Access to European Union law
<a href="https://eur-lex.europa.eu/content/help/eurlex-content/experimental-features.html" target="_blank">More about the experimental features corner</a>
Choose the experimental features you want to try
EUR-Lex
Access to European Union law

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

You are here
Use quotation marks to search for an "exact phrase". Append an asterisk (*) to a search term to find variations of it (transp*, 32019R*). Use a question mark (?) instead of a single character in your search term to find variations of it (ca?e finds case, cane, care).
Search tips
Need more search options? Use the Advanced search

Document 52019IE1356

    Avizul Comitetului Economic și Social European pe tema „Valoarea de utilizare” revine în atenție: noi perspective și provocări pentru produsele și serviciile europene (aviz din proprie inițiativă)

    EESC 2019/01356

    JO C 97, 24.3.2020, p. 27–31 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

    24.3.2020   

    RO

    Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

    C 97/27

    Avizul Comitetului Economic și Social European pe tema „Valoarea de utilizare” revine în atenție: noi perspective și provocări pentru produsele și serviciile europene

    (aviz din proprie inițiativă)

    (2020/C 97/04)

    Raportor:

    Dimitris DIMITRIADIS

    Decizia Adunării Plenare

    24.1.2019

    Temei juridic

    Articolul 32 alineatul (2) din Regulamentul de procedură

    Secțiunea competentă

    Secțiunea pentru piața unică, producție și consum

    Data adoptării în secțiune

    19.11.2019

    Data adoptării în sesiunea plenară

    11.12.2019

    Sesiunea plenară nr.

    548

    Rezultatul votului

    (voturi pentru/voturi împotrivă/abțineri)

    191/3/4

    1.   Concluzii și recomandări

    1.1.

    		 Comitetul Economic și Social European (CESE) consideră că furnizarea de produse și servicii inovatoare, de înaltă specializare și cu caracteristici esențiale bine cunoscute și certificate, care să răspundă nevoilor clienților și să îndeplinească cerințele de durabilitate socială și ecologică, poate deveni nucleul competitivității europene moderne. Prezentul aviz urmărește să stabilească o identitate europeană în sintonie cu schimbările globale, sistemice și socioeconomice.

    1.2.

    		 CESE susține că evoluțiile recente readuc valoarea de utilizare în centrul concurenței actuale, aspect care servește relansării durabile a producției europene în toate sectoarele și industriile. Pe lângă impactul lor socioeconomic bine documentat, întreprinderile mici și mijlocii (IMM) europene pot deveni un factor important în redefinirea poziției Europei în raport cu distribuția actuală a forței de muncă, răspunzând cererii de varietate, resimțite la nivel mondial.

    1.3.

    		 Revenirea în atenție a „valorii de utilizare” are legătură cu atributele fundamentale ale Europei, caracterizată printr-o diversitate socioculturală, geologică și climatică semnificativă. De aceea este atât de important să se tindă către produse și servicii extrem de specializate. Din motive de competitivitate, și procesele de producție ar trebui să fie conforme cu politicile de durabilitate socială și de mediu.

    1.4.

    		 Dacă luăm în considerare economiile de scară masive practicate în economiile emergente și în dezvoltare și negarea responsabilității sociale și ecologice, împreună cu revenirea protecționismului agresiv în mai multe țări dezvoltate, adoptarea unor modele de producție specializată, calitativă și durabilă este, probabil, cea mai bună (dacă nu singura) cale, nu numai pentru Europa, ci pentru întreaga lume în ansamblu, de a ieși din această capcană.

    1.5.

    		 În acest scop, CESE recomandă măsuri politice în următoarele direcții: (i) guvernanța la nivel național și la cel al UE ar trebui să aplice o combinație de politici orientate către valoarea de utilizare, care să fie adaptate la caracteristicile și nevoile de la fața locului; (ii) elaborarea unei politici industriale la fel de ambițioase pentru Europa și promovarea formării clusterelor de întreprinderi și a cooperatismului în rândul producătorilor (semi)autonomi, prin care păstrarea varietății să corespundă beneficiilor de scară ale ciclului de viață al produselor în segmentele lor specifice; (iii) generalizarea simbiozei industriale, pentru a promova economia circulară; (iv) îmbunătățirea accesului la resurse financiare, prin implementarea planului de acțiune privind uniunea piețelor de capital și promovarea instrumentelor de microfinanțare și prin demersuri bancare ecologice, bazate pe valoarea de utilizare.

    1.6.

    		 Educația și formarea profesională (EFP) și învățarea pe tot parcursul vieții (ÎPV) constituie o ocazie excelentă pentru crearea de rețele și de clustere, pentru a reduce costurile dezvoltării umane și pentru a consolida capacitățile orizontale.

    1.7.

    		 Capacitatea de a accesa și a gestiona date este următorul domeniu de măsuri politice. Cu toate acestea, asigurarea atât a suveranității digitale, cât și a protecției datelor persoanelor fizice și juridice poate fi o sarcină dificilă din punct de vedere tehnic și juridic. Pe de altă parte, este necesar ca producătorii de produse și furnizorii de servicii să aibă, de asemenea, posibilitatea și capacitatea de a utiliza metodele și procesele necesare, digitalizate sau nedigitalizate. Pe lângă punerea la dispoziție a unui software cu sursă deschisă (OSS), această discuție ne întoarce la necesitatea EFP și a ÎPV.

    2.   Contextul prezentului aviz

    2.1.

    		 „Valoarea de utilizare” este răspunsul la întrebarea „Pentru ce este util un produs sau un serviciu?”. Într-o abordare globală mai largă, aceasta include toate utilizările pozitive sau negative diferite, care au o legătură directă cu produsul sau serviciul sau sunt determinate în mod indirect de acesta. Valoarea de utilizare se referă la toate atributele reale, obiective și/sau anticipate în mod subiectiv ale unui produs sau serviciu pe parcursul întregului său ciclu de viață. Orice este sau nu este material, care are o valoare de utilizare, este un „bun economic”. Într-o epocă a „economiei comercializate”, valoarea de schimb (prețul) a îndepărtat valoarea de utilizare din atenția pieței operaționale și, în cel mai bun caz, s-a presupus că valoarea de utilizare este indicată de valoarea de schimb.

    2.2.

    		 În prezent, pe măsură ce creșterea productivității muncii se accelerează, nevoile umane se transformă treptat în direcția satisfacerii unei dorințe de varietate, în timp ce necesitatea de a satisface necesități de ordin cantitativ a ajuns, pe piețele mondiale, la saturație. În general, preferințele consumatorilor se îndreaptă spre produse și servicii cu calități specializate, diferențiate și certificate. Acest lucru caracterizează chiar și piețele emergente pentru segmente speciale ale cererii locale, în funcție de vârstă, educație, ocupație, grad de urbanizare etc.

    2.3.

    		 Nu este surprinzător că cele mai recente modernizări tehnologice și procedurale vizează să extindă productivitatea, nu numai în sensul producției la scară largă a unor cantități de produse, ci, și mai important, pentru a produce calități diferențiate, îmbunătățind, astfel, corespondența directă dintre producție și preferințele existente.

    2.4.

    		 În plus, accelerarea schimbărilor tehnice conduce și la pierderea caracterului comercial tipic al produselor și la declanșarea unui proces de decomercializare treptată, deși în grade diferite în funcție de industriile diferite. Toate acestea plasează din nou valoarea produselor în avangarda concurenței actuale, care ar putea servi drept bază pentru o relansare durabilă a producției europene în toate sectoarele.

    2.5.

    		 Instituțiile UE par să fi perceput aceste mutații structurale. Comunicarea COM(2017) 479 a Comisiei se concentrează asupra necesității de a investi într-o industrie europeană inteligentă, inovatoare și durabilă. CESE a răspuns acestei Comunicări printr-un aviz (1), subliniind necesitatea de a consolida IMM-urile și a stimula inovarea relevantă.

    2.6.

    		 Într-un aviz exploratoriu mai recent, CESE a solicitat „o abordare globală pentru a reconcilia provocările în materie de creștere, de schimbări climatice și de mediu, precum și problemele societale într-un model de tranziție echitabilă”. Pe această bază, Comitetul a îndemnat Comisia și statele membre „să adopte o strategie cuprinzătoare pe termen lung și cu o viziune globală”, prin care „atractivitatea Europei […] să reprezinte o prioritate pentru orice politică industrială bazată pe inovare și pe competitivitate” (2).

    2.7.

    		 Mai recent, având în vedere dilema „costuri ridicate sau confruntarea cu efectul de seră”, avizul din proprie inițiativă al CESE pe tema perspectivei industriale a reconcilierii politicii în domeniul climei cu cea energetică (3) investighează fezabilitatea tehnică și juridică a unor măsuri mai ample de ajustare a prețului intern al emisiilor de gaze cu efect de seră. În acest document, CESE a recomandat Comisiei să analizeze mai îndeaproape această opțiune și alte opțiuni politice, cum ar fi un sistem reformat de comercializare a certificatelor de emisii (ETS), mecanismul de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon și o cotă de TVA ajustată în funcție de intensitatea emisiilor.

    2.8.

    		 Prezentul aviz din proprie inițiativă reprezintă un pas înainte. El se referă la ceea ce ar trebui să includă o abordare globală a politicii industriale, pentru a repoziționa producția europeană de bunuri și servicii în contextul global, pe baza unui model eco-social de piață deschisă, care să țină seama de tradiția și viitorul UE.

    3.   Nivelul microeconomic

    3.1.

    		 Schimbările structurale menționate readuc în actualitate „utilitatea” IMM-urilor: pe lângă impactul lor socioeconomic bine documentat – care stimulează în mod considerabil valoarea adăugată într-o societate modernă și creează noi locuri de muncă –, IMM-urile pot deveni factorul principal în repoziționarea producției europene, având în vedere capacitatea lor de a răspunde nevoilor specifice ale nișelor de piață.

    3.2.

    		 Recunoașterea importanței actuale a IMM-urilor nu le face în mod automat să fie mai puțin vulnerabile. Ca atare, unul dintre obiectivele prezentului aviz este de a ajuta la găsirea de modalități noi de a-i sprijini pe producătorii europeni mici și mijlocii să depășească dezavantajele legate de dimensiune. CESE își reiterează solicitarea de a promova metode noi de stabilire de rețele, de clustere de întreprinderi și cooperatismul, păstrând autonomia producătorilor în interesul realizării de bunuri cu calitate diferențiată, iar unele segmente ale ciclului de viață al produselor realizate să fie deservite în comun utilizând economii de scară. Un astfel de demers ar putea fi folosit la conceperea și promovarea de bunuri, cu crearea de incubatoare noi și de pre-incubatoare, în domeniile transportului și logisticii, al accesului la resursele financiare, al utilizării volumelor mari de date și al accesului la baze de date specializate și utilizării acestora, precum și al interconectivității în contextul economiei circulare.

    3.3.

    		 Îmbunătățirea accesului la resurse și servicii financiare este vitală pentru întreprinderile europene și, în special, pentru IMM-uri. Punerea în aplicare a Planului de acțiune privind uniunea piețelor de capital este esențială, întrucât include instrumente de microfinanțare a inovării pentru întreprinderile nou-înființate și pentru societățile necotate, precum și metode pentru a intra mai ușor pe piețele publice, a strânge mai ușor capital în cadrul acestora etc. În plus, având în vedere importanța aspectelor ecologice și sociale asociate (fie direct, fie indirect) cu bunurile și serviciile, ar trebui să se promoveze mai mult abordările bancare ecologice și orientate către valoarea de utilizare. Centrele de competențe adecvate s-ar putea dovedi utile pentru includerea principiilor în materie de durabilitate în activitatea IMM-urilor.

    3.4.

    		 O atenție specială ar trebui acordată și tranziției către o economie circulară, încurajând producătorii să colaboreze și să facă schimb de resurse în mod eficient. În acest scop și subliniind importanța furnizării celor mai obiective informații către consumatorii europeni, CESE scoate în evidență crearea de parcuri și districte industriale ecologice. O comunitate de întreprinderi de producție și de servicii poate contribui la creșterea performanței economice și în domeniul mediului prin colaborare privind gestionarea aspectelor ecologice și a resurselor, printre care energie, apă și materiale. Această „simbioză spațială” încurajează schimbul de resurse între entități din același sector sau chiar din sectoare diferite.

    3.5.

    		 Beneficiile simbiozei industriale pot fi resimțite la toate nivelurile durabilității: extinderea în aval și în amonte a relațiilor în cadrul parcurilor industriale și al districtelor productive transformă costul eliminării și al tratării deșeurilor într-un centru de profit prin reducerea costului materiei prime, maximizând utilizarea resurselor și a facilităților insuficient utilizate, distribuind costurile pentru infrastructura nouă și investind în colaborarea cu părți interesate din același sector sau chiar din alte sectoare.

    3.6.

    		 În plus, gestionarea resurselor devine o sursă de inovare, adăugând valoare resurselor „inutile” sau „neexploatabile” și deschizând noi oportunități de afaceri, totodată permițând respectarea reglementărilor și eliminând riscul de a suporta sancțiuni financiare. La fel de importante sunt beneficiile pentru mediu: prin simbioză industrială, utilizarea materiilor prime, generarea netă de deșeuri și emisiile de carbon sunt reduse fără a compromite activitatea economică. Acești factori pot servi drept bază pentru o certificare recunoscută la nivel mondial a rezultatului final cu scopul de a sublinia și mai mult calitatea produselor și a serviciilor europene.

    3.7.

    		 Îmbunătățirea capacității întreprinderilor europene și, mai ales, a producătorilor mici și mijlocii de a gestiona în mod eficient orice date și informații relevante („inteligența în afaceri” este o nouă expresie relevantă) le crește șansele de a supraviețui, dar și capacitatea de a se adapta la o piață globală în schimbare:

    —

    utilizarea mai inteligentă a resurselor, întrucât datele în timp real cu privire la starea produselor, precum vehicule și alte echipamente, le permit întreprinderilor să identifice, în consecință, posibile avarii și să planifice operații predictive de întreținere și de reparație, permițând astfel prelungirea duratei de viață a produselor;

    —

    nivelul mai mare de securitate al aprovizionării ca urmare a tranziției continue către economia circulară, și anume scăderea dependenței de resursele „virgine” și creșterea utilizării bunurilor reciclate au ca rezultat un grad mai mic de expunere al unei întreprinderi la prețurile volatile ale materiei prime, crescându-i astfel reziliența;

    —

    furnizarea de produse sub forma unui serviciu, utilizând senzori pentru a le supraveghea utilizarea: consumatorii pot plăti tarife în funcție de consumul lor, în timp ce întreprinderile rămân proprietarii produsului, permițând astfel utilizarea produselor pe perioade mai îndelungate, clienții plătind doar pentru ceea ce utilizează efectiv;

    —

    flexibilitate și competitivitate crescute, ca urmare a abordării adecvate a provocărilor, cum ar fi gradul mai mare de volatilitate, interacțiunea cu clienții și loialitatea acestora, precum și aspectul costisitor al eliminării deșeurilor;

    —

    crearea de modalități de a-i implica în mod creativ pe clienți, prin care întreprinderile pot stabili relații mai apropiate cu ei în furnizarea serviciilor, precum și de a adapta produsele și serviciile într-un mod mai eficace.

    3.8.

    		 Nu în ultimul rând, aspectele legate de stabilirea de rețele și de clustere se aplică și dezvoltării competențelor necesare ale angajaților. Cedefop a subliniat necesitatea consolidării cooperării între instituțiile EFP, universități, centre de cercetare și întreprinderi, în special în ceea ce privește învățarea la locul de muncă. Competențele orizontale ar trebui să fie consolidate prin procese de învățare inițială și de-a lungul întregii vieți pentru a crea procese de producție mai flexibile și a stimula creativitatea și inovarea, inclusiv în ceea ce privește transformarea digitală etc.

    4.   Nivelul macroeconomic

    4.1.

    		 Ideea de reindustrializare, în sensul reconsolidării unei structuri de producție multisectoriale în Europa, a apărut în mod accentuat după o perioadă de dezindustrializare și o creștere a externalizării către alte regiuni, în special din afara Europei. Restabilirea unui „ecosistem” productiv divers și durabil este recunoscută ca având multiple efecte pozitive asupra dezvoltării socioeconomice, deoarece: (i) creează legături productive în aval și în amonte, (ii) consolidează piețele locale, (iii) reduce gradul de dependență productivă, încurajând astfel reziliența economiei locale și (iv) generează activități de cercetare și dezvoltare interdisciplinare care stimulează inovarea proceselor de producție și a caracteristicilor produselor și ale serviciilor oferite.

    4.2.

    		 Pentru a determina o relansare a producției europene și a valorifica tendința mondială existentă de relocalizare, competitivitatea europeană trebuie să se reafirme pe piețele internaționalizate actuale. Lanțurile valorice mondiale se confruntă cu schimbări considerabile: (i) recesiunea continuă care a început odată cu criza financiară mondială, (ii) „regionalizarea” ca strategie pentru o și mai mare apropiere de piețele de consum majore și (iii) restructurarea în teritoriu a lanțurilor de producție.

    4.3.

    		 Prioritatea acordată calității în detrimentul prețului și pierderea caracterului comercial tipic al bunurilor au legătură cu atributele fundamentale ale Europei: o zonă a diversității socioculturale, geologice și climatice, în care IMM-urile continuă totodată – sau poate exact din acest motiv – să joace un rol semnificativ de „factori de intensificare” în economie. Prin urmare, furnizarea de produse și servicii inovatoare, de înaltă specializare și cu caracteristici esențiale bine cunoscute și certificate, care să răspundă nevoilor clienților și cerințelor de durabilitate socială și ecologică poate deveni nucleul competitivității europene moderne.

    4.4.

    		 Acest argument este și mai convingător dacă ținem seama de noua lume bipolară care evoluează: economii de scară masive în cadrul economiilor emergente și în curs de dezvoltare și negarea responsabilității sociale și față de mediu, împreună cu revenirea protecționismului agresiv în țările dezvoltate, Europa fiind prinsă la mijloc (fiind în prezent afectată de războiul comercial dintre SUA și China). Schimbările tehnologice, sociale și demografice spectaculoase provoacă transformări dramatice în natura și în structura economiei mondiale, apărând noi piețe locale și noi nevoi. Adaptarea la progresele sistemice și adoptarea caracteristicilor menționate mai sus ale unei producții specializate, calitative și durabile ar putea furniza o cale de depășire a dificultăților, nu numai pentru Europa, ci pentru lumea întreagă.

    5.   Propunere de măsuri concrete aplicabile la nivel local, național și european

    5.1.

    		 Pentru a aborda toate provocările asociate cu stabilirea unei identități europene și cu reafirmarea rolului produselor și al serviciilor europene în economia mondială, UE și statele sale membre trebuie să investească mult mai multe resurse în cercetare și dezvoltare, în educație, în infrastructură, marketing și în tehnologiile inovatoare. În acest scop, este necesară o politică industrială ambițioasă pentru Europa (astfel cum este susținută de partenerii sociali europeni, de societatea civilă și de părțile interesate), care să se concentreze asupra inovării, reglementării inteligente, parteneriatelor sociale, liberului schimb și responsabilității sociale și față de mediu.

    5.2.

    		 Având în vedere concurența mondială care se transformă și se intensifică rapid, politica comercială nu poate fi evitată. În plus, este esențială pentru contracararea disfuncționalităților pieței care sunt generate pe plan intern. Cu toate acestea, în loc să ne blocăm într-o spirală a protecționismului, ar trebui ca guvernanța de la nivelul național și de la cel al UE să elaboreze și să aplice un mix de politici orientat către valoarea de utilizare, care să fie adaptat la caracteristicile și nevoile de la fața locului: (i) prin măsuri de standardizare și de certificare pentru protejarea internă a mărcilor europene și pentru promovarea acestora, (ii) printr-o diplomație economică (pro)activă care să valorifice legăturile politice, culturale și socioeconomice internaționale, (iii) prin utilizarea achizițiilor din sectorul public ca instrument pentru asigurarea respectării unor standarde calitative pe piețele europene și (iv) prin promovarea investițiilor necesare în infrastructură, precum și măsuri instituționale care să consolideze și mai mult competitivitatea producției locale.

    5.3.

    		 Regulamentele privind comerțul inteligent menționate mai sus ar trebui să meargă mână în mână cu politicile industriale naționale și ale UE: (i) digitalizarea, cibernetizarea și aplicațiile bazate pe IA în producție, (ii) investirea în dezvoltarea unor produse și servicii mai profund diferențiate și de înaltă specializare, (iii) investirea în capacitatea tehnică de a produce în mod eficient varietăți diferențiate, (iv) promovarea grupării întreprinderilor și a cooperatismului în rândul producătorilor (semi)autonomi, într-un mod prin care păstrarea varietății să corespundă beneficiilor de scară din segmente specifice, alese cu atenție ale ciclului de viață al produselor, (v) generalizarea sistemului de simbioză industrială pentru a promova economia circulară, (vi) consolidarea suplimentară a legăturilor dintre producție și C-D, totodată în domenii științifice mai puțin aplicate (a se vedea discuția relevantă privind noul program Orizont Europa pentru perioada 2020-2025).

    5.4.

    		 În special pentru promovarea obiectivelor menționate mai sus de grupare a întreprinderilor și de simbioză industrială, vor fi necesare studii regionale specifice domeniului, pentru a evidenția segmentele producției locale în care ar putea fi stabilite diferite tipuri de rețele și de cooperatism.

    5.5.

    		 Astfel cum s-a menționat deja, atât EFP, cât și ÎPV reprezintă instrumente de înființare de rețele și clustere de întreprinderi, cu scopul de a obține beneficii de scară în raport cu costurile dezvoltării resurselor umane pe care angajatorii sunt nevoiți să le suporte, precum și o cale de a consolida competențe orizontale esențiale pentru stimularea creativității, a inovării și a adaptabilității în procesul de producție. Viitoarea politică europeană în domeniul EFP și ÎPV va trebui să acorde prioritate acestor competențe orizontale la toate nivelurile, într-o varietate de moduri, inclusiv prin metode de învățare noi, prin utilizarea de tehnologii moderne și de mecanisme de finanțare noi, ajutând astfel unitățile de producție să adopte cele mai noi realizări și să le utilizeze pentru dezvoltarea de produse diferențiate noi.

    5.6.

    		 Accesul la date și capacitatea de a le gestiona este următorul domeniu de intervenție al politicii, care se referă la scopul sprijinirii producătorilor și a furnizorilor de servicii europeni pentru a răspunde evoluției actuale a piețelor globalizate și a-și utiliza avantajul comparativ în bunuri și servicii de înaltă specializare. Acest lucru este esențial în special pentru IMM-uri. Cu toate acestea, accesul liber la date este însoțit de un risc tot mai mare de abuzuri de date. Asigurarea atât a suveranității digitale, cât și a confidențialității persoanelor fizice și juridice poate fi o sarcină dificilă din punct de vedere tehnic și juridic, dar totodată esențială.

    5.7.

    		 În cele din urmă, pe lângă accesul deja mai ușor la un volum de date care crește exponențial, producătorii de bunuri și servicii trebuie să aibă, de asemenea, posibilitatea și capacitatea de a utiliza setul necesar de instrumente de gestionare a datelor, care este alcătuit din metode și procese digitalizate sau nedigitalizate. Colectarea informațiilor comerciale este un termen relativ nou în literatura relevantă și descrie exact capacitatea de a utiliza informații și seturi de date. Pe lângă intervențiile de natură tehnică și juridică pentru furnizarea de software cu sursă deschisă, această discuție ne conduce din nou la competențele orizontale relevante care trebuie dezvoltate prin EFP și ÎPV.

    Bruxelles, 11 decembrie 2019.

    Președintele Comitetului Economic și Social European

    Luca JAHIER

    (1)  JO C 227, 28.6.2018, p. 70

    (2)  JO C 197, 8.6.2018, p. 10

    (3)  JO C 353, 18.10.2019, p. 59

    Top