Avizul Comitetului European al Regiunilor – Contribuția CoR la Agenda teritorială reînnoită, cu un accent special pe dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității

(2020/C 39/05)

Raportor

:

Radim SRŠEŇ (CZ-PPE), membru al Consiliului Regional Olomouc

RECOMANDĂRI POLITICE

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR

1.

solicită utilizarea mult mai amplă a instrumentelor teritoriale [dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității (DLRC), investițiile teritoriale integrate (ITI) etc.] în statele membre și alocarea obligatorie a tuturor fondurilor pentru îndeplinirea obiectivelor Agendei teritoriale (AT) reînnoite și a obiectivelor de coeziune;

2.

subliniază că politica de coeziune și coeziunea teritorială sunt strâns legate și că nu poate exista o politică de coeziune autentică fără să se țină seama în mod corespunzător de coeziunea teritorială;

3.

reamintește că CoR a fost prima instituție a UE care a prezentat o propunere specifică privind modul de punere în practică a DLRC (1). Ca și atunci, CoR consideră că dezvoltarea locală este cel mai bine definită ca un concept global care se concentrează pe provocările și potențialul tuturor tipurilor de regiuni, fie ele urbane, rurale, rurale-urbane (rurbane) sau zone funcționale;

4.

solicită ca AT post-2020 să consolideze dimensiunea teritorială într-o gamă mai largă de domenii de politică și să încurajeze în mod activ mai multe viziuni/strategii teritoriale ascendente, care ar trebui să se coreleze într-un cadru mai larg;

5.

subliniază că instrumentele teritoriale, cum ar fi DLRC sau ITI, sunt măsuri cu capacitate dovedită de a „aduce Europa mai aproape de cetățeni”. Realizările LEADER/DLRC au arătat că grupurile de acțiune locală (GAL) sunt în măsură să apere valorile europene dacă sunt recunoscute ca vectori locali ai schimbării și dezvoltării la nivel local, regional și național. Prin implicarea activă a tuturor părților interesate de la nivel local și a cetățenilor, ea poate răspunde nevoilor europene prin mijloace locale, contribuind, astfel, la consolidarea legitimității UE. Mai mult, LEADER/DLRC este, de asemenea, un instrument puternic de punere în aplicare a obiectivelor de dezvoltare durabilă la nivel local. Prin urmare, CoR solicită stabilirea unor obiective mai ambițioase și dezvoltarea instrumentelor teritoriale la nivel local, regional, național și european în perioada de după 2020;

6.

subliniază că, în cadrul intervențiilor lor, instrumentele teritoriale integrate ar trebui să respecte caracteristicile și nevoile specifice ale regiunilor, astfel cum sunt definite în strategiile ascendente integrate, nu doar să dubleze măsurile și concentrarea tematică și teritorială ale programelor operaționale care le finanțează;

7.

solicită ca AT post-2020 să consolideze atât legăturile dintre mediul rural și cel urban, cât și pe cele dintre diversele tipuri de teritorii în general, întrucât dezvoltarea regională și locală reprezintă doar un aspect, fiind nevoie de o abordare globală și integrată;

8.

subliniază faptul că AT2020 a obținut într-adevăr rezultate, în principal datorită politicii de coeziune disponibile prin propriile mijloace și prin propria finanțare, care a introdus, la toate nivelurile de guvernanță, abordarea specifică locului și participarea comunităților locale la elaborarea și punerea în aplicare a strategiilor locale durabile. Cu toate acestea, mai sunt încă aspecte care pot fi ameliorate: în special, trebuie să crească vizibilitatea la nivel subnațional (care trebuie abordată prin intermediul DLRC, ITI, GECT, CTE, etc.), influența abordării teritoriale asupra politicilor globale ale UE trebuie consolidată, iar punerea în aplicare ca atare a Agendei teritoriale trebuie îmbunătățită prin intermediul politicilor naționale;

9.

consideră că AT reînnoită reprezintă o oportunitate de a prezenta un discurs nou, pozitiv, despre viitorul UE, precum și șansa unei dezvoltări echilibrate a tuturor teritoriilor. Cetățenii și publicul larg ar trebui să primească un document cuprinzător și inteligibil, care stabilește viziuni pentru viitorul lor și reflectă nevoile lor reale și problemele care trebuie abordate. Cetățenii trebuie asigurați că nimeni nu va fi lăsat în urmă și că toată lumea va avea șanse egale la o viață demnă, indiferent unde locuiește;

10.

solicită legături mai puternice între politica de coeziune și AT în toate etapele programării, punerii în aplicare și monitorizării programelor și subliniază că este neapărat necesar ca actuala separare geografică și sectorială a fondurilor UE să fie depășită. Cu toate acestea, statele membre ar trebui să se asigure că dimensiunea teritorială și specificitățile locale sunt luate în considerare în procesul semestrului european și că actorii locali sunt consultați în mod corespunzător atunci când se definesc prioritățile naționale;

11.

subliniază capacitatea DLRC de a mobiliza și implica comunitățile locale, inclusiv autoritățile locale și regionale, partenerii sociali și civili și sectorul privat. Folosind o abordare participativă, DLRC asigură coerența strategiilor de dezvoltare locală cu schimbarea condițiilor locale (coeziune socială, migrație, clustere regionale, economie verde, schimbări climatice, soluții inteligente, tehnologie, etc.) și adaptarea lor la acestea;

12.

subliniază rolul DLRC în sporirea credibilității politicii de coeziune, demonstrând că diferitele fonduri ale UE pot fi într-adevăr aplicate în comun, în mod integrat și eficient;

13.

evidențiază că CoR susține în continuare ideea că AT post-2020 nu ar trebui să fie un document nou, întrucât actuala AT2020 rămâne în continuare valabilă în punctele ei esențiale;

14.

consideră că AT post-2020 este esențială pentru abordarea inegalităților dintre locuri și persoanele care locuiesc în respectivele locuri, prin măsuri adaptate, de exemplu prin dezvoltarea teritorială integrată;

15.

subliniază importanța unei mai bune coordonări și a creării de rețele între toate autoritățile și părțile interesate care pun în aplicare și finanțează AT la nivel european, național, regional și local. O mai bună coordonare și un parteneriat solid sunt esențiale pentru ca AT să aibă un impact efectiv. Coordonarea AT în Republica Cehă, Suedia, Austria și alte state membre reprezintă exemple de bune practici în acest domeniu;

16.

subliniază nevoia de a lua în considerare într-o mai mare măsură strategiile de dezvoltare teritorială integrată, astfel încât investițiile din regiune să fie direcționate cu mai mare precizie în funcție de priorități. Proiectarea unor strategii de dezvoltare teritorială integrată care pun în aplicare o mare varietate de programe operaționale în statele membre ar trebui să se axeze pe nevoile cetățenilor și să fie comunicate nu doar cetățenilor, ci în special „împreună cu cetățenii”;

17.

subliniază nevoia de a aborda într-un mod simplu și flexibil punerea în aplicare a instrumentelor teritoriale integrate, care să poată fi adaptată teritoriului respectiv și să folosească o metodologie care încurajează abordarea ascendentă, concentrându-se în special asupra parteneriatului, modurilor de promovare și rolului strategiilor locale de dezvoltare teritorială. Soluțiile posibile cuprind opțiuni de cost simplificate, un model simplu de punere în aplicare a instrumentelor teritoriale (un singur program operațional național și o singură autoritate de gestionare), soluții de tip „ghișeu unic”, un set comun de reguli simple definite la nivelul UE pentru a preveni suprareglementarea (setul de instrumente DLRC, orientări clare care definesc structura strategiilor, procesele de aprobare, utilizarea fondului principal, evaluarea etc.) etc.;

18.

remarcă potențialul soluțiilor informatice pentru simplificarea și automatizarea colectării de date la nivel național și local. Sistemele informatice trebuie elaborate prin includerea efectivă a tuturor părților interesate și trebuie concepute astfel încât să ajute la simplificarea per ansamblu a strategiei privind fondurile ESI la toate nivelurile;

19.

solicită o tranziție armonioasă a structurilor de punere în aplicare a AT între perioadele de programare ale UE, în vederea eliminării riscului de pierdere a cunoștințelor, a resurselor umane și a parteneriatelor;

20.

subliniază rolul instrumentelor teritoriale integrate ca instrument adecvat pentru localizarea, punerea în aplicare, monitorizarea și revizuirea obiectivelor de dezvoltare durabilă;

21.

înțelege potențialul excelent al DLRC ca instrument eficace în cadrul politicilor de aderare, de vecinătate și de dezvoltare ale UE. Programul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală pentru țările din vecinătatea Uniunii Europene (ENPARD) din Georgia poate fi considerat un exemplu de bună practică;

Noua Agendă teritorială

22.

constată că provocările existente pentru dezvoltarea teritorială, astfel cum a fost aprobată prin AT2020, rămân, în general, neschimbate, cu două observații: 1. schimbările sunt legate mai degrabă de intensificarea acestora prin apariția unor noi provocări, care solicită mai multă solidaritate între statele membre; 2. mișcările migratorii actuale vor fi cel mai probabil o criză minoră în comparație cu potențialele efecte ale schimbărilor climatice;

23.

sugerează introducerea unui mecanism de actualizare rapidă a AT post-2020, care să răspundă prompt provocărilor noi și emergente care ar putea modela AT post-2020, fără a fi necesară o revizuire completă a întregului document;

24.

propune viitoarelor președinții sau contractantului care elaborează AT post-2020 să implice mai multe părți interesate, în special autoritățile locale și regionale și societatea civilă, atunci când efectuează cercetări privind prioritățile și conținutul revizuit al AT post-2020;

25.

reiterează solicitarea CoR referitoare la o strategie care să urmeze strategiei Europa 2020;

26.

atrage atenția asupra dispoziției de drept primar de la articolul 174 alineatul (3) din TFUE, care prevede acordarea unei atenții speciale zonelor rurale, zonelor afectate de tranziția industrială și regiunilor afectate de un handicap natural sau demografic grav și permanent. Atât Agenda teritorială post-2020, cât și fondurile ESI ar trebui să vizeze acest obiectiv prioritar mai mult decât în trecut, cu scopul de a crea condiții de trai echivalente în toate zonele;

27.

afirmă că Agenda teritorială 2020 ar trebui să sprijine în continuare rolul capitalelor regionale în echilibrarea oportunităților de dezvoltare ale zonelor lor funcționale, precum și să facă parte din soluționarea problemelor metropolelor în întreaga UE;

28.

subliniază că AT post-2020 ar trebui să sprijine rolul orașelor mici și mijlocii în realizarea unei dezvoltări echilibrate și policentrice în întreaga UE;

29.

solicită din nou, în acest sens, să se elaboreze o agendă pentru zonele rurale în care acestea să fie privite și ca zone în care se trăiește și se desfășoară activități economice, nu doar ca suprafețe agricole;

30.

subliniază că Agenda teritorială ar trebui nu doar să sprijine obiectivul de dezvoltare durabilă (ODD) dedicat orașelor (ODD 11), ci și să susțină o perspectivă mai largă asupra dezvoltării teritoriale, inclusiv asupra dezvoltării rurale;

31.

pentru a familiariza publicul larg cu principalele mesaje ale AT post-2020, propune să se întocmească o listă cu 10-12 mesaje esențiale, într-un limbaj ușor de înțeles și într-un format bine definit, care să fie comunicată tuturor statelor membre și instituțiilor UE;

32.

solicită Comisiei Europene să furnizeze modele și orientări simple și să introducă bune practici privind modalitatea de punere în aplicare a instrumentelor teritoriale integrate printr-o abordare cu fonduri multiple în statele membre;

33.

consideră că Agenda teritorială poate contribui în mod eficace la atenuarea tendințelor urbanizării și a provocărilor aferente cu care se confruntă orașele mari din toate statele membre;

34.

evidențiază experiențele încununate de succes în domeniul cooperării teritoriale europene, cooperarea teritorială în regiunile frontaliere sau la nivel transnațional constituind un excelent exemplu al valorii adăugate aduse de integrarea europeană;

35.

subliniază nevoia de a defini în mod clar rolul unui secretariat/birou de asistență AT care ar putea fi creat. O anexă la AT post-2020 ar trebui să definească obiective, indicatori măsurabili pentru a monitoriza îndeplinirea obiectivelor, sarcini și bugetul necesar pentru o astfel de unitate/organism;

36.

menționează Declarația de la București adoptată de miniștrii responsabili cu problemele urbane la 14 iunie 2019, în care a fost recunoscută „necesitatea dezvoltării unei relații funcționale între Carta de la Leipzig, Agenda urbană a UE și Agenda teritorială a Uniunii Europene 2020+”;

37.

consideră că natura interguvernamentală și nelegislativă a Agendei teritoriale europene este ideală pentru cooperarea cu țări terțe actuale și viitoare, deoarece contribuie la dezvoltarea unei abordări paneuropene a dezvoltării teritoriale, posibil a fi sprijinită de o serie de programe precum Interreg sau ESPON, care potrivit actualelor propuneri pentru 2021-2027, pot face obiectul participării și cofinanțării voluntare din partea statelor care nu sunt membre ale UE. Aceste programe și-au dovedit eficacitatea și ca instrumente de stabilizare și reconciliere (de exemplu LEADER, care a jucat un rol în Acordul de la Belfast sau în mobilizarea societății civile și construirea democrației locale în Turcia);

DLRC

38.

încurajează posibilitatea ca adoptarea DLRC cu fonduri multiple să fie obligatorie în toate regiunile UE, garantând că abordarea DLRC va fi aplicată pentru toate tipurile de teritorii: rurale (inclusiv cele periferice, muntoase și insulare), urbane și costiere; toate regiunile UE trebuie să aibă opțiunea de a utiliza toate fondurile posibile pentru a-și satisface necesitățile formulate în strategiile lor de dezvoltare locală;

39.

solicită alocarea obligatorie a 8 % pentru DLRC din toate fondurile ESI și FEADR, pentru a utiliza pe deplin potențialul instrumentului și sinergiile diferitelor fonduri pentru dezvoltarea locală integrată;

40.

subliniază necesitatea de a reveni la originile consolidării metodologiei LEADER/DLRC, în special la principiile abordării ascendente, parteneriatului, animării și rolului strategiilor de dezvoltare locală integrată;

41.

propune ca gestionarea DLRC în fiecare stat membru să fie adaptată în funcție de teritoriu și să respecte dinamicile, structurile și demersurile locale;

42.

salută activitatea desfășurată de CoR (2) și de Parlamentul European (3), pentru a se asigura că finanțarea multiplă a DLRC continuă să includă FEADR și pentru perioada 2021-2027, și solicită ca aceste dispoziții, susținute de ambele instituții, să fie menținute în acordul final cu Consiliul, deoarece avantajele DLRC nu pot fi realizate pe deplin decât dacă există posibilitatea de a integra intervenții financiare din fondurile ESI și FEADR;

43.

solicită reglementarea DLRC la nivelul UE, pe baza unei evaluări solide a impactului și cu stabilirea unui set unificat de norme pentru toate fondurile ESI pentru a reduce sarcina birocratică enormă și suprareglementarea de către statele membre și, în același timp, pentru a preveni abuzul de putere din partea autorităților de management sau a agențiilor de plăți;

44.

reiterează solicitarea CoR de a menține dispozițiile RDC pe deplin aplicabile în cazul FEADR. Compatibilitatea perfectă între toate fondurile este esențială pentru finanțarea instrumentelor teritoriale, în special a DLRC/LEADER și a strategiilor de dezvoltare locală aferente;

45.

solicită îmbunătățirea dialogului și o mai bună coordonare între toți actorii DLRC (GAL, autoritățile de management, direcțiile generale ale Comisiei Europene, agențiile de plăți, rețelele LEADER, cum ar fi ELARD și rețelele naționale LEADER și cele rurale), pentru a preveni birocratizarea tot mai mare și întârzierile considerabile în lansarea perioadei de programare și în acordarea de fonduri pentru solicitanții care au prezentat proiecte. Prin urmare, CoR propune Comisiei crearea unei unități de sprijin pentru DLRC la nivelul UE pentru a sprijini comunicarea, consolidarea capacităților, crearea de rețele și cooperarea transnațională a tuturor GAL pentru toate fondurile;

46.

propune ca DLRC cu fonduri multiple să fie sprijinită mai mult, de exemplu, printr-o rată de cofinanțare mai mare. CoR își exprimă regretul că articolul 120 alineatul (5) din RDC actual referitor la ratele mai mari de cofinanțare pentru operațiunile sprijinite prin intermediul instrumentelor de dezvoltare teritorială integrată a fost omis din noua propunere de RDC;

47.

solicită o utilizare sporită a opțiunilor de costuri simplificate, în conformitate cu articolele 48-51 din noul RDC, ceea ce ar putea reduce sarcinile de audit pentru autoritățile de management și beneficiarii finali. În plus, domeniul de aplicare a opțiunilor de costuri simplificate ar trebui extins la FEADR, în același scop de armonizare a procedurilor în cazul operațiunilor cu fonduri multiple;

48.

constată că DLRC ar trebui să fie un punct de plecare excelent pentru elaborarea unei metode utilizate pe scară largă în ceea ce privește punerea în aplicare a proiectelor locale: GAL nu ar trebui să depindă în totalitate de finanțarea UE, ci ar trebui să fie utilizate, de asemenea, ca instrument de punere în aplicare a fondurilor naționale, regionale și locale, întrucât dezvoltarea locală depășește cu mult fondurile structurale și de investiții europene;

49.

invită Consiliul și Parlamentul European să revină la propunerea Comisiei privind un termen de 12 luni de la data aprobării ultimului program în cauză, în care autoritățile de management trebuie să finalizeze prima rundă de selecție a strategiilor și să se asigure că GAL selectate își pot îndeplini sarcinile;

50.

solicită clarificarea rolului GAL în selectarea proiectelor, astfel încât să se evite dublarea sarcinilor acestora de către autoritățile de management. Rolul GAL în selecția proiectelor ar trebui să fie dominant, nu doar formal, acesta fiind unul dintre principiile de bază ale LEADER/DLRC;

51.

solicită modele clare și simple de evaluare și monitorizare a strategiilor de dezvoltare locală DLRC. Evaluarea trebuie să facă parte din procesul de învățare al unei comunități și, prin urmare, este extrem de important să se colecteze informații în mod continuu și să se evalueze punerea în aplicare a strategiilor GAL. Ar trebui introduse soluții informatice avansate de colectare și analiză a datelor, combinate cu procese participative și analize calitative;

52.

subliniază că este foarte probabil ca asumarea rezultatelor să contribuie în mod pozitiv la stabilitatea strategiilor de dezvoltare pe termen mai lung și la efecte durabile, dezvoltate de aceleași persoane care le pun în aplicare și care beneficiază de rezultatele acestora;

53.

constată că exemplele de succes ale parteneriatelor locale existente finanțate din FEADR și/sau din FEPAM ar trebui să constituie o bază pentru finanțarea suplimentară a DLRC din fondurile FEDR și FSE. Crearea de rețele și colaborarea în cadrul rețelelor existente sau crearea de noi rețele la nivel regional, național și transnațional/interregional joacă un rol esențial, la fel ca și îndrumarea și consilierea;

54.

subliniază necesitatea unei comunicări mai bune privind DLRC și oportunitățile oferite de acest instrument: într-adevăr, deși dezvoltarea rurală îl aplică de mult timp, dezvoltarea urbană, în special, are nevoie de un impuls mai puternic atunci când vine vorba despre utilizarea acestui instrument. Trebuie să se elaboreze o evaluare și o analiză detaliate ale modului în care un anumit stat membru a abordat DLRC, care să includă recomandări pentru o punere în aplicare eficientă;

55.

constată că DLRC/LEADER este un instrument utilizat de 3 000 de organisme similare (GAL și GALP) din întreaga Uniune Europeană. Acest fapt ar trebui luat în considerare pentru a consolida în continuare cooperarea teritorială și pentru a pune în practică diversitatea europeană, prin intermediul cooperării transnaționale ascendente între cetățeni. Pentru a spori cooperarea teritorială prin intermediul DLRC, este necesar să se creeze condiții care să permită GAL să se concentreze asupra rolului lor de a anima zona și de a ajuta cele mai bune idei să iasă la iveală și să fie ulterior implementate. O parte corespunzătoare a bugetelor trebuie asigurată pentru costurile de funcționare și de animare, precum și pentru cooperarea transnațională. În același timp, CoR recomandă cu fermitate stabilirea unui set comun de principii și reguli pentru proiectele de cooperare internațională DLRC la nivel european, pentru a asigura punerea în aplicare eficientă și fără probleme a acesteia;

56.

reamintește relația dintre DLRC și alte instrumente de dezvoltare integrată: ca instrument opțional, împreună cu investițiile teritoriale integrate, contribuie la punerea în aplicare a unei strategii mai ample de dezvoltare, care permite aplicarea politicilor la nivel local. În acest sens, CoR solicită îmbunătățirea sinergiei dintre DLRC și ITI: DLRC poate fi utilizată în perioada de programare 2021-2027, ca instrument complementar într-o strategie urbană sau teritorială, astfel încât ar putea face parte dintr-o abordare ITI în care abordarea participativă oferită de DLRC poate ajuta la soluționarea unor probleme locale specifice;

57.

consideră că DLRC este un instrument esențial pentru punerea în practică a propunerilor CoR (4), adoptate ulterior de Parlamentul European (5), potrivit cărora programele cofinanțate de FEDR care vizează zone cu handicapuri naturale sau demografice grave și permanente, astfel cum sunt menționate la articolul 174 din TFUE, trebuie să acorde o atenție deosebită abordării dificultăților specifice cu care se confruntă aceste zone;

58.

consideră că GAL sunt parteneri ideali pentru a îndeplini funcția de brokeri în materie de inovare în cadrul abordării privind satele inteligente și pentru a cataliza potențialul zonelor rurale, astfel cum se întâmplă deja în multe cazuri. GAL reprezintă un instrument puternic de dezvoltare endogenă a zonelor lor, având legături directe cu întreprinderile, municipalitățile și societatea civilă la nivel local și, astfel, generând capacități puternice în zonă, cu implicarea resurselor locale și regionale și a competențelor oamenilor;

59.

aprobă propunerea Parlamentului European ca planurile finanțate de FEDR pentru zonele care se confruntă cu declinul demografic structural să poată primi 5 % din resursele FEDR alocate dezvoltării teritoriale integrate în zonele neurbane cu handicapuri sau dezavantaje naturale, geografice sau demografice sau care întâmpină dificultăți în accesarea serviciilor de bază, inclusiv ca cel puțin 17,5 % din această sumă să fie alocată zonelor rurale și comunităților, pentru a dezvolta proiecte cum ar fi satele inteligente. CoR consideră că DLRC este în multe cazuri abordarea ideală pentru a pune în practică o astfel de propunere ambițioasă;

60.

înțelege implicarea și consolidarea capacităților actorilor locali ca fiind unul dintre cele mai mari avantaje ale metodologiei DLRC. Dezvoltarea locală integrată s-a dovedit foarte eficientă în crearea de legături și sinergii între diversele părți interesate și chestiunile de dezvoltare locală. GAL reprezintă un instrument care înregistrează succese în ceea ce privește planificarea strategică, animarea, stabilirea de contacte și coordonarea activităților, astfel cum demonstrează, de exemplu, elaborarea planurilor de acțiune locală pentru educație sau pentru servicii sociale în unele state membre.

---

(1)  Avizul Comitetului Regiunilor pe tema „Dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității”, Bruxelles, 29 noiembrie 2012, raportor: Graham Garvie, CdR CDR1684-2012, COTER-V-031 (JO C 17, 19.1.2013, p. 18).

(2)  Avizul Comitetului Regiunilor pe tema „Regulamentul privind dispozițiile comune”, raportori: Michael Schneider și Catiuscia Marini, Bruxelles, 5 decembrie 2018, CDR 3593/2018 (JO C 86, 7.3.2019, p. 41).

(3)  Parlamentul European, dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european Plus, Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, și de instituire a unor norme financiare aplicabile acestor fonduri (Raportul Krehl/Novakov), miercuri, 27 martie 2019 – Strasbourg. P8_TA-PROV(2019)0310 (nepublicate încă în Jurnalul Oficial).

(4)  Avizul Comitetului European al Regiunilor privind Fondul european de dezvoltare regională și Fondul de coeziune, raportor: Michiel Rijsberman, CdR 3594/2018 (JO C 86, 7.3.2019, p. 115).

(5)  Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 27 martie 2019 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind Fondul european de dezvoltare regională și Fondul de coeziune [COM(2018) 372 – C8-0227/2018 – 2018/0197(COD)] (nepublicată încă în Jurnalul Oficial).