52019IR4647

EUR-Lex

Access to European Union law

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

EUROPA
EUR-Lex home
EUR-Lex - 52019IR4647 - EN

Help

Search tips

Need more search options? Use the Advanced search

Document 52019IR4647

Avizul Comitetului European al Regiunilor – Schimbările demografice: propuneri privind măsurarea și combaterea efectelor negative în regiunile UE

COR 2019/04647

JO C 440, 18.12.2020, p. 33–41 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

HTML

PDF

Official Journal

18.12.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 440/33

Avizul Comitetului European al Regiunilor – Schimbările demografice: propuneri privind măsurarea și combaterea efectelor negative în regiunile UE

(2020/C 440/07)

Raportor:

domnul János Ádám KARÁCSONY (HU-PPE), membru al Consiliului Local Tahitótfalu

RECOMANDĂRI POLITICE

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR

Observații generale

consideră că schimbările demografice reprezintă una dintre cele mai mari provocări cu care se confruntă regiunile, orașele și așezările rurale europene și subliniază că unii dintre factorii determinanți în această privință sunt îmbătrânirea populației, ratele scăzute ale fertilității și natalității și distribuția tot mai inegală a populației;

reamintește orientările prezentate în Agenda strategică 2019-2024, aprobată de Consiliul European, cu privire la modelul european pentru viitor, care impune și abordarea provocărilor demografice;

salută inițiativa Comisiei Europene de a solicita vicepreședintei Comisiei, Dubravka Šuica, să analizeze impactul schimbărilor demografice asupra diverselor grupuri sociale și asupra zonelor și regiunilor europene afectate în mod disproporționat și să prezinte măsuri pentru a răspunde acestor provocări, care sunt, printre altele, exodul creierelor, o mai bună reconciliere a vieții profesionale cu viața de familie, viitoarea Garanție europeană pentru copii, Cartea verde privind îmbătrânirea și o viziune pe termen lung pentru zonele rurale, reamintind necesitatea integrării perspectivei de gen în toate aceste aspecte;

intenționează să consolideze rolul adulților sau al persoanelor în vârstă nu numai ca beneficiari ai serviciilor de îngrijire, ci și ca resursă a comunității, prin încurajarea participării acestora la viața socială, civilă, economică și culturală, promovând acțiuni care să le asigure pas cu pas autonomia și starea de bine în viața de zi cu zi;

salută cu entuziasm raportul Comisiei Europene privind impactul schimbărilor demografice, care ia în considerare o abordare comună pentru tranziția digitală, economia verde și provocarea demografică – o viziune globală care este esențială pentru a oferi soluții echitabile și durabile pentru toate generațiile, fără a lăsa pe nimeni în urmă, în conformitate cu obiectivele de dezvoltare durabilă pentru 2030;

salută inițiativa Președinției croate a Consiliului de a plasa schimbările demografice printre prioritățile esențiale și salută sesizarea adresată Comitetului Regiunilor cu privire la această chestiune;

salută inițiativa Parlamentului European de a prezenta un raport privind provocările demografice, ca răspuns la Comunicarea Comisiei;

reamintește cooperarea Comitetului Regiunilor în cadrul „Convenției privind schimbările demografice”, bazată pe rezultatele rețelei tematice privind inovarea în mediile adaptate persoanelor în vârstă, în cadrul căreia autoritățile locale, regionale și naționale, cu sprijinul OMS, depun eforturi pentru a sprijini îmbătrânirea activă și în condiții bune de sănătate, ca răspuns la provocarea demografică;

reamintește importanța de a acționa, la nivel internațional, în sinergie cu ONU pentru revizuirea Planului internațional de acțiune privind îmbătrânirea de la Madrid, din 2002 și pentru schimbul de opinii cu Grupul de lucru privind îmbătrânirea, cu scopul de a consolida protecția drepturilor omului ale persoanelor în vârstă. La nivel mondial, este utilă colaborarea cu Organizația Mondială a Sănătății în cadrul Deceniului îmbătrânirii în condiții de sănătate;

Principalele tendințe și provocări demografice

10.

atrage atenția asupra faptului că tendințele de creștere a populației din statele și regiunile UE diferă în mod semnificativ, aspect care trebuie abordat urgent, prin măsuri diferite la nivelul celor 27 de țări ale UE;

11.

subliniază că, la nivel regional, în ultimii ani, s-a constatat tendința unui declin demografic masiv într-o mare parte a Europei. În majoritatea acestor zone, se observă „insule” de creștere demografică în jurul capitalelor și metropolelor (1);

12.

face trimitere la constatarea că regiunile a căror populație este în scădere sunt, de regulă, regiuni rurale, deja slab populate și îndepărtate. Zonele industriale în declin și diverse orașe periferice sunt, de asemenea, afectate de tendințele de depopulare (2);

13.

subliniază că scăderea numărului persoanelor de vârstă activă și creșterea numărului de persoane în vârstă au un impact asupra raportului de dependență între populația activă și cea vârstnică. Se preconizează că acest raport va crește de la 29,3 % în 2016 la 52,3 % până în 2080 în cadrul UE (o creștere de 23 de puncte procentuale) (3);

14.

recunoaște că, spre deosebire de populația mondială, aflată în creștere, ritmul de creștere a populației UE a încetinit în mod semnificativ. Anul 2015 a cunoscut prima scădere naturală a populației din UE-28, numărul de decese depășindu-l pe cel al nașterilor;

15.

evidențiază o creștere constantă a raportului de dependență, dat fiind că, în conformitate cu datele Eurostat referitoare la populație, în 1960, raportul dintre persoanele tinere (cu vârsta între 0 și 14 ani) și cele în vârstă (cu vârsta de peste 65 de ani) era, în medie, de 3 la 1; 100 de ani mai târziu, în 2060, se preconizează că raportul dintre persoanele tinere și cele în vârstă va fi de 1 la 2;

16.

subliniază că, din cauza întârzierii vârstei maternității, a amânării sarcinilor dorite până la o vârstă mai înaintată, nu se ajunge la numărul planificat (4) de copii – de obicei, 2-3 copii (5) –, ceea ce duce la o diferență între numărul real și numărul dorit de copii (diferență între rata nașterilor și rata fertilității). Atâta timp cât există o diferență între rata nașterilor și rata fertilității în statele membre ale UE, principala preocupare trebuie să fie reducerea acestei diferențe și doar apoi trebuie avute în vedere măsuri privind migrația. Trebuie depuse toate eforturile pentru a încuraja și stimula maternitatea;

17.

subliniază că, pe fondul scăderii natalității, în regiunile în care fenomenul caracteristic este emigrația, scăderea numărului tinerilor reprezintă un dezavantaj imens pentru localitățile mai mici în ce privește menținerea serviciilor publice esențiale și stimularea activității economice și productive în aceste zone – factori esențiali pentru menținerea și atragerea populației în teritoriu și reducerea fenomenului de depopulare rurală care afectează statele membre ale UE;

18.

face trimitere la studiile recente (6) ale CoR care evidențiază în special dimensiunea teritorială a provocărilor demografice;

19.

în conformitate cu propriul său aviz privind exodul creierelor, subliniază că libera circulație a cetățenilor și a lucrătorilor constituie fundamentul pieței interne și una dintre libertățile fundamentale recunoscute în tratatele Uniunii Europene;

Necesitatea unui răspuns politic coerent la toate nivelurile de guvernanță

20.

atrage atenția asupra Avizului CoR pe tema „Răspunsul UE la provocarea demografică” (2016), care menționează că multe politici europene pot contribui la abordarea provocărilor demografice, fără să prevadă însă măsuri specifice de sprijinire a zonelor afectate de aceste provocări. Sunt vizate transporturile, societatea informațională, ocuparea forței de muncă și politica socială, cultura, mediul și clima, precum și întreprinderile; își reiterează solicitarea de a se elabora o strategie europeană cuprinzătoare privind schimbările demografice și subliniază că abordarea acestor provocări va necesita o abordare globală, din perspectiva unei game largi de domenii politice, care să contribuie la inversarea (abordare proactivă) sau atenuarea (abordare reactivă) efectelor schimbărilor demografice, de exemplu:

Opțiuni de politică proactive:

—

în condițiile în care unul dintre factorii determinanți ai creșterii populației este rata natalității, prin crearea condițiilor adecvate pentru ca persoanele care își doresc copii să poată avea mai mulți și mai devreme și având în vedere faptul că, potrivit documentului „Perspective demografice pentru Uniunea Europeană” (2017) (7), politicile de modificare a evoluției demografice sunt limitate și necesită timp pentru a avea un impact, accentul ar trebui pus pe adaptare și pe facilitarea tranziției către o Uniune cu o populație mai în vârstă, acordându-se totodată sprijin tinerilor pe durata tranziției către viața adultă și familiilor, în vederea creșterii ratei fertilității în regiunile afectate;

—	creșterea atractivității regiunilor, astfel încât acestea să ofere tinerilor oportunități de studiu, inovare și ocupare stabilă și de calitate a forței de muncă, prin investiții specifice, printre altele, în infrastructuri, cultură și conectivitate;

—	conceperea unor sisteme de stimulente specifice pentru a-i atrage pe tineri să se stabilească în aceste regiuni;

—	măsuri care să le asigure tinerilor viabilitatea economică necesară pentru a întemeia familii numeroase;

—

dezvoltarea conceptului de „economie a stării de bine” în UE, conform căruia creșterea stării de bine a cetățenilor și, prin urmare, a familiilor (în ceea ce privește educația, sănătatea, îngrijirea copiilor, echilibrul dintre viața profesională și cea privată, locuințele, mobilitatea transporturilor, conectivitatea și cultura) se înscrie într-un ciclu economic virtuos, contribuind la susținerea pe termen lung a investițiilor în starea de bine. Această abordare poate îmbunătăți atractivitatea regiunilor și orașelor ca locuri de viață și de întemeiere a unei familii, pe baza elementelor enunțate mai sus, și nu numai a creșterii economice;

—	promovarea și aplicarea unei politici globale și integrate, care să studieze și să sprijine familia în exercitarea liberă a funcțiilor sale sociale;

—	semnalarea necesității specifice, într-o societate favorabilă incluziunii, de a oferi soluții satisfăcătoare pentru nevoile persoanelor cu handicap, pe măsură ce acestea îmbătrânesc;

Opțiuni reactive:

—	îmbunătățirea participării pe piața forței de muncă, în special a femeilor, prin creșterea investițiilor în îmbunătățirea echilibrului dintre viața profesională și cea privată și în infrastructura socială și favorabilă familiilor, precum și prin asigurarea unei egalități de gen sporite;

—	reducerea costurilor de asistență medicală și de îngrijire aferente unei societăți în curs de îmbătrânire prin promovarea îmbătrânirii active și în condiții bune de sănătate, investiții în noi forme de viață autonomă (noi concepte de locuire) și promovarea economiei sociale;

—	creșterea planificării investițiilor publice prin verificarea impactului investițiilor publice din perspectivă demografică, prin dezvoltarea de metodologii și instrumente tehnice care să faciliteze analiza impactului demografic al diferitelor politici;

—	reducerea ratei abandonului școlar în rândul tinerilor și creșterea bazei de competențe prin investiții în educație, în formarea orientată către cererea și potențialitățile din fiecare zonă și în flexibilitatea forței de muncă din punctul de vedere al recalificării profesionale;

—	acordarea unei atenții deosebite furnizării de servicii publice, precum asistența medicală, educația și cultura, în orașele mici și mijlocii din regiuni și utilizarea soluțiilor digitale pentru ca toate localitățile să poată beneficia de ele;

—	crearea unui cadru juridic funcțional și consensual la nivel european care să faciliteze integrarea cetățenilor din afara UE pe piața europeană a muncii și în societate, ca parte a unei strategii cuprinzătoare de abordare a schimbărilor demografice;

—	asigurarea unor locuințe cu o menire socială bazată pe mixitate, adecvate unor modele de coabitare, creării de sinergii și schimburi între generații și unor forme de solidaritate incluzivă;

—	promovarea unor acțiuni favorabile calității vieții și combaterii singurătății și izolării persoanelor în vârstă, în special, dar nu numai, într-o situație de pandemie;

—	încurajarea creării de condiții favorabile dezvoltării unor relații sociale intergeneraționale care să asigure starea de bine a întregii societăți;

Demografia și discuțiile în curs pe tema cadrului financiar multianual

21.

este necesar să se aloce mai multe fonduri europene în viitor, pentru a combate fenomenul de exod al creierelor;

22.

subliniază, în contextul negocierilor în curs cu privire la regulamentele privind fondurile structurale, că referirea la schimbările demografice ar trebui consolidată, așa cum a sugerat Parlamentul European, și că aceste regulamente ar trebui aplicate mai flexibil în zonele și regiunile care au fost afectate în mod disproporționat de acest fenomen, astfel încât să poată fi utilizate împreună pentru același proiect, prevăzându-se posibilitatea unor plăți anticipate și asigurându-se complementaritatea cu instrumentele financiare;

23.

reamintește că propriul său aviz pe tema „Fondul european de dezvoltare regională și Fondul de coeziune” (2018) afirmă că FEDR (Fondul european de dezvoltare regională) și Fondul de coeziune au ca obiectiv, printre altele, sprijinirea zonelor urbane și rurale afectate de handicapuri geografice sau demografice. Această intervenție include, de asemenea, furnizarea unui sprijin financiar european suplimentar pentru proiecte care promovează dezvoltarea economică durabilă și incluzivă din punct de vedere social în regiunile respective;

24.

reamintește, în acest sens, propunerea Comitetului Regiunilor și a Parlamentului European privind acordarea unui sprijin special pentru regiunile de nivel NUTS 3 sau grupurilor de unități administrative locale cu o densitate a populației mai mică de 12,5 locuitori/km2, în cazul regiunilor cu o densitate redusă a populației, sau cu o densitate a populației mai mică de 8 locuitori/km2, în cazul regiunilor cu o densitate foarte redusă a populației sau care au înregistrat o scădere medie a populației mai mare de 1 % în perioada 2007-2017, care ar trebui incluse în planuri regionale și naționale specifice pentru a deveni mai atractive, pentru a crește investițiile întreprinderilor, precum și accesibilitatea serviciilor digitale și publice, prevăzându-se o finanțare specifică în cadrul acordului de cooperare privind fondurile structurale;

25.

reiterează poziția CoR și a PE privind susținerea planurilor naționale de sprijinire a regiunilor și localităților care se confruntă cu un declin demografic continuu și au nevoie de sprijin – inclusiv sprijin financiar din partea fondurilor ESI – pentru a-și spori atractivitatea, a stimula investițiile întreprinderilor și pentru a îmbunătăți accesul la serviciile digitale și publice. Aceste planuri naționale și regionale trebuie să se reflecte în noua strategie a UE privind schimbările demografice;

Aspecte demografice în principalele politici ale UE

26.

subliniază dimensiunea demografică a urbanizării, dat fiind că Uniunea Europeană se confruntă și cu o urbanizare tot mai importantă și subliniază relevanța abordării cu fermitate a provocărilor demografice în punerea în aplicare a Agendei urbane a Uniunii Europene și în contextul reînnoirii Cartei de la Leipzig;

27.

sprijină poziția Parlamentului European, care a luat în considerare propunerile Comitetului Regiunilor de a se acorda sprijin regiunilor slab populate, alocând cel puțin 5 % din resursele FEDR disponibile la nivel național, în cadrul obiectivului „Investiții pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică”, pentru dezvoltarea teritorială integrată în zonele neurbane afectate de handicapuri naturale, geografice sau demografice sau care prezintă dificultăți de acces la servicii de bază. Din această sumă, cel puțin 17,5 % se alocă zonelor și comunităților rurale, „luând în considerare dispozițiile unui pact pentru «sate inteligente», pentru a dezvolta proiecte precum satele inteligente” (8), prin sporirea atractivității acestor zone și stimularea repopulării lor;

28.

subliniază rolul Garanției pentru tineret și al inițiativei „Primul tău loc de muncă EURES”, care îi ajută pe tineri să își găsească un loc de muncă. Influența pe care Garanția pentru tineret o exercită în mod direct asupra democrației și, indirect, asupra demografiei, reiese în mod evident din rezultatele anterioare pentru perioada 2014-2020: ea a contribuit la îmbunătățirea vieții a milioane de tineri europeni;

29.

așteaptă cu interes propunerile Comisiei Europene privind o viitoare Garanție europeană pentru copii, menită să ajute copiii expuși riscului de sărăcie și de excluziune socială, promovând investiții care să le garanteze copiilor atât dreptul fundamental de a crește și a se dezvolta într-un mediu adaptat nevoilor copiilor și familiilor, care acordă prioritate îmbunătățirii veniturilor familiilor și sprijinirii părinților, cât și accesul gratuit la asistență medicală gratuită și de înaltă calitate, la educație, la servicii de calitate de îngrijire a copiilor, la locuințe decente și la o alimentație adecvată; crede că politicile familiale nu ar trebui considerate un cost pentru bugetul public, ci mai degrabă o investiție într-un avantaj strategic pentru societate;

30.

consideră că politica agricolă comună (PAC 2014-2020), care se ocupă de dezvoltarea rurală, contribuie la abordarea provocărilor demografice. Prin urmare, în perioada 2021-27, PAC ar trebui să rămână o politică puternică a UE. Zonele rurale dinamice, tinerii fermieri și exploatațiile familiale care adoptă bune practici ar trebui să joace un rol esențial în combaterea schimbărilor climatice, protecția mediului și conservarea peisajelor și a biodiversității și prevenirea depopulării zonelor rurale;

31.

deși sfera de acțiune a Comisiei Europene este foarte limitată, ea ar trebui să intervină în legislația privind piața funciară, pentru: a stimula utilizarea posibilităților prevăzute în cadrul dezvoltării rurale de a sprijini noile acțiuni de promovare a mobilității terenurilor (bănci funciare, inițiative de corelare a terenurilor agricole și alte inițiative promovate la nivel local pentru încurajarea accesului la terenuri pentru noii fermieri); a extinde domeniul de aplicare al acțiunilor de sprijin la noile modele de afaceri agricole (în special, tipuri inovatoare de parteneriate între fermieri) și la organizațiile locale, care îi pot sprijini pe tinerii fermieri și pe noii fermieri să obțină terenuri; a stimula politici naționale mai active, prin recomandări formulate de UE privind accesul la terenuri (ținând seama de cele mai bune practici existente);

32.

consideră că statele membre ar trebui să acorde un sprijin ferm politicilor care promovează implicarea femeilor și încurajează participarea lor în sectorul tehnologiei informației și comunicațiilor (TIC), la activitatea din disciplinele STEAM (știință, tehnologie, inginerie, arte și matematică) și în economia rurală, ca o condiție prealabilă pentru echilibrarea piramidei populației în teritoriile afectate sau amenințate de depopulare;

33.

solicită Comisiei Europene și statelor membre să asigure coordonarea necesară între politica de coeziune a UE și politica agricolă comună, pentru a garanta că și zonele rurale pot să pună în aplicare proiecte de tipul „Sate inteligente” printr-o abordare integrată (ITI, DLRC sau LEADER);

34.

reiterează concepția exprimată în Avizul său pe tema „Îmbătrânirea activă și în condiții bune de sănătate” (2019), și anume „consideră că provocările reprezentate de schimbările demografice necesită activități de cercetare și o industrie europeană activă, menite să inventeze, dezvolte și producă soluții noi, inovatoare, de exemplu pentru produse de uz cotidian, infrastructură, tehnologie și software, adresate unei populații în curs de îmbătrânire” (mai ales dezvoltarea telemedicinei, pentru a asigura standarde înalte de tratament specializat, în special în zonele rurale sau slab populate); „consideră că acest lucru reprezintă o oportunitate pentru UE de a se impune ca lider de piață în domeniul «economiei vârstei a treia», de a crea locuri de muncă, de a genera bunăstare și de a exporta inovații revoluționare în afara UE”. Asigurarea unui mediu favorabil familiilor și solidaritatea intergenerațională vin în sprijinul afirmației de mai sus, iar autoritățile locale și regionale joacă un rol esențial în acest scop, creând condiții care să promoveze și să asigure o îmbătrânire în condiții bune de sănătate. Pentru a realiza acest lucru, este necesar atât să se solicite propuneri mai specifice cu privire la această chestiune, cât și să se îmbunătățească coordonarea diverselor resurse financiare disponibile;

35.

subliniază rolul esențial pe care îl pot juca tehnologiile informației și comunicațiilor (TIC) și mediul inteligent în îmbunătățirea condițiilor de viață în zonele cele mai afectate de provocările demografice. Prin urmare, Comitetul solicită UE să recurgă la soluții inteligente pentru a aborda problema decalajului digital care afectează numeroase zone geografice, folosind în acest scop instrumente și programe europene, cum ar fi fondurile structurale și de investiții și programul Next Generation EU, pentru a asigura conectivitatea digitală și de calitate pentru întreaga populație;

36.

evidențiază, în ceea ce privește decalajul digital, soluțiile inteligente în domeniul îngrijirii persoanelor în vârstă și al transportului la cerere, precum și elaborarea unor planuri de acoperire cu servicii de telefonie mobilă pe drumurile secundare și locale. În același mod, consideră că este esențial să se includă furnizarea de servicii de telefonie mobilă în cadrul de aplicare al serviciului universal de telecomunicații, mai ales în așezările rurale slab populate și pe drumurile și căile de comunicare aferente, ceea ce ușurează, în special, viața persoanelor în vârstă și a părinților cu copii mici. Toate aceste aspecte au un impact distinct asupra menținerii populației în teritoriu;

37.

propune să se asigure acțiuni de formare și asistență pentru utilizarea tehnologiilor digitale menite să reducă decalajul digital în rândul persoanelor în vârstă, precum și cursuri de gestionare a schimbărilor destinate administratorilor de servicii sociale din administrațiile locale, astfel încât aceștia să poată oferi asistență în procesul de transformare digitală a serviciilor de îngrijire;

38.

este de acord că diversele acțiuni ale Comisiei propuse în Comunicarea Comisiei pentru perioada 2014-2020, adoptată în septembrie 2017 („Stimularea creșterii și coeziunii în regiunile frontaliere ale UE”), pot contribui la reducerea complexității, a duratei și costurilor interacțiunii transfrontaliere și promovează punerea în comun a serviciilor de-a lungul frontierelor interne. Comisia subliniază că „investițiile pentru ameliorarea condițiilor de viață vor fi semnificative: acțiuni comune de protecție a mediului și măsuri comune de combatere a efectelor schimbărilor climatice vor duce la o mai bună protecție a populației frontaliere” (9);

39.

își reiterează observația formulată în avizul său anterior pe tema „Echilibrul dintre viața profesională și cea privată a părinților și îngrijitorilor” (2017), și anume că „tendințele demografice actuale impun regândirea rolurilor de gen și promovarea unor modalități de lucru mai flexibile și echitabile”. Din acest punct de vedere, cadrul juridic al UE ce vizează politicile menite să sprijine reconcilierea vieții de familie cu viața profesională și egalitatea de gen este legat în mod indisolubil de economie, de demografie, de ocuparea forței de muncă și de aspectele regionale. În acest context, Comitetul salută strategia Comisiei Europene privind egalitatea de gen;

40.

atrage atenția asupra avizelor sale intitulate „Mobilitatea în regiunile defavorizate din punct de vedere geografic și demografic” (2014) și „Răspunsul UE la provocarea demografică” (2016). Acestea acoperă domenii precum asigurarea mobilității prin politicile din domeniul transporturilor și prezintă și alte măsuri specifice: printre acestea se numără abordări inovatoare precum „transportul la cerere”, pentru a îmbunătăți conectivitatea în și între toate regiunile. CoR subliniază și că sunt necesare noi demersuri pentru a finanța transporturile în regiunile defavorizate;

41.

subliniază că rata ridicată a șomajului nu corespunde cerințelor pieței muncii. Prin urmare, este necesar să se organizeze cursuri de formare profesională sau de perfecționare pentru șomerii care nu se pot integra sau reintegra pe piața muncii. Ar trebui implicate autoritățile publice, instituțiile locale și regionale și stabilită o cooperare între serviciile de ocupare a forței de muncă;

42.

consideră că este necesar să se introducă în diferitele politici un mesaj pozitiv despre mediul rural, pentru a contracara depopularea care afectează zonele rurale, și să se facă referire la modele care să poată transmite o imagine favorabilă a mediului rural, evidențiind numeroasele aspecte și valori pozitive care îl caracterizează;

43.

este important să se sublinieze că atunci când tații se ocupă mai mult de îngrijirea copiilor și participă mai mult la viața de familie, copiii au rezultate mai bune pe plan cognitiv și emoțional și se bucură de o sănătate fizică mai bună. Cei care se implică mai mult în îngrijirea copiilor declară, în general, că au un nivel mai ridicat de satisfacție în viață și o sănătate fizică și mintală mai bună. În 2015, trei sferturi din țările OCDE au asigurat cel puțin câteva zile de concediu plătit, care pot fi utilizate doar de tată, sau un concediu pentru creșterea copilului, plătit, special pentru tată. Concediul pentru creșterea copilului poate contribui, de asemenea, la reducerea discriminării femeilor la locul de muncă;

44.

reamintește obiectivele de dezvoltare durabilă și, în special, un obiectiv dedicat dezvoltării urbane, ODD 11, prin care se solicită „dezvoltarea unor orașe și așezări umane deschise tuturor, sigure, reziliente și durabile”. Sprijină proiectele destinate autorităților locale, orașelor și regiunilor care contribuie în mod activ la realizarea ODD 11;

45.

ia în considerare Pactul ecologic european, care reprezintă un răspuns important la provocările ecologice, demografice, economice și sociale. O strategie de creștere durabilă este esențială pentru transformarea UE într-o societate echitabilă, prosperă și favorabilă incluziunii; de asemenea, trebuie regândite politicile privind energia curată în economie, industrie și consum, transporturi, alimentație și agricultură și sectorul construcțiilor, precum și impozitarea și anumite aspecte privind sprijinul social și cel acordat familiilor, în general;

46.

subliniază că faptul de a avea copii nu ar trebui să constituie un obstacol în calea ambiției profesionale și nu ar trebui să conducă la sărăcire sau pierderea puterii de cumpărare, în special în cazul familiilor numeroase și al familiilor monoparentale. Planificarea familială este o planificare pe termen lung, de aceea este important să existe o politică stabilă și proactivă, care să includă reconcilierea vieții profesionale cu viața privată și implicarea taților în viața de familie. Ar trebui facilitată revenirea rapidă și flexibilă pe piața muncii a mamelor după concediul de maternitate;

47.

subliniază că o parte dintre profesiile care vor fi necesare în viitor nu există în prezent; prin urmare, este necesar să se faciliteze formarea cetățenilor noștri (de toate vârstele și din toate sectoarele) pentru a dobândi competențe care să le înlesnească accesul la un loc de muncă. Planificarea politicilor de formare ar trebui să acorde o atenție specială persoanelor care trăiesc în zone mai puțin populate sau cu o mare dispersie a populației, pentru a le facilita accesul la această formare;

48.

subliniază importanța muncii neremunerate, desfășurate în special de femei, prin sprijinirea familiilor și compensarea lipsei de infrastructură socială publică. Munca neremunerată constă în mare parte din îngrijire și muncă la domiciliu neremunerate, care se estimează că reprezintă 10 %, respectiv 39 % din produsul intern brut (PIB) în lume;

Demografia și democrația

49.

consideră că o serie de probleme emergente, cum ar fi transformarea societății și distribuția populației, dau naștere unor reacții politice care ar putea duce la polarizarea sistemului democratic.

50.

ar trebui să se acorde atenție deosebită tinerilor care sunt sau ar putea deveni părinți. Rata medie a șomajului în rândul tinerilor în statele membre ale UE este mai mare decât a populației active, în general. Tinerii sunt destul de afectați de condițiile de muncă precare. După cum arată cercetările, trebuie să se acorde prioritate accesului la venituri previzibile și locuințe pentru tineri, oferindu-le astfel siguranța de care au nevoie pentru a întemeia o familie;

51.

consideră că rețelele transeuropene de transport care, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1316/2013 a Parlamentului European și a Consiliului (10), vor continua să fie finanțate din Fondul de coeziune în perioada de programare 2021-2027, ar trebui să vizeze în mod prioritar, pe lângă atenuarea blocajelor din rețea, realizarea de investiții în rețelele de transport durabile și stimularea serviciilor publice în zonele rurale, în special în zonele slab populate sau cu o mare dispersie a populației și în cele în care populația îmbătrânește, pentru a sprijini interconectarea zonelor rurale cu orașele, a promova dezvoltarea rurală și a reduce decalajul digital;

52.

prin urmare, lansează un avertisment legat de amplificarea unei „geografii a nemulțumirilor”, care prinde contur în multe regiuni și țări din UE unde oamenii se simt lăsați deoparte – sentiment adesea strâns legat de declinul demografic. În consecință, în zonele rurale și în cele slab populate ar trebui să se garanteze accesul la serviciile publice de bază;

53.

consideră că este necesar să se abordeze această evoluție pentru a consolida sistemul nostru democratic prin facilitarea dialogului dintre generații și prin implicarea activă a politicienilor aleși la nivel local și regional, care sunt cei mai apropiați de cetățeni;

54.

prin urmare, consideră necesar ca, în cadrul viitoarei Conferințe privind viitorul Europei, să se abordeze legătura dintre democrație și demografie și propune prezentarea clară a pozițiilor sale pe această temă în perspectiva conferinței, acordând o atenție deosebită reprezentării tinerilor. Conferința ar trebui să abordeze așa-numita „geografie a nemulțumirilor”, legată de nivelul de performanță al politicilor UE și de impactul lor direct și indirect asupra diverselor regiuni ale UE și a demografiei acestora; sugerează, de asemenea, în acest context, să se abordeze în cadrul conferinței și chestiunea unei posibile definiții a termenului „regiuni afectate de un handicap […] demografic grav și permanent”, menționat la articolul 174 din TFUE. Această reflecție mai amplă este, de asemenea, relevantă în contextul realizării ODD;

O pledoarie pentru o subsidiaritate activă și o mai bună reglementare

55.

subliniază că multe dintre răspunsurile politice necesare țin de responsabilitatea autorităților locale și regionale din UE și, prin urmare, subliniază necesitatea unui accent puternic pe parteneriat și pe guvernanța pe mai multe niveluri în găsirea unor soluții adecvate;

56.

în același timp, subliniază că este important ca CoR să aducă o contribuție semnificativă pe întreaga durată a Conferinței privind viitorul Europei, ca reflectare a faptului că în UE există peste un milion de reprezentanți aleși de la nivel local și regional;

57.

pledează pentru utilizarea conceptului de „subsidiaritate activă”, elaborat de Grupul operativ privind subsidiaritatea, pentru a găsi soluții viabile de abordare a schimbărilor demografice, respectându-se totodată repartizarea competențelor, într-un dialog direct cu orașele și regiunile;

58.

este bine plasat pentru a sprijini acest proces, oferind o platformă de consultare și dialog cu Comisia Europeană, în vederea identificării soluțiilor adecvate;

59.

subliniază importanța utilizării instrumentului de evaluare a impactului teritorial (EIT) pentru a perfecționa modul în care sunt concepute politicile UE cu impact asupra schimbărilor demografice și face trimitere la propriul său exercițiu de evaluare a impactului teritorial, efectuat în cooperare cu programul ESPON (11);

60.

sugerează o colaborare strânsă cu Comisia Europeană, în perspectiva viitoarelor documente de politică, cum ar fi Cartea verde privind îmbătrânirea sau strategia pe termen lung pentru zonele rurale, prin organizarea unei consultări comune pentru a contribui la aceste rapoarte;

Monitorizarea progreselor înregistrate în abordarea provocărilor demografice

61.

consideră că este necesară o monitorizare periodică a provocărilor demografice, prin stabilirea unei legături între semestrul european și schimbările demografice și printr-o corelare strânsă a acestor aspecte cu punerea în aplicare a obiectivelor de dezvoltare durabilă;

62.

subliniază necesitatea unor statistici periodice la nivelul UE, care să reflecte evoluțiile de la nivel atât național, cât și regional, pentru a le oferi factorilor de decizie o imagine clară asupra disparităților regionale. Sugerează, de asemenea, necesitatea unui raport anual privind situația demografică din orașele și regiunile UE, la care Comitetul ar putea contribui;

63.

propune desfășurarea unui dialog politic regulat între Comisia Europeană și orașele și regiunile din UE înainte de publicarea Strategiei anuale privind creșterea durabilă, pe tema situației provocărilor demografice; sugerează o strânsă colaborare a Comisiei și a CoR în organizarea acestui proces;

Etapele următoare

64.

sugerează Președinției croate a Consiliului ca rezultatele bilanțului efectuat de Comisie să facă obiectul unor concluzii ale Consiliului și sugerează o dezbatere amplă cu privire la provocările demografice în cadrul diferitelor formațiuni ale Consiliului;

65.

invită viitoarele președinții – germană, portugheză și slovenă – să continue aceste eforturi, concentrându-se în special pe legătura dintre schimbările demografice și îmbunătățirea condițiilor de viață, pe întreg teritoriul;

66.

subliniază importanța participării cetățenilor și încurajează principalele părți interesate de la nivel local să consolideze politicile orizontale regionale, sporind astfel gradul de sensibilizare al comunității locale cu privire la schimbările demografice, pentru a consolida recunoașterea unor măsuri centrate într-o mai mare măsură pe cetățeni; sugerează, de asemenea, organizarea unor dezbateri ample privind provocările demografice, sub forma unor dialoguri cu cetățenii;

67.

consideră că promovarea cooperării public-privat trebuie să fie structurată în așa fel încât toți actorii din teritoriile amenințate de riscul depopulării sau deja depopulate să poată colabora în mod coordonat, aducând laolaltă și consolidând proiecte bazate pe propria experiență, generând inovare și promovând revitalizarea economică;

68.

consideră că valorificarea bogatului patrimoniu natural, istoric, artistic și cultural al regiunilor noastre este esențială pentru consolidarea legăturilor afective dintre cetățeni și satele și orașele lor, sprijinind, conservând, menținând și protejând comunitățile locale, indigene și mici, subregiunile lingvistice și culturale, în vederea consolidării capacității zonelor rurale de a-și păstra populația locală și de a revitaliza zonele rurale;

69.

se declară disponibil să coopereze îndeaproape cu Comisia Europeană, celelalte instituții ale UE și alte instituții regionale sau mondiale, cum ar fi Uniunea pentru Mediterana sau cu Organizația Națiunilor Unite, în vederea elaborării unei strategii cuprinzătoare pentru a aborda provocările demografice;

70.

reamintește că, începând cu 1994, Ziua internațională a familiilor s-a sărbătorit în fiecare an la 15 mai în cadrul Organizației Națiunilor Unite. Propune, prin urmare, ca a doua duminică a lunii mai să devină Ziua europeană a familiilor.

Bruxelles, 14 octombrie 2020.

Președintele Comitetului European al Regiunilor

Apostolos TZITZIKOSTAS

(1) Studiul CoR pe tema „Impactul schimbărilor demografice asupra regiunilor europene”, Bruxelles, 2016.

(2) https://www.europarl.europa.eu/RegData/etudes/IDAN/2019/637955/EPRS_IDA(2019)637955_EN.pdf

(3) Sursa: People in the EU – population projections (Eurostat, 2017)

https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php?title=Population_projections_in_the_EU#Age_dependency_ratios

(4) OCDE, Baza de date privind familia, indicatori de fertilitate: SF2.2 Numărul ideal și real de copii. http://www.oecd.org/els/family/SF_2_2-Ideal-actual-number-children.pdf

(5) O rată totală a fertilității de aproximativ 2,1 nou-născuți vii la o femeie este considerată a fi nivelul de înlocuire în țările dezvoltate: cu alte cuvinte, numărul mediu de nou-născuți vii la o femeie necesar pentru a păstra dimensiunea populației (Sursa: Eurostat, Statistics Explained https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php/Fertility_statistics#Total_fertility_rate_and_age_of_women_at_birth_of_first_child)

(6) Studiul CoR pe tema „Impactul schimbărilor demografice asupra regiunilor europene” și Tabloul de bord social regional european.

(7) Demographic outlook for the European Union (Perspective demografice pentru Uniunea Europeană) (2017) (EPRS | Serviciul de Cercetare al Parlamentului European & IUE | European University) http://www.europarl.europa.eu/RegData/etudes/IDAN/2017/614646/EPRS_IDA(2017) 1 614646_EN.pdf

(8) A8-0094/2019, Cozzolino.

(9) https://ec.europa.eu/regional_policy/ro/information/publications/communications/2017/boosting-growth-and-cohesion-in-eu-border-regions

(10) Regulamentul (UE) nr. 1316/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 de instituire a Mecanismului pentru Interconectarea Europei, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 913/2010 și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 680/2007 și (CE) nr. 67/2010 (JO L 348, 20.12.2013, 129).

(11) https://cor.europa.eu/ro/our-work/Pages/Territorial-Impact-Assessment.aspx

Top

Choose the experimental features you want to try