Avizul Comitetului European al Regiunilor – „O Europă durabilă până în 2030: monitorizarea obiectivelor ONU de dezvoltare durabilă, a tranziției ecologice și a Acordului de la Paris privind schimbările climatice”

(2020/C 39/06)

Raportoare	:	Sirpa HERTELL (FI-PPE), membră a Consiliului Municipal Espoo
Document de referință	:	Document de reflecție „Către o Europă durabilă până în 2030” [COM(2019) 22 final]

RECOMANDĂRI POLITICE

Către o Europă durabilă până în 2030 – „Nu există o altă planetă”

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR

1.

subliniază Concluziile Consiliului (1) privind importanța dezvoltării durabile și faptul că este în interesul major al UE să joace în continuare un rol conducător în punerea în aplicare a Agendei 2030, considerând-o o prioritate generală, în beneficiul cetățenilor UE și al bunăstării acestora, și un element esențial pentru restabilirea și consolidarea credibilității UE în Europa și la nivel mondial;

2.

salută dinamica reînnoită a dezbaterii privind o politică ambițioasă a UE în domeniul climei și propunerea de „Pact ecologic european”, cu obiective sporite la nivelul UE pentru 2030, anunțată în septembrie 2019 de președinta aleasă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și solicită noii Comisii Europene să asocieze autoritățile locale și regionale, ca parteneri reali în abordarea aspectelor de durabilitate și combatere a schimbărilor climatice, la elaborarea pactului în vederea atingerii neutralității climatice până în 2050;

3.

subliniază importanța definirii noii strategii europene „Către o Europă durabilă până în 2030”, ca bază pentru un viitor european pe termen lung. Chiar dacă Europa este deja un pionier al durabilității, ea se confruntă cu provocări globale complexe, cărora trebuie să le facă față. CoR este convins că realizarea unei Uniuni Europene durabile, inclusiv a obiectivului de a atinge neutralitatea climatică până în 2050, necesită schimbări fundamentale, care trebuie să fie realizate prin utilizarea eforturilor comune ale tuturor nivelurilor de guvernanță și cu toate componentele societăților noastre;

4.

subliniază că principalele fundamente de politică pentru un viitor durabil și rezilient includ atât o tranziție hotărâtă către o economie circulară, inclusiv cicluri de materiale netoxice, un angajament puternic pentru neutralitatea climatică și pentru abordarea schimbărilor climatice, protejând biodiversitatea și ecosistemele, sustenabilitatea sistemelor agricole și alimentare, coerența și consecvența dintre agricultură și politicile privind mediul și clima, cât și sectoare ale energiei, construcțiilor și mobilității care să fie sigure și durabile, cu emisii reduse de dioxid de carbon; se estimează că această tranziție va crea până în 2030 peste 200 de milioane de noi locuri de muncă la nivel global, în valoare de peste 4 000 miliarde EUR;

5.

subliniază importanța cetățenilor, a noilor tehnologii, a produselor, serviciilor, modelelor de afaceri și formelor de sprijin pentru întreprinderi, precum și a finanțării publice și private – și a tuturor factorilor „orizontali” care favorizează tranziția, astfel cum au fost definiți de CE, în concretizarea unei Europe durabile până în 2030;

6.

reamintește importanța recomandărilor CoR privind strategia UE pe termen lung pentru o Europă durabilă până în 2030 (2) și a sugestiilor Comisiei Europene privind consolidarea statului de drept, îmbunătățirea guvernanței UE, asigurarea unei mai bune coerențe a politicilor în favoarea dezvoltării durabile (CPDD) și corelarea abordării privind o mai bună reglementare cu durabilitatea;

7.

precizează faptul că Agenda 2030 constă în cinci piloni: pacea, planeta, omenirea, prosperitatea și parteneriatul, dar că prezentul aviz se va axa pe pilonul „planetă”, prezentând viziunea strategică prin care să se deschidă calea către orașe și regiuni europene durabile până în 2030;

Către o Europă durabilă până în 2030 – Calea pentru regiuni și orașe

8.

salută tranziția către o economie eficientă din punctul de vedere al resurselor, cu emisii scăzute de dioxid de carbon, neutră din punct de vedere climatic și bogată în biodiversitate și subliniază necesitatea urgentă de a se lua măsuri și de a se implica guvernele de la toate nivelurile, actorii economici, universitățile, centrele de cercetare, societatea civilă și cetățenii;

9.

solicită tuturor factorilor de decizie, la toate nivelurile de guvernanță, să recunoască rolul activ și, în multe cazuri, inovator al autorităților locale și regionale – potrivit competențelor fiecăreia – în atingerea obiectivelor, deoarece ele se află în prima linie și sunt responsabile pentru 65 % din măsurile de punere în aplicare a obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD) în Europa;

10.

este de acord cu dovezile existente potrivit cărora țintele cuprinse în ODD nu pot fi atinse numai printr-o abordare descendentă, și, înainte de toate, este nevoie de activități ascendente: toate regiunile, toate orașele și toți cetățenii trebuie să fie implicați ca actori ai schimbării;

11.

reamintește că punerea în aplicare a ODD în întreaga Europă necesită o abordare cuprinzătoare și sistemică pentru a asigura coerența politicilor în raport cu diferitele dimensiuni ale ODD; subliniază că toate ODD sunt interconectate și transversale și că cele patru dimensiuni ale dezvoltării durabile, și anume economică, ecologică, socială și culturală, sunt strâns legate între ele și vor necesita o echilibrare atentă;

12.

subliniază că șapte dintre cele 17 ODD (3) pot fi legate de tranziția ecologică și climatică; în acest context, constată că ODD 11, pe tema Orașe și comunități durabile, se adresează direct autorităților locale și regionale și include ținte importante care necesită acțiuni politice și guvernanță pe mai multe niveluri;

13.

subliniază că orașele sunt responsabile pentru 70 % din emisiile de gaze cu efect de seră la nivel mondial, administrațiile locale fiind răspunzătoare pentru mai mult de 70 % din măsurile de reducere a schimbărilor climatice și pentru până la 90 % dintre măsurile de adaptare la schimbările climatice;

14.

subliniază că regiunile și orașele sunt adevărați lideri în domeniul climei; subliniază necesitatea cooperării pe mai multe niveluri și a unei descentralizări sporite și îndeamnă UE să recunoască în mod oficial rolul activ al autorităților locale și regionale în elaborarea reglementărilor și politicilor de atenuare a schimbărilor climatice și de adaptare la acestea; prin urmare, își reiterează apelul adresat statelor membre de a asigura participarea deplină a autorităților locale și regionale în elaborarea planurilor energetice și climatice naționale integrate (PNEC);

15.

subliniază că transpunerea la nivel local și regional a acțiunilor de dezvoltare durabilă în politicile energetice, de mediu și privind schimbările climatice este esențială pentru realizarea obiectivelor cuprinse în Agenda 2030. Prin urmare, solicită consolidarea în continuare a parteneriatelor europene (4), a rețelelor de orașe și regiuni (5), cum ar fi „Under2Coalition”, și a cooperării (6) și platformelor transfrontaliere pentru dezvoltarea de strategii comune, coordonarea acțiunilor, punerea în aplicare a unor strategii mai eficiente și punerea în comun a resurselor, în special în ceea ce privește adaptarea la schimbările climatice și atenuarea acestora, acțiunile de protecție a mediului și conservarea biodiversității;

O Europă durabilă până în 2030: o economie circulară, cu emisii scăzute de dioxid de carbon, neutră din punct de vedere climatic și bogată în biodiversitate

16.

solicită ca politica UE privind schimbările climatice să aibă un caracter global și să se bazeze pe o abordare sistemică – observă că, până acum, politicile UE au fost adesea fragmentate între diferite sectoare și între zonele rurale și cele urbane, dar și în diferite categorii, ca de exemplu sectorul comercializării certificatelor de emisii (ETS), sectorul care nu intră sub incidența ETS și sectorul exploatării terenurilor, schimbării destinației terenurilor și silviculturii (LULUCF); încurajează regiunile și orașele să impulsioneze tranziția treptată către un nou model sistemic și să aplice soluții-pilot noi și mai cuprinzătoare înainte de 2030;

17.

sprijină apelul adresat de Parlamentul European statelor membre de a pune în aplicare politici și finanțări adecvate pentru a reduce în mod eficient emisiile; subliniază că cheltuielile UE din fondurile relevante ar putea oferi un sprijin suplimentar, dacă este cazul (7);

18.

solicită instituirea unei combinații de mecanisme de piață adecvate, modificări în materie de impozitare, măsuri de finanțare, dispoziții juridice și angajamente publice din partea statelor membre și a autorităților regionale și locale, pentru a atrage investițiile privind schimbările climatice, astfel încât sectorul care nu intră sub incidența ETS să poată reduce cu succes emisiile într-un mod eficient din punctul de vedere al costurilor; în acest context, așteaptă cu interes propunerile anunțate de președinta desemnată a Comisiei, dna Ursula VON DER LEYEN, cu privire la un „Pact ecologic european” și la o bancă europeană în domeniul climei;

19.

este convins, însă, că – pe lângă ETS – sunt necesare măsuri eficiente care să pună capăt subvențiilor directe și indirecte acordate combustibililor fosili (cum ar fi, de exemplu, actualele scutiri de taxe aplicabile combustibililor de aeronavă), cu scopul de a crea condiții de concurență echitabile pentru energia din surse regenerabile, a încuraja schimbările de comportament și a genera resursele necesare pentru a susține o tranziție echitabilă; în acest context, salută dezbaterea lansată de președinta Comisiei, dna Ursula VON DER LEYEN, cu privire la stabilirea prețului dioxidului de carbon și la taxele pe carbon la frontiere;

20.

sugerează să se instituie stimulente puternice bazate pe piață pentru a face mai atractive dezvoltarea de noi absorbanți de carbon și înlocuirile durabile de materiale, de la materiale cu amprentă de carbon ridicată la materiale cu amprentă de carbon redusă, și să se depună eforturi suplimentare pentru sprijinirea cercetării și dezvoltării, cu scopul de a perfecționa noile tehnologii de reducere a emisiilor de CO2 și metodele de măsurare;

21.

solicită ca obiectivele UE în materie de schimbări climatice care decurg din obiectivul de 1,5 °C stabilit de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice să fie aduse la un nivel care să poată fi pus în aplicare, și propune instituirea unui buget de emisii de dioxid de carbon și introducerea altor mecanisme pentru reducerea restului de emisii de gaze cu efect de seră, precum și revizuirea și alinierea obiectivelor pentru 2030 și 2040 la obiectivul privind neutralitate a emisiilor de dioxid de carbon pentru 2050; subliniază importanța asigurării echității sociale și a competitivității statelor membre, precum și a cooperării internaționale;

22.

invită CE să lanseze, în timpul Președinției finlandeze, în cooperare cu CoR, un studiu cu privire la modul în care ar putea fi planificată și pusă în aplicare o soluție mai sistemică pentru perioada de după 2030;

23.

încurajează regiunile și orașele să impulsioneze tranziția treptată către noul model sistemic și să aplice noile soluții-pilot înainte de 2030;

24.

constată că eficacitatea și eficiența acțiunilor climatice din punctul de vedere al costurilor trebuie să fie principii directoare esențiale pentru dezvoltarea unei soluții mai sistemice pentru UE, inclusiv prin măsuri precum extinderea și consolidarea sistemului de comercializare a certificatelor de emisii, îmbunătățind, în același timp, longevitatea și previzibilitatea acestuia;

25.

subliniază că atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă și a obiectivelor în materie de climă va necesita o creștere substanțială a investițiilor în soluții curate. De exemplu, dacă s-ar dovedi necesară o reducere cu peste 90 % a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2050, investițiile ecologice anuale ar trebui să fie de peste trei ori mai mari față de nivelul actual;

26.

propune extinderea și consolidarea sistemului de comercializare a cotelor de emisie pentru atenuarea schimbărilor climatice. Cu toate acestea, observă că asigurarea unui raport echilibrat între costuri și beneficii ar trebui să fie un principiu director;

27.

subliniază importanța și influența autorităților locale și regionale europene și rolul semnificativ al cetățenilor la nivel mondial, prin inițiative precum Convenția globală a primarilor pentru climă și energie și platforma ONU dedicată orașelor fruntașe în îndeplinirea ODD (SDG 25 + 5 Cities Leadership Platform), în ceea ce privește încurajarea schimbului de bune practici pentru a asigura punerea în aplicare a ODD la nivel local;

28.

subliniază că actorii locali și cetățenii sunt cel mai bine plasați pentru a crește gradul de conștientizare și a combate schimbările climatice; subliniază, de asemenea, că autoritățile locale și regionale au responsabilitatea de a întreprinde acțiuni pentru ca cetățenii să aibă posibilitatea de a trăi conform ODD, dar și de a sprijini mobilizarea cetățenilor în vederea atingerii obiectivelor;

29.

se angajează să facă auzită vocea autorităților locale și regionale în viitoarele forumuri internaționale, precum CCONUSC COP 25 privind schimbările climatice și CBD COP 15 a ONU privind biodiversitatea, pledând pentru un cadru global post-2020 privind biodiversitatea care să fie ambițios, cu termene precise, bazat pe știință și integrat cu ODD; invită părțile să aplice guvernanța pe mai multe niveluri, care include în mod oficial autoritățile locale și regionale în activitățile de planificare, punere în aplicare, monitorizare, raportare și verificare (MRV); își reiterează apelul pentru elaborarea de strategii globale și coordonate de sensibilizare și implicare la toate nivelurile;

În detaliu: o economie circulară, cu emisii scăzute de dioxid de carbon, neutră din punct de vedere climatic și bogată în biodiversitate și o tranziție echitabilă din punct de vedere social

30.

susține dezvoltarea la nivel internațional, a unui cadru global în materie de economie circulară și biodiversitate pentru perioada de după 2020, care să fie ambițios, cu termene precise, bazat pe știință, care să se alinieze la obiectivele de dezvoltare durabilă și să le integreze;

31.

salută progresele recente înregistrate în UE în ceea ce privește tranziția către o economie circulară, inclusiv o mai bună gestionare a deșeurilor, dar constată că cadrele financiare și de reglementare la nivel european trebuie să fie și mai eficiente pentru a se putea realiza strategia privind economia circulară; prin urmare, solicită Comisiei Europene ca, în contextul noului plan de acțiune privind economia circulară anunțat de Comisie, să prezinte propuneri concrete privind elementele care lipsesc dintr-un astfel de cadru coerent, ținând seama în mod corespunzător de rolul central al autorităților locale și regionale și abordând în special sectoarele cu o utilizare intensivă a resurselor, cum ar fi construcțiile, și modificările în proiectarea produselor; consideră că avantajele sociale ale trecerii la o economie circulară ar trebui subliniate mai clar;

32.

salută următoarea agendă strategică a UE pentru perioada 2019-2024 (8), care cuprinde, printre altele, consumul și producția sustenabile, combaterea schimbărilor climatice și inversarea tendinței de degradare a mediului, tranziția către o economie circulară mai eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor prin promovarea creșterii ecologice, a bioeconomiei și a inovării durabile, prin abordarea problemei securității energetice și a costurilor energiei pentru gospodării și întreprinderi;

33.

solicită, în politica de mediu, o abordare globală și bazată pe realitatea zonei, printr-o guvernanță pe mai multe niveluri, consolidarea rolului orașelor și al regiunilor, evaluarea impactului și evaluarea strategică de mediu, raportarea cu privire la mediu, accesul la informațiile despre mediu și punerea în aplicare a legislației de mediu;

34.

subliniază rolul fundamental al regiunilor și orașelor în tranziția către o economie circulară. „Regiunile circulare” necesită o abordare integrată și globală, după cum arată avizul CoR pe tema Directivei privind materialele plastice de unică folosință (9);

35.

subliniază că se impune urgent adaptarea mixului energetic național din diferitele state membre la cerințele strategiei de decarbonizare pe termen lung; ceea ce va însemna, de asemenea, necesitatea de a crește cota de energie din surse regenerabile peste obiectivul UE, convenit în prezent de 32 % până în 2030, în special în ceea ce privește energia electrică de bază, pentru a reduce în mod considerabil emisiile de gaze cu efect de seră;

36.

solicită factorilor de decizie din sectorul public și cel industrial să accelereze utilizarea noilor tehnologii energetice strategice, Planul SET al UE, în vederea combaterii schimbărilor climatice prin creșterea rolului consumatorilor, grație unei conștientizări sporite și utilizării rețelelor energetice inteligente;

37.

subliniază că tranzițiile climatice necesită un nivel substanțial de investiții și inovații „verzi” și „albastre”; pledează pentru sinergii sporite între finanțarea publică și cea privată din domeniul mediului; salută în acest sens și avizul CoR care abordează aspectele specifice pentru regiunile cu un grad semnificativ de dependență de combustibilii fosili (10);

38.

solicită ca orice evaluare sau verificare a adecvării, precum și evaluarea legislației de mediu existente în materie de apă, sol, zgomot și calitatea aerului, să includă, de asemenea, elemente privitoare la necesitatea imperativă de a îmbunătăți coerența politicilor în sensul ODD prin promovarea economiei circulare, prin promovarea producției și a consumului durabile și prin abordarea noilor poluanți, cum ar fi microplasticul, produsele farmaceutice și cele de îngrijire personală, pesticidele, produsele secundare rezultate în urma dezinfecției și substanțele chimice industriale;

39.

este profund îngrijorat de situațiile de urgență ecologică cu care se confruntă omenirea în prezent, astfel cum se menționează în recenta evaluare globală a biodiversității și a serviciilor ecosistemice; subliniază că declinul biodiversității subminează posibilitatea multor țări de a realiza ODD și, prin urmare, îndeamnă orașele și regiunile să treacă la acțiuni urgente și imediate de integrare a biodiversității (11) în diferite domenii de politică sectorială, inclusiv în agricultură și în dezvoltarea regională și urbană, indicând cu claritate, inclusiv în instrumente normative cu forță obligatorie, importanța obiectivelor de protecție a biodiversității; solicită Comisiei să sprijine soluțiile inovatoare bazate pe natură și infrastructurile ecologice dezvoltate și implementate la nivel subnațional pentru a răspunde pierderii de biodiversitate și schimbărilor climatice;

40.

reafirmă apelul privind înființarea unui Observator european al neutralității climatice (12) și subliniază rolul activ al autorităților locale și regionale în dezvoltarea unor observatoare ale schimbărilor climatice;

41.

solicită adoptarea Directivei reformate privind apa potabilă pentru a asigura accesul la apă pentru toți, motiv pentru care corpul de apă va trebui conservat în stare bună din punct de vedere ecologic, pentru a reduce riscul pentru sănătate sub 1 %, pentru a reduce consumul de apă îmbuteliată, economisind bani și reducând totodată deșeurile de plastic și emisiile de CO2 din cursul acestui proces;

42.

solicită ca reformarea Directivei-cadru privind apa să urmărească același nivel de ambiție, ba chiar și mai înalt, asigurând astfel recuperarea, conservarea și recuperarea corpurilor de apă și garantând starea adecvată a ecosistemelor acvatice din UE;

43.

își reiterează apelul de a se îmbunătăți eficacitatea gestionării apei în UE prin creșterea sferei de aplicare a Regulamentului UE privind cerințele minime pentru reutilizarea apei, astfel încât acesta să se aplice nu numai irigațiilor agricole, ci și irigării spațiilor verzi din zonele urbane, cum ar fi parcurile și terenurile de uz public (13);

44.

subliniază că evaluările impactului teritorial sprijinite de CoR pot fi un instrument util în estimarea impactului potențial și, posibil, foarte diferențiat al legislației asupra tranzițiilor climatice, energetice și ecologice în diferite regiuni din UE. În acest context, CoR ar putea să își intensifice cooperarea cu instrumentele de evaluare a impactului ale Centrului Comun de Cercetare, pentru a-și consolida în continuare acțiunile în acest domeniu;

45.

consideră că principiul unei tranziții echitabile, în care nimeni să nu fie lăsat în urmă, este unul dintre principiile directoare pentru tranziția climatică și ecologică, din punct de vedere social, teritorial și politic. În acest context, combaterea sărăciei energetice trebuie considerată una dintre priorități atunci când se elaborează politici și programe în domeniul energiei, stabilindu-se obiective specifice pentru a o reduce până în 2030 și a o eradica până în 2050 (14);

46.

subliniază importanța majoră a angajamentului tinerilor. Consiliile regionale și locale ale tinerilor și mișcările de tineret ar trebui să fie implicate în elaborarea și punerea în aplicare a politicilor privind schimbările climatice și ODD;

47.

subliniază că tranziția ecologică creează întreprinderi și locuri de muncă de calitate în economia circulară și în sectoarele energiei curate și alimentației și agriculturii ecologice și solicită UE să sporească coerența obiectivelor privind clima prin intermediul politicii de coeziune, al Fondului social european (FSE +) și al InvestEU, asigurând totodată transpunerea la nivel local și regional a procesului de punere în aplicare a ODD;

Obiective, indicatori și date

48.

în contextul unei strategii generale de durabilitate a UE și al strategiilor naționale de dezvoltare durabilă pentru punerea în aplicare a Agendei 2030, reiterează necesitatea fundamentală de a se conveni asupra unor etape concrete și a unor indicatori, de a se măsura în timp real datele legate de schimbările climatice și ODD ale comunelor, orașelor și regiunilor, în vederea atingerii obiectivelor de sustenabilitate economică, ecologică, socială și culturală;

49.

subliniază necesitatea unui tablou de indicatori de bază din Agenda 2030 la nivel local și regional, precum și a unor date de nivel subnațional solide în domeniul climei, dar și importanța utilizării noilor tehnologii, cum ar fi inteligența artificială, pentru a evidenția acțiunile climatice întreprinse de comunitățile locale. Reamintește, în acest sens, importanța valorificării la maximum a bazei de date a Convenției primarilor și a posibilității de a crea o legătură între datele locale și contribuțiile determinate la nivel național prin instituirea unei contribuții determinate la nivel local și regional;

50.

atrage atenția asupra experienței anterioare de care dispun orașele și regiunile în ceea ce privește elaborarea unor indicatori specifici referitori la mediu, calitatea vieții și bunăstarea cetățenilor; este important ca acești indicatori să fie adaptați, pentru a corespunde necesităților de pe plan local;

51.

subliniază că UE trebuie să identifice, să promoveze și să finanțeze în mod adecvat transferul de cunoștințe și colaborările în vederea creării de cunoștințe noi, activitățile inter pares, de înfrățire și de mentorat;

Acțiuni viitoare

52.

se angajează să își reînnoiască propriile procese și practici pentru a sprijini mai bine autoritățile locale și regionale în transpunerea la nivel local a ODD și în punerea lor în aplicare în temeiul Strategiei de dezvoltare durabilă la nivelul UE, răspunzând în acest mod solicitărilor cetățenilor de a întreprinde mai multe acțiuni și de a produce rezultate concrete în vederea combaterii schimbărilor climatice;

53.

solicită intensificarea utilizării parteneriatelor public-privat, a achizițiilor publice ecologice și a punerii în aplicare a unor proiecte-pilot legate de tranziția ecologică și combaterea schimbărilor climatice;

54.

ia act cu îngrijorare de acordurile de liber schimb încheiate de UE cu alte țări și solicită ca aceste tratate să respecte obiectivele de dezvoltare durabilă, Acordul de la Paris și standardele de mediu ale UE;

55.

subliniază că, utilizându-și puterea de cumpărare pentru a alege bunuri, prestatori de servicii și lucrări, autoritățile locale și regionale pot avea o contribuție importantă la consumul și producția durabile, la o economie bazată pe utilizarea mai eficientă a resurselor și, prin urmare, la realizarea ODD;

56.

este de acord cu obiectivul Agendei 2030 de a asigura condiții și procese sustenabile din punct de vedere al mediului prin îmbunătățirea resurselor naturale și protejarea ecosistemelor celor mai fragile, reamintind importanța acțiunilor de nivel local și subnațional legate de mediu și de schimbările climatice, în conformitate cu coerența politicilor în favoarea dezvoltării durabile. evidențiază cooperarea descentralizată, parteneriatele multipartite, învățarea și schimbul de experiență în procesul de reducere și atenuare a amprentei de carbon a teritoriilor în ceea ce privește consumul de resurse și emisiile de CO2;

57.

salută angajamentul Parlamentului European cu privire la obiectivele de dezvoltare durabilă și, în special, Manifestul intergrupului privind schimbările climatice, biodiversitatea și dezvoltarea durabilă și îndeamnă la o cooperare fructuoasă cu comisiile competente și cu intergrupul pe perioada mandatului 2019-2024;

58.

solicită integrarea acestor recomandări în activitatea viitoare a instituțiilor UE din cadrul următorului lor mandat, în cooperare cu CoR.

---

(1)  Concluziile Consiliului Afaceri Generale „Către o Uniune tot mai durabilă până în 2030”, 9.4.2019.

(2)  COR-2019-00239, Avizul pe tema „Obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD): o bază pentru o strategie a UE pe termen lung pentru o Europă durabilă până în 2030”, ECON-VI/044, raportor: Arnoldas ABRAMAVIČIUS (LT-PPE) (JO C 404, 29.11.2019, p. 16).

(3)  Asigurarea accesului tuturor până în 2030 la o locuință sigură și abordabilă ca preț; transporturi sigure, accesibile, abordabile ca preț și durabile; reducerea semnificativă a numărului de decese cauzate de expunerea la riscuri de dezastre, la poluarea aerului și a apei; și țintele orizontale de îmbunătățire a implicării cetățenilor în procesul decizional, de elaborare a unor strategii de planificare urbană și rurală integrată și de integrare socială, de protejare a patrimoniului cultural și de reducere a impactului orașelor asupra mediului, calculat pe cap de locuitor.

(4)  De exemplu, CCI-Climă al EIT, parteneriatele europene pentru inovare, Platforma pentru energie, parteneriatele din cadrul Agendei urbane a UE și Convenția primarilor pentru climă și energie.

(5)  De exemplu, ERRIN, Eurocities, Alianța pentru climă și Convenția primarilor.

(6)  De exemplu, observatoarele transfrontaliere ale schimbărilor climatice din Alpi și din Pirinei și, în special, Grupările europene de cooperare teritorială (GECT).

(7)  Rezoluția Parlamentului European din 14 martie 2019 referitoare la schimbările climatice – o viziune europeană strategică pe termen lung pentru o economie prosperă, modernă, competitivă și neutră din punct de vedere climatic, în conformitate cu Acordul de la Paris [2019/2582 (RSP)] (nepublicată încă în Jurnalul Oficial).

(8)  COM(2019) 218 final „Europa în mai 2019: pregătirea pentru o Uniune mai unită, mai puternică și mai democratică într-o lume tot mai nesigură”.

(9)  COR-2018-03652 (JO C 461, 21.12.2018, p. 210).

(10)  COR-2019-00617. Avizul pe tema „Punerea în aplicare a Acordului de la Paris printr-o tranziție energetică inovatoare și durabilă la nivel local și regional” (ENVE-VI/040); raportor: Witold STĘPIEŃ (PL-PPE) (a se vedea pagina 72 din prezentul Jurnal Oficial).

(11)  Programul Organizației Națiunilor Unite pentru Mediu – recenta evaluare globală a biodiversității și a serviciilor ecosistemice (Global Assessment on Biodiversity and Ecosystem Services) realizată de IPBES (Platforma interguvernamentală științifico-politică privind biodiversitatea și serviciile ecosistemice).

(12)  După cum se menționează în Avizul COR-2018-05736 „O planetă curată pentru toți – O viziune europeană strategică pe termen lung pentru o economie prosperă, modernă, competitivă și neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei”, ENVE-VI/037, raportor:Michele EMILIANO (IT-PSE) (JO C 404, 29.11.2019, p. 58).

(13)  COR-2019-03645. Aviz pe tema „Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind cerințele minime pentru reutilizarea apei”, ENVE-VI/034, raportor: Oldřich VLASÁK (CS-CRE) (JO C 86, 7.3.2019, p. 353).

(14)  După cum se afirmă în Avizul COR-2018-05877 „Guvernanța pe mai multe niveluri și cooperarea intersectorială pentru combaterea sărăciei energetice”, ENVE-VI/038, raportoare Kata TÜTTŐ (HU-PSE) (JO C 404, 29.11.2019, p. 53).