Avizul Comitetului Economic și Social European pe tema „Populismul și drepturile fundamentale – zonele suburbane și rurale”

(aviz din proprie inițiativă)

(2020/C 97/07)

Raportor:

Karolina DRESZER-SMALEC

Coraportor:

Jukka AHTELA

Decizia Adunării Plenare	20.2.2019
Temei juridic	Articolul 32 alineatul (2) din Regulamentul de procedură
	Aviz din proprie inițiativă
Secțiunea competentă	Secțiunea pentru agricultură, dezvoltare rurală și protecția mediului
Data adoptării în secțiune	27.11.2019
Data adoptării în sesiunea plenară	11.12.2019
Sesiunea plenară nr.	548
Rezultatul votului (voturi pentru/voturi împotrivă/abțineri)	145/3/6

1.   Concluzii și recomandări

1.1.

Ponderea partidelor populiste a crescut semnificativ la alegerile europene din 2019. Populismul conduce la subminarea stabilității instituțiilor politice, la continua fragmentare și polarizare a comunităților și la un mediu tot mai riscant pentru deciziile de investiții ale întreprinderilor.

1.2.

Cauzele succesului mișcărilor și partidelor populiste sunt multiple. În termeni foarte generali, populismul este determinat de procesele globalizării, care afectează toate tipurile de țări dezvoltate. Mai exact, populismul poate fi explicat atât prin factori culturali și identitari, cât și prin evoluțiile socioeconomice. În fine, amenințarea populistă este deosebit de pronunțată în „locurile care nu contează” (1), indiferent dacă se află la periferia sau în centrul Uniunii Europene.

1.3.

Trebuie făcută o distincție clară între, pe de o parte, sentimentele de teamă, anxietate și furie care aruncă cetățenii în brațele partidelor populiste și, pe de altă parte, „antreprenorii politici” care încearcă în mod deliberat să transforme aceste temeri în câștiguri politice. Trebuie luată în considerare cu toată seriozitatea nemulțumirea cetățenilor, care este adesea întemeiată. Nu este același lucru cu retorica liderilor populiști, care încearcă să profite de această nemulțumire.

1.4.

Geografia nemulțumirii combină clivajul Nord-Sud de la nivelul continentului și clivajul Est-Vest de la nivelul UE cu clivajul centru-periferie, de la nivelul fiecărui stat membru în parte. În diverse locuri, nemulțumirea este generată de diverse tipuri de probleme. Ca să aibă sorți de izbândă, strategiile de combatere a acestui fenomen trebuie să țină seama de aceste complexități. CESE consideră că, pentru abordarea cauzelor profunde ale populismului, este esențială formarea de alianțe între autoritățile locale, organizațiile societății civile, partenerii sociali și alți actori, de exemplu liderii locali și mișcările sociale.

1.5.

Cu cât beneficiază mai puțin de pe urma succesului polilor de creștere economică din țările lor, cu atât mai pronunțată tinde să devină atitudinea negativă a cetățenilor față de elitele aflate la conducere, față de sistemele de partide politice și față de stilurile de viață postmoderniste. Activiștii din societatea civilă sunt adesea considerați ca făcând parte din aceste grupuri, fapt ce consolidează atitudinile negative față de ei.

1.6.

Situația devine deosebit de gravă pentru societatea civilă atunci când populiștii ajung la putere și au o influență hotărâtoare asupra agendelor guvernamentale, alunecând pe panta autoritarismului. Organizațiile societății civile (OSC) sunt grav amenințate nu numai prin restrângerea spațiilor disponibile pentru activitățile lor, ci și prin amenințări și persecuții personale.

1.7.

CESE consideră că, pentru a răspunde acestor evoluții, ar trebui consolidată educația civică cu privire la principiile democrației, drepturile fundamentale și statul de drept. Comitetul trimite la recomandarea sa din Avizul „Consolidarea în continuare a statului de drept în cadrul Uniunii” (2), adresată statelor membre – de a integra aceste subiecte în programele de învățământ din școli și universități – și Comisiei Europene – de a propune o strategie ambițioasă de comunicare, educare și sensibilizare a cetățenilor cu privire la drepturile fundamentale, statul de drept și democrație, precum și la rolul mass-mediei independente.

1.8.

Având în vedere apetența populației pentru viziuni politice ambițioase și eficace, CESE este convins că Uniunea Europeană ar trebui să propună discursuri despre un viitor dezirabil și să reînsuflețească principiile-cheie care au jucat un rol important în proiectul european, cum ar fi parteneriatul și subsidiaritatea.

1.9.

CESE sprijină rezoluția Parlamentului European referitoare la abordarea nevoilor specifice ale zonelor rurale, montane și îndepărtate [2018/2720(RSP)] (3), care solicită să se „promoveze dezvoltarea socioeconomică, creșterea și diversificarea economiei, bunăstarea socială, protecția naturii și cooperarea și interconectarea cu zonele urbane pentru promovarea coeziunii și prevenirea riscului de fragmentare teritorială”. Astfel, Comitetul se alătură Parlamentului în pledoaria sa pentru adoptarea unui pact pentru satele inteligente, care să implice toate nivelurile de guvernare, în conformitate cu principiul subsidiarității.

1.10.

CESE își reiterează recomandarea din Avizul pe tema „O democrație rezilientă cu ajutorul unei societăți civile puternice și diverse” (4) referitoare la „crearea unui tablou de bord al democrației, care (…) să reflecte condițiile-cadru pentru activitatea societății civile și să genereze recomandări specifice de reformă”.

1.11.

Autoritățile ar trebui să adopte o abordare a politicilor bazată pe drepturile omului (5) – în special a politicilor de reformă economică, bazate pe evaluări sistematice ale impactului asupra drepturilor omului (6). Aceasta ar trebui să fie premisa unor dezbateri desfășurate la nivel național în cunoștință de cauză și favorabile incluziunii și a ajustării opțiunilor politice, precum și a punerii în aplicare fără sincope a reformelor.

1.12.

CESE solicită să se pună un accent mai puternic pe noile activități economice care apar în zonele rurale, multe dintre ele fiind bazate pe principiile reciprocității și grijii față de ceilalți. Comitetul încurajează măsurile vizând sprijinirea mai fermă și mai buna conectare a unor astfel de inițiative, pentru a se trece de la fazele izolate și experimentale la alianțe politice și sociale emancipatoare.

1.13.

CESE îndeamnă UE și statele sale membre să consolideze infrastructura la nivel subnațional. Întreruperea conexiunilor de transport public și închiderea școlilor și a unităților medicale s-au numărat, cu siguranță, printre motivele care au stat la baza protestelor populiste ce au avut loc în Europa.

1.14.

Instituțiile UE ar trebui să optimizeze consolidarea capacităților pentru OSC europene, naționale și locale și să le doteze cu resurse pentru a le ajuta să își extindă sfera de acțiune și să-și îmbunătățească calitatea acțiunilor. Organizațiile societății civile joacă un rol important în recunoașterea și satisfacerea nevoilor comunităților. Ele sunt afectate în mod deosebit de deteriorarea statului de drept, a drepturilor fundamentale și a democrației.

2.   Observații generale

2.1.

Ponderea partidelor populiste a crescut semnificativ la alegerile europene din 2019. CESE este deosebit de îngrijorat de aceste evoluții și solicită inițiative majore pentru abordarea lor, începând cu eforturile de a înțelege mai bine ce le-a provocat.

2.2.

CESE consideră că ar trebui să se acorde o atenție specială situației organizațiilor societății civile, care sunt grav afectate de deteriorarea statului de drept, a drepturilor fundamentale și a democrației. OSC se confruntă în prezent, în multe țări, cu o restrângere a spațiului dedicat activităților lor. Totodată, creșterea în continuare a nivelului populismului poate să presupună un nivel mai redus de stabilitate economică și o guvernanță și politici mai ineficiente, cu efecte negative asupra investițiilor.

2.3.

CESE s-a arătat deja deosebit de îngrijorat de „deteriorarea situației drepturilor omului, de deriva populistă și autoritară care se răspândește și de riscul pe care aceasta îl prezintă pentru calitatea democrației și protecția drepturilor fundamentale” (7). Comitetul a solicitat instituțiilor europene „să adopte o abordare proactivă și preventivă în cadrul activității lor politice, pentru a anticipa și pentru a evita eventualele probleme”.

2.4.

În avizul său din proprie inițiativă pe tema „O democrație rezilientă cu ajutorul unei societăți civile puternice și diverse” (8), CESE a subliniat că, în opinia sa, societatea civilă joacă un rol esențial „în menținerea democrației liberale în Europa” și că „[n]umai o societate civilă puternică și diversă poate apăra democrația și libertatea și poate proteja Europa de tentațiile autoritarismului”.

2.5.

Mai multe dimensiuni trebuie luate în considerare pentru a înțelege pe deplin fenomenul populismului. Pentru a identifica sursa populismului, unii observatori fac apel, în primul rând, la factorii culturali. Deși nu neglijează importanța acestor factori, alții susțin că principala cauză a populismului în creștere, de natură socioeconomică, decurge din complexitatea procesului globalizării.

2.6.

Multe preocupări care stau la baza nemulțumirii populației sunt întemeiate și necesită soluții politice. Trebuie să se facă distincție între aceste preocupări legitime și încercările anumitor „antreprenori politici” de a valorifica nemulțumirea și de a o utiliza pentru obținerea unor câștiguri electorale, prin propuneri demagogice și nerealiste.

2.7.

Printre cei mai importanți factori care explică receptivitatea la populism se numără: vârsta (avansată), nivelul de educație (scăzut), bunăstarea relativă (scăzută), șomajul (ridicat) și tipul de contract de angajare (atipic, cu durată determinată). Prevalența acestor factori socioeconomici este mai mare în zonele rurale și în afara orașelor mari.

2.8.

Votul pentru Brexit în Regatul Unit, mișcarea „Vestele galbene” din Franța și succesul AFD din Germania de Est, al Lega din Italia și al Partidului pentru lege și justiție din Polonia diferă din multe puncte de vedere. Totuși, ceea ce au în comun toate aceste evoluții este faptul că reflectă scăderea puternică a încrederii în instituții, politicieni și mass-media.

2.9.

Cu cât beneficiază mai puțin de pe urma succesului polilor de creștere economică din țările lor, cu atât mai pronunțată tinde să devină atitudinea negativă a cetățenilor față de elitele aflate la conducere, față de sistemele politice și față de stilurile de viață postmoderniste. Activiștii din societatea civilă sunt adesea considerați ca făcând parte din aceste grupuri, fapt ce consolidează atitudinile negative față de ei și are consecințe importante asupra funcționării OSC.

3.   Factori generali și factori legați de spațiu care sunt determinanți în ceea ce privește populismul

3.1.

Creșterea populismului poate fi explicată din două perspective principale. O perspectivă subliniază factorii culturali, precum formarea identității și modificările percepțiilor ca urmare a tendințelor de dezvoltare din ultimii 20-30 de ani. Cealaltă perspectivă evidențiază importanța factorilor socioeconomici, ca principale cauze prin care se explică succesul populismului. Deși ambele explicații sunt relevante, factorii legați de economia politică sunt, evident, mai importanți atunci când se ia în considerare rolul spațiului și al teritoriului (9).

3.2.

Populismul reprezintă o formă de manifestare specifică a așa-numitei „noi ere”, „schimbări epocale” sau „cotituri istorice”. Toate țările sunt afectate, mai mult sau mai puțin, de implicațiile acestei schimbări, indiferent de regiunea vizată. Toate dimensiunile majore ale ordinii sociale tind să se modifice – statul și, în egală măsură, piața sau comunitatea, adică societatea civilă.

3.3.

Generat de procese de mercantilizare a relațiilor sociale și politice, populismul tinde să apară, în primul rând, la nivelul comunității. Comunitățile bazate pe opțiuni, precum asociațiile de interese, mișcările sociale și alte organizații ale societății civile suferă tot mai mult de dezorganizare. Ele depun mari eforturi pentru a supraviețui și a-și păstra membrii. Comunitățile de destin, precum familiile, vecinii și grupurile locale, suferă și ele din cauza fragmentării, a pierderii solidarității, a alienării și a disoluției.

3.4.

Într-o lume tot mai complexă, o astfel de fragmentare socială și politică tinde să provoace nesiguranță, anxietate și căutarea unor răspunsuri fără echivoc. Adesea, comunitățile tradiționale nu mai pot oferi astfel de răspunsuri. Indiferent de vârstă și de clasa socială, multe persoane caută noi modalități de apartenență și identități sigure. „Antreprenorii politici” populiști s-au specializat în a oferi astfel de răspunsuri simple, adesea legate de o viziune retrogradă asupra unui trecut glorios, care ar trebui reconstruit.

3.5.

Odată transpuse în programe politice care prezintă interes, asemenea soluții simple influențează, la rândul lor, domeniul politicii și statul – sisteme care sunt ele însele afectate de fragmentarea sistemelor de partide politice și de declinul încrederii în guvernanță.

3.6.

Cauzele generale prin care se explică populismul sunt consolidate și mai mult de fragmentarea teritorială ce afectează zonele rurale și suburbane. Populațiile de aici se simt rupte de dezvoltarea economică și de infrastructurile publice din domeniile transporturilor, sănătății, îngrijirii persoanelor în vârstă, educației și securității. Aceasta se traduce prin ponderea covârșitoare a atitudinilor antielitiste și a prejudecăților împotriva a ceea ce se consideră a fi un stil de viață cosmopolit.

4.   Globalizarea și criza economică

4.1.

Globalizarea a generat oportunități și amenințări, cele din urmă afectând mai grav zonele suburbane și rurale. Acest fenomen a condus la retragerea investițiilor din zonele respective și la un sentiment justificat de nesiguranță în fața riscurilor de delocalizare a infrastructurilor și a locurilor de muncă din industrie, însoțit de respingerea politicilor fiscale, considerate în general drept injuste și nu suficient de echitabile. La rândul lor, acordurile comerciale specifice, precum cel recent, cu Mercosur, au generat preocupări în unele state membre, deoarece sunt percepute ca punând în pericol mijloacele de trai ale agricultorilor europeni și modelul familial european de agricultură.

4.2.

Această „economie politică a populismului” este analizată într-un raport elaborat pentru Grupul „Diversitate Europa” al CESE (10), în care se sugerează că „nivelurile mai ridicate ale veniturilor disponibile, ale ratei de ocupare a forței de muncă, ale cheltuielilor cu prestațiile sociale și ale PIB [sunt] toate asociate cu o cotă mai redusă a voturilor în favoarea populismului la nivel regional”. Scăderea veniturilor disponibile este asociată cu creșterea sprijinului pentru partidele populiste.

4.3.

În pofida evoluțiilor în general pozitive în domeniul ocupării forței de muncă în Europa, șomajul, contractele de muncă atipice și marginalizarea socială și economică sunt deosebit de acute în rândul populației tinere, în multe state membre. Există riscul ca tinerii cu vârste cuprinse între 20 și 30 de ani să fie prima generație, de la crearea UE, care ar putea fi mai afectată decât cea de dinaintea apariției Uniunii. Cifrele Eurostat arată că 44 % dintre lucrătorii cu vârste între 19 și 24 de ani din Europa au numai contracte temporare, comparativ cu 14 %, la nivelul populației în ansamblu.

4.4.

Zonele rurale, suburbane și periferice sunt, în general, mai vulnerabile la influența populismului, care propune un model ce pune la îndoială chiar factorii pe care s-a bazat recenta creștere economică: piețele deschise, migrația, integrarea economică și globalizarea (11).

4.5.

În contextul unei creșteri economice scăzute din punct de vedere structural, statele europene tind, în general, să aibă mai puține venituri și mai multe cheltuieli. Presiunea asupra cheltuielilor este determinată de la factori multipli, printre care și îmbătrânirea populației, ponderea datoriei și creșterea costurilor cu siguranța publică. În același timp, presiunea asupra veniturilor este generată de factori precum opțiunile de economie politică, politicile de austeritate și evaziunea fiscală sau evitarea obligațiilor fiscale. Drept urmare, penuria de resurse publice pune presiune asupra statelor, în rolurile lor de responsabili în domeniul politicilor redistributive, care sunt esențiale pentru asigurarea drepturilor sociale și economice. Investitorii publici și privați se îndepărtează de rețeaua industrială, în special în zonele rurale și suburbane, ceea ce dă naștere, în anumite sectoare ale populației, unui sentiment de marginalizare și abandon din partea structurilor statului și a serviciilor publice.

4.6.

CESE solicită autorităților europene și naționale să considere caracterul incluziv, accesul la drepturi și menținerea rețelelor economice și industriale, precum și resursele de forță de muncă drept criterii-cheie pentru politicile economice, de coeziune și teritoriale.

5.   Rolul migrației

5.1.

La fel ca globalizarea, migrația este un fenomen care afectează toate țările, mai dezvoltate sau mai puțin dezvoltate. Este puțin probabil ca el să dispară: dimpotrivă, ar putea să se extindă cu timpul. Presiunea tot mai mare exercitată de mișcările populiste complică sarcina statelor membre – care însă rămâne obligatorie – în ceea ce privește ajungerea la un consens asupra unei politici europene juste, caritabile și responsabile în domeniul migrației și azilului, care să respecte legislația internațională privind drepturile omului.

5.2.

Retorica populistă nu vizează, așa cum ar fi rațional, aspectele normative ale politicilor în domeniul migrației. Ea îi stigmatizează direct pe migranți, calificându-i drept criminali, teroriști sau invadatori, ceea ce creează o atmosferă favorabilă atacurilor directe împotriva lor.

5.3.

În ceea ce privește migrația, cele mai importante diferențe din punct de vedere geografic au legătură cu deosebirile de la nivelul sistemelor de protecție socială și al piețelor forței de muncă. Sistemele de protecție socială și piețele forței de muncă pot fi relativ deschise pentru imigranți în unele țări, dar închise și cu caracter excluziv în altele. Odată cu sosirea unui număr mare de migranți, reacțiile acelor segmente ale populației locale care sunt marginalizate sau îngrijorate că vor deveni marginalizate diferă în funcție de tipul de economie politică.

5.4.

În unele țări și în anumite zone din acestea, există o temere privind suprasolicitarea sistemelor de protecție socială, iar în altele migranții sunt percepuți drept concurenți pe piața forței de muncă. Dintr-o perspectivă subiectivă, migranții pot reprezenta o provocare în ceea ce privește furnizarea de locuri de muncă stabile sau de prestații sociale. Temerile de acest tip pot fi foarte pronunțate în rândul persoanelor care locuiesc în zone rurale sau suburbane.

5.5.

Toate acestea constituie o multitudine de cauze potențiale ale extinderii mișcărilor populiste, pe care guvernele naționale, instituțiile Uniunii Europene și organizațiile societății civile ar trebui să le ia în considerare atunci când elaborează strategii de ripostă adecvate, de natură politică și/sau economică. La fel de important este și faptul că, în unele zone din UE, sentimentele legate de declinul social și de marginalizarea economică nu rezultă din imigrație, ci, mai degrabă, din emigrație. Mai ales în unele regiuni din Europa de Est, plecarea profesioniștilor cu înaltă calificare a ajuns la cote dramatice, afectând structura socioeconomică a țărilor respective.

5.6.

CESE respinge ideea potrivit căreia există concurență pentru resursele publice între migranți și populațiile locale. El solicită organizațiilor societății civile să își intensifice activitățile menite să contracareze teama și anxietatea prezente în rândul anumitor categorii de populație. De asemenea, CESE solicită crearea unor programe educaționale și sociale care să abordeze gama de motive care duc la populism, în special în zonele îndepărtate ale UE. Ar trebui să se ofere mai mult sprijin platformelor și rețelelor naționale și europene ale societății civile, pentru a obține o imagine mai detaliată a acestui fenomen și pentru a încuraja diseminarea unor informații fiabile și a unor activități educaționale destinate unei mai bune înțelegeri a acestuia.

6.   Geografia nemulțumirii

6.1.

Partidele populiste au obținut un succes peste medie în zonele rurale și periferice postindustriale din UE (12). Acest lucru este valabil atât în cazul votului pentru Brexit în Regatul Unit, cât și în Austria, unde candidatul FPÖ a obținut 62 % din voturile din mediul rural, la alegerile prezidențiale din mai 2018.

6.2.

Geografia nemulțumirii combină clivajul Nord-Sud de la nivelul continentului și clivajul Est-Vest de la nivelul UE cu clivajul centru-periferie, de la nivelul fiecărui stat membru în parte. Populismul s-a extins în timp pe baza acestei fragmentări multiple a societăților și teritoriilor. Politicile privind infrastructurile și transporturile au, prin urmare, o importanță deosebită, întrucât asigură continuitatea teritorială și constituie o condiție materială esențială pentru accesul cetățenilor la drepturile civile, politice, economice și sociale.

6.3.

CESE recomandă autorităților europene și naționale să considere politicile privind transporturile, infrastructura și conexiunea internet drept mijloace de combatere a populismului. Autoritățile ar trebui să configureze aceste politici, precum și politicile de coeziune, sociale și de reducere a sărăciei, printr-o abordare bazată pe drepturile omului (13). Ele ar trebui, de asemenea, să se asigure că politicile, în special politicile de reformă economică, sunt bazate pe evaluări sistematice ex ante și ex post ale impactului asupra drepturilor omului (14), pentru a facilita dezbateri în cunoștință de cauză și incluzive, la nivel național, cu privire la arbitrare și la ajustarea opțiunilor politice.

6.4.

Una dintre consecințele fragmentării sociale, economice și teritoriale este creșterea de facto a unei mari părți a populației care este privată de drepturi politice, în zonele suburbane și rurale. Aceasta îmbracă forma unui nivel ridicat de absenteism, a respingerii democrației reprezentative și a organismelor intermediare, inclusiv a partidelor politice și a sindicatelor, precum și a sprijinului acordat mișcărilor populiste radicale. CESE consideră că, pentru a aborda aceste evoluții, ar trebui consolidată educația civică cu privire la principiile democrației, drepturile fundamentale și statul de drept. Comitetul trimite la recomandarea sa din Avizul „Consolidarea în continuare a statului de drept în cadrul Uniunii” (15), adresată statelor membre – de a integra aceste subiecte în programele de învățământ din școli și universități – și Comisiei Europene – de a propune o strategie ambițioasă de comunicare, educare și sensibilizare a cetățenilor cu privire la drepturile fundamentale, statul de drept și democrație.

6.5.

Tocmai ca urmare a intersectării politicilor privind identitatea, apartenența, recunoașterea și redistribuirea, trebuie să se țină seama de faptul că religia, dinamica genului, locul și identitatea culturală sunt importante, la fel ca și interesele de clasă și inegalitățile. Găsirea unor alternative la căderea în capcana forțelor politice regresive nu este simplă. Sunt necesare noi campanii și discursuri. O modalitate deosebit de importantă de a realiza acest lucru constă în luarea în considerare a numeroaselor activități economice noi care apar în zonele rurale, pe baza principiilor comunității, reciprocității și grijii față de ceilalți. Sarcina constă, așadar, în conectarea acestora, depășind fazele izolate și experimentale și conectându-le între ele și cu alianțele politice emancipatoare.

7.   Modul în care societatea civilă din afara marilor orașe este afectată de populism

7.1.

Societatea civilă este profund afectată de ascensiunea mișcărilor și a partidelor populiste în Europa și la diferite niveluri teritoriale. Întrucât, în multe părți din Europa, spațiile politice sunt tot mai afectate de propaganda autoritară, de atitudini xenofobe și rasiste și de violența fascistă, mișcările sociale, sindicatele și asociațiile de întreprinderi, în egală măsură, sunt vizate în mod direct.

7.2.

Pentru societatea civilă, situația a devenit deosebit de gravă în condițiile în care populiștii au câștigat putere și pot influența decisiv agendele guvernamentale. Atunci când ocupă poziții-cheie în parlament și guvern, partidele populiste tind să împingă societăți odinioară liberale în direcția regimurilor autoritare. Organizațiile societății civile sunt amenințate în foarte mare măsură de reducerea spațiilor disponibile pentru activitățile lor. În același timp, anumite ONG-uri nerecunoscute sau false, care sunt create „de sus” și care pretind adesea că sunt profund democratice, restrâng și mai mult libertatea de mișcare a organizațiilor existente ale societății civile.

7.3.

Chestiunea măsurii în care societatea civilă este afectată de populism în zonele rurale și suburbane este complexă. Deseori activiștii din zona rurală nu dispun de resursele esențiale pentru a construi tipurile de coaliții care sunt mai răspândite în zonele metropolitane. Acest lucru este valabil, de exemplu, și în cazul coalițiilor cu mișcările consumatorilor și ale activiștilor din domeniul alimentar de la nivel urban, care sunt adesea mai avansate în ceea ce privește politica alimentară durabilă. Lipsa unor mișcări sociale și a unor partide politice puternice, care să poată reprezenta interesele locuitorilor din zonele rurale, explică parțial succesul electoral al partidelor populiste de dreapta în Europa rurală.

8.   Posibilități de combatere a populismului

8.1.

Două seturi de politici sunt recomandate, ca instrumente de combatere a populismului. Primul este legat de amenințarea populistă în general și de instrumentele care ar putea fi utilizate de Uniunea Europeană. Al doilea set de recomandări se referă mai direct la anumite regiuni, zone rurale și suburbane.

8.2.

Pentru a aborda populismul de la rădăcină, pot fi adecvate mai multe strategii. Prima privește modul în care politicienii și instituțiile îi contactează și îi tratează pe cei care suferă efectiv de pe urma dificultăților socioeconomice. Complexitățile sociale, economice și politice sunt de așa natură încât nicio instituție și nici UE nu poate găsi răspunsuri ușoare și clare, care să reducă aceste complexități prin revenirea la o situație socioeconomică anterioară idealizată. Axându-se pe abordarea cauzelor profunde ale populismului, politicienii și instituțiile ar trebui să demonteze retorica ce pretinde că propune astfel de răspunsuri imediate și infailibile, la probleme complexe.

8.3.

Cea de-a doua strategie vizează direct imaginea și soarta Uniunii Europene. Printre numeroasele nemulțumiri resimțite de cei care sunt mai receptivi la propaganda populistă se numără absența unor proiecte politice cu adevărat dezirabile, care să propună o speranță credibilă într-un viitor mai bun, și a unor măsuri menite să îmbunătățească condițiile de viață de zi cu zi. Populiștii au folosit această nemulțumire pentru a propune o viziune retrogradă, ancorată într-un trecut aparent glorios. Pentru a supraviețui, Uniunea Europeană nu are altă opțiune decât să reînvie interesul cetățenilor pentru proiectul european.

8.4.

Mitul fondator al UE nu mai este suficient pentru a-i atrage pe europeni. UE ar trebui să propună discursuri despre un viitor dezirabil și să reînsuflețească principiile-cheie care au jucat un rol major în proiectul european, cum ar fi parteneriatul și subsidiaritatea.

8.5.

CESE solicită UE, statelor membre și tuturor părților interesate relevante să revitalizeze principiile subsidiarității și parteneriatului. După cum s-a menționat în recomandarea Grupului „Diversitate Europa” pe tema „Recâștigarea încrederii cetățenilor în UE” (16), CESE consideră că ar trebui depuse eforturi „pentru a clarifica principiul subsidiarității pentru cetățeni și a explica faptul că UE respectă atât diversitatea culturală, cât și tradițiile locale”. Subsidiaritatea funcțională ar consta într-o implicare mai mare a organizațiilor societății civile în planificarea regională și în politicile regionale ale UE, la fel ca și în apărarea democrației, a justiției și a tratamentului egal al tuturor locuitorilor din zonele rurale și periferice. Subsidiaritatea teritorială ar legitima și mai mult autoritățile regionale și locale în ceea ce privește asumarea în comun a responsabilității în conceperea, punerea în aplicare și evaluarea politicilor structurale.

8.6.

CESE recomandă consolidarea unui instrument pus în aplicare în contextul politicii europene de coeziune, și anume dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității (DLRC). Actorii și cetățenii de la nivel local ar putea astfel să ia decizii cu privire la probleme care îi privesc direct și, prin urmare, ar contribui în mod substanțial la îmbunătățirea calității vieții lor.

8.7.

Parteneriatul este esențial, atât în ceea ce privește comunicarea, cât și solidaritatea și ajutorul reciproc în rândul organizațiilor societății civile din diferite țări. Parteneriatul este la fel de important și în materie de formare de alianțe între autoritățile publice și grupurile societății civile, la nivel local.

8.8.

UE și statele membre trebuie să își îmbunătățească răspunsurile la încălcările drepturilor fundamentale și ale statului de drept, generate de acțiuni ale mișcărilor populiste, inclusiv ale celor aflate la putere. CESE trimite la recomandarea sa din Avizul SOC/605 pe tema „O democrație rezilientă cu ajutorul unei societăți civile puternice și diverse” (17), referitoare la „crearea unui tablou de bord al democrației, care (…) să reflecte condițiile-cadru pentru activitatea societății civile și să genereze recomandări specifice de reformă”, precum și la recomandările sale din Avizul SOC/627 pe tema „Consolidarea în continuare a statului de drept” (18).

8.9.

CESE recomandă integrarea considerațiilor din prezentul aviz în respectivul tablou de bord al democrației și într-un viitor mecanism de monitorizare a statului de drept. O comunicare atentă ar trebui să clarifice faptul că răspunsul UE și al statelor membre urmărește mai degrabă să abordeze încălcările drepturilor fundamentale și ale statului de drept la care duc anumite politici populiste, și nu să-i vizeze pe cetățenii care au votat pentru partide populiste și ale căror îngrijorări legitime trebuie să primească un răspuns prin politici echitabile, nediscriminatorii și eficace.

9.   În sprijinul unui răspuns local la problema populismului

9.1.

Problema cu care se confruntă societatea civilă în zonele rurale nu ține neapărat de „restrângerea spațiului” de manifestare, ci de faptul că spațiul respectiv rămâne încă să fie creat. Răspunsul la creșterea populismului ar trebui să abordeze cauzele profunde ale nemulțumirii și să vină, pe cât posibil, de la nivel local. CESE încurajează măsurile care dau sentimentul că există interese și obiective comune în rândul diverselor grupuri de producători și consumatori din domeniul alimentar, dincolo de clivajele bazate pe clasă, gen, generație și încadrare urban-rural. Suveranitatea alimentară și multiplele chestiuni legate de dreptul la alimente și la un mediu sănătos sunt exemple de provocări specifice, care ar fi mai bine abordate prin consolidarea solidarității, a identității colective și a participării politice în Europa rurală.

9.2.

În ceea ce privește creșterea gradului de participare a cetățenilor, statele membre care au în vedere consolidarea democrației directe prin intermediul referendumurilor locale ar trebui să fie conștiente de faptul că acesta este exact instrumentul promovat în prezent de partidele populiste din întreaga Europă. Democrația directă poate fi o sabie cu două tăișuri. Autoritățile locale și actorii societății civile ar trebui să ia măsurile corespunzătoare pentru a garanta că utilizarea lui este limitată la situațiile în care se preconizează că va aduce beneficii reale.

9.3.

CESE consideră că formarea de alianțe între autoritățile locale, organizațiile societății civile, partenerii sociali și alți actori, de exemplu lideri locali și mișcări sociale locale, este esențială pentru abordarea cauzelor profunde ale populismului. Aceasta va face parte din eforturile de contracarare a impresiei locuitorilor din zonele rurale și suburbane că sunt lăsați în urmă. De asemenea, va consolida rolul partenerilor sociali, care, prin dialogul și acțiunile lor, pot contribui la reducerea disparităților, la atragerea de investiții economice și la dezvoltare.

9.4.

Interesele și preocupările asociațiilor de întreprinderi mici, ale meșteșugarilor și fermierilor sunt la fel de importante. Acolo unde grupurile autoritare au câștigat puterea în administrații (locale), este posibil ca actorii economici să ezite să investească. În plus, migranții aflați în căutarea unui loc de muncă ar putea evita astfel de locuri, deși există acolo oportunități de angajare. Prin urmare, este important să se elimine acest cerc vicios din regiunile suburbane și rurale.

9.5.

Încurajarea investițiilor publice și private în potențialul neexploatat al regiunilor considerate rămase în urmă constituie o abordare care merită mai multă atenție. Accentul pus pe transferuri sau pe bunăstare ar trebui completat de consolidarea oportunităților oferite regiunilor – ținând seama de contextele locale –, prin abordarea ineficiențelor și a blocajelor instituționale și prin măsuri de stimulare a formării, de promovare a antreprenoriatului și a asimilării de cunoștințe și a inovării (19).

9.6.

Pentru a aborda cauzele profunde ale populismului, pe lângă factorii socioeconomici, trebuie analizați mai bine factori precum religia, dinamica genului, locul de reședință, identitatea culturală și educația. Găsirea de alternative la răspunsurile facile oferite de forțele politice regresive nu este un lucru simplu. Răspunsurile trebuie să fie adaptate la configurația specifică în care se întâlnesc dificultăți, în anumite situații locale.

9.7.

Un alt mod de prezentare a realității ar putea ajuta și el la combaterea dezinformării amplificate de campaniile de pe platformele de comunicare socială, menite să submineze valorile europene și, astfel, să sprijine apariția unor afirmații și atitudini separatiste și naționaliste. Este important să se consolideze rolul mass-mediei tradiționale (televiziunea publică, ziarele independente), pentru a-și putea îndeplini rolul în furnizarea de informații obiective. Deși Comisia a acționat deja în acest sens [a se vedea COM(2018) 236], ar fi de dorit să existe un sentiment mai pregnant al urgenței.

9.8.

CESE solicită să se pună un accent mai puternic pe noile activități economice care apar în zonele rurale, multe dintre acestea fiind bazate pe principiile reciprocității și grijii față de ceilalți. Comitetul încurajează măsurile vizând sprijinirea mai fermă și mai buna conectare a unor astfel de inițiative, pentru a se trece de la fazele izolate și experimentale la alianțe politice și sociale emancipatoare.

9.9.

CESE îndeamnă UE și statele sale membre să consolideze infrastructurile de la nivel subnațional. Întreruperea conexiunilor de transport public, în plus față de închiderea școlilor și a unităților medicale, s-a numărat, cu siguranță, printre motivele care au stat la baza protestelor populiste ce au avut loc în Europa. Este nevoie de asistență financiară pentru îmbunătățirea infrastructurilor locale, fie ele materiale (transport și servicii publice) sau imateriale (rețele între diverse tipuri de localități, instituții și organizații).

9.10.

CESE, organizațiile sale membre și alte instituții ale UE ar trebui să optimizeze consolidarea capacităților pentru OSC locale și să le doteze cu resurse pentru a le ajuta să își extindă sfera de acțiune și să îmbunătățească calitatea acțiunilor lor. Mai mult sprijin ar trebui acordat organizațiilor societății civile și rețelelor lor europene pentru formarea membrilor OSC locale.

---

(1)  Andrés Rodríguez-Pose 2018, The revenge of the places that don’t matter (and what to do about it) (Răzbunarea locurilor care nu contează și ce-ar fi de făcut), p. 32 (LSE Research online): http://eprints.lse.ac.uk/85888/1/Rodriguez-Pose_Revenge%20of%20Places.pdf

(2)  Avizul CESE pe tema „Consolidarea în continuare a statului de drept în cadrul Uniunii – Situația actuală și posibile etape ulterioare” (JO C 282, 20.8.2019, p. 39).

(3)  Rezoluția Parlamentului European din 3 octombrie 2018 referitoare la abordarea nevoilor specifice zonelor rurale, montane și îndepărtate (JO C 11, 13.1.2020, p. 15).

(4)  Avizul CESE pe tema „O democrație rezilientă cu ajutorul unei societăți civile puternice și diverse” (JO C 228, 5.7.2019, p. 24).

(5)  Oficiul Înaltului Comisar al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului, Principles and Guidelines for a Human Rights Approach to Poverty reduction Strategies (Principii și orientări pentru o abordare a strategiilor de reducere a sărăciei din perspectiva drepturilor omului): https://www.ohchr.org/Documents/Publications/PovertyStrategiesen.pdf

(6)  Oficiul Înaltului Comisar al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului, Guiding principles on human rights impact assessments of economic reforms (Principii directoare pentru evaluările impactului asupra drepturilor omului în cazul reformelor economice), 19 decembrie 2018, https://documents-dds-ny.un.org/doc/UNDOC/GEN/G18/443/52/PDF/G1844352.pdf

(7)  Avizul CESE pe tema „Mecanismul european de control al respectării statului de drept și a drepturilor fundamentale” (JO C 34, 2.2.2017, p. 8).

(8)  Avizul CESE pe tema „O democrație rezilientă cu ajutorul unei societăți civile puternice și diverse” (JO C 228, 5.7.2019, p. 24).

(9)  Societies outside Metropolises: the role of civil society organisations in facing populism (Societățile în afara metropolelor: rolul organizațiilor societății civile în confruntarea cu populismul), CESE, Bruxelles, 2019: https://www.eesc.europa.eu/sites/default/files/files/qe-04-19-236-en-n.pdf

(10)  Societies outside Metropolises: the role of civil society organisations in facing populism (Societățile în afara metropolelor: rolul organizațiilor societății civile în confruntarea cu populismul), CESE, Bruxelles, 2019: https://www.eesc.europa.eu/sites/default/files/files/qe-04-19-236-en-n.pdf

(11)  Andrés Rodriguez-Pose, The revenge of places that don't matter (and what to do about it) (Răzbunarea locurilor care nu contează și ce-ar fi de făcut), p. 32 (LSE Research online): http://eprints.lse.ac.uk/85888/1/Rodriguez-Pose_Revenge%20of%20Places.pdf

(12)  Caroline de Gruyter, Commentary: The revenge of the countryside (Comentariu: răzbunarea spațiului rural), 21 octombrie 2016.

(13)  Oficiul Înaltului Comisar al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului, Principles and Guidelines for a Human Rights Approach to Poverty reduction Strategies (Principii și orientări pentru o abordare a strategiilor de reducere a sărăciei din perspectiva drepturilor omului), https://www.ohchr.org/Documents/Publications/PovertyStrategiesen.pdf.

(14)  Oficiul Înaltului Comisar al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului, Guiding principles on human rights impact assessments of economic reforms (Principii directoare pentru evaluările impactului asupra drepturilor omului în cazul reformelor economice), 19 decembrie 2018, https://documents-dds-ny.un.org/doc/UNDOC/GEN/G18/443/52/PDF/G1844352.pdf

(15)  Avizul CESE pe tema „Consolidarea în continuare a statului de drept în cadrul Uniunii – Situația actuală și posibile etape ulterioare” (JO C 282, 20.8.2019, p. 39).

(16)  Regaining Citizens' Trust and Confidence in the EU: 7 priorities of the Diversity Europe Group (Recâștigarea încrederii cetățenilor în UE: 7 priorități ale Grupului „Diversitate Europa”); Grupul „Diversitate Europa”.

(17)  Avizul CESE pe tema „O democrație rezilientă cu ajutorul unei societăți civile puternice și diverse” (JO C 228, 5.7.2019, p. 24).

(18)  Avizul CESE pe tema „Consolidarea în continuare a statului de drept în cadrul Uniunii – Situația actuală și posibile etape ulterioare” (JO C 282, 20.8.2019, p. 39).

(19)  Andrés Rodriguez-Pose, The revenge of places that don't matter (and what to do about it) (Răzbunarea locurilor care nu contează și ce-ar fi de făcut), p. 32 (LSE Research online): http://eprints.lse.ac.uk/85888/1/Rodriguez-Pose_Revenge%20of%20Places.pdf