplu, prin eliminarea cerințelor prevăzute la alineatul (1) literele (b), (d), (g), (i), (l), și la alineatul (2) litera (a)].

    1.12.

    		 În contextul mai larg al revizuirii bugetului multianual european, o importanță esențială o dobândește noua strategie de redresare prezentată de Comisia Europeană la 28 mai în contextul #NextGenerationEu plan, care determină intervenții de o anvergură extraordinară ca răspuns la criza provocată de pandemie. Această strategie ar trebui să completeze Planul de investiții al Pactului verde european (Green Deal Investment Plan), care a fost lansat în primul trimestru al anului 2020 în sprijinul tranziției către o economie europeană durabilă.

    1.13.

    		 În ceea ce privește factorii de sprijinire din CRR, CESE sprijină necesitatea de a introduce un factor de sprijinire ecologic și social, care să permită reducerea absorbției de capital pentru finanțarea acordată de bănci întreprinderilor din sectorul economiei sociale și celor implicate efectiv în programe de dezvoltare durabilă și favorabilă incluziunii.

    1.14.

    		 În ceea ce privește cadrul de reglementare privind creditele neperformante, trebuie menționat faptul că criza de COVID-19 va afecta în mod inevitabil și în diverse feluri piața creditelor neperformante. În acest context și având în vedere că situația de urgență actuală ar afecta în mod inevitabil piața și ar încetini procedurile de transfer, CESE solicită o modificare temporară a Regulamentului (UE) 2019/630 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește acoperirea minimă a pierderilor pentru expunerile neperformante.

    1.15.

    		 Este extrem de important să se creeze piețe private pentru creditele neperformante, cu cât mai mulți participanți și cumpărători, pentru a se evita orice transfer de bogăție din sectorul bancar către sectorul fondurilor (care nu este supus acelorași norme), și de la economiile locale, naționale și europene către operatori care își au sediul social și domiciliul fiscal în alte locuri.

    1.16.

    		 CESE consideră că se impune introducerea temporară a așa-numitului „filtru prudențial”, prevăzut deja în cadrul Basel II, pentru a elimina din bilanț câștigurile sau pierderile nerealizate. Într-adevăr, printre efectele pandemiei se numără o creștere semnificativă a volatilității, inclusiv pentru titlurile de valoare care sunt în mod tradițional mai puțin sensibile. În astfel de condiții de piață și ținând seama de sprijinul semnificativ acordat de bănci datoriei publice, pentru a spori stabilitatea capitalului reglementat ar trebui reduse efectele volatilității asupra altor titluri de valoare decât cele conținute în portofoliul de tranzacționare.

    1.17.

    		 Pe lângă propunerea Comisiei și, în ceea ce privește riscul de piață, în conformitate cu orientările BCE emise la 16 aprilie, cadrul de nivel 1 ar trebui modificat pentru a elimina legăturile actuale dintre volatilitate și absorbția de capital a băncilor (multiplicatorul de valoare la risc). Acest lucru este necesar deoarece, din cauza crizei de COVID-19, piața a demonstrat deja un grad ridicat de volatilitate, ceea ce a condus la o creștere semnificativă a absorbției capitalului instituțiilor.

    2.   Observații generale

    2.1.

    		 Consecințele grave ale pandemiei de COVID-19 impun adoptarea de măsuri urgente de sprijinire a economiei europene și de reluare a activităților economice în statele membre ale Uniunii. În acest context, este extrem de important să se evite ca, în lipsa unei protecții legislative adecvate, recesiunea să conducă în cele din urmă la accentuarea fragilizării diversității sectorului bancar al UE, deja afectată: în special, suntem de părere că rolul specific al băncilor comunitare și teritoriale – în special al celor cu o largă participare, tipică băncilor cooperatiste – ar trebui protejat și consolidat.

    2.2.

    		 La 28 aprilie 2020, Comisia Europeană a prezentat un pachet de măsuri bancare menite să faciliteze sarcina băncilor de a promova finanțarea întreprinderilor și a gospodăriilor pentru a atenua impactul economic semnificativ al COVID-19. Pachetul confirmă recentele declarații privind utilizarea flexibilității în domeniul de aplicare al normelor contabile și prudențiale prezentate în standardele internaționale și de către autoritățile europene din sector, precum și unele modificări specifice ale normelor bancare ale UE, care urmează să fie adoptate rapid, cu scopul de a îmbunătăți capacitățile sistemului bancar de împrumut și de absorbție a pierderilor în contextul pandemiei de COVID-19, rămânând totodată în conformitate cu reglementările prudențiale.

    2.3.

    		 CESE salută primele măsuri adoptate și primele indicații ale autorităților sectoriale europene, și anume ABE, ESMA și BCE/MUS. Aceste decizii și orientări, menite să ofere o mai mare flexibilitate în cadrul de reglementare actual, se îndreaptă în direcția bună pentru a aborda prima fază a acestei situații de urgență. CESE este de acord cu comunicarea Comisiei în ceea ce privește necesitatea asigurării uniformității în interpretarea și aplicarea măsurilor luate de diferitele entități care alcătuiesc sistemul european de supraveghere. Uniformitatea interpretării și a aplicării măsurilor asigură eficacitatea acestora.

    2.4.

    		 Cu toate acestea, CESE este de părere că măsurile propuse nu sunt concludente în comparație cu recesiunea preconizată ca urmare a efectelor pandemiei. Criza provocată de COVID-19 este o situație de urgență extraordinară, cu efecte economice și sociale majore. Toate instituțiile europene trebuie să reacționeze pentru a reduce impactul asupra economiei reale, inclusiv prin decizii curajoase de întrerupere.

    2.5.

    		 În acest context, CESE observă că s-a acordat o atenție deosebită aplicării măsurilor de restructurare și a instrumentelor implicite, precum și impactului acestora asupra posibilei reclasificări a debitorilor în conformitate cu normele prudențiale și standardele contabile IFRS, precum și cu tratamentul garanțiilor publice și al creditelor neperformante.

    2.6.

    		 CESE subliniază că, pentru a face față situației de urgență, toate instituțiile financiare europene oferă diferite instrumente de sprijinire a economiei reale. Printre altele, băncile oferă instrumente implicite, măsuri de restructurare, avans în numerar pentru ajutoarele de șomaj și alte ajutoare extraordinare pentru societățile de capital, întreprinderile cu capitalizare medie, IMM-uri și gospodării. Această asistență financiară se bazează pe decrete naționale sau pe sisteme voluntare.

    2.7.

    		 Cu toate acestea, având în vedere impactul fără precedent al pandemiei, CESE reiterează faptul că măsurile de mai sus nu sunt suficiente.

    2.8.

    		 Având în vedere cele menționate, CESE salută propunerea privind adaptarea răspunsului la pandemia de COVID-19, lansată de Comisie la 28 aprilie.

    2.9.

    		 CESE împărtășește punctul de vedere conform căruia, pe lângă utilizarea deplină a flexibilității permise de cadrul existent, sunt necesare unele modificări limitate la aspecte specifice ale CRR, pentru a maximiza capacitatea instituțiilor de credit de a sprijini economia, absorbind, în același timp, pierderile asociate pandemiei de COVID-19, și asigurând, totodată, reziliența lor continuă. În plus, la nivel internațional, Comitetul de la Basel pentru supraveghere bancară (BCBS) a convenit asupra unei amânări de un an în ceea ce privește punerea în aplicare a elementelor finale ale cadrului Basel III, dintre care unele au fost deja incluse în CRR, precum și asupra unei mai mari flexibilități a impactului IFRS 9 asupra capitalului. Aceste modificări trebuie să se reflecte în normele existente.

    2.10.

    		 Impactul pandemiei va afecta piața creditelor neperformante în multe moduri. Este de ajuns să se țină seama de faptul că activitățile instanțelor au fost suspendate și/sau amânate timp de mai multe săptămâni și că, prin urmare, procesele de recuperare a creditelor neperformante au fost întârziate. În plus, procesele de recuperare nejudiciare vor fi încetini și ele, prin forța lucrurilor.

    2.11.

    		 Ca urmare, procesele de eliminare a creditelor neperformante vor fi, de asemenea, afectate, iar scăderea prețurilor acestor credite va dura cel puțin 24 de luni. Acest lucru ar putea genera un alt avantaj pentru instituțiile nebancare specializate în credite neperformante, care nu fac obiectul reglementării prudențiale europene, ceea ce ar crea un dezavantaj semnificativ pentru băncile din UE și ar conduce la un transfer de bogăție din sectorul bancar către entități nereglementate, exact într-un moment în care avem nevoie ca băncile să sprijine redresarea economică, în condițiile anulării dividendelor.

    2.12.

    		 În acest context și având în vedere că situația de urgență actuală va afecta în mod inevitabil piața și va încetini procedurile de concediere, CESE solicită o modificare temporară a regulamentului privind mecanismul de protecție prudențial pentru creditele neperformante, astfel cum este descris mai sus.

    2.13.

    		 Articolul 473a din CRR conține măsuri tranzitorii care le permit instituțiilor să readauge la fondurile lor proprii de nivel 1 de bază (CET1) o parte a oricărei majorări a provizioanelor, ca urmare a introducerii contabilizării ECL în temeiul IFRS 9. Dispozițiile introduse permit, în primul rând, să se neutralizeze parțial impactul aplicării noului model de depreciere pentru expuneri și, în al doilea rând, să se atenueze impactul majorării suplimentare a deprecierilor înregistrate în timp.

    2.14.

    		 Această dispoziție va permite o apropiere de obiectivul de atenuare al impactului, foarte important, al recesiunii, dar nu este suficientă pentru a asigura menținerea unor condiții de concurență echitabile pentru instituțiile de credit europene. Întrucât una dintre principalele consecințe ale crizei va fi creșterea nivelurilor de deteriorare, atenuarea impactului crizei în special asupra componentei expunerilor performante ar trebui extinsă la creditele care s-au deteriorat după declanșarea pandemiei în Europa (ianuarie 2020).

    2.15.

    		 După cum s-a menționat deja, sistemul economic și social al UE va fi pus la grea încercare de impactul pe care pandemia îl va avea în lunile următoare asupra economiei reale. Va trebui să se procedeze, în mod obligatoriu, la o regândire generală a structurii de producție din UE. Prin urmare, suntem de părere că această provocare uriașă poate oferi ocazia de a reconstrui un model economic european mai durabil din punct de vedere ecologic și mai incluziv din punct de vedere social. În acest scenariu, băncile locale, indiferent de natura lor juridică (atât societăți de capital cât și de persoane, și anume cooperativele), care sunt descentralizate în sine și răspândite pe scară largă pe întreg teritoriul, ar putea și ar trebui să joace un rol esențial în distribuirea stimulentelor, asumându-și pe deplin rolul de lanț de distribuție a valorii de la instituțiile centrale la zonele locale cele mai îndepărtate. Din acest motiv, importanța strategică a băncilor comunitare va trebui recunoscută și consolidată.

    2.16.

    		 Pandemia a demonstrat, pe de o parte, că, acolo unde există o structură socială solidă și o prezență importantă a organizațiilor din economia socială, răspunsul solidar, inclusiv din partea întreprinderilor sociale, a fost un factor major de reziliență și, pe de altă parte, că existența organizațiilor de întreprinderi sociale va fi extrem de importantă pentru a relansa un sistem economic durabil și favorabil incluziunii, reducând riscul de prăbușire a unor întregi sectoare ale economiei. Prin urmare, CESE susține necesitatea introducerea unui factor de sprijinire ecologic și social în CRR, care să permită reducerea absorbției de capital în cazul creditelor acordate de bănci întreprinderilor din sectorul economiei sociale.

    2.17.

    		 Într-adevăr, articolul 501c din CRR II prevede ca ABE să efectueze, până în 2025, un studiu aprofundat pentru a verifica posibilitatea de a justifica introducerea unui tratament prudențial special al expunerilor aferente activelor sau activităților cu astfel de caracteristici.

    2.18.

    		 CESE consideră util să se introducă acest factor de sprijinire fără a se aștepta anul 2025, care s-ar putea dovedi un termen prea îndepărtat și inutil, pentru a adopta o măsură de sprijin care să permită instituțiilor de credit să acorde mai multe credite și resurse acestor sectoare strategice aflate în prezent în dificultate.

    2.19.

    		 În timpul acestei faze de urgență, s-a văzut în ce mod pot garanta întreprinderile sociale o mai mare reziliență comunităților cărora le oferă servicii, în multe cazuri ajutând sau înlocuind de-a dreptul administrațiile publice, atunci când acestea nu sunt în măsură să satisfacă nevoile într-un mod cuprinzător. Prin urmare, propunem să se scurteze în mod semnificativ durata mandatului acordat ABE de către legiuitori și să se accelereze procesul de punere la punct a unui „factor de sprijinire a durabilității”. Prin urmare, perspectiva microprudențială ar trebui ajustată în mod corespunzător și echilibrată din punct de vedere sistemic, macroprudențial și în același timp social.

    2.20.

    		 CESE este de acord cu punctul de vedere al Comisiei, conform căruia devansarea la 1 iulie 2020 a datei de aplicare a celor doi factori de sprijinire (tratamentul mai avantajos al anumitor programe informatice și al anumitor împrumuturi garantate cu pensii sau salarii) ar permite deblocarea fondurilor proprii ale instituțiilor, permițându-le să mărească nivelul împrumuturilor de care este nevoie pentru a combate pandemia de COVID-19 și consecințele acesteia. Stabilirea datei de 1 ianuarie 2021 ca termen pentru introducerea factorilor de sprijinire (1) pentru economia socială reală și economia verde ar avea, de asemenea, un efect pozitiv.

    2.21.

    		 Modificările propuse de Comisie nu vor modifica în mod fundamental cadrul de reglementare prudențială și ar facilita eforturile colective de atenuare a impactului pandemiei și, prin urmare, o redresare rapidă. În acest sens, trebuie remarcat că ar trebui amânat calendarul de provizionare pentru creditele neperformante pentru o perioadă de 24 de luni, pentru a răspunde nevoii de a asigura fluxuri de finanțare adecvate care să limiteze impactul pandemiei; în lipsa acestei intervenții, băncile s-ar confrunta cu două sisteme contradictorii de stimulente în cadrul normelor: pe de o parte, toate măsurile care urmăresc să elibereze capitalul băncilor pentru noi finanțări sau măcar să evite exercitarea de presiuni excesive asupra aceluiași capital (cum ar fi revizuirea normelor tranzitorii privind IFRS 9), și, pe de altă parte, acele norme al căror rezultat final poate să pună o presiune enormă asupra capitalului sau, în orice caz, să descurajeze băncile să ofere finanțare într-o economie aflată în situație de criză, pentru a evita efectele negative asupra capitalului. Dacă nu va fi revizuit, mecanismul de protecție prudențial s-ar putea dovedi o astfel de normă descurajatoare, într-un context de criză economică și de recesiune. Ajustările ar trebui să se aplice atât creditelor neperformante garantate, cât și celor negarantate.

    Bruxelles, 10 iunie 2020.

    Președintele Comitetului Economic și Social European

    Luca JAHIER

    (1)  A se vedea articolul 501c, privind tratamentul prudențial al expunerilor legate de mediu și/sau de obiective sociale.

    Top