COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 23.7.2019

COM(2019) 352 final

COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR EMPTY

Intensificarea acțiunii UE pentru protejarea și refacerea pădurilor la nivel mondial

{SWD(2019) 307 final}

I. Prezentarea contextului

Starea pădurilor la nivel mondial

Pădurile sunt indispensabile. Ele sunt plămânii noștri și sistemul de menținere a funcțiilor noastre vitale, acoperind 30 % din suprafața terestră și găzduind 80 % din biodiversitate. Pădurile ne asigură aerul pe care îl respirăm, prin captarea dioxidului de carbon din atmosferă. Pădurile oferă o infrastructură organică vitală pentru unele dintre cele mai dense și mai diverse ecosisteme ale planetei. Acestea oferă mijloace de subzistență și venituri pentru aproximativ 25 % din populația lumii, dețin valori culturale, sociale și spirituale și reprezintă o mare parte a terenurilor populate în mod tradițional de populațiile indigene.

În prezent, pădurile lumii sunt grav amenințate din cauza defrișărilor I și a degradării pădurilor II , în perioada 1990-2016 înregistrându-se o reducere a suprafeței împădurite de 1,3 milioane de kilometri pătrați; aceasta este echivalentul a 800 de terenuri de fotbal de suprafață împădurită care dispar în fiecare oră III . Pentru a proteja sănătatea umană și bunăstarea și pentru a orienta societățile noastre în direcția dezvoltării durabile, este necesar să colaborăm cu ceilalți pentru a inversa această tendință și trebuie să protejăm și să refacem pădurile lumii.

Amenințările la adresa pădurilor lumii reprezintă una dintre cele mai mari provocări în materie de durabilitate din zilele noastre. Defrișarea este o cauză principală a reducerii biodiversității IV . Emisiile generate din exploatarea terenurilor și din schimbarea destinației terenurilor, în special ca urmare a defrișărilor, reprezintă a doua cauză principală a schimbărilor climatice, după arderea combustibililor fosili. Acestea reprezintă aproape 12 % din toate emisiile de gaze cu efect de seră, iar adoptarea unor măsuri în acest domeniu este importantă pentru combaterea schimbărilor climatice V . Defrișările pot avea, de asemenea, un impact devastator asupra mijloacelor de subzistență ale celor mai vulnerabile populații, inclusiv ale populațiilor indigene, care se bazează în mare măsură pe ecosistemele forestiere VI .

UE a pus în aplicare o serie de măsuri cu și fără caracter normativ pentru a aborda provocările legate de defrișări și de degradarea pădurilor. Deși suprafața împădurită din UE a crescut în ultimele decenii (a se vedea caseta 1), defrișările din alte regiuni, în special din zonele tropicale, continuă la niveluri alarmante VII .

În pofida tuturor eforturilor depuse până în prezent, obiectivele de conservare și utilizare durabilă a pădurilor nu pot fi atinse de politicile actuale. Prin urmare, intensificarea măsurilor de protejare a pădurilor existente, gestionarea durabilă a pădurilor, precum și crearea în mod activ și durabil a unor noi suprafețe împădurite trebuie să joace un rol esențial în politicile noastre de creștere durabilă. Pădurile primare XI necesită o atenție deosebită, întrucât sunt unice și de neînlocuit, fiind cele mai afectate de defrișări. Împădurirea și refacerea XII terenurilor forestiere degradate pot contribui la reducerea presiunii asupra pădurilor naturale și pot constitui o metodă suplimentară de apărare eficientă în lupta noastră împotriva schimbărilor climatice. Cu toate acestea, pădurile nou-plantate nu pot să înlocuiască pădurile primare, care au stocuri mari de carbon și se remarcă prin vechimea lor, proprietățile ecologice unice și protecția clară pe care o oferă biodiversității XIII .

Măsurile viitoare ale UE destinate protejării pădurilor ar fi în concordanță cu acordurile și angajamentele internaționale, care recunosc pe deplin necesitatea unor acțiuni ambițioase pentru inversarea tendinței de defrișare. Acordul de la Paris privind schimbările climatice și Planul strategic global pentru biodiversitate 2011-2020, adoptate în cadrul Convenției ONU privind diversitatea biologică, precum și obiectivele de la Aichi privind biodiversitatea promovează eforturile de gestionare durabilă, protecție și refacere a pădurilor XIV . Reducerea pierderilor și a degradării pădurilor este una dintre prioritățile Planului strategic pentru păduri al ONU XV . Consolidarea eforturilor de gestionare durabilă a pădurilor se află, de asemenea, în centrul Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă a ONU, deoarece pădurile joacă un rol multifuncțional care sprijină realizarea majorității obiectivelor de dezvoltare durabilă.

Figura 1 - Produse și servicii forestiere care sprijină obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU

Figura 2 - Impactul defrișărilor asupra obiectivelor de dezvoltare durabilă

Factori ai defrișării și degradării pădurilor

Defrișarea și degradarea pădurilor sunt determinate de mulți factori diferiți. Cererea din ce în ce mai mare de alimente, furaje, bioenergie, lemn și alte produse de bază din partea unei populații mondiale în creștere, în combinație cu un nivel scăzut al productivității și al eficienței utilizării resurselor, pun o presiune tot mai mare asupra exploatării terenurilor și amenință conservarea pădurilor la nivel mondial. Aproximativ 80 % dintre defrișările din întreaga lume sunt cauzate de extinderea terenurilor utilizate pentru agricultură XVI . Expansiunea urbană, dezvoltarea infrastructurii și mineritul sunt, de asemenea, factori care cauzează defrișări.

Figura 3 - Anul în care se estimează că pădurile primare umede XVII vor dispărea

Printre factorii care duc la defrișări se mai numără și lipsa unor politici viabile (cum ar fi amenajarea integrată a teritoriului, proprietatea funciară și drepturile funciare clare), guvernanța defectuoasă și lipsa asigurării respectării legii, activitățile ilegale XVIII și lipsa investițiilor în gestionarea durabilă a pădurilor. Impactul negativ asupra pădurilor poate apărea și în cazul în care destinația pășunilor sau a terenurilor agricole utilizate anterior pentru piețele de produse alimentare și hrană pentru animale se schimbă, iar pășunile sau terenurile respective încep să fie utilizate pentru producția de combustibili din biomasă (schimbare indirectă a utilizării terenurilor – ILUC).

Degradarea pădurilor este mai dificil de cuantificat. Printre factorii direcți ai degradării pădurilor se numără exploatarea nedurabilă a resurselor forestiere, de exemplu în scopul utilizării ca energie în gospodării, precum și evenimentele naturale, cum ar fi incendiile și dăunătorii. Sunt necesare acțiuni în acest sens, deoarece cererea de lemn utilizat drept combustibil va continua să crească, iar în 2030 se estimează că 2,8 miliarde de persoane vor depinde de această sursă de combustibil, comparativ cu 2 miliarde – cât se înregistrează în prezent XIX .

Cu toate că cea mai mare parte a produselor de bază asociate cu defrișările și degradarea pădurilor sunt consumate la nivel local sau regional, UE importă XX produse precum ulei de palmier XXI , carne, soia, cacao, porumb, lemn, cauciuc XXII , inclusiv sub formă de produse prelucrate sau servicii. Analizând produsele asociate cu defrișarea XXIII ca parte din consumul final total, consumul la nivelul UE reprezintă aproximativ 10 % din cota la nivel mondial XXIV .

De la provocare la oportunitate: UE ca deschizător de drumuri la nivel mondial

Dispariția și degradarea pădurilor au atras atenția întregii lumi. Pe termen lung, defrișările și degradarea pădurilor nu reprezintă doar o amenințare la adresa economiei, ci chiar la adresa umanității.

Nu există o soluție universal valabilă. Combaterea defrișărilor și instituirea unei gestionări durabile a pădurilor constituie provocări complexe. Sunt necesare soluții specifice pentru fiecare țară și regiune, prin stabilirea unui obiectiv general dublu de protejare a pădurilor existente, în special a pădurilor primare și a suprafețelor împădurite din ce în ce mai durabile, cu o biodiversitate bogată, la nivel mondial.

Este clar că doar acțiunile UE nu sunt suficiente pentru a inversa tendința defrișărilor. În demersul său, UE trebuie să facă parte dintr-o alianță mondială. 

UE a dezvoltat deja parteneriate cu alte țări pentru a reduce presiunea asupra pădurilor și a combate defrișările.

În 2008, Comisia Europeană a publicat o Comunicare privind defrișările XXVIII , în care a stabilit un obiectiv la nivelul UE de a stopa procesul de reducere a suprafețelor împădurite la nivel mondial până în 2030 și de a reduce defrișările brute ale pădurilor tropicale cu 50 % până în 2020. Aceasta a identificat modalități de îmbunătățire a politicilor UE pentru a contribui la protejarea pădurilor la nivel mondial, prin utilizarea noilor cunoștințe și instrumente științifice.

Acordurile de liber schimb cuprinzătoare ale UE includ capitole privind comerțul și dezvoltarea durabilă, cu dispoziții obligatorii privind protecția mediului, schimbările climatice, biodiversitatea și pădurile, inclusiv obligația de a asigura punerea în aplicare eficientă a acordurilor multilaterale în materie de mediu, cum ar fi Acordul de la Paris și Convenția privind diversitatea biologică.

Viziunea strategică pe termen lung a Comisiei Europene „O planetă curată pentru toți” pentru o economie neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei până în 2050 XXIX recunoaște că îmbunătățirea absorbanților naturali pe care îi reprezintă pădurile, solurile, terenurile agricole și zonele umede costiere este esențială pentru a aborda cu succes schimbările climatice. Directiva UE privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile XXX include criterii obligatorii de durabilitate pentru a evita impactul exploatării directe a terenurilor asociat cu biocombustibilii consumați în UE.

Consensul european privind dezvoltarea XXXI vizează eradicarea sărăciei, în special prin ecosisteme care funcționează bine pentru a sprijini tranziția către o economie verde. Acesta promovează lanțurile valorice agricole durabile pentru stoparea, prevenirea și inversarea defrișărilor.

De asemenea, UE sensibilizează consumatorii cu privire la nevoia de a reduce amprenta asupra terenurilor reprezentată de consumul nostru și încurajează cetățenii să consume produse provenite din lanțuri de aprovizionare care „nu implică defrișări”, adică cele care nu cauzează defrișări în mod direct sau indirect.

În pofida acestor eforturi, este puțin probabil ca obiectivul UE de a reduce defrișările brute ale pădurilor tropicale cu 50 % până în 2020 să fie îndeplinit XXXII și, prin urmare, trebuie să ne intensificăm acțiunile și să ne asumăm un rol și mai puternic de lider în ceea ce privește protejarea și refacerea pădurilor la nivel mondial.

Pădurile oferă servicii ecosistemice importante societății, cum ar fi aer curat, reglementarea debitului apei, sechestrarea carbonului, protecția solurilor împotriva eroziunii hidrologice și eoliene, furnizarea de habitate pentru animale și plante, refacerea terenurilor degradate și reziliența la dezastre și la schimbările climatice. Prin aceste funcții, pădurile atenuează riscul de apariție a conflictelor regionale, reduc fluxurile de migrație și cresc producția activităților agricole și bunăstarea comunităților locale.

Refacerea pădurilor degradate și plantarea de noi păduri au fost identificate ca măsuri eficiente de suplimentare a eforturilor de stopare a defrișărilor. Astfel de zone reîmpădurite pot oferi beneficii multiple dacă sunt planificate și puse în aplicare în mod corespunzător (de exemplu, prin evitarea înlocuirii altor destinații legitime și durabile ale terenurilor), respectând pe deplin principiile ecologice favorabile biodiversității. Acestea pot servi drept zone tampon pentru pădurile primare, pot proteja solurile, acumula apă curată și asigura diversitatea genetică. De asemenea, plantarea copacilor la scară largă ar contribui în mod semnificativ la atenuarea schimbărilor climatice XXXIII . Unele căi de urmat identificate de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice pentru limitarea încălzirii globale la 1,5 °C ar necesita o creștere a suprafeței pădurilor cu până la aproximativ 1 miliard de hectare până în 2050 comparativ cu 2010 XXXIV .

În plus, protejarea pădurilor existente și îmbunătățirea durabilă a suprafețelor împădurite pot oferi mijloace de subzistență, pot crește veniturile comunităților locale și pot permite dezvoltarea unor bioeconomii durabile. Pădurile reprezintă un sector economic verde promițător, care are potențialul de a crea între 10 și 16 milioane de locuri de muncă durabile și decente la nivel mondial XXXV .

UE va continua să își dezvolte și să disemineze cunoștințele și experiența, asigurându-se că proiectele de gestionare durabilă a pădurilor, de împădurire și reîmpădurire țin seama de condițiile locale de mediu, sociale și economice. De asemenea, UE va continua să partajeze soluții, cum ar fi diversificarea surselor de energie curate, care reduc presiunea asupra pădurilor, obținerea lemnului din surse durabile și proiectele de turism ecologic bazate pe păduri naturale cu o biodiversitate bogată.

II. Obiective și domeniu de aplicare

Obiectivul prezentei comunicări este de a propune noi modalități de intensificare a acțiunii UE în vederea protejării pădurilor la nivel mondial, în special a pădurilor primare, și a refacerii pădurilor într-un mod durabil și responsabil. Scopul general este de a proteja și de a crește suprafața împădurită la nivel mondial pentru a îmbunătăți starea de sănătate și mijloacele de subzistență ale oamenilor și pentru a asigura o planetă sănătoasă pentru copiii și nepoții noștri. 

Intensificarea acțiunii UE este în concordanță cu obiectivul UE de a stopa procesul de reducere a suprafețelor împădurite la nivel mondial până în 2030 și cu angajamentele internaționale existente ale UE. Aceasta răspunde solicitărilor Parlamentului European XXXVI , ale Consiliului și ale părților interesate din sectoarele privat și public XXXVII .

Prezenta comunicare propune un nou set de acțiuni și aspirații, pornind de la Strategia UE pentru păduri, din 2013 , Strategia UE în domeniul biodiversității pentru 2020 XXXVIII , cel de al 7­lea program de acțiune pentru mediu XXXIX , precum și de la viziunea strategică pe termen lung a Comisiei „O planetă curată pentru toți” pentru o economie neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei până în 2050. 

Documentul de reflecție al Comisiei „Către o Europă durabilă până în 2030” XL subliniază că defrișările „nu [sunt] problema altcuiva”. Acesta evidențiază faptul că, la nivelul UE, consumul de alimente și de furaje reprezintă unul dintre principalii factori ai impactului asupra mediului, creând o presiune ridicată asupra pădurilor în țările din afara UE și accelerând defrișările. Prin urmare, consumul de produse din lanțurile de aprovizionare din UE care nu implică defrișări ar trebui încurajat, atât prin intermediul măsurilor cu caracter normativ, cât și fără caracter normativ, după caz.

Stoparea defrișărilor și a degradării pădurilor, în combinație cu refacerea durabilă, activitățile de împădurire și reîmpădurire, oferă oportunități de dezvoltare economică. Aceasta necesită acordarea unei atenții deosebite producției și consumului durabil de produse agricole și forestiere. Vor fi necesare acțiuni la nivel internațional, național, regional și local, precum și investiții semnificative.

Prin urmare, prezenta comunicare propune o abordare bazată pe parteneriat - o cooperare strânsă cu țările producătoare și consumatoare, precum și cu întreprinderile și cu societatea civilă. Astfel de parteneriate pot facilita acțiunile care promovează guvernanța terenurilor, gestionarea durabilă a pădurilor și reîmpădurirea, transparența lanțurilor de aprovizionare, monitorizarea eficientă, finanțarea durabilă și cooperarea multilaterală. Acțiunile identificate în prezenta comunicare pot fi benefice și pentru alte ecosisteme naturale, întrucât pierderea acestora este, în mare măsură, cauzată de aceiași factori care cauzează și reducerea suprafețelor împădurite XLI .

Pentru elaborarea prezentei comunicări, Comisia s-a consultat amplu cu părțile interesate XLII , inclusiv prin intermediul a două conferințe, organizate în 2014 și 2017, și al unei consultări publice deschise în 2019. Baza de dovezi pentru prezenta comunicare a fost completată prin trei studii, în special „Studiul de fezabilitate privind opțiunile de consolidare a acțiunii UE împotriva defrișărilor”, publicat în februarie 2018, care a identificat lacunele existente și a evaluat politicile suplimentare posibile. De exemplu, deși Planul de acțiune FLEGT al UE abordează tăierile ilegale de arbori și contribuie la consolidarea guvernanței în domeniul forestier, acesta nu abordează și defrișările cauzate de expansiunea agricolă. Directiva UE privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile menționează criteriile de durabilitate care trebuie îndeplinite de materiile prime pentru biocarburanți lichizi și de anumite surse de biomasă utilizate pentru biogaz și combustibili solizi din biomasă pentru a beneficia de sprijin financiar și de reglementare. Cu toate acestea, directiva nu acoperă utilizarea altor produse de bază decât biocombustibilii.

Întrucât mandatul actual al Comisiei se apropie de sfârșit, prezenta comunicare nu va putea stabili un plan definitiv pentru următoarea Comisie. Cu toate acestea, provocările cu care ne confruntăm sunt destul de urgente pentru a justifica o analiză serioasă a problemelor, o discuție cu privire la modalitatea de abordare a acestora, identificarea unei serii de propuneri care pot fi prezentate imediat și elaborarea unor răspunsurilor de natură normativă și financiară asupra cărora trebuie să decidă viitoarea conducere politică a Comisiei.

III. Cinci priorități pentru a intensifica acțiunea UE împotriva defrișărilor și a degradării pădurilor

Prioritatea 1: reducerea amprentei asupra terenurilor a consumului din UE și încurajarea, în UE, a consumului de produse provenite din lanțuri de aprovizionare care nu implică defrișări

În ultimul deceniu, Comisia a întreprins acțiuni pentru a crește sensibilizarea la nivel politic cu privire la defrișări și degradarea pădurilor. Au fost introduse atât măsuri voluntare, cât și obligatorii, în domenii precum etichetarea de mediu, raportarea durabilă, drepturile omului, procesul de diligență, investițiile și finanțările durabile, achizițiile publice și responsabilitatea socială a întreprinderilor/comportamentul responsabil în afaceri. Deși aceste acțiuni au avut un anumit impact, puține s-au concentrat în mod specific pe defrișări, degradarea pădurilor și reîmpădurire. De asemenea, deși angajamentele voluntare din sectorul privat de a contribui la abordarea defrișărilor s-au înmulțit în ultimii ani, punerea în aplicare și transparența acestor eforturi ar putea fi îmbunătățite în continuare.

UE a început, de asemenea, să abordeze riscul defrișărilor care rezultă din utilizarea crescută a biocombustibililor. Directiva (UE) 2018/2001 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile XLIII include, pe lângă criteriile obligatorii de durabilitate, reguli pentru a reduce la minimum riscul defrișărilor și stabilește un plafon global pentru calcularea utilizării biocombustibililor produși din culturi alimentare și furajere în cadrul obiectivelor privind energia din surse regenerabile. Regulamentul delegat (UE) 2019/807 al Comisiei XLIV include criterii pentru stabilirea materiilor prime care prezintă riscuri ridicate din perspectiva schimbării indirecte a destinației terenurilor (ILUC), în cazul cărora se observă o expansiune semnificativă a suprafeței de producție în detrimentul terenurilor care stochează cantități ridicate de carbon. Posibilitatea de a lua în considerare biocombustibilii din materiile prime care prezintă riscuri din perspectiva ILUC la calcularea ponderii naționale globale a energiei din surse regenerabile va fi limitată pentru perioada 2021-2023 și eliminată treptat până, cel mai târziu, în 2030.

Pentru a încuraja, la nivelul UE, consumul de produse din lanțuri de aprovizionare care nu implică defrișări, trebuie să facilităm identificarea, promovarea și achiziția acestor produse pentru furnizori, producători, distribuitori, consumatori și autorități publice. Exemple bune de politici ale UE menite să îmbunătățească transparența lanțului de aprovizionare sunt Regulamentul (UE) nr. 995/2010 de stabilire a obligațiilor care revin operatorilor care introduc pe piață lemn și produse din lemn (cunoscut și ca Regulamentul UE privind lemnul) și Regulamentul (UE) nr. 1169/2011 privind informarea consumatorilor cu privire la produsele alimentare, care le permite să identifice diferitele uleiuri vegetale conținute de produse. Printre alte instrumente se numără eticheta ecologică a UE, achiziția publică verde și alte inițiative în contextul economiei circulare. Instrumente precum amprenta de mediu a produselor și amprenta de mediu a organizațiilor pot, de asemenea, să contribuie la o mai bună evaluare a presiunilor unor diferite categorii de produse asupra defrișărilor. Totuși, aceste inițiative s-ar putea concentra mai specific asupra promovării împăduririi și asupra luptei împotriva defrișărilor și a degradării pădurilor.

Sistemele de certificare și verificare pot, de asemenea, să joace un rol în sprijinirea lanțurilor de aprovizionare durabile, dacă se respectă standarde înalte. Comisia a elaborat un ghid XLV pentru Regulamentul UE privind lemnul, care abordează rolul sistemelor de verificare a părților terțe în cadrul evaluării și atenuării riscurilor. De asemenea, în 2018, un studiu a analizat standardele de durabilitate pentru uleiul de palmier și a sintetizat impactul inițiativelor existente asupra producției și consumului durabil de ulei de palmier XLVI . Standardele și sistemele de certificare care contribuie la identificarea și promovarea produselor de bază care nu implică defrișări ar trebui să fie consolidate, printre altele, prin intermediul unor studii referitoare la avantajele și deficiențele acestora și prin elaborarea unor orientări, inclusiv a unei evaluări bazate pe anumite criterii, menite să demonstreze credibilitatea și viabilitatea diferitelor standarde și sisteme. Aceste criterii ar trebui să abordeze aspecte precum robustețea certificării și a proceselor de acreditare, monitorizarea independentă, posibilitățile de monitorizare a lanțului de aprovizionare, cerințele privind protejarea pădurilor primare și a pădurilor cu o biodiversitate bogată și promovarea gestionării durabile a pădurilor.

De asemenea, consumatorii și producătorii ar trebui să fie mai bine informați cu privire la legătura dintre consumul de produse de bază și defrișări. Cetățenii ar trebui să fie încurajați, atât prin stimulente normative, cât și fără caracter normativ, să adopte regimuri alimentare mai echilibrate, sănătoase și hrănitoare XLVII și să reducă risipa alimentară. Acest stil de viață mai durabil va reduce presiunile asupra terenurilor și resurselor.

În plus, Comisia va consolida punerea în aplicare a următoarelor acțiuni în curs:

-efectuarea unei analize în colaborare cu părțile interesate relevante în vederea evaluării necesității de a solicita consiliilor de administrație să elaboreze și să prezinte o strategie de creștere durabilă, inclusiv să desfășoare un proces de diligență adecvat în întregul lanț de aprovizionare și obiective măsurabile legate de durabilitate XLVIII ;

-promovarea integrării aspectelor relevante pentru domeniul forestier în practicile de responsabilitate socială a întreprinderilor/de comportament responsabil în afaceri și promovarea transparenței și a asumării unor angajamente voluntare de către sectorul privat, în conformitate cu orientările internaționale;

-integrarea suplimentară a aspectelor legate de defrișări în cadrul inițiativei privind eticheta ecologică a UE, achiziția publică verde și al altor inițiative adoptate în contextul economiei circulare;

-sprijinirea în mod activ a elaborării și diseminării informațiilor și materialelor educative în scopul reducerii cererii de produse provenite din lanțuri de aprovizionare care ar putea implica defrișări și, totodată, creșterea cererii de produse din lanțurile de aprovizionare care nu implică defrișări;

-în contextul cadrului juridic în vigoare privind energia curată pentru toți europenii, abordarea aspectelor relevante privind energia din surse regenerabile și biocombustibilii, revizuirea în 2021 a tuturor aspectelor relevante din raportul care însoțește Regulamentul delegat (UE) 2019/807 al Comisiei și, dacă este cazul, revizuirea în 2023 a Regulamentului delegat (UE) 2019/807 pe baza celor mai recente dovezi disponibile;

-punerea în aplicare a Planului de lucru FLEGT al UE pentru perioada 2018-2022, în special consolidarea punerii în aplicare a Regulamentului UE privind lemnul.

Prioritatea 2: lucrul în parteneriat cu țările producătoare pentru a reduce presiunile asupra pădurilor și pentru a asigura faptul că acțiunile UE de cooperare pentru dezvoltare nu contribuie la defrișări

În concordanță cu principiile UE privind dezvoltarea și cooperarea, Comisia va lucra în parteneriat cu țările producătoare pentru a lupta împotriva defrișării și a degradării pădurilor. Din 2014, UE a investit în medie 1,2 miliarde EUR în fiecare an pentru a sprijini programele agricole din țările partenere care se confruntă cu provocări în acest domeniu. Investițiile s-au concentrat pe sprijinirea agriculturii reziliente la efectele schimbărilor climatice, pe intensificarea și diversificarea durabilă, pe agro-ecologie și pe agrosilvicultură. Comisia vizează să promoveze lanțuri valorice agricole durabile și transparente pe baza unei metodologii robuste XLIX , care să fie utilizată și în țările partenere. Acest lucru permite Comisiei să sprijine acțiunile de transformare a lanțurilor valorice de produse de bază, cum ar fi cafeaua, cacaua, uleiul de palmier și efectivele de animale.

De asemenea, Comisia a acordat o mai mare atenție gestionării durabile a pădurilor, ca instrument de a preveni, stopa și inversa tendința de reducere a suprafețelor împădurite și de degradare a pădurilor. Gestionarea durabilă a pădurilor înglobează obiective economice, de mediu și sociale pentru: (i) a asigura că pădurile își mențin valoarea productivă; (ii) a crește reziliența pădurilor la schimbările climatice; și pentru (iii) a susține serviciile ecosistemice furnizate de păduri (inclusiv conservarea biodiversității și sechestrarea carbonului). Gestionarea durabilă a pădurilor contribuie, de asemenea, la promovarea unei bioeconomii inovatoare și la valorificarea potențialului socio-economic ridicat al sectorului forestier. Investițiile în sectorul forestier generează mai mult decât dublul valorilor din alte sectoare ale economiei. Fiecare 100 de locuri de muncă create în sectorul forestier generează 153 de noi locuri de muncă în alte sectoare L .

Promovarea consumului și a producției durabile a produselor pe bază de lemn este un element-cheie al bioeconomiei. Din 2010, UE a investit peste 20 de milioane EUR în proiecte-pilot legate de industria forestieră prin programele sale „SWITCH To Green”. O evaluare din 2018 a concluzionat că sprijinul UE pentru dezvoltarea ecologică a întreprinderilor (în special, în Africa și Asia) a realizat „un impact ridicat în ceea ce privește adoptarea unor practici durabile de consum și producție, creșterea nivelurilor investițiilor și crearea de locuri de muncă verzi” LI .

Diversitatea biologică susține valoarea productivă a pădurilor și a serviciilor ecosistemice forestiere, fiind, prin urmare, esențială pentru a contracara degradarea pădurilor. UE a sprijinit crearea și gestionarea ariilor protejate, care au reprezentat un total de 14,7 milioane de hectare de păduri tropicale umede în 2018. De asemenea, UE a promovat instrumente inovatoare și eficiente de protejare a pădurilor, cum ar fi conservarea comunităților (în special, a populațiilor indigene) și abordarea bazată pe peisaj LII .

Activitățile ilegale creează un risc ridicat de defrișare. Prin urmare, este esențial să se abordeze factori precum guvernanța deficitară, iar acesta a fost un element-cheie al Planului de acțiune FLEGT al UE. Din 2003, planul de acțiune a contribuit la îmbunătățirea transparenței, a răspunderii, a reformei juridice, a incluziunii și a abordărilor participative în țările care au primit sprijin. Promovarea proprietății responsabile a terenurilor și pădurilor LIII rămâne o prioritate principală a politicii UE de cooperare și dezvoltare internațională. UE sprijină, în prezent, acțiuni de guvernanță a terenurilor în aproximativ 40 de țări în curs de dezvoltare și punerea în aplicare a Orientărilor voluntare privind guvernanța responsabilă a proprietății funciare, a pescuitului și a pădurilor în contextul securității alimentare naționale LIV în alte 18 țări. De asemenea, UE oferă sprijin direct apărătorilor drepturilor omului și ai drepturilor asupra terenurilor. În cadrul planului de acțiune al UE în materie de combatere a traficului cu specii sălbatice de faună și floră LV , implicarea autorităților și a comunităților locale crește eficiența și impactul eforturilor de combatere a infracționalității forestiere.

Acțiunile UE au contribuit la elaborarea și punerea în aplicare în țările producătoare a unor politici care au dus deja la o scădere a reducerii suprafeței împădurite și a degradării pădurilor. Pe baza experienței acumulate până în prezent, Comisia își va intensifica acțiunile existente și va elabora acțiuni suplimentare, precum cele evidențiate mai jos.

În plus, Comisia va consolida punerea în aplicare a următoarelor acțiuni în curs:

-intensificarea eforturilor menite să sprijine drepturile populației indigene și ale comunităților locale dependente de păduri, precum și să îi susțină pe apărătorii drepturilor de mediu, în conformitate cu Rezoluția 28/11 a Consiliului ONU pentru Drepturile Omului;

-consolidarea cadrului politic și de reglementare pentru promovarea gestionării durabile a pădurilor și a amenajării teritoriului, integrând totodată aspecte legate de biodiversitate și climă;

-promovarea refacerii peisajelor forestiere, precum și a proiectelor de reîmpădurire care integrează principii ecologice favorabile biodiversității, drepturilor populației locale, precum și mijloacelor de subzistență, prin furnizarea unor servicii ecosistemice îmbunătățite LVI ;

-continuarea sprijinirii acțiunilor de conservare a pădurilor prin crearea și gestionarea eficientă a ariilor forestiere protejate, ținând seama totodată de valorile de conservare ridicate LVII și de stocurile ridicate de carbon LVIII ;

-intensificarea acțiunilor orientate spre producția și utilizarea durabilă a combustibililor lemnoși pe baza experienței dobândite în urma inițiativei Alianța mondială împotriva schimbărilor climatice (AMSC+), continuând, totodată, promovarea altor forme de energie durabilă din surse regenerabile.

Prioritatea 3: consolidarea cooperării internaționale pentru a stopa defrișările și degradarea pădurilor și a încuraja refacerea pădurilor

Rolul de lider al UE în acest domeniu se reflectă în angajamentul său față de acțiunile multilaterale și prin intermediul Planului de acțiune FLEGT al UE. Acțiunile întreprinse doar de UE vor avea un impact limitat în reducerea defrișărilor și a degradării pădurilor, precum și în creșterea suprafețelor împădurite la nivel mondial. Prin urmare, este important să se consolideze cooperarea, să se încurajeze acțiunile coerente și să se evite reorientarea către alte regiuni ale lumii a comerțului cu produse provenite din lanțuri de aprovizionare care ar putea implica defrișări.

La nivel multilateral și bilateral, UE contribuie deja, în mod activ, la elaborarea politicilor și standardelor care abordează factorii defrișării și degradării pădurilor. În cadrul principalelor foruri internaționale, UE promovează o agendă mondială pentru utilizarea durabilă a resurselor naturale, dezvoltarea rurală, securitatea alimentară, gestionarea durabilă a pădurilor, reîmpădurire și refacerea zonelor forestiere degradate. De asemenea, UE lucrează prin intermediul organizațiilor interguvernamentale sectoriale, între țări și principalele părți interesate, precum și prin inițiative ca Grupul operativ pentru Africa rurală LIX , în cadrul cărora își partajează experiența și cunoștințele, explorând oportunități de dezvoltare a ocupării forței de muncă și a activităților generatoare de venituri. Aceste acțiuni conduc la inițiative privind utilizarea mai eficientă a resurselor naturale – producând mai mult cu mai puțin.

În calitate de partener comercial major, UE contribuie la creșterea și la dezvoltarea socio-economică a multor regiuni ale lumii, promovând totodată durabilitatea. În concordanță cu angajamentul ca politica comercială a UE să contribuie la gestionarea responsabilă a lanțurilor de aprovizionare LX , Comisia dorește să se asigure că toate noile acorduri comerciale cuprinzătoare ale UE includ dispoziții privind gestionarea durabilă a pădurilor și comportamentul responsabil în afaceri, precum și angajamente privind punerea în aplicare eficientă a Acordului de la Paris. Unele dintre acordurile comerciale existente ale UE includ deja dispoziții specifice privind promovarea comerțului cu produse forestiere care nu cauzează defrișări sau degradarea pădurilor și privind încurajarea conservării și a gestionării durabile a pădurilor LXI .

În plus, Comisia va consolida punerea în aplicare a următoarelor acțiuni în curs:

-evaluarea impactului acordurilor comerciale asupra defrișărilor în cadrul evaluărilor impactului asupra dezvoltării durabile și al altor evaluări relevante, pe baza unor evaluări ale impactului și a unor metodologii de evaluare solide;

-abordarea durabilității lanțurilor de aprovizionare, inclusiv a problemei defrișărilor și degradării pădurilor, în contextul activității organismelor internaționale relevante privind produsele de bază LXII  (de exemplu, cafea, cacao, lemn).

-În cadrul dialogurilor bilaterale cu principalele țări consumatoare și producătoare: (i) va face schimb de experiență și informații cu privire la politica și cadrele juridice respective; și (ii) va identifica activitățile comune care influențează evoluțiile politicilor, pe baza unei înțelegeri avansate a impactului defrișărilor și al degradării pădurilor.

Prioritatea 4: redirecționarea finanțării pentru a sprijini practici mai durabile de utilizare a terenurilor

Sunt necesare investiții semnificative pentru a aborda factorii defrișărilor, pentru a promova reîmpădurirea și împădurirea durabilă, precum și pentru a crește în mod activ suprafața împădurită la nivel mondial și pentru a crea mediul favorabil adoptării unor practici mai durabile LXIII . La nivel internațional, se recunoaște din ce în ce mai des faptul că piețele financiare au un rol de jucat în asigurarea unui viitor mai durabil și că acestea contribuie la punerea în aplicare a obiectivelor de dezvoltare durabilă ale ONU și a Acordului de la Paris. Este extrem de important să se redirecționeze fluxurile importante de finanțare privată în sectorul agricol, atât în țările promovate, cât și în cele care se califică pentru primirea ajutorului oficial pentru dezvoltare, către activitățile care nu implică defrișări. În același timp, este esențial să se elimine stimulentele și subvențiile financiare contraproductive.

Pentru perioada 2014-2020, Comisia a angajat peste 500 de milioane EUR pentru sprijinirea pădurilor din țările partenere. Deși aceasta este o sumă semnificativă, investițiile la această scară nu vor fi, în mod clar, suficiente pentru a realiza obiectivele stabilite în prezenta comunicare. Potrivit Secretariatului Forumului Națiunilor Unite pentru păduri LXIV , numai nevoile de finanțare pentru gestionarea durabilă a pădurilor se ridică la 60-140 de miliarde EUR pe an la nivel mondial. Pe lângă atragerea de noi finanțări publice, provocarea principală va consta în realizarea de investiții în domeniul forestier în concordanță cu dezvoltarea rezilientă la efectele schimbărilor climatice și care reduce emisiile de gaze cu efect de seră (articolul 2 din Acordul de la Paris).

În acest context, Planul UE de investiții externe (PIE) și mecanismele regionale de finanțare mixtă constituie instrumente eficiente de atragere a investițiilor private în sectoare precum energia, agricultura sau infrastructura. Deși aceste mecanisme de finanțare inovatoare pot fi atrăgătoare pentru sectorul privat în domenii în care rentabilitatea investiției este semnificativă, precum gestionarea durabilă a pădurilor, reîmpădurire și agrosilvicultură, ele sunt mai puțin potrivite pentru a sprijini investiții în protecția pădurilor, conservarea absorbanților de carbon și biodiversitate. Prin urmare, finanțarea publică adecvată pentru aceste scopuri va fi în continuare necesară pentru sprijinirea echilibrului dintre scopurile multiple ale pădurilor (producție, conservare, climă, mijloace de subzistență, pace și sănătate). Comisia s-a angajat, de asemenea, să asigure că proiectele din cadrul componentei pentru infrastructura durabilă a InvestEU LXV pentru perioada de finanțare 2021-2027 promovează durabilitatea și nu contribuie la schimbările climatice.

S-au făcut deja pași importanți. Aceștia includ Planul de acțiune al UE privind finanțarea creșterii durabile LXVI și regulamentele convenite la nivel politic privind indicii de referință pentru activitățile cu impact scăzut în ceea ce privește emisiile de carbon LXVII și privind informările referitoare la durabilitate LXVIII . Un alt pas important este propunerea de elaborare a unei taxonomii a UE LXIX pentru a stabili care sunt activitățile economice în cazul cărora se poate considera că contribuie în mod considerabil la atenuarea gazelor cu efect de seră, fără a dăuna în mod semnificativ oricărui obiectiv de mediu în scopul investițiilor.

Investițiile în sectoarele asociate cu defrișările pot expune investitorii la riscuri operaționale, juridice sau reputaționale. Prin urmare, investitorii ar trebui să fie încurajați să impulsioneze întreprinderile să adopte practici care nu implică defrișări sau să utilizeze lanțuri de aprovizionare care nu implică defrișări. Transparența sporită în întregul lanț de investiții LXX poate facilita astfel de schimbări în economia reală. Potrivit Directivei privind raportarea informațiilor nefinanciare, întreprinderilor mari din UE li se solicită deja să prezinte informații nefinanciare, inclusiv privind aspecte de mediu, sociale și referitoare la drepturile omului LXXI . Comisia intenționează să publice curând rezultatele unei verificări a adecvării cadrului UE privind raportarea întreprinderilor, inclusiv a Directivei privind raportarea informațiilor nefinanciare. Între timp, Comisia promovează bunele practici și analizează posibilitatea de adoptare a principiilor general acceptate în contabilitatea gestionării mediului, care vor consolida opțiunile de organizare corporativă și financiară privind identificarea și reducerea impactului asupra mediului și dependențelor, inclusiv asupra defrișărilor și degradării terenurilor LXXII . Aceasta include lucrările din cadrul Platformei pentru mediul de afaceri și biodiversitate și viitoarele platforme de contabilizare în domeniul mediului derivate din abordarea bazată pe parteneriat și sprijinite prin programul LIFE.

În plus, Comisia va consolida punerea în aplicare a următoarelor acțiuni în curs:

-integrarea aspectelor legate de defrișări, ca parte a evaluării proiectelor în sectoare în care aceste aspecte reprezintă parametri relevanți pentru evaluarea impactului proiectului;

-luarea în considerare a elaborării de orientări privind diferitele abordări de măsurare utilizate la nivelul UE și al statelor membre — și îmbunătățirea acestora — pentru a înțelege mai bine valoarea pădurilor și caracteristicile finanțării riscurilor forestiere;

-acordarea unei atenții deosebite defrișării în ceea ce privește punerea în aplicare a Planului de acțiune pentru finanțare durabilă, inclusiv în ceea ce privește crearea unei taxonomii UE pentru activitățile economice.

Prioritatea 5: sprijinirea disponibilității și a calității informațiilor privind pădurile și lanțurile de aprovizionare cu produse de bază, precum și a accesului la acestea. Sprijinirea cercetării și inovării

Pentru a dispune de politici forestiere eficiente sunt necesare informații fiabile privind resursele forestiere, starea acestora și modul în care sunt gestionate și utilizate. De asemenea, sunt necesare informații fiabile privind schimbarea destinației terenurilor. UE a sprijinit cercetarea și consolidarea capacităților în acest domeniu la nivel mondial, regional și național LXXIV . De asemenea, a sprijinit monitorizarea defrișărilor și a degradării pădurilor prin utilizarea datelor de observare a Pământului obținute din diverse surse.

Programul UE de observare și monitorizare a Pământului, Copernicus, oferă acces deplin, gratuit și deschis la datele de la sateliții Sentinel și la informațiile serviciilor Copernicus. Aceasta a contribuit la reducerea costurilor de monitorizare a indicatorilor obiectivelor de dezvoltare durabilă, precum indicatorul privind gestionarea durabilă a pădurilor. Copernicus este un instrument esențial pentru consolidarea sistemelor de monitorizare a pădurilor la nivel mondial sau național. De asemenea, Comisia pune în aplicare Strategia UE în domeniul bioeconomiei LXXV , inclusiv prin operarea unui Centru de cunoaștere privind bioeconomia și a unui sistem UE de monitorizare a bioeconomiei, care acoperă ecosistemele și serviciile acestora. Cu toate acestea, este necesar să se valorifice în continuare datele UE privind observarea Pământului și lanțurile de aprovizionare și să se combine capacitatea de cercetare și monitorizare pentru crearea unui sistem de alertă timpurie.

Este important să se încurajeze consumul de produse care provin din lanțuri de aprovizionare din UE ce nu implică defrișări și să se îmbunătățească evaluările impactului pe care îl are consumul din UE și din alte piețe asupra pădurilor la nivel mondial. Acest lucru necesită o mai bună monitorizare a fluxurilor comerciale la nivel național, regional și local, precum și un acces îmbunătățit la informații în timp util. În ultimii ani, au apărut o serie de inițiative LXXVI în acest sens, însă numai unele dintre aceste inițiative privind transparența lanțului de aprovizionare au fost implementate în platforme cu adevărat accesibile, care să poată alimenta procesul decizional al unei game largi de actori.

Programul-cadru de cercetare Orizont 2020 al UE a finanțat deja proiecte de cercetare și inovare semnificative în domenii relevante LXXVII . Cu toate acestea, sunt necesare mai multe cercetări și dovezi științifice pentru tranziția către practici de amenajare a teritoriului și lanțuri de aprovizionare mai durabile în vederea stopării defrișărilor și a degradării pădurilor. Aceste cercetări sunt necesare în domenii precum: atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea, identificarea și punerea în aplicare a unor soluții bazate pe natură LXXVIII , refacerea pădurilor și a peisajului (inclusiv împădurirea și reîmpădurirea), fluxurile comerciale și monitorizarea piețelor de produse de bază asociate cu defrișările și degradarea pădurilor. Comisia își va intensifica eforturile în ceea ce privește aceste aspecte, nu în ultimul rând prin următorul cadru de inovare și cercetare al UE, Orizont Europa. În plus, va sprijini schimbul de bune practici dintre UE și alte țări cu privire la aspecte precum energia din surse regenerabile, agricultura inteligentă și alte domenii relevante.

În plus, Comisia va consolida punerea în aplicare a următoarelor acțiuni în curs:

-asistarea țărilor producătoare în ceea ce privește monitorizarea progreselor înregistrate în punerea în aplicare a obiectivelor de politică, inclusiv: (i) componentele contribuțiilor stabilite la nivel național privind sectorul forestier; (ii) angajamentele legate de defrișări și producția legală și durabilă de produse de bază; și (iii) comerțul asociat;

-intensificarea eforturilor de îmbunătățire a disponibilității, calității și armonizării informațiilor fiabile privind resursele forestiere și schimbarea destinației terenurilor pentru a influența elaborarea politicilor de către o gamă largă de părți interesate, inclusiv în țările partenere;

-continuarea sprijinirii dezvoltării sistemelor informatice la nivel mondial LXXIX și regional LXXX pentru a monitoriza efectele incendiilor de pădure care distrug anual aproximativ 67 de milioane de hectare de păduri în întreaga lume LXXXI .

Concluzie

Comisia propune o listă de acțiuni inițiale și deschide calea pentru luarea în considerare și adoptarea unor măsuri suplimentare de către următoarea conducere politică a Comisiei.

Punerea în aplicare cu succes a prezentei comunicări va necesita un dialog constant între UE și partenerii săi din întreaga lume, implicarea puternică a sectorului privat și consultări active cu societatea civilă, astfel cum se descrie în anexa 2. De asemenea, va fi necesar să se mobilizeze resurse financiare semnificative.

Comisia invită Parlamentul European și Consiliul să aprobe prezenta comunicare și să se implice în mod activ în punerea în aplicare a acțiunilor propuse în aceasta, în strânsă cooperare cu toate părțile interesate relevante. Comisia va monitoriza modul de punere în aplicare a acțiunilor, va raporta cu privire la aceasta și va evalua dacă acțiunile abordează cu succes factorii defrișării și ai degradării pădurilor.

(I)

     Defrișarea înseamnă conversia pădurilor în alte destinații ale terenurilor, indiferent dacă este sau nu provocată de oameni (FAO 2018, Evaluarea resurselor forestiere globale 2020. Termeni și definiții. http://www.fao.org/3/I8661EN/i8661en.pdf ).

(II)

     Degradarea pădurilor înseamnă o reducere a capacității unei păduri de a furniza produse și servicii, ceea ce înseamnă o pădure care și-a pierdut, din cauza activităților umane, structura, funcția, componența speciilor sau productivitatea, asociate în mod normal cu un tip natural de pădure, care se așteaptă să fie găsit în zona respectivă. Prin urmare, o pădure degradată furnizează o cantitate redusă de produse și servicii din zona respectivă și menține doar o biodiversitate limitată. Biodiversitatea din pădurile degradate include multe componente neforestiere, care pot fi predominante în vegetația care se dezvoltă sub coronamentul copacilor. (Sursă: Convenția privind diversitatea biologică. https://www.cbd.int/forest/definitions.shtml și IPBES https://www.ipbes.net/glossary/forest-degradation )

(III)

     Cinci figuri referitoare la păduri, Banca Mondială. Disponibile la adresa: https://blogs.worldbank.org/opendata/five-forest-figures-international-day-forests  

(IV)

     Necesitatea de a diminua reducerea suprafețelor împădurite este subliniată în IPBES, 2019, Global assessment report on biodiversity and ecosystem services of the Intergovernmental Science- Policy Platform on Biodiversity and Ecosystem Services (Raportul global de evaluare privind biodiversitatea și serviciile ecosistemice al Platformei interguvernamentale științifico-politice privind biodiversitatea și serviciile ecosistemice). E. S. Brondizio, J. Settele, S. Díaz și H. T. Ngo (editori). Secretariatul IPBES, Bonn, Germania. https://www.ipbes.net/global-assessment-report-biodiversity-ecosystem-services.

(V)

     Smith P et al. (2014), Agricultură, silvicultură și alte destinații ale terenurilor (AFOLU). În: Climate Change 2014: Mitigation of Climate Change. Contribution of Working Group III to the Fifth Assessment Report of the Intergovernmental Panel on Climate Change (Schimbările climatice 2014: atenuarea schimbărilor climatice. Contribuția grupului de lucru III la cel de al cincilea raport de evaluare al Grupului interguvernamental privind schimbările climatice) [Edenhofer O et al. (Eds.)]. Cambridge University Press, Cambridge, Regatul Unit și New York, NY, SUA.

(VI)

     FAO, 2018. The State of the World’s Forests 2018 - Forest pathways to sustainable development (Starea pădurilor la nivel mondial - Modalități de dezvoltare durabilă în domeniul forestier), Roma. http://www.fao.org/3/a-i9535en.pdf  

(VII)

     Organizația Națiunilor Unite, 2017. Sustainable Development Goals Report 2017 (Raportul privind obiectivele de dezvoltare durabilă 2017). https://unstats.un.org/sdgs/files/report/2017/TheSustainableDevelopmentGoalsReport2017.pdf  

(VIII)

      https://ec.europa.eu/info/food-farming-fisheries/forestry/forestry-explained_ro  

(IX)

     FOREST EUROPE, 2015: State of Europe’s Forests 2015 (FOREST EUROPE, 2015: Starea pădurilor din Europa în 2015). https://www.foresteurope.org/docs/fullsoef2015.pdf

(X)

     Comunicare a Comisiei. O nouă strategie a UE pentru păduri și sectorul forestier. COM(2013) 659. https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX:52013DC0659 . A se vedea, de asemenea, Raportul Comisiei intitulat „Progresele înregistrate în implementarea strategiei UE pentru păduri «O nouă strategie a UE pentru păduri: în beneficiul pădurilor și al sectorului forestier»” COM(2018) 811. https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX:52018DC0811 .

(XI)

     O pădure primară este o pădure care nu a fost exploatată niciodată și s-a dezvoltat ca urmare a unor perturbări naturale și în cadrul unor procese naturale, indiferent de vechimea ei – https://www.cbd.int/forest/definitions.shtml  

(XII)

     Împădurirea înseamnă crearea unei păduri prin plantare și/sau însămânțare intenționată pe un teren care, până la momentul respectiv, a avut o destinație diferită, implică o schimbare a destinației terenurilor din terenuri neforestiere în terenuri forestiere (FAO 2018, Evaluarea resurselor forestiere globale 2020. Termeni și definiții. http://www.fao.org/3/I8661EN/i8661en.pdf ). Reîmpădurirea este refacerea unei păduri prin plantare și/sau însămânțare intenționată pe terenuri clasificate ca terenuri forestiere (ibid.). Regenerarea este definită ca o serie de măsuri pentru restabilirea proceselor ecologice, care accelerează recuperarea structurii pădurilor, a funcției ecologice și a nivelurilor de biodiversitate apropiate de cele tipice pădurii în stadiul de climax [Elliott, S., D. Blakesley și K. Hardwick, în curs de publicare. Restoring Tropical Forests: a Practical Guide (Refacerea pădurilor tropicale: ghid practic), Kew Publications, Londra]. Proiectele de împădurire și reîmpădurire ar trebui să contribuie la menținerea sau îmbunătățirea furnizării de produse și servicii ecosistemice la nivel de peisaj și ar trebui să fie favorabile climei, atenuării schimbărilor climatice, producției de biomasă, conservării biodiversității, protecției solului și a apei, controlului eroziunii și deșertificării, precum și să evite pătrunderea speciilor invazive (Orientări paneuropene pentru împădurire și reîmpădurire - Forest Europe 2008).

(XIII)

     A se vedea secțiunea 3.5 din Platforma interguvernamentală științifico-politică privind biodiversitatea și serviciile ecosistemice (2018). Raportul IPBES de evaluare a degradării și refacerii terenurilor. https://www.ipbes.net/system/tdf/2018_ldr_full_report_book_v4_pages.pdf?file=1&type=node&id=29395  

(XIV)

     Obiectivele 5, 7, 11, 14, 15 se referă direct la păduri.

(XV)

     Planul strategic pentru păduri al ONU pentru 2030 prezintă obiective care vizează inversarea reducerii suprafețelor împădurite la nivel mondial și creșterea suprafeței forestiere globale cu 3 % până în 2030.

(XVI)

     FAO, 2016, State of the World’s Forests 2016. Forests and agriculture: land-use challenges and opportunities (Starea pădurilor la nivel mondial în 2016. Pădurile și agricultura: provocări și oportunități legate de exploatarea terenurilor), Roma. http://www.fao.org/3/a-i5588e.pdf  

(XVII)

     Aceste proiecții se bazează pe harta ROADLESS-FOR și pe extrapolarea ratelor de perturbări (defrișări și degradări) observate pe parcursul ultimilor 10 ani (2009-2018) - sursa JRC, 2019.

(XVIII)

     De exemplu, potrivit Interpol, comerțul ilegal cu lemn se ridică la 51 de miliarde USD/an. [The Rise of Environmental Crime – A Growing Threat to Natural Resources, Peace, Development And Security, A UNEP-INTERPOL Rapid Response Assessment (Creșterea numărului de infracțiuni împotriva mediului – o amenințare tot mai gravă la adresa resurselor naturale, a păcii, a dezvoltării și a securității, O evaluare a reacției rapide UNEP-INTERPOL].

(XIX)

     Household Energy Access for Cooking and Heating Lessons Learned and the Way Forward (Accesul gospodăriilor la energie pentru gătit și încălzire, lecțiile învățate și calea de urmat), Koffi Ekouevi și Voravate Tuntivate, 2012, Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare/Banca Mondială.

(XX)

     La nivelul UE, cota de produse importate asociate cu defrișarea (1990-2008) se ridică la 4,45 milioane de hectare (Mha) pentru soia (39 %), 0,9 Mha pentru uleiul de palmier, 0,6 Mha pentru cacao (27 %), 0,3 Mha pentru cafea (27 %) - Studiu de fezabilitate 2018 - partea I - tabelul 4-3.

(XXI)

     Raportul privind situația expansiunii la nivel mondial a producției de anumite culturi alimentare și furajere [COM(2019) 142 final] a indicat o expansiune semnificativă la nivel mondial a plantațiilor de palmieri destinați producției de ulei pe terenuri care stochează cantități ridicate de carbon, cum ar fi pădurile. De asemenea, datele au arătat că expansiunea putea fi observată și pentru alte materii prime pentru biocombustibili, fiind însă limitată la anumite țări.

(XXII)

     Alte produse cum ar fi bumbacul, cafeaua, trestia de zahăr, rapița, creveții (din zonele cu păduri de mangrove), nucile de cocos și produsele miniere, ale căror extracție și producție excesivă pot avea, de asemenea, un impact semnificativ asupra mediului și societății.

(XXIII)

     Noțiunea de „produse asociate cu defrișarea” se utilizează pentru a face legătura între defrișări și consum. Noțiunea se referă la produsele asociate cu defrișarea (ca o externalitate) într-un produs, bun, produs de bază sau serviciu fabricat, comercializat sau consumat.

(XXIV)

     Comisia Europeană, 2013, Impactul consumului UE asupra defrișărilor: analiză cuprinzătoare a impactului consumului UE asupra defrișărilor. Raport final. Studiu finanțat de Comisia Europeană și efectuat de VITO, Institutul Internațional de Analiză a Sistemelor Aplicate, HIVA - Onderzoeksinstituut voor Arbeid en Samenleving și de Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii, Țările de Jos.

(XXV)

     Comunicare a Comisiei către Consiliu și Parlamentul European – Asigurare a respectării legislației, guvernanță și schimburi comerciale în domeniul forestier (FLEGT) – Propunere pentru un plan de acțiune al UE [COM(2003) 251 final].

(XXVI)

     Regulamentul (UE) nr. 995/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 octombrie 2010 de stabilire a obligațiilor care revin operatorilor care introduc pe piață lemn și produse din lemn.

(XXVII)

      http://ec.europa.eu/environment/forests/eu_comm_2019.htm  

(XXVIII)

     Comunicarea Comisiei către Parlamentul european, către Consiliu, către Comitetul economic și social european și către Comitetul regiunilor - Abordarea problemelor legate de defrișări și de degradarea pădurilor pentru a combate schimbările climatice și reducerea biodiversității [COM(2008)645 final].

(XXIX)

     Comunicare a Comisiei. O planetă curată pentru toți. O viziune europeană strategică pe termen lung pentru o economie prosperă, modernă, competitivă și neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei, COM(2018) 773 final.    
https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/ALL/?uri=COM%3A2018%3A773%3AFIN

(XXX)

     Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului.

(XXXI)

      https://ec.europa.eu/europeaid/new-european-consensus-development-our-world-our-dignity-our-future_en

(XXXII)

     Reducerea anuală a suprafețelor împădurite între 2005-2010 și 2010-2015 a fost de aproximativ 17 % (de la 6,6 la 5,5 Mha/an); potrivit FAO (2015), Evaluarea resurselor forestiere globale 2015 și Keenan et al. (2015), Ecologia și gestionarea pădurilor, 352, 9–20.

(XXXIII)

     The global tree restoration potential (Potențialul global de refacere a copacilor), Science, 5 iulie 2019, vol. 365, publicația 6448, pp. 76-79; https://science.sciencemag.org/content/365/6448/76

(XXXIV)

     Grupul interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC), An IPCC Special Report on the Impacts of Global Warming of 1.5 °C Above Pre-Industrial Levels and Related Global Greenhouse Gas Emission Pathways (Un raport special al IPCC referitor la impactul încălzirii globale cu 1,5 °C peste nivelurile preindustriale și la direcțiile conexe de evoluție a emisiilor globale de gaze cu efect de seră), IPCC, 2018.

(XXXV)

     Creating forestry jobs to boost the economy and build a green future (Crearea de locuri de muncă în domeniul forestier pentru a stimula economia și a construi un viitor verde), C.T.S. Nair și R. Rut. Document de bază elaborat pentru evenimentul special intitulat „Impactul turbulenței economice globale asupra sectorului forestier”, din cadrul celei de a 19-a sesiuni a Comisiei Forestiere a FAO, Roma, 20 martie 2009.

(XXXVI)

     Parlamentul European a adoptat o serie de rezoluții referitoare la păduri și defrișări, a se vedea, de exemplu, Rezoluția Parlamentului European din 11 septembrie 2018 referitoare la gestionarea transparentă și responsabilă a resurselor naturale în țările în curs de dezvoltare: pădurile [2018/2003(INI)]
http://www.europarl.europa.eu/doceo/document/TA-8-2018-0333_RO.pdf

(XXXVII)

     A se vedea Concluziile Consiliului din 2019 privind progresele înregistrate în punerea în aplicare a Strategiei UE pentru păduri și un nou cadru strategic pentru păduri
(https://www.consilium.europa.eu/media/39173/ccs-on-forestry-st08609-en19.pdf), Declarația din 2014 de la New York privind pădurile, Declarația din 2015 de la Amsterdam, Declarația ministerială din 2018 de la Katowice privind importanța pădurilor pentru climă; sute de întreprinderi și-au luat angajamente în vederea eliminării defrișărilor din lanțurile lor de aprovizionare (http://www.supply-change.org/); iar recenta Inițiativă pentru cacao și păduri este, de asemenea, relevantă.

(XXXVIII)

     Comunicare a Comisiei. Asigurarea noastră de viață, capitalul nostru natural: o strategie a UE în domeniul biodiversității pentru 2020 [COM(2011) 244] https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=celex:52011DC0244  

(XXXIX)

     Decizia nr. 1386/2013/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 20 noiembrie 2013 privind un Program general al Uniunii de acțiune pentru mediu până în 2020 „O viață bună, în limitele planetei noastre” https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX:32013D1386  

(XL)

      https://ec.europa.eu/commission/publications/reflection-paper-towards-sustainable-europe-2030_ro

(XLI)

     Unele ecosisteme naturale, cum ar fi turbăriile și savanele, bogate în carbon și biodiversitate, nu se încadrează în definiția pădurilor, dar sunt afectate de producția agricolă și sunt grav amenințate.

(XLII)

     Informații suplimentare cu privire la conferințele din 2014 și 2017, studii și consultări publice se pot găsi la adresa http://ec.europa.eu/environment/forests/deforestation.htm .

(XLIII)

     Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2018 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile.

(XLIV)

     Regulamentul delegat (UE) al Comisiei din 13.3.2019 de completare a Directivei (UE) 2018/2001 în ceea ce privește stabilirea materiilor prime care prezintă riscuri ridicate din perspectiva schimbării indirecte a destinației terenurilor, în cazul cărora se observă o expansiune semnificativă a suprafeței de producție în detrimentul terenurilor care stochează cantități ridicate de carbon și certificarea biocombustibililor, a biolichidelor și a combustibililor din biomasă care prezintă riscuri reduse din perspectiva schimbării indirecte a destinației terenurilor (JO L 133, 21.5.2019, p. 1–7).

(XLV)

      http://ec.europa.eu/environment/forests/pdf/eutr_guidance.zip  

(XLVI)

      http://ec.europa.eu/environment/forests/studies_EUaction_deforestation_palm_oil.htm  

(XLVII)

     Food in the Anthropocene: the EAT–Lancet Commission on healthy diets from sustainable food systems (Alimentele în antropocen: Comisia EAT-Lancet privind regimurile alimentare sănătoase din sisteme alimentare durabile). https://www.thelancet.com/commissions/EAT  

(XLVIII)

     Planul de acțiune al Comisiei privind finanțarea creșterii durabile.

(XLIX)

     Value-Chain Analysis for Development Initiative (Inițiativa privind analiza lanțurilor valorice pentru dezvoltare) (VCA4D). https://europa.eu/capacity4dev/value-chain-analysis-for-development-vca4d-  

(L)

     Lia et al. (2019), The economic contribution of the world's forest sector (Contribuția economică a sectorului forestier la nivel mondial), Forest Policy and Economics, volumul 100, martie 2019. https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S1389934118300753?via%3Dihub  

(LI)

      https://europa.eu/capacity4dev/public-environment-climate/documents/scp-evaluation-final-report-full-package-publications

(LII)

     Gestionarea pădurilor bazată pe comunitate a dus la reducerea ratelor defrișărilor în Bolivia, Brazilia și Columbia (Stevens et al.2014, Blackman și Veit 2018).

(LIII)

     Deși 86 % dintre pădurile la nivel mondial sunt proprietatea statului, în practică, 60 % dintre terenurile și resursele de la nivel mondial sunt gestionate pe baza unor norme cutumiare, dintre care mai puțin de o cincime sunt recunoscute oficial.

(LIV)

     Orientările voluntare privind guvernanța responsabilă a proprietății funciare, a pescuitului și a pădurilor în contextul securității alimentare naționale stabilesc principii și standarde acceptate la nivel internațional pentru practici legate de guvernanța responsabilă a proprietății funciare. Acestea prevăd un cadru care poate fi utilizat de către țări la elaborarea propriilor strategii, politici, legislații, programe și activități. De asemenea, permit guvernelor, societății civile, sectorului privat și cetățenilor să evalueze dacă acțiunile pe care le-au propus sau acțiunile propuse de alții constituie practici acceptabile.

(LV)

     Comunicare a Comisiei. Planul de acțiune al UE în materie de combatere a traficului cu specii sălbatice de faună și floră [COM(2016) 87 https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=COM:2016:87:FIN ].

(LVI)

     În coordonare cu inițiative existente, precum Provocarea de la Bonn: http://www.bonnchallenge.org/ , Declarația de la New York privind pădurile și Parteneriatul global pentru păduri și refacerea peisajelor: http://www.forestlandscaperestoration.org/.

(LVII)

     O arie desemnată pe baza valorilor de conservare ridicate, și anume valori biologice, ecologice, sociale sau culturale care sunt considerate deosebit de semnificative la nivel național, regional sau mondial: https://hcvnetwork.org/ .

(LVIII)

     Abordarea stocurilor ridicate de carbon este o metodologie prin care sunt identificate zonele forestiere care trebuie protejate de terenurile degradate cu niveluri scăzute de carbon și cu valori ale biodiversității care pot fi dezvoltate: http://highcarbonstock.org/ .

(LIX)

     A se vedea https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/food-farming-fisheries/farming/documents/report-tfra_mar2019_en.pdf . Printre alte exemple de inițiative relevante se numără Alianța pentru pădurile tropicale, Inițiativa privind comerțul durabil, Declarația de la Marrakech privind uleiul de palmier, Inițiativa pentru cacao și păduri, Inițiativa privind transparența în industriile extractive și Proiectul industriei anvelopelor elaborat de Consiliului Mondial de Afaceri pentru Dezvoltare Durabilă privind cauciucul natural .

(LX)

     În concordanță cu Comunicarea Comisiei intitulată „Comerț pentru toți - Către o politică comercială și de investiții mai responsabilă”, COM(2015)497.

(LXI)

     A se vedea, de exemplu, Acordul de principiu UE-Mexic, anunțat la 21 aprilie 2018.

(LXII)

     Precum Organizația Internațională pentru Esențele de Lemn Tropical, Organizația Internațională pentru Cacao și Organizația Internațională a Cafelei.

(LXIII)

     Climate Focus. (2017), Progress on the New York Declaration on Forests: Finance for Forests - Goals 8 and 9 Assessment Report (Progresele înregistrate în ceea ce privește Declarația de la New York privind pădurile: Finanțare pentru păduri - Raport de evaluare privind obiectivele 8 și 9). Elaborat de Climate Focus în cooperare cu partenerii de evaluare a Declarației de la New York privind pădurile, cu sprijinul Alianței pentru climă și exploatarea terenurilor.

(LXIV)

     B. Singer, Financing Sustainable Forest Management in Developing Countries: The Case for a Holistic Approach (Finanțarea gestionării durabile a pădurilor în țările în curs de dezvoltare: nevoia unei abordări holistice), International Forestry Review 18(1), 96-109, (1 martie 2016).     https://doi.org/10.1505/146554816818206159.

(LXV)

     Propunere de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Programului InvestEU (COM/2018/439 final).

(LXVI)

     COM(2018) 97 final.

(LXVII)

     Propunere de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) 2016/1011 privind indicii de referință pentru activitățile cu impact scăzut în ceea ce privește emisiile de carbon și indicii de referință pentru activitățile cu impact pozitiv în ceea ce privește emisiile de carbon [COM(2018) 355 final].

(LXVIII)

     Propunere de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind informările referitoare la investițiile durabile și riscurile legate de durabilitate și de modificare a Directivei (UE) 2016/2341 [COM(2018) 354 final].

(LXIX)

     Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind instituirea unui cadru de facilitare a investițiilor durabile [COM (2018) 353 final].

(LXX)

     A se vedea Directiva (UE) revizuită 2017/828 privind drepturile acționarilor și Propunerea Comisiei COM (2018) 354 final privind informările referitoare la investițiile durabile, care vizează să contribuie la creșterea transparenței.

(LXXI)

     Directiva 2014/95/UE privind prezentarea de informații nefinanciare și de informații privind diversitatea. În acest context, Comisia va actualiza orientările fără caracter obligatoriu (C/2017/4234) până la sfârșitul trimestrului 2 din 2019, în special în ceea ce privește raportarea informațiilor legate de climă, și va sublinia legăturile cu defrișările.

(LXXII)

   A se vedea, de exemplu, practica emergentă de contabilizare a capitalului natural al întreprinderii, sprijinită de Consiliul Mondial de Afaceri pentru Dezvoltare Durabilă, protocolul acestuia privind capitalul natural și parteneriatele public-privat asociate.

(LXXIII)

     Directiva 2014/95/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 octombrie 2014 de modificare a Directivei 2013/34/UE în ceea ce privește prezentarea de informații nefinanciare și de informații privind diversitatea de către anumite întreprinderi și grupuri mari. Text cu relevanță pentru SEE.

(LXXIV)

     De exemplu, sprijinul pentru: Evaluarea FAO a resurselor forestiere globale (www.fao.org/forest-resources-assessment/en/), proiectul ROADLESS-FOR ( https://forobs.jrc.ec.europa.eu/roadless/ ), Observatorul pentru Africa Centrală (http://www.observatoire-comifac.net), prototipuri pentru Asia de Sud-Est ( www.rfo-sea.org/ ), prototipuri pentru Africa de Est ( http://apps.rcmrd.org/ofesa ) și monitorizarea, raportarea și verificarea fluxului de lucru al REDD+.

(LXXV)

     Comunicare a Comisiei. „O bioeconomie durabilă pentru Europa: consolidarea legăturilor dintre economie, societate și mediu” (COM/2018/673 final) https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX%3A52018DC0673

(LXXVI)

     De exemplu, inițiativa TRASE (Transparent supply chains for sustainable economies - Lanțuri de aprovizionare transparente pentru economii durabile) și Platforma Global Forest Watch privind produsele de bază a Institutului Mondial al Resurselor.

(LXXVII)

     De exemplu, Parteneriatul UE-Africa în domeniul cercetării și inovării privind securitatea alimentară și nutrițională și agricultura durabilă (FNSSA), proiectul de cofinanțare ERA-NET LEAP-Agri din 2016 și actuala cerere de propuneri LC-SFS-34-2019 din 2019: Sisteme alimentare Africa.

(LXXVIII)

     Soluțiile bazate pe natură sunt considerate soluții de trai inspirate din natură și sprijinite de aceasta, care sunt eficiente din punctul de vedere al costurilor, care oferă totodată beneficii de mediu, sociale și economice și ajută la creșterea rezilienței.

(LXXIX)

     Global Wildfire Information System (Sistemul mondial de informare privind incendiile de pădure)(http://gwis.jrc.ec.europa.eu).

(LXXX)

     Sistemul european de informare privind incendiile forestiere (http://effis.jrc.ec.europa.eu).

(LXXXI)

     FAO (2015), Evaluarea resurselor forestiere globale 2015 și van Lierop et al. (2015), Ecologia și gestionarea pădurilor, 352, pp. 78-88.

COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 23.7.2019

COM(2019) 352 final

ANEXĂ

la

COMUNICAREA COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR

Intensificarea acțiunii UE pentru protejarea și refacerea pădurilor la nivel mondial

{SWD(2019) 307 final}

ANEXA I

Acțiuni de pus în aplicare de către Comisia Europeană