COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 11.4.2019

COM(2019) 169 final

RAPORT AL COMISIEI CĂTRE CONSILIU

Evaluarea Recomandării Consiliului privind integrarea șomerilor de lungă durată pe piața forței de muncă

{SWD(2019) 154 final} - {SWD(2019) 155 final}

1.Introducere

În perioada 2007-2013, numărul de persoane din Europa care erau șomere de peste un an s-a dublat. La nivelul său maxim, această creștere puternică a șomajului de lungă durată a afectat aproximativ 12 milioane de persoane de pe întreg teritoriul Uniunii Europene. Soluționarea acestei probleme a fost una dintre provocările-cheie ale agendei pentru locuri de muncă și creștere expuse în Orientările politice 1 ale președintelui Juncker la momentul respectiv.

După redresarea economică ce a urmat, tendințele șomajului s-au ameliorat, însă ratele de angajare în rândul șomerilor de lungă durată au fost în continuare scăzute. În majoritatea statelor membre, procentul șomerilor de lungă durată din numărul total de șomeri a crescut în continuare, cu consecințe sociale grave.

Figura 1: Ratele șomajului de lungă durată și procentul șomajului de lungă durată (20-64 de ani), medii anuale 2008-2017, UE 28, Eurostat 

Recomandarea Consiliului privind integrarea șomerilor de lungă durată pe piața forței de muncă 2 , adoptată în 2016, își propune să răspundă acestor provocări prin promovarea unor măsuri de accelerare a reîncadrării în muncă pe termen scurt/mediu. Recomandarea invită statele membre:

1.Să încurajeze înregistrarea șomerilor de lungă durată la un serviciu de ocupare a forței de muncă

2.Să sporească sprijinul individualizat pentru șomerii de lungă durată printr-o evaluare detaliată a nevoilor și să asigure posibilitatea de a încheia un acord de integrare în muncă în cel mult 18 luni

3.Să îmbunătățească continuitatea sprijinului prin coordonarea serviciilor disponibile pentru șomerii de lungă durată printr-un ghișeu unic

4.Să încurajeze și să dezvolte parteneriate între angajatori, partenerii sociali, serviciile de ocupare a forței de muncă și serviciile sociale, autoritățile publice și furnizorii de educație și formare profesională și să creeze servicii pentru angajatori

Astfel, recomandarea își propune nu numai să consolideze Strategia europeană privind ocuparea forței de muncă și Decizia Consiliului privind orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre 3 , ci și să completeze Recomandarea Comisiei din 2008 privind incluziunea activă a persoanelor excluse de pe piața muncii 4 și Recomandarea Consiliului din 2013 privind înființarea unei garanții pentru tineret 5 .

În ultimii cinci ani, UE a cunoscut o creștere economică neîntreruptă, care a fost însoțită de o redresare a investițiilor, de o cerere mai pronunțată din partea consumatorilor, de îmbunătățirea finanțelor publice și de crearea continuă de locuri de muncă, numărul de persoane angajate atingând nivelul record de 240 de milioane. Reflectând acest lucru, rata șomajului de lungă durată a scăzut în continuare, de la 5,2 % în 2013 la 3,5 % în medie în UE în 2017. 6 De la adoptarea recomandării, numărul șomerilor de lungă durată a scăzut cu peste 2,5 milioane. Totuși, se înregistrează în continuare divergențe la nivelul UE și unele state membre nu au ajuns încă la nivelurile de dinainte de criză. Procentul de șomeri de lungă durată din numărul total de șomeri încă este de aproximativ 45 %.

Figura 2: Rata șomajului de lungă durată pe țări (20-64 de ani), mediile anuale 2013 și 2017, Eurostat 

2.Principalele constatări ale evaluării

Recomandarea impune Comisiei să prezinte Consiliului un raport în 2019 privind punerea în aplicare în statele membre și la nivelul UE. Evaluarea acoperă toate cele cinci criterii ale cerințelor privind o mai bună legiferare - eficacitate, eficiență, coerență, relevanță și valoare adăugată europeană. 7 Perioada acoperită este cuprinsă între prima jumătate a anului 2015 și noiembrie 2018.

Evaluarea a arătat că statele membre din întreaga UE au pus în aplicare măsuri în conformitate cu recomandarea. Cele mai considerabile modificări de politică au avut loc în statele membre cu sprijin mai puțin dezvoltat pentru șomerii de lungă durată, ceea ce a condus la o mai bună convergență a abordărilor strategice la nivelul UE. Cu toate acestea, ținând cont de faptul că recomandarea prevede modificări adesea structurale, pentru al căror succes este nevoie de sprijin politic și de timp, este prea devreme să se tragă concluzii cu privire la toate efectele sale, inclusiv la impactul asupra ratelor șomajului. Efectele externe asupra acestor rate, în special evoluțiile economice generale favorabile joacă, de asemenea, un rol. În general, este important de remarcat că o evaluare mai completă a impactului recomandării va fi posibilă numai după ce vor exista date privind punerea în aplicare pentru cel puțin trei ani întregi. 8  

2.1Eficacitate

Încurajarea abordării proactive

Înregistrarea la serviciile publice de ocupare a forței de muncă (SPOFM) este esențială pentru a primi sprijin pentru integrarea pe piața forței de muncă. O caracteristică comună în rândul statelor membre cu rate mari ale înregistrării este condiționalitatea prestațiilor.

Figura 3: Modificări ale calității măsurilor de încurajare a înregistrării (2015-2018) 9  

Surse: Studiu de sprijin al evaluării, Ramboll, 2019. Notă: Țările sunt codificate în funcție de ratele de înregistrare a șomerilor de lungă durată din 2014. Rata de înregistrare a șomerilor de lungă durată reprezintă procentul de șomeri de lungă durată înregistrați la SPOFM (date LFS).

De la adoptarea recomandării, 15 state membre și-au îmbunătățit calitatea măsurilor de încurajare a înregistrării (figura 3). Printre măsurile cele mai frecvente se numără furnizarea de informații pentru persoanele neînregistrate cu privire la sprijinul disponibil și măsuri de sensibilizare pentru a încuraja grupurile inactive specifice. Capacitatea limitată a fost identificată ca o barieră în calea punerii în aplicare. Constatările arată că statele membre au vizat în mod specific grupurile vulnerabile (de exemplu, romii, resortisanții țărilor terțe), atât prin modificarea practicilor existente, cât și prin introducerea unor măsuri noi. Cu toate acestea, nu se poate concluziona în ce măsură acțiunile respective ajung la aceste grupuri sau dacă elaborarea și punerea lor în aplicare se datorează recomandării, parțial din cauza lacunelor în ceea ce privește calitatea și caracterul complet al datelor disponibile. Nu există încă dovezi clare că măsurile au condus la creșterea ratelor de înregistrare. Ar putea fi în joc câțiva factori din afara domeniului de aplicare al recomandării, cum ar fi tendințele economice favorabile și schimbarea lentă a percepției calității serviciilor.

Caseta 1: Exemplu de măsuri de sensibilizare

Concentrarea pe persoane

Recomandarea solicită ca tuturor șomerilor de lungă durată să li se ofere o evaluare individualizată aprofundată și un acord de integrare în muncă cel târziu la 18 luni de la intrarea în șomaj. Acest acord ar trebui să includă o ofertă individualizată de servicii care să acopere serviciile de ocupare a forței de muncă, serviciile sociale și alte servicii, în funcție de necesități, furnizate de un ghișeu unic. Acordul ar trebui să indice obiectivele, calendarele, obligațiile reciproce și măsurile de integrare disponibile pentru reîncadrarea în muncă.

Din 2015, calitatea măsurilor pentru evaluările individuale s-a îmbunătățit în 12 state membre (figura 4), inclusiv în aproape toate statele membre care înainte aveau mecanisme slabe.

Figura 4: Modificări ale calității măsurilor pentru evaluări individuale (2015-2018)

Sursă: Studiu de sprijin al evaluării, Ramboll, 2019. Notă: previziuni din documentul de lucru al serviciilor Comisiei (CE, 2015)

În peste jumătate dintre SPOFM, șomerii de lungă durată primesc evaluări individuale și îndrumări mai adaptate decât celelalte grupuri de șomeri. Aceștia tind să aibă acces la o serie mai largă de servicii (de exemplu, consiliere motivațională și cu privire la datorii) și contacte mai frecvente cu consilierii decât alte grupuri.

Datele de monitorizare 10 arată că majoritatea SPOFM pun la dispoziția tuturor șomerilor înregistrați un plan de acțiune individual la scurt timp după înregistrare și adesea în termen de cel mult șase luni. Fiind furnizat după o evaluare inițială, planul de acțiune individual stabilește oferta de servicii și drepturile și obligațiile prestatorului de servicii și ale clientului. Astfel, acesta constituie efectiv fundamentul acordului de integrare în muncă solicitat în recomandare. În general, planurile de acțiune individuale sunt revizuite în mod continuu în funcție de necesități.

Gradul de punere în aplicare a acordului de integrare în muncă variază. Doar jumătate dintre statele membre oferă un plan care include servicii de sprijin care depășesc serviciile tipice legate de ocuparea forței de muncă oferite de SPOFM, precum reabilitarea, asistența medicală, îngrijirea de lungă durată sau serviciile locative. Doar jumătate dintre SPOFM efectuează o evaluare aprofundată în momentul în care persoana în cauză devine șomer de lungă durată (figura 5).

Figura 5: Evaluare aprofundată legată de acordurile de integrare în muncă sau de planurile de acțiune individuale

Sursă: Elaborarea de către DG EMPL a datelor colectate pentru monitorizarea recomandării privind șomerii de lungă durată: raport pe 2017

Proporția șomerilor de lungă durată care au un acord de integrare în muncă variază de la 25 % la 100 %. Diferitele abordări (figura 5) nu par să fi avut încă un impact major asupra ratelor de tranziție. Cu toate acestea, o tendință promițătoare este aceea că, în țările care asigură pentru șomerii de lungă durată un acord de integrare în muncă sau un plan de acțiune individual cu o evaluare aprofundată, a existat o proporție mai mare a acestor persoane care erau în continuare încadrate în muncă un an mai târziu, 11 în comparație cu țările care oferă doar un plan de acțiune individual obișnuit.

Caseta 2: Exemplu de măsuri pentru consolidarea abordării individualizate

Eliminarea compartimentărilor pentru a spori coordonarea

Coordonarea serviciilor este importantă pentru a elimina barierele multiple cu care se confruntă adesea șomerii de lungă durată. Recomandarea a determinat intensificarea eforturilor de a asigura servicii mai coordonate, 17 state membre îmbunătățindu-și calitatea măsurilor în acest domeniu (figura 6).

Figura 6: Modificări ale calității măsurilor de sporire a coordonării interinstituționale și de creare a unui ghișeu unic (2015-2018)

Sursă: Studiu de sprijin al evaluării, Ramboll, 2019

În prezent, în toate statele membre există mecanisme de coordonare între SPOFM și serviciile sociale, cum ar fi acordurile de schimb de date sau sistemele de transfer, deși forma acestora variază. Practicile de schimb de date se numără printre cele mai frecvente. Acestea sunt esențiale pentru crearea unui ghișeu unic, responsabil de sprijinirea persoanei în cauză printr-o ofertă coordonată de servicii, care implică serviciile de ocupare a forței de muncă, serviciile de sprijin social și alte servicii. Crearea ghișeului unic are o componentă instituțională puternică. Aceasta este influențată de cadrul juridic pentru schimbul de informații cu privire la persoane și poate deveni mai complexă din cauza diferitelor niveluri de guvernanță.

Caseta 3: Exemplu de ghișeu unic

Dintre cele 15 state membre care nu aveau un ghișeu unic în 2015, nouă au pus în aplicare sau au planificat măsuri de creare a unui ghișeu unic. Cu toate acestea, gradul de implementare variază. Unele state membre au pus în aplicare elemente-cheie (cum ar fi mecanismele de schimb de date), în timp ce altele au numit o autoritate ca ghișeu unic, fără să asigure încă funcționalitatea acesteia (figura 7).

Figura 7: Crearea ghișeului unic

 Sursă: DG EMPL pe baza studiului de sprijin și a concluziilor revizuirii efectuate de EMCO.

Intensificarea implicării angajatorilor

De la adoptarea recomandării, 14 state membre și-au îmbunătățit calitatea măsurilor de sporire a implicării angajatorilor (figura 8).

Figura 8: Modificări ale calității măsurilor pentru sporirea implicării angajatorilor (2015-2018)

 Sursă: Studiu de sprijin al evaluării, Ramboll, 2019

Stimulentele pentru angajatori sunt cea mai frecventă formă de implicare a angajatorilor. 12 În prezent, toate statele membre furnizează servicii angajatorilor, cum ar fi preselecția candidaților și sprijinul pentru recrutare și o mare majoritate asigură servicii de mentorat și instruire la locul de muncă (24).

Evoluțiile în materie de sprijin pentru întreprinderile sociale și de servicii de sprijin după angajare sunt mai puțin răspândite. De asemenea, implicarea angajatorilor depinde de contextul local, de mediul de afaceri și de capacitatea partenerilor sociali. Abordările inovatoare care implică întreprinderile sociale și ONG-urile sunt încă, adesea, în stadiul de experiment, existând mai puține acorduri oficiale.

Caseta 4: Exemplu de măsuri care implică parteneriatul cu angajatorii

Monitorizarea progreselor

Supravegherea multilaterală prin intermediul semestrului european a contribuit la monitorizarea punerii în aplicare a recomandării. În plus, statele membre, cu sprijinul Comisiei, au pus în aplicare un cadru de monitorizare cantitativă, prin care au fost colectate date pentru 2016 și 2017. Rețeaua europeană a serviciilor publice de ocupare a forței de muncă a elaborat o serie de standarde de calitate pentru ghișeul unic și acordul de integrare în muncă, care constituie baza pentru evaluările calitative efectuate de statele membre. De asemenea, rețeaua SPOFM a contribuit la colectarea de date calitative privind punerea în aplicare prin intermediul unei anchete specifice și al proiectului de învățare comparativă. 13 Cu toate acestea, evaluarea a arătat că aspectul calitativ al monitorizării poate fi îmbunătățit, un demers dificil având în vedere complexitatea variabilelor și lipsa anumitor date.

2.2Eficiență

S-a preconizat că recomandarea va genera beneficii economice, însă, dat fiind intervalul de timp scurt acoperit de evaluare, este prea devreme pentru a aprecia cu exactitate dacă aceste beneficii au fost realizate. Acest lucru se datorează în special faptului că măsurile propuse în recomandare nu au fost încă puse în aplicare integral la nivelul statelor membre.

Informațiile calitative sugerează că, în unele state membre, costurile asociate punerii în aplicare a recomandării sunt limitate, deoarece sunt legate mai ales de modificări ale procedurilor, ale orientărilor și ale proceselor interne și/sau deoarece anumite elemente erau deja instituite. În statele membre care au întreprins acțiuni noi, factorii de decizie și practicienii au considerat că aceste costuri nu sunt excesiv de ridicate în raport cu beneficiul perceput. Totuși, constatările arată, de asemenea, că, în special la nivel regional și local, constrângerile legate de resurse constituie o barieră în calea punerii în aplicare.

În plus, este încă prea devreme să se evalueze toate beneficiile recomandării, având în vedere că trebuie să treacă timp înainte ca anumite efecte să fie vizibile. De asemenea, este dificil să se separe complet efectele factorilor externi, cum ar fi condițiile economice favorabile. Prin urmare, s-a dovedit că este dificil să se găsească dovezi solide pentru cuantificarea costurilor sau a beneficiilor legate în mod direct de recomandare în statele membre. Părțile interesate consideră că costurile suportate la nivelul UE sunt proporționale cu beneficiile schimbului de cunoștințe și ale monitorizării periodice.

2.3Relevanță

Recomandarea rămâne relevantă. Calitatea sprijinului pentru șomerii de lungă durată variază în continuare, iar discrepanțele dintre ratele șomajului persistă. Recomandarea a fost mai relevantă pentru statele membre cu sisteme mai puțin dezvoltate, unde a sensibilizat cu privire la provocări și a contribuit la stabilirea agendei de politici. De asemenea, ea este relevantă și pentru țările cu sisteme mai dezvoltate, dat fiind că, din cauza schimbărilor demografice și a lipsei forței de muncă, este tot mai important ca toate persoanele care pot lucra să aibă un loc de muncă. Deoarece statele membre au favorizat acțiunile timpurii și, practic, toate statele membre oferă evaluări individuale și planuri de acțiune individuale/acorduri de integrare în muncă într-o etapă mult mai timpurie pentru șomerii înregistrați, trimiterea specifică la termenul limită de 18 luni a devenit mai puțin relevantă.

2.4Coerență

Există o coerență puternică între recomandare și alte instrumente de politică ale UE menite să sprijine reîncadrarea în muncă, cum ar fi Recomandarea Comisiei privind incluziunea activă, Recomandarea Consiliului privind înființarea unei garanții pentru tineret și Recomandarea Consiliului privind parcursurile de actualizare a competențelor 14 , precum și Planul de acțiune privind integrarea resortisanților din țările terțe. 15

De asemenea, dispozițiile acesteia sunt în conformitate cu pilonul european al drepturilor sociale 16 și cu cele mai recente linii directoare privind ocuparea forței de muncă. Există sinergii atât cu semestrul european, cât și cu activitatea rețelei SPOFM. În general, măsurile propuse corespund priorităților naționale.

De asemenea, statele membre au utilizat Fondul social european (FSE) pentru a sprijini punerea în aplicare. Până la sfârșitul anului 2017, numărul șomerilor de lungă durată participanți la intervențiile FSE a fost de aproximativ 2,6 milioane, reprezentând 17 % din numărul total al participanților la FSE până în prezent. 17  

2.5Valoarea adăugată europeană

Recomandarea a contribuit la menținerea acestei probleme în rândul priorităților de pe agenda politică la nivel european și în statele membre. În special în statele membre în care s-a preconizat un impact ridicat, aceasta a influențat concentrarea eforturilor și a orientat punerea în aplicare. Acest lucru este confirmat în mesajele-cheie relevante din 2018 ale Comitetului pentru ocuparea forței de muncă (EMCO), aprobate de Consiliu. 18  

Comisia a jucat un rol activ în ceea ce privește sprijinirea eforturilor statelor membre de integrare a șomerilor de lungă durată pe piața forței de muncă. Aceasta a contribuit la crearea unui cadru de monitorizare și la colectarea de date cantitative în toate statele membre. De asemenea, Comisia a contribuit la învățarea reciprocă dintre statele membre prin Programul pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială (EaSI) și prin rețeaua SPOFM, care, de asemenea, a pus bazele viitoarelor dezbateri politice. Comisia sprijină în continuare învățarea reciprocă printr-un proiect inovator în cadrul rețelei de cooperare transnațională în materie de ocupare a forței de muncă din cadrul FSE. Acest proiect a corelat proiectele de bune practici cu statele membre care doresc să își dezvolte sprijinul pentru șomerii de lungă durată. Sunt în desfășurare proiecte-pilot în vederea punerii în aplicare la scară mai largă prin intermediul FSE. 19  

3.Lacune rămase în privința punerii în aplicare

Statele membre au adoptat o gamă de măsuri de încurajare a înregistrării, însă acestea nu au condus încă la creșterea ratelor de înregistrare. Acțiunile de sensibilizare specifice ale serviciilor publice ar putea fi îmbunătățite în continuare.

Deși există o abordare mai holistică a acordării de sprijin individual, calitatea evaluărilor individuale variază. Acest lucru depinde de volumele de lucru și de efectuarea sau nu a unei evaluări aprofundate cu o ofertă specifică după ce persoana în cauză devine șomer de lungă durată. De asemenea, există posibilitatea de a pune un accent sporit pe previziunea în materie de competențe și pe evaluarea competențelor într-un stadiu incipient pentru a sprijini mai bine abordările preventive. Acest lucru este important pentru a evita ca șomajul de lungă durată să devină un factor suplimentar de vulnerabilitate.

Deși există acorduri de integrare în muncă într-o anumită formă în aproape toate statele membre, unele caracteristici-cheie lipsesc. Acordurile tind să includă doar serviciile obișnuite de ocupare a forței de muncă, această deficiență fiind legată de slaba cooperare dintre prestatorii de servicii.

Statele membre depun eforturi vizibile pentru a spori coordonarea serviciilor. Cu toate acestea, există încă decalaje în ceea ce privește implementarea ghișeului unic. Capacitatea actorilor-cheie de a dirija integrarea, precum și sprijinul politic pentru a asigura modificările instituționale și/sau legislative constituie bariere în acest sens. De asemenea, ar trebui implicați mai mulți actori în acordurile de coordonare, în special societatea civilă.

Implicarea angajatorilor este în creștere, dar stimulentele financiare rămân cea mai răspândită formă de implicare. Serviciile de sprijin după angajare și sprijinul pentru întreprinderile sociale sunt mai puțin avansate. De asemenea, parteneriatele multilaterale pentru a asigura integrarea durabilă pe piața forței de muncă tind să fie mai puțin răspândite.

În ceea ce privește monitorizarea, statele membre au înregistrat progrese semnificative în materie de colectare a datelor, permițând o mai bună comparabilitate pe baza cadrului de indicatori elaborat de Comitetul pentru ocuparea forței de muncă al Consiliului. 20 Cu toate acestea, sunt necesare eforturi suplimentare pentru a îmbunătăți calitatea și caracterul complet al datelor, precum și capacitatea statelor membre de a colecta informații cu privire la situația persoanelor care ies din șomaj, de exemplu prin interconectarea diferitelor registre. În ceea ce privește sprijinul din partea UE, Comisia a jucat un rol activ în ceea ce privește monitorizarea și învățarea reciprocă. Ar putea fi introduse și alte măsuri de sprijinire a inovării sociale prin EaSI sau a unor inițiative voluntare și alianțe ale societăților pentru sprijinirea șomerilor de lungă durată - acestea din urmă depinzând în mare măsură de cererea de pe teren.

4.Căi de urmat pentru consolidarea punerii în aplicare

În contextul tendințelor demografice, al lipsei forței de muncă și al unui univers al muncii aflat în rapidă schimbare, este esențial să se asigure faptul că toți cei care pot lucra au un loc de muncă. Pentru a consolida punerea în aplicare, statele membre ar putea să își sporească eforturile cu privire la:

Sporirea înregistrării

·Creșterea capacităților serviciilor de ocupare a forței de muncă și ale serviciilor sociale de a sensibiliza populația inactivă

·Implicarea societății civile, a actorilor locali și a șomerilor înșiși în elaborarea măsurilor de sensibilizare

·Un accent sporit pe abordările preventive, prin sisteme de avertizare timpurie, previziuni în materie de competențe și corelarea competențelor

Îmbunătățirea calității sprijinului individual

·Creșterea capacităților serviciilor publice de ocupare a forței de muncă de a acorda de la început sprijin individualizat și holistic

·Asigurarea faptului că măsurile de politică activă în domeniul pieței forței de muncă oferite șomerilor de lungă durată sunt specifice și adaptate nevoilor acestora

Continuarea coordonării serviciilor

·Accelerarea tranziției către implementarea ghișeului unic prin sprijin politic și modificări instituționale și legislative pentru a permite schimbul de date și coordonarea dintre organizații, de exemplu prin interconectarea diferitelor registre

Intensificarea implicării angajatorilor

·Sporirea serviciilor de sprijin după angajare oferite angajatorilor de către SPOFM, inclusiv prin parteneriate puternice cu organizațiile societății civile și partenerii sociali

·Sprijin pentru dezvoltarea întreprinderilor sociale care oferă oportunități de angajare și de formare pentru șomerii de lungă durată

·Încurajarea abordărilor privind angajarea asistată și adaptarea locurilor de muncă (job carving)

Monitorizare

·Continuarea eforturilor de îmbunătățire a calității și a caracterului complet al datelor, inclusiv în ceea ce privește acoperirea grupurilor vulnerabile

·Asigurarea unei serii mai complete de date de monitorizare pentru a urmări durabilitatea rezultatelor

Comisia Europeană poate sprijini statele membre în ceea ce privește consolidarea punerii în aplicare a recomandării prin:

·Monitorizarea aspectelor calitative ale evaluărilor individuale și ale acordurilor de integrare în muncă cu sprijinul rețelei SPOFM

·Explorarea modalităților de monitorizare a nivelului de integrare a serviciilor și a implementării ghișeului unic și de îmbunătățire în continuare a calității și a caracterului complet al datelor, inclusiv cu privire la acoperirea grupurilor vulnerabile

·Stabilirea unor criterii de calitate pentru politici active eficace în domeniul pieței forței de muncă, bazându-se pe activitatea de analiză comparativă a acestor politici desfășurată de EMCO

·Promovarea învățării reciproce prin rețeaua SPOFM, Comitetul FSE, evaluări inter pares și alte părți interesate relevante

·Utilizarea EaSI pentru:

oa încuraja experimentarea politicilor cu angajatorii, serviciile de sprijin social și organizațiile societății civile

oa sprijini evaluările impactului strategic al programelor și măsurilor care vizează șomerii de lungă durată din statele membre

·Încurajarea utilizării fondurilor structurale și de investiții europene, în special a Fondului social european, a Serviciului de sprijin pentru reforme structurale, precum și a viitorului Fond social european Plus, a instrumentului de realizare a reformelor și a programului InvestEU pentru:

oa acorda sprijin financiar pentru măsurile care vizează șomerii de lungă durată, precum și pentru măsurile de îmbunătățire a capacității de inserție profesională și a integrării pe piața forței de muncă, în special pentru persoanele expuse riscului de excludere de pe piața forței de muncă

oa contribui la consolidarea capacităților diferitelor servicii care lucrează cu șomerii de lungă durată, inclusiv prin investiții în crearea ghișeului unic și în infrastructura informatică.

(1) https://ec.europa.eu/commission/publications/president-junckers-political-guidelines_ro

(2) 2016/C 67/01

(3)  2018/1215

(4)

2008/867/CE

(5) 2013/C 120/01

(6) Informații privind cele mai recente date trimestriale sunt disponibile în documentul de lucru al serviciilor Comisiei care însoțește prezentul raport

(7) Orientări privind o mai bună legiferare, SWD(2017) 350

(8)  Setul de instrumente privind o mai bună legiferare, SWD(2017) 350

(9) Punctajele se bazează pe inventarierea modificărilor de politică efectuată de experți naționali ca parte a studiului de sprijin în două momente - prima jumătate a anului 2015 și în septembrie 2018 și evaluează calitatea măsurilor existente în aceste două momente, pe o scară de la 1 la 5. 1 înseamnă o punere în aplicare inexistentă sau de bază și 5 înseamnă un serviciu/o funcție stabilit(ă) și bine dezvoltat(ă), care îndeplinește toate elementele recomandării. Același lucru se aplică pentru figurile 3, 4, 6 și 8.

(10)

 Colectare de date pentru monitorizarea Recomandării privind șomerii de lungă durată: 2017

(11)  Date disponibile pentru 12 țări pentru 2016

(12) Modulul ad-hoc la Raportul privind ancheta cu privire la capacitatea SPOFM, 2018

(13) Instituit prin Decizia nr. 573/2014/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 mai 2014 privind cooperarea consolidată între serviciile publice de ocupare a forței de muncă (SPOFM)

(14) 2016/C 484/01

(15)  COM (2016) 377 final

(16) Dreptul la sprijin personalizat, continuu și coerent și dreptul la o evaluare individuală aprofundată în cel mult 18 luni de la intrarea în șomaj

(17) Notă tematică privind sprijinul din FSE și prin Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor acordat șomerilor de lungă durată, Comisia Europeană, 2019

(18) http://data.consilium.europa.eu/doc/document/ST-14409-2018-INIT/ro/pdf

(19)   https://ec.europa.eu/esf/transnationality/content/three-support-packages-fight-long-term-unemployment  

(20)   http://ec.europa.eu/social/BlobServlet?docId=16934&langId=en