52019DC0520

(4)La 24 aprilie 2019, Austria și-a prezentat Programul național de reformă pentru 2019 și Programul de stabilitate pentru 2019. Pentru a se ține seama de legăturile dintre cele două programe, acestea au fost evaluate în același timp.

(5)Recomandările relevante specifice fiecărei țări au fost abordate în cadrul programării fondurilor structurale și de investiții europene („fondurile ESI”) aferente perioadei 2014-2020. Astfel cum se prevede la articolul 23 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului 3 , în cazul în care acest lucru este necesar pentru a sprijini punerea în aplicare a recomandărilor relevante ale Consiliului, Comisia poate solicita unui stat membru să își revizuiască acordul de parteneriat și programele relevante și să propună modificări la acestea. Comisia a furnizat detalii suplimentare referitoare la modul în care va utiliza dispoziția menționată anterior în orientările privind aplicarea măsurilor de corelare între eficacitatea fondurilor ESI și buna guvernanță economică 4 .

(6)În prezent, Austria se încadrează în componenta preventivă a Pactului de stabilitate și de creștere și face obiectul regulii privind datoria. În cadrul Programului său de stabilitate pentru 2019, guvernul preconizează că soldul global se va îmbunătăți de la un excedent de 0,1 % din PIB, în 2018, la un excedent de 0,3 % din PIB, în 2019, reducându-se, treptat, pentru a ajunge la o poziție bugetară echilibrată, în 2023. Pe baza soldului structural recalculat 5 , obiectivul bugetar pe termen mediu – un deficit structural de 0,5 % din PIB – continuă să fie depășit, pe întreaga perioadă de programare. În conformitate cu Programul de stabilitate, se estimează că ponderea generală a datoriei publice în PIB va scădea, treptat, de la 73,8 % din PIB, în 2018, la 59,8 % din PIB, în 2023. Scenariul macroeconomic care stă la baza acestor proiecții bugetare este favorabil. Riscurile care stau la baza planificării bugetare pe termen mediu par să fie moderate și vizează în principal punerea în aplicare anunțată a economiilor de costuri în administrația publică, ce urmează să fie utilizate pentru a finanța reforma planificată a impozitului pe venitul persoanelor fizice și a impozitului pe profitul societăților.

(7)La 13 iulie 2018, Consiliul a recomandat Austriei să își atingă obiectivul bugetar pe termen mediu în 2019, ținând seama de marjele permise în caz de evenimente neobișnuite, pentru care se acceptă o abatere temporară. Acest obiectiv este în concordanță cu o rată maximă de creștere nominală a cheltuielilor publice primare nete 6 de 2,9 %, care corespunde unei ameliorări a soldului structural cu 0,3 % din PIB. Pe baza previziunilor Comisiei din primăvara anului 2019, se preconizează că soldul structural se va îmbunătăți de la 0,1 % din PIB în 2019 la 0,0 % din PIB în 2020, situându-se peste obiectivul bugetar pe termen mediu. Se preconizează că Austria se va conforma regulii privind datoria în 2019 și în 2020. Consiliul consideră că, în ansamblu, Austria ar urma să respecte dispozițiile Pactului de stabilitate și de creștere în 2019 și 2020.

(8)Austria se confruntă, pe termen lung, cu riscuri medii în materie de sustenabilitate a finanțelor publice. Aceste riscuri sunt cauzate de creșterea preconizată a cheltuielilor publice în domeniul asistenței medicale, al îngrijirii pe termen lung și al pensiilor. Chiar dacă acoperirea serviciilor de asistență medicală este, în general, ridicată în Austria, se estimează că cheltuielile publice în domeniul asistenței medicale vor crește cu 1,3 puncte procentuale, ajungând la 8,3 % din PIB până în 2070, depășind, prin urmare, creșterea medie de 0,9 puncte procentuale în UE. Se preconizează o dublare, până în 2070, a cheltuielilor publice cu serviciile de îngrijire pe termen lung, de la 1,9 % la 3,8 % din PIB. Ca urmare a introducerii plafoanelor de cheltuieli prin Legea egalizării financiare din 2017 și prin reforma privind asistența medicală primară, care vizează reducerea dependenței excesive de sectorul spitalicesc, a început să se abordeze problema sustenabilității. Legea privind organizarea sistemului de securitate socială, recent adoptată, poate conduce la economii în materie de costuri de guvernanță și de costuri administrative, dar va genera costuri inițiale. Calitatea și rentabilitatea ar putea fi susținute în continuare prin realizarea unor achiziții publice mai eficace (de exemplu, licitații la nivelul UE, utilizarea altor criterii de atribuire decât cele bazate pe prețuri și regruparea ofertelor între regiuni) și prin recurgerea, pe o scară mai largă, la soluțiile de e-sănătate. În domeniul serviciilor de îngrijire pe termen lung, se estimează că măsurile de politică recente, cum ar fi decizia de eliminare a obligației pacienților de a-și utiliza propriile resurse pentru finanțarea serviciilor spitalicești pe termen lung, vor contribui mai degrabă la creșterea cheltuielilor, decât la limitarea lor.

(9)Cheltuielile cu pensiile ar atinge un nivel maxim în 2036, ajungând la un procentaj din PIB care este cu 1,2 puncte procentuale peste nivelul de referință din 2016. Reformele anterioare au reușit să ofere cetățenilor stimulente pentru a se pensiona mai târziu (vârsta efectivă de ieșire de pe piața muncii a crescut cu aproximativ 1,5 ani pentru bărbați și cu 1 an pentru femei, în perioada 2014-2017). Cu toate acestea, eliminarea decalajului dintre vârsta legală și vârsta efectivă de pensionare rămâne o provocare și ar trebui să se promoveze prelungirea vieții profesionale. În plus, adaptarea vârstei minime, atât în cazul pensionării anticipate, cât și în cel al pensionării la termen, ar contribui la îmbunătățirea sustenabilității pe termen lung în contextul unei societăți în curs de îmbătrânire. Introducerea unei legături automate între vârsta legală de pensionare și creșterea speranței de viață în viitor ar putea reduce cheltuielile publice cu pensiile. Se estimează că reducerea acestor cheltuieli va fi de 2,4 puncte procentuale din PIB, în perioada 2016-2070, compensând astfel creșterea pe care menținerea politicii actuale ar avea-o ca rezultat.

(10)Federalismul fiscal al Austriei conduce la o necorelare semnificativă între responsabilitățile în materie de cheltuieli și cele în materie de colectare de venituri, la nivel subnațional. Bugetele subnaționale se bazează mai degrabă pe un sistem complex de partajare a impozitelor și de transferuri interguvernamentale, decât pe autonomia fiscală. Acest lucru afectează atât transparența fiscală, cât și responsabilitatea politică și oferă puține stimulente pentru utilizarea eficientă a cheltuielilor publice. Legea din 2017 privind relațiile fiscale interguvernamentale a introdus o serie de modificări pentru a raționaliza relațiile fiscale dintre diferitele niveluri de guvernare. Printre modificări se numără simplificarea distribuirii impozitelor partajate, alocarea unei surse proprii de venituri pentru landuri (Länder) și obținerea unui acord cu privire la realizarea unor reforme suplimentare pentru o alocare mai transparentă a responsabilităților legislative și executive între nivelurile de guvernare. În ceea ce le privește pe acestea din urmă, Kompetenzbereinigungspaket reprezintă un prim pas către clarificarea responsabilităților, întrucât realocă domeniile de politică comună fie (exclusiv) la nivel federal, fie la nivel de landuri și reduce drepturile reciproce în materie de aprobare. Cu toate acestea, legea afectează doar un număr limitat de domenii de politică.

(11)Structura fiscală a Austriei este caracterizată de o sarcină ridicată asupra forței de muncă (impozitele pe salarii și contribuțiile la asigurările sociale). Se preconizează că această sarcină va crește în timp, atât timp cât tranșele de impozitare nu sunt indexate în funcție de inflație. În 2017, ponderea impozitelor pe veniturile salariale în veniturile fiscale totale a fost de 55,3 %, fiind una dintre cele mai ridicate din UE (media UE: 49,7 %). Reformele recente, cum ar fi reducerea contribuțiilor la asigurările sociale pentru persoanele cu venituri mici și pentru angajatori, precum și reducerea impozitelor pentru părinții care lucrează, acordată prin intermediul noii deduceri fiscale „Family Bonus plus”, au contribuit la reducerea sarcinii fiscale asupra costului forței de muncă. Există în continuare posibilități de orientare a mixului de politici fiscale către surse de impozitare care sprijină o creștere mai favorabilă incluziunii și mai durabilă. În special, se constată că impozitele recurente pe proprietățile imobiliare sunt relativ favorabile creșterii și progresive, întrucât persoanele cu venituri mai mari sunt susceptibile să dețină mai multe locuințe. Cu toate acestea, în Austria, din cauza unei baze de impozitare în mare măsură depășite, veniturile din impozitele recurente pe proprietățile imobiliare rămân scăzute, acestea fiind cu mult sub media UE. O reevaluare a bazei de impozitare ar contribui la generarea unor venituri mai mari și ar aborda aspectele legate de echitate care apar atunci când valorile terenurilor/proprietăților imobiliare sunt decuplate de prețurile pieței. De asemenea, existența unor impozite pe avere eficace și bine concepute ar putea conferi sistemului fiscal o mai mare echitate, în special în contextul inegalității frapante, în Austria, în ceea ce privește nivelul de bunăstare și în absența impozitelor pe succesiune și pe donații. În fine, taxele de mediu contribuie la internalizarea externalităților negative ale utilizării resurselor și ale activităților poluante legate de sănătate și mediu. În acest context, ar trebui să se reanalizeze tratamentul fiscal preferențial de care beneficiază în prezent aceste activități.

(12)Piața forței de muncă se îmbunătățește; cu toate acestea, potențialul nevalorificat al capitalului uman împiedică productivitatea și creșterea pe termen lung, fiind necesare schimbări, în special în ceea ce privește femeile, lucrătorii cu un nivel scăzut de calificare, lucrătorii în vârstă și persoanele care provin din familii de migranți. În ciuda unei rate globale ridicate de ocupare a forței de muncă în rândul femeilor (71,7 % în Austria, comparativ cu 67,4 % în UE, în 2018), numărul persoanelor angajate cu normă întreagă rămâne relativ scăzut. Numărul de locuri de muncă cu fracțiune de normă în rândul femeilor este cu mult peste media UE (47,6 % în Austria, comparativ cu 30,8 % în UE, în 2018), această situație datorându-se, în principal, numărului insuficient de structuri de îngrijire a copiilor și proporției ridicate a femeilor care au sarcini de îngrijire neremunerate. Astfel cum sunt concepute în prezent, furnizarea de servicii de îngrijire a copiilor și concediile din motive familiale nu contribuie suficient la egalitatea de șanse între femei și bărbați pe piața muncii. Realizarea unor investiții suplimentare în servicii cu normă întreagă de îngrijire a copiilor și în școli cu program prelungit ar permite unui număr mai mare de femei să lucreze cu normă întreagă și ar contribui la valorificarea mai eficientă a potențialului de participare pe piața forței de muncă al femeilor și la îmbunătățirea productivității și a creșterii favorabile incluziunii pe termen lung. Munca cu fracțiune de normă a femeilor explică, de asemenea, o parte importantă a diferenței de remunerare neajustate între femei și bărbați, care rămâne vizibil peste media UE (19,9 % în Austria, comparativ cu 16,0 % în UE, în 2017). Alte cauze importante ale acestui decalaj sunt suprareprezentarea femeilor în sectoarele slab plătite, segregarea legată de alegerea educației, subreprezentarea femeilor în funcțiile de conducere și de supraveghere, precum și întreruperile de carieră. În general, diferența semnificativă dintre bărbați și femei în ceea ce privește veniturile din pensii (40,5 % în Austria, comparativ cu 35,2 % în UE, în 2017) este, în mare parte, rezultatul acestor inegalități de gen în ceea ce privește veniturile, apărute pe parcursul vieții profesionale. În plus, persoanele cu locuri de muncă precare, dintre care majoritatea sunt femei, nu beneficiază de indemnizații de șomaj. Rata ridicată a șomajului în rândul persoanelor cu un nivel scăzut de calificare indică un potențial insuficient exploatat al pieței forței de muncă. Mai mult de 44 % din numărul total al șomerilor au absolvit doar ciclul primar de învățământ (până la învățământul secundar inferior, „Pflichtschule”). Politicile active în domeniul pieței forței de muncă, menite să încurajeze mai multe persoane să lucreze sau să își caute un loc de muncă, inclusiv oportunitățile de învățare pe tot parcursul vieții, rămân esențiale pentru valorificarea potențialului forței de muncă al lucrătorilor care provin din familii de migranți și al adulților cu un nivel scăzut de calificare. Implicarea partenerilor sociali în procesul de luare a deciziilor pentru aceste politici a fost pusă în discuție, în ciuda faptului că este, în mod tradițional, puternică.

(13)Penuria de lucrători calificați arată că trebuie să se investească mai mult în educația și formarea generale. Rezultatele în materie de educație pentru studenții defavorizați nu s-au îmbunătățit. Se menține un decalaj mare între rezultatele studenților care provin din familii de migranți și rezultatele celorlalți studenți. Testarea națională din 2016 a confirmat faptul că nivelul competențelor de bază rămâne o provocare, întrucât aproximativ un sfert dintre elevii de clasa a 8-a nu fac față sau fac față doar parțial standardelor de învățământ în limba germană. Rezultatele pentru elevii care provin dintr-un mediu socioeconomic defavorizat sau/și din familii de migranți s-au îmbunătățit foarte puțin în cadrul testelor naționale. Testarea internațională recentă a confirmat, de asemenea, accentuarea decalajului în materie de competențe de citire pentru elevii care provin dintr-un mediu socioeconomic defavorizat sau din familii de migranți. În cadrul Programului privind evaluarea internațională a elevilor, elevii născuți în Austria au rezultate mai bune decât cei din prima generație de migranți, prezentând un decalaj ce corespunde unui număr de aproape trei ani de școlarizare. Reformele recente din domeniul educației subminează parțial eforturile de reformă anterioare și nu sunt conforme cu cele mai bune practici ale UE și ale OCDE. În acest context, dezvoltarea școlilor cu program continuu a încetinit, iar activitățile de monitorizare a parcursului profesional al elevilor și de repartizare a acestora în funcție de rezultate în cadrul învățământului școlar general se intensifică. Pentru a aborda rezultatele inegale în materie de educație, cauzate de situația socioeconomică sau de contextul de migrație, este necesar să se efectueze investiții. În timp ce Austria are rezultate peste media de la nivelul UE în ceea ce privește competențele digitale ale cetățenilor săi, aceasta se află în urma țărilor cu cele mai bune rezultate. Economia se confruntă cu o penurie din ce în ce mai mare de lucrători calificați în domeniul informatic, deoarece cererea tot mai mare nu este satisfăcută de o ofertă suficientă de absolvenți de studii informatice.

(14)Austria este o țară care investește masiv în cercetare și dezvoltare, având obiective naționale ambițioase. Cu toate acestea, rezultatele în materie de cercetare și inovare nu sunt la nivelul rezultatelor liderilor UE în domeniul inovării 7 . Sporirea investițiilor în cercetare și dezvoltare nu se traduce integral prin rezultate în materie de inovare și printr-o creștere a productivității. În special, Austria are rezultate slabe în ceea ce privește ocuparea forței de muncă în întreprinderile inovatoare cu creștere rapidă. Investițiile în cercetare și dezvoltare ar fi mai eficiente dacă ar fi transpuse pe deplin în excelență științifică și inovare revoluționară. În acest scop, ar trebui create legături mai multe și mai bune între știință și mediul de afaceri și ar trebui încurajată cooperarea între diferitele regiuni și cu alte țări în ceea ce privește prioritățile în materie de specializare inteligentă. În plus, efectuarea unor investiții suplimentare ar putea genera o creștere semnificativă a productivității și rezultate importante în materie de inovare, inclusiv în materie de ecoinovare, capacitate de inovare a întreprinderilor mici și mijlocii și active necorporale complementare.

(15)Deși Austria înregistrează rezultate peste media UE în ceea ce privește progresul global în materie de digitalizare, aceasta nu atinge nivelul liderilor UE în domeniul inovării. Acest lucru este valabil atât pentru utilizarea tehnologiilor digitale, cât și pentru dezvoltarea acestora. Sectorul informației și tehnologiei din Austria este relativ mic și nu a cunoscut aceeași creștere ca sectoarele similare din țările considerate a fi „lideri în domeniul inovării”. În plus, zonele rurale nu dispun de conectivitate de mare viteză, ceea ce sporește decalajul dintre regiuni în ceea ce privește digitalizarea și capacitățile de inovare. Există, de asemenea, lacune semnificative în ceea ce privește infrastructura digitală în școli, de exemplu pentru acoperirea rețelelor locale cu acces pe suport radio. Relansarea strategiei globale de digitalizare a Austriei oferă oportunitatea de a adopta obiective și indicatori și, de asemenea, de a monitoriza progresele înregistrate în ceea ce privește investițiile publice și private necesare în domeniul digitalizării.

(16)Creșterea eficienței energetice și a ponderii energiei din surse regenerabile ar consolida potențialul de creștere durabilă al Austriei și ar contribui la atingerea obiectivelor sale pentru 2030 în materie de climă și energie. Soluțiile disponibile sunt utilizate doar sporadic, iar investițiile publice în cercetare și dezvoltare în domeniul mediului și al energiei sunt sub media UE. Îmbunătățirea eficienței energetice și utilizarea energiei din surse regenerabile în întreprinderile mici și mijlocii ar contribui la reducerea consumului de energie. Investițiile în renovarea clădirilor, producția de energie electrică din surse regenerabile și mobilitatea durabilă ar putea oferi un impuls semnificativ economiei austriece. Tranziția către o economie circulară necesită o strategie globală și investiții mai mari din partea întreprinderilor.

(17)În pofida unei creșteri recente, legate de climatul economic favorabil, Austria nu a reușit, până în prezent, să relanseze creșterea productivității totale a factorilor de producție și să depășească stagnarea din ultimul deceniu în ceea ce privește acest factor esențial de creștere economică și competitivitate. Pârghiile de sprijinire a creșterii productivității se referă la digitalizarea întreprinderilor, la creșterea economică a întreprinderilor și la concurența în sectorul serviciilor. Cu toate că întreprinderile mai mari din Austria adoptă tehnologii și modele de afaceri digitale într-un ritm bun, întreprinderile mai mici rămân în urmă. Digitalizarea întreprinderilor mai mici, inclusiv a microîntreprinderilor, este deosebit de importantă, deoarece acestea constituie coloana vertebrală a economiei austriece. Adoptarea pe scară largă a programului „KMU Digital” reflectă cererea și interesul întreprinderilor mici și mijlocii în obținerea de consiliere privind digitalizarea. Prelungirea și extinderea acestui program, precum și orientarea viitoare, în cadrul strategiei globale de digitalizare a Austriei, a politicilor către digitalizarea întreprinderilor ar contribui la îndeplinirea obiectivului sus-menționat.

(18)Întreprinderile nou-înființate, cele în curs de extindere și, în special, întreprinderile foarte inovatoare din Austria se confruntă în continuare cu provocări structurale. Austria se situează în urma unor țări europene care prezintă rezultate comparabile în ceea ce privește ocuparea forței de muncă în cadrul întreprinderilor inovatoare cu creștere rapidă. Acest lucru indică necesitatea de a îmbunătăți condițiile de extindere a întreprinderilor inovatoare, care se confruntă în continuare cu obstacole, cum ar fi un context al capitalului de risc mai puțin dezvoltat și divers decât în țările care sunt „lideri în domeniul inovării”. Finanțarea în etapele ulterioare, cum ar fi finanțarea sub forma capitalului de risc și accesul la piețele publice de capital pentru extinderea societăților comerciale, reprezintă un blocaj. Segmentul întreprinderilor mici și mijlocii al Bursei de valori din Viena, recent înființat, reprezintă un pas în direcția bună. Întreprinderile care înregistrează o creștere rapidă sunt esențiale pentru răspândirea noilor tehnologii și a modelelor de afaceri, inclusiv a celor digitale și, prin urmare, pentru creșterea productivității.

(19)În ceea ce privește exercitarea serviciilor pentru întreprinderi și a profesiilor reglementate, în Austria există multe bariere în calea accesului, precum și norme restrictive. Printre acestea se numără cerințe specifice privind structura acționariatului, un număr mare de activități rezervate și restricții interdisciplinare. Barierele de reglementare, în special în ceea ce privește funcționarea zilnică a magazinelor, contribuie la dezvoltarea relativ slabă a sectorului comerțului cu amănuntul din Austria. Sarcina administrativă considerabilă rămâne o preocupare presantă pentru întreprinderile din Austria. Eforturile continue de reducere a sarcinii administrative și evaluarea planificată a Legii austriece privind licențele comerciale (Gewerbeordnung) sunt instrumente importante pentru îmbunătățirea mediului de afaceri. Creșterea concurenței în sectorul serviciilor ar contribui, de asemenea, la abordarea provocărilor cu care se confruntă Austria în ceea ce privește răspândirea tehnologiilor și a modelelor de afaceri digitale.

(20)Programarea fondurilor UE pentru perioada 2021-2027 ar putea contribui la eliminarea unora dintre lacunele identificate în recomandări, în special în domeniile vizate de anexa D la raportul de țară 8 . Aceasta i-ar permite Austriei să utilizeze în mod optim fondurile respective în ceea ce privește sectoarele identificate, ținând seama de disparitățile regionale.

(21)În contextul semestrului european 2019, Comisia a efectuat o analiză cuprinzătoare a politicii economice a Austriei, pe care a publicat-o în raportul de țară pentru 2019. De asemenea, Comisia a evaluat Programul de stabilitate pentru 2019 și Programul național de reformă pentru 2019, precum și măsurile luate ca urmare a recomandărilor adresate Austriei în anii precedenți. Comisia a ținut seama nu numai de relevanța acestora pentru o politică bugetară și socioeconomică sustenabilă în Austria, ci și de conformitatea acestora cu normele și orientările Uniunii. Acest lucru reflectă necesitatea de a consolida guvernanța economică globală a Uniunii prin oferirea unei contribuții la nivelul Uniunii la deciziile naționale viitoare.

(22)Consiliul a examinat Programul de stabilitate pentru 2019 prin prisma acestei evaluări și a emis un aviz 9 conform căruia este de așteptat ca Austria să respecte Pactul de stabilitate și de creștere.

RECOMANDĂ ca, în 2019 și în 2020, Austria să întreprindă acțiuni astfel încât: