COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 20.3.2019

COM(2019) 145 final

COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIUL EUROPEAN ȘI CONSILIU

Cel de al optsprezecelea raport privind progresele înregistrate către o uniune a securității efectivă și autentică

{SWD(2019) 140 final}

I. INTRODUCERE

Acesta este cel de al optsprezecelea raport privind progresele suplimentare înregistrate către o uniune a securității efectivă și autentică. Raportul acoperă evoluția situației în cadrul a doi piloni principali: pe de o parte, combaterea terorismului și a criminalității organizate, precum și a mijloacelor care le susțin și, pe de altă parte, consolidarea mijloacelor noastre de apărare și dezvoltarea rezilienței împotriva acestor amenințări.

În perspectiva alegerilor pentru Parlamentul European din mai 2019, prezentul raport subliniază acțiunile importante întreprinse la diferite niveluri în vederea abordării și prevenirii amenințărilor cibernetice și a dezinformării în context electoral. Ca răspuns la solicitarea Consiliului European de adoptare a unor măsuri de protecție a sistemelor democratice ale Uniunii și de combatere a dezinformării în perioada premergătoare alegerilor, Uniunea a făcut progrese considerabile în direcția unor acțiuni mai coordonate privind reziliența electorală. Cu toate acestea, având în vedere că, până în mai 2019, când alegătorii europeni vor merge la urne, mai avem puțin timp la dispoziție pentru a asigura că Uniunea este pregătită în acest sens, Comisia invită toate părțile implicate – autoritățile guvernamentale, partidele politice și, în special, platformele online – să își intensifice eforturile de consolidare a rezilienței electorale în vederea combaterii dezinformării. Înainte de următorul Consiliu European din 21 și 22 martie 2019, în cadrul căruia se vor discuta progresele realizate în acest domeniu, Comisia invită, de asemenea, statele membre să își consolideze coordonarea pentru a aborda dezinformarea și a asigura protecția alegerilor pentru Parlamentul European.

UE a făcut progrese considerabile către o uniune a securității efectivă și autentică – s-a ajuns la un acord în privința mai multor inițiative legislative prioritare care vor îmbunătăți securitatea pentru toți cetățenii. În ultimele câteva luni 1 , Parlamentul European și Consiliul au ajuns la un acord cu privire la interoperabilitatea sistemelor de informații ale UE pentru asigurarea securității și gestionarea frontierelor și a migrației și cu privire la noile norme ale UE de limitare a marjei de manevră al teroriștilor și al infractorilor, îngreunându-le accesul la precursorii de explozivi și la sursele prin care își finanțează activitățile, precum și deplasările fără a fi detectați. Prin aprobarea a 15 din cele 22 de inițiative prezentate de Comisie în cadrul uniunii securității (a se vedea lista tuturor inițiativelor privind uniunea securității din anexa I), UE își respectă promisiunea în ceea ce privește domeniul prioritar comun pentru Parlamentul European, Consiliu și Comisie 2 .

Cu toate acestea, trebuie depuse eforturi suplimentare. În special, în cadrul mandatului legislativ actual, colegiuitorii trebuie să abordeze amenințarea urgentă pe care o reprezintă conținutul online cu caracter terorist, ajungând la un acord cu privire la propunerea Comisiei. De asemenea, Parlamentul European și Consiliul trebuie să ajungă la un acord cu privire la propunerea Comisiei de consolidare a poliției de frontieră și gărzii de coastă la nivel european în vederea consolidării securității prin îmbunătățirea protecției frontierelor externe ale Uniunii.

Evenimentele tragice care au avut loc la 15 martie 2019 în Christchurch, Noua Zeelandă, arată faptul că amenințarea teroristă rămâne un pericol clar și actual, alimentat fie de extremismul de dreapta, fie de alte ideologii extremiste. Dificultățile întâmpinate în încercarea de a elimina conținutul difuzat în direct de pe platformele de internet și de a preveni reapariția acestuia subliniază, încă o dată, importanța vitală a propunerii Comisiei privind conținutul online cu caracter terorist. Este esențial ca normele propuse pentru eliminarea conținutului online cu caracter terorist să fie aprobate de colegiuitori în regim de urgență. La fel de important pentru combaterea tuturor formelor de terorism este ca toate statele membre să pună pe deplin în aplicare legislația adoptată de UE în special ca răspuns la atacurile teroriste din Europa pentru a limita marja de manevră a teroriștilor, în special directivele privind combaterea terorismului și controlul achiziționării și deținerii de arme de foc. În contextul combaterii extremismului, Comisia a lucrat, de asemenea, în mod activ și a adoptat măsuri relevante împotriva discursurilor ilegale de incitare la ură în mediul online, împotriva islamofobiei și a antisemitismului.

Prezentul raport prezintă, de asemenea, progresele înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a altor dosare prioritare în materie de securitate, în special a celor privind măsurile menite să consolideze protecția spațiilor publice. Pentru a asigura toate beneficiile unei uniuni a securității efective și autentice, trebuie acordată o prioritate absolută punerii în aplicare complete și corecte a măsurilor convenite. Comisia sprijină în mod activ statele membre, inclusiv prin finanțare și prin facilitarea schimbului de bune practici. Dacă este necesar, Comisia recurge, de asemenea, la toate mijloacele de care dispune în temeiul tratatelor pentru asigurarea respectării legislației UE, inclusiv la măsurile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, atunci când este cazul.

A 15-a comemorare, la 11 martie 2019, a Zilei Europene în Memoria Victimelor Terorismului, la cincisprezece ani de la atacurile cu bombă de la Madrid din 11 martie 2004 și la trei ani de la atacurile mortale de la Bruxelles și Zaventem din 22 martie 2016, reprezintă contextul prezentului raport. Acordarea de sprijin victimelor atacurilor teroriste reprezintă o parte importantă a eforturilor depuse pentru realizarea unei uniuni a securității efective și autentice. Pentru a intensifica și mai mult acest sprijin, Comisia a adoptat, la 31 ianuarie 2019, o decizie privind finanțarea proiectului-pilot „Crearea unui centru de expertiză al UE pentru victimele terorismului”. 3  Centrul de expertiză al UE va funcționa ca centru de expertiză și ca platformă pentru practicienii care se ocupă de victimele terorismului.

Comisia salută contribuția valoroasă a raportului Parlamentului European privind constatările și recomandările Comisiei speciale pentru combaterea terorismului 4 la activitatea comună desfășurată în vederea unei uniuni a securității efective și autentice.

II. PROGRESELE ÎNREGISTRATE ÎN CEEA CE PRIVEȘTE PRIORITĂȚILE LEGISLATIVE

1.Sisteme de informații mai puternice și mai inteligente pentru asigurarea securității și gestionarea frontierelor și a migrației

Schimbul de informații se numără printre principalele elemente ale sprijinului pe care UE îl oferă autorităților naționale în lupta împotriva terorismului și a infracțiunilor grave. În acest sens, interoperabilitatea sistemelor de informații la nivelul UE marchează o schimbare radicală în ceea ce privește modul în care se transmit datele autorităților naționale, garantând faptul că datele sunt exacte și complete. Colegiuitorii au ajuns la un acord politic cu privire la propunerile legislative prioritare aferente interoperabilității sistemelor de informații ale UE pentru asigurarea securității și gestionarea frontierelor și a migrației 5 . Datorită măsurilor propuse, sistemele de informații ale UE vor putea funcționa împreună într-un mod mai inteligent și mai bine orientat, cu respectarea deplină a drepturilor fundamentale. Utilizând în mod optim datele existente, interoperabilitatea va elimina lacunele în materie de informații și unghiurile moarte, contribuind la detectarea identităților multiple și la combaterea fraudei de identitate. De îndată ce colegiuitorii vor adopta în mod oficial noile norme, Comisia va fi pregătită să sprijine statele membre în punerea în aplicare a acestora. Este necesară o cooperare strânsă cu agențiile UE și cu toate statele membre și țările asociate la spațiul Schengen pentru a atinge obiectivul ambițios de a realiza, până în 2020, interoperabilitatea deplină a sistemelor de informații ale UE pentru asigurarea securității și gestionarea frontierelor și a migrației. Ca parte a activității pregătitoare, la 5 martie 2019 a avut loc o primă întâlnire cu experții din statele membre, în vederea lansării unui proces de coordonare eficace.

În această etapă, arhitectura viitoare a sistemelor de informații interoperabile ale UE va include Sistemul de informații Schengen 6 consolidat, actualul Sistem de informații privind vizele 7 , extinderea la resortisanții țărilor terțe a Sistemului european de informații cu privire la cazierele judiciare 8 , convenită recent, noul sistem de intrare/ieșire al UE 9 , adoptat recent, și Sistemul european de informații și de autorizare privind călătoriile (ETIAS) 10 .

Ca parte a punerii în aplicare din punct de vedere tehnic a Sistemului european de informații și de autorizare privind călătoriile, Comisia a prezentat, la 7 ianuarie 2019, o propunere de modificare tehnică a regulamentului aferent 11 . Modificările propuse se referă la actele de bază ale sistemelor de informații ale UE în care Sistemul european de informații și de autorizare privind călătoriile va efectua interogări ca parte a evaluării riscurilor de securitate sau de migrație neregulamentară în cazul resortisanților țărilor terțe exonerați de obligația de a deține viză înainte ca aceștia să se deplaseze în spațiul Schengen. Modificările propuse sunt necesare pentru instituirea completă a Sistemului european de informații și de autorizare privind călătoriile. Comisia invită colegiuitorii să își intensifice activitatea cu privire la modificările tehnice pentru a ajunge la un acord cât mai curând posibil, permițând astfel punerea în aplicare rapidă și în timp util a Sistemului european de informații și de autorizare privind călătoriile, astfel încât acesta să devină operațional la începutul anului 2021.

În mai 2018, Comisia a prezentat o propunere de consolidare a actualului Sistem de informații privind vizele 12 , care prevede verificări mai amănunțite ale antecedentelor solicitanților de viză și eliminarea lacunelor în materie de informații, prin îmbunătățirea schimbului de informații între statele membre. La 19 decembrie 2018, Consiliul a adoptat mandatul de negociere, iar, la 13 martie 2019, plenul Parlamentului European a votat raportul referitor la această propunere, încheindu-se astfel prima lectură. Comisia solicită începerea rapidă a negocierilor dintre colegiuitori în cadrul următoarei legislaturi a Parlamentului European.

În mai 2016, Comisia a propus extinderea domeniului de aplicare al Eurodac 13 prin includerea nu numai a identificării solicitanților de azil, ci și a resortisanților țărilor terțe aflați în situație de ședere ilegală și a celor care intră în UE în mod neregulamentar. În conformitate cu concluziile Consiliului European din decembrie 2018 14 și cu Comunicarea Comisiei din 6 martie 2019 privind progresele înregistrate în punerea în aplicare a Agendei europene privind migrația 15 , Comisia invită colegiuitorii să adopte fără întârziere această propunere. Adoptarea acestei propuneri legislative va permite Eurodac să devină parte a viitoarei arhitecturi a sistemelor de informații interoperabile la nivelul UE, care va conține astfel datele esențiale privind resortisanții țărilor terțe aflați în situație de ședere ilegală și ale celor care au intrat în UE în mod neregulamentar.

2.Consolidarea securității printr-o mai bună gestionare a frontierelor externe

Protecția solidă a frontierelor externe este o condiție prealabilă pentru garantarea securității în ceea ce privește libera circulație fără controale la frontierele interne. Aceasta ține de competența statelor membre, care trebuie să asigure gestionarea frontierelor lor externe, atât în interes propriu, cât și în interesul comun al tuturor, cu ajutorul poliției de frontieră și gărzii de coastă la nivel european. Ca răspuns la concluziile Consiliului European din iunie 2018 16 , Comisia a propus, în septembrie 2018, consolidarea capacităților poliției de frontieră și gărzii de coastă la nivel european 17 . S-ar consolida astfel capacitatea operațională a agenției, care ar urma să beneficieze de un corp permanent de 10 000 de polițiști de frontieră care vor exercita competențe executive și vor dispune de echipamente proprii, respectând în același timp pe deplin atât drepturile fundamentale, cât și suveranitatea statelor membre.

Lucrările legislative privind propunerea avansează într-un ritm satisfăcător, iar negocierile dintre colegiuitori au intrat în faza crucială. Parlamentul European a adoptat mandatul de negociere la 11 februarie 2019, iar Consiliul a primit mandat la 20 februarie 2019. Au avut loc două triloguri: la 27 februarie 2019 și la 12 martie 2019. Comisia salută și sprijină progresele înregistrate în acest dosar prioritar, care stau mărturie a faptului că toate instituțiile s-au angajat să adopte această propunere înainte de alegerile pentru Parlamentul European din 2019.

3.Prevenirea radicalizării

Găsirea de soluții pentru combaterea conținutului online cu caracter terorist se numără în continuare printre principalele provocări legate de combaterea terorismului și prevenirea radicalizării. Acest tip de conținut a jucat un rol în majoritatea atacurilor comise pe teritoriul european în ultimii doi ani, fie prin incitarea la comiterea unui atac, fie prin furnizarea de instrucțiuni privind modul de operare, fie prin glorificarea rezultatelor letale. Pentru a aborda pericolul clar și actual pe care îl reprezintă un astfel de conținut, discursul din 2018 al președintelui Juncker privind starea Uniunii a fost însoțit de o propunere de regulament privind conținutul online cu caracter terorist 18 , care stabilește un cadru juridic pentru prevenirea utilizării abuzive a furnizorilor de servicii de găzduire pentru diseminarea conținutului cu caracter terorist online. Garantând pe deplin libertatea de exprimare și alte drepturi fundamentale, este esențial ca viitoarele norme să prevadă măsuri eficace pentru eliminarea conținutului online cu caracter terorist cât mai curând posibil, având în vedere faptul că daunele potențiale cauzate de un astfel de conținut cresc cu fiecare oră în care acesta rămâne online.

Consiliul și-a adoptat mandatul de negociere în decembrie 2018, în schimb lucrările în acest sens în cadrul Parlamentului European nu s-au încheiat încă. Sperăm însă că acestea vor permite adoptarea de către Parlament a mandatului său de negociere în cursul lunii martie 2019 19 . Comisia invită ambii colegiuitori să ajungă la un acord cu privire la legislația propusă în actuala legislatură a Parlamentului European, având în vedere importanța vitală a unui cadru de reglementare al UE pentru eliminarea conținutului online cu caracter terorist, cu reguli și garanții clare.

În paralel, Comisia continuă să sprijine eforturile statelor membre de prevenire a radicalizării. Un mecanism specific de cooperare al UE, care reunește reprezentanți naționali, contribuie la asigurarea faptului că sprijinul acordat la nivelul UE răspunde nevoilor statelor membre 20 . Un exemplu recent în acest sens îl constituie conferința pe tema „Orașele UE împotriva radicalizării”, organizată în colaborare cu Comitetul Regiunilor la 26 februarie 2019. La 13 martie 2019, Comisia a organizat o reuniune la nivel de experți cu factorii de decizie de la nivel național pentru a identifica măsurile practice în vederea sprijinirii în continuare a penitenciarelor și a serviciilor de probațiune. Rezultatul acestei activități va face parte dintr-un manual la care lucrează Rețeaua pentru sensibilizarea publicului cu privire la radicalizare și care vizează reabilitarea și reintegrarea infractorilor teroriști, a luptătorilor teroriști străini care se întorc și a persoanelor radicalizate în închisoare (a se vedea, de asemenea, secțiunea IV.4 privind relațiile externe).

4.Consolidarea securității cibernetice

Amenințările cibernetice clasice la adresa sistemelor și a datelor sunt în creștere, în 2018 înregistrându-se o intensificare a activităților actorilor răuvoitori, atât în ceea ce privește obiectivele, cât și victimele. Combaterea criminalității cibernetice și consolidarea securității cibernetice rămân, prin urmare, o prioritate pentru acțiunile UE. Uniunea a înregistrat progrese concrete în ceea ce privește consolidarea securității cibernetice, punând în aplicare acțiunile stabilite în Comunicarea comună din septembrie 2017 intitulată „Reziliență, prevenire și apărare: construirea unei securități cibernetice puternice pentru UE” 21 .

La 12 martie 2019, Parlamentul European a confirmat acordul politic la care au ajuns colegiuitorii cu privire la Legea privind securitatea cibernetică. Începând din luna mai 2019, când urmează să intre în vigoare, această lege va spori capacitățile în materie de securitate cibernetică și gradul de pregătire al statelor membre și al întreprinderilor. Legea privind securitatea cibernetică va institui un cadru UE de certificare de securitate cibernetică pentru produsele, sistemele și serviciile din domeniul tehnologiei informației și comunicațiilor. De asemenea, va îmbunătăți cooperarea și coordonarea dintre statele membre și instituțiile, agențiile și organismele UE, în special Agenția UE pentru Securitate Cibernetică.

Cu toate acestea, sunt necesare progrese suplimentare cu privire la propunerea Comisiei din septembrie 2018 privind Centrul de competențe european industrial, tehnologic și de cercetare în materie de securitate cibernetică și Rețeaua de centre naționale de coordonare 22 . Propunerea urmărește să sprijine capacitățile tehnologice și industriale din domeniul securității cibernetice și să sporească competitivitatea industriei securității cibernetice din Uniune. Parlamentul European și Consiliul au adoptat mandatele de negociere la 13 martie 2019. Prima reuniune trilaterală a avut loc tot la 13 martie 2019. Comisia invită colegiuitorii să ajungă rapid la un acord cu privire la legislația propusă.

UE a înregistrat progrese semnificative în ceea ce privește operaționalizarea răspunsului diplomatic comun al UE la activitățile cibernetice răuvoitoare („setul de instrumente pentru diplomația cibernetică”), ca răspuns la solicitarea Consiliului European 23 de a continua activitatea privind capacitatea de a răspunde și de a descuraja atacurile cibernetice prin intermediul măsurilor restrictive impuse de UE. La 8 martie 2019, Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate și Comisia au prezentat o propunere comună de regulament al Consiliului privind măsuri restrictive de combatere a atacurilor cibernetice care reprezintă o amenințare la adresa Uniunii sau a statelor sale membre. Comisia și Înaltul Reprezentant solicită adoptarea rapidă a acestei propuneri în vederea consolidării rezilienței Uniunii la atacurile cibernetice.

5.Limitarea marjei de manevră a teroriștilor

UE a luat măsuri suplimentare pentru a-i împiedica pe teroriști și infractori să acționeze, îngreunându-le accesul la precursorii de explozivi și la sursele prin care își finanțează activitățile și îngreunând, de asemenea, deplasarea acestora fără a fi detectați.

La 14 februarie 2019, Parlamentul European și Consiliul au ajuns la un acord politic referitor la propunerea de regulament privind restricțiile referitoare la comercializarea și utilizarea precursorilor de explozivi. 24 Odată ce va fi aplicabil, regulamentul va aduce îmbunătățiri semnificative cadrului legislativ actual, restricționând accesul la precursorii de explozivi periculoși care ar putea fi folosiți în mod abuziv pentru a construi bombe artizanale. Acesta va acoperi lacunele în materie de securitate cu o serie de măsuri, cum ar fi interzicerea unor substanțe chimice suplimentare, efectuarea de controale obligatorii ale cazierelor judiciare ale persoanelor care solicită o licență pentru achiziționarea de substanțe ce fac obiectul restricțiilor și clarificarea faptului că normele aplicabile operatorilor economici se aplică și societăților care își desfășoară activitatea online.

În plus, în cadrul eforturilor de combatere a finanțării terorismului, colegiuitorii au ajuns la un acord cu privire la propunerea de directivă menită să faciliteze utilizarea informațiilor financiare și a altor tipuri de informații pentru prevenirea, depistarea, investigarea sau urmărirea penală a infracțiunilor grave. 25 Odată adoptată și pusă în aplicare în mod oficial, directiva le va oferi autorităților de aplicare a legii desemnate și birourilor de recuperare a activelor acces direct la informațiile privind conturile bancare stocate în registrele naționale centralizate de conturi bancare. De asemenea, directiva va consolida cooperarea dintre unitățile naționale de informații financiare și autoritățile de aplicare a legii și va facilita accesul Europol la informațiile financiare.

În continuare, Comisia urmează să reflecteze la cooperarea dintre unitățile de informații financiare din diferite state membre, inclusiv în viitorul raport privind cooperarea dintre unitățile de informații financiare, astfel cum se prevede în cea de A 5-a directivă privind combaterea spălării banilor 26 . În plus, astfel cum se prevede și în cea de A 5-a directivă privind combaterea spălării banilor, Comisia evaluează aspecte legate de posibila interconectare a registrelor naționale centralizate de conturi bancare și a sistemelor de extragere a datelor în UE. De asemenea, Comisia analizează, la nivelul Uniunii, măsurile de confiscare care nu se bazează pe o sentință de condamnare în Uniune. În final, ca răspuns la o solicitare a Parlamentului European 27 , Comisia va continua să evalueze necesitatea, fezabilitatea tehnică și proporționalitatea măsurilor suplimentare de urmărire a finanțării terorismului în UE.

Ca parte a activității de combatere a fraudării documentelor, colegiuitorii au ajuns, la 19 februarie 2019, la un acord provizoriu cu privire la propunerea de regulament privind consolidarea securității cărților de identitate ale cetățenilor Uniunii și a documentelor de ședere 28 , astfel încât acestea să nu poată fi utilizate în mod fraudulos de către infractori și teroriști. Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne din cadrul Parlamentului European a confirmat acordul la 11 martie 2019. Odată adoptat, regulamentul va introduce elemente minime de securitate pentru cărțile de identitate, inclusiv elemente biometrice de identificare (o imagine facială și două amprente digitale) pe un cip fără contact. Acest lucru va îmbunătăți în mod semnificativ securitatea cărților de identitate și a documentelor de ședere naționale, îngreunând accesul teroriștilor și al altor infractori la utilizarea abuzivă sau la falsificarea unor astfel de documente pentru a intra sau a se deplasa în UE. O mai mare siguranță a documentelor de identitate va contribui la consolidarea gestionării frontierelor externe ale UE. În același timp, datorită creșterii siguranței și a fiabilității documentelor, cetățenii UE își vor putea exercita mai ușor dreptul la liberă circulație.

Cu toate acestea, sunt necesare progrese suplimentare cu privire la propunerile Comisiei din aprilie 2018 privind accesul la probele electronice, având în vedere faptul că, astăzi, mai mult de jumătate din investigări implică o cerere transfrontalieră de acces la probe electronice 29 . Consiliul și-a adoptat mandatul de negociere cu privire la propunerea de regulament 30 privind îmbunătățirea accesului transfrontalier la probele electronice în cadrul investigărilor și la propunerea de directivă 31 privind stabilirea unor norme armonizate privind numirea reprezentanților legali în scopul colectării de probe în cadrul procedurilor penale. Cu toate acestea, de la adoptarea propunerilor de către Comisie în aprilie 2018, în Parlamentul European s-au înregistrat progrese foarte limitate în această privință. Având în vedere importanța crucială a accesului eficient la probe electronice pentru urmărirea penală a infracțiunilor transfrontaliere, cum ar fi terorismul sau criminalitatea informatică, Comisia solicită Parlamentului European să avanseze în privința acestei propuneri.

În paralel, Comisia lucrează la inițiativele sale internaționale privind accesul la probe electronice în contextul negocierilor în curs cu privire la un al doilea protocol adițional la Convenția de la Budapesta a Consiliului Europei privind criminalitatea informatică și al negocierilor cu Statele Unite. Prin urmare, la 5 februarie 2019, Comisia a adoptat recomandări 32 privind mandatele de negociere pentru aceste două inițiative internaționale. În prezent, Consiliul discută proiectele de mandat, inclusiv în cadrul reuniunii Consiliului Justiție și Afaceri Interne din 7-8 martie 2019. Comisia invită Consiliul să adopte decizia de autorizare a participării la negocierile privind un al doilea Protocol adițional la Convenția de la Budapesta a Consiliului Europei privind criminalitatea informatică, precum și decizia de autorizare a deschiderii negocierilor cu Statele Unite privind accesul transfrontalier la probele electronice. Este important să se treacă rapid la negocieri pentru a se înregistra rezultate în ceea ce privește cooperarea internațională privind schimbul de probe electronice, asigurând, în același timp, compatibilitatea cu legislația UE și cu obligațiile statelor membre în temeiul acesteia, ținând seama și de modul în care va evolua legislația UE.

III. COMBATEREA DEZINFORMĂRII ȘI PROTEJAREA ALEGERILOR ÎMPOTRIVA ALTOR AMENINȚĂRI CIBERNETICE

Capacitatea părților externe și a celor interne de a interveni în dezbaterile publice și de a manipula alegerile este mai reală ca niciodată și ar putea crește și mai mult odată cu viitoarele alegeri pentru Parlamentul European. Posibilele consecințe – subminarea sau delegitimarea instituțiilor democratice – reprezintă o amenințare gravă, strategică și din ce în ce mai mare. Acestea reprezintă o mare parte din provocările în materie de securitate cu care se confruntă UE dincolo de frontierele naționale și care necesită un răspuns comun și transfrontalier.

Campaniile electorale premergătoare alegerilor pentru Parlamentul European vor începe efectiv în luna martie. Înainte de Consiliul European din 21 și 22 martie 2019, Comisia invită statele membre să își intensifice coordonarea și schimbul de informații pentru a combate dezinformarea și a proteja alegerile împotriva amenințărilor cibernetice. Statele membre ar trebui să utilizeze pe deplin instrumentele și canalele de informare furnizate de UE, în special sistemul de alertă timpurie 33 , înființat recent. Mai mult, având în vedere preocupările cu privire la situația actuală, Comisia îndeamnă platformele online să își accelereze eforturile în toate statele membre pentru a contribui la asigurarea integrității alegerilor pentru Parlamentul European din mai 2019.

Pentru a sprijini și a încuraja aceste eforturi, Comisia și Înaltul Reprezentant continuă să ia măsuri care vizează următoarele două componente complementare pentru a răspunde amenințărilor cibernetice: combaterea dezinformării și consolidarea rezilienței electorale.

1.Acțiuni de combatere a dezinformării

Expunerea cetățenilor la dezinformare pe scară largă, inclusiv la informații înșelătoare sau evident false, poate reprezenta un tip grav de amenințare cibernetică și este o provocare majoră pentru viitoarele alegeri europene. Comisia monitorizează îndeaproape punerea în aplicare a acțiunilor prevăzute în comunicarea sa din aprilie 2018 privind combaterea dezinformării online 34 .

În plus, Comisia monitorizează îndeaproape progresele realizate în ceea ce privește Codul de bune practici privind dezinformarea, semnat de reprezentanți ai platformelor online, ai principalelor rețelele sociale, ai agențiilor de publicitate și ai sectorului publicității în octombrie 2018 (a se vedea mai jos). Comisia va efectua o evaluare cuprinzătoare după încheierea primelor 12 luni de aplicare a codului. În cazul în care punerea în aplicare și impactul Codului de practici se dovedesc a fi nesatisfăcătoare, Comisia poate propune măsuri suplimentare, inclusiv de natură legislativă.

Pe baza acestor acțiuni și răspunzând apelului lansat de lideri în cadrul Consiliului European din iunie 2018 de a proteja sistemele democratice ale Uniunii, Comisia și Înaltul Reprezentant au prezentat, în decembrie 2018, un Plan comun de acțiune împotriva dezinformării 35 . Planul de acțiune subliniază faptul că, potrivit Celulei de fuziune a UE împotriva amenințărilor hibride, cea mai mare amenințare pentru UE o reprezintă campaniile de dezinformare lansate de Federația Rusă. Acestea sunt sistematice, dispun de resurse importante și se disting, prin amploare, de cele lansate de alte țări. Pentru a face față amenințării pe care o reprezintă dezinformarea, planul de acțiune prevede alocarea mai multor resurse pentru combaterea dezinformării, mai exact grupurilor operative pentru comunicarea strategică ale Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE), inclusiv Grupului operativ pentru comunicarea strategică privind Europa de Est 36 . Planul de acțiune prevede, de asemenea, o majorare a resurselor dedicate acestei chestiuni și solicită o consolidare în următorii doi ani. 

Planul de acțiune cuprinde măsuri concrete de combatere a dezinformării, inclusiv crearea unui sistem de alertă timpurie. În vederea alegerilor pentru Parlamentul European, s-a instituit, în martie 2019, un sistem de alertă timpurie între instituțiile UE și statele membre menit să faciliteze schimbul de date și evaluările campaniilor de dezinformare și să transmită alerte cu privire la amenințările în materie de dezinformare.

Planul de acțiune prevede, de asemenea, o monitorizare atentă a punerii în aplicare a Codului de bune practici menționat anterior, semnat de platformele online. La 29 ianuarie 2019, Comisia a publicat rapoartele prezentate de către semnatarii Codului de bune practici – Google, Facebook, Twitter, Mozilla și asociațiile profesionale care reprezintă sectorul publicitar. Deși a salutat progresele înregistrate, Comisia le-a cerut semnatarilor să își intensifice eforturile în perioada premergătoare alegerilor pentru Parlamentul European din 2019 37 .

La 28 februarie 2019, Comisia a publicat rapoartele prezentate de Facebook, Google și Twitter referitoare la progresele înregistrate în ianuarie 2019 cu privire la angajamentele pe care acestea și le-au asumat în materie de combatere a dezinformării. În aceste rapoarte, platformele nu au oferit suficiente informații detaliate care să arate că noile politici și instrumente sunt puse în aplicare în timp util și beneficiază de resurse suficiente în toate statele membre. Este evident, în cazul tuturor semnatarilor, că sunt necesare îmbunătățiri 38 . Mai precis, Comisia solicită ca platformele să asigure transparența anunțurilor publicitare până la începutul campaniei pentru alegerile europene în toate statele membre ale UE, pentru a permite un acces adecvat la datele platformelor în scopuri de cercetare și de verificare factuală și pentru a asigura o cooperare adecvată între platforme și fiecare stat membru în parte prin intermediul punctelor de contact din sistemul de alertă timpurie.

Comisia va prezenta, la 20 martie 2019, un nou raport privind punerea în aplicare a Codului de bune practici menționat anterior.

2.Consolidarea rezilienței electorale

La 12 septembrie 2018, Comisia a adoptat un pachet de măsuri menite să sporească reziliența sistemelor noastre electorale, adresate statelor membre și partidelor și fundațiilor politice naționale și europene, printre care și o recomandare privind rețelele de cooperare electorală, transparența online, protecția împotriva incidentelor de securitate cibernetică și combaterea campaniilor de dezinformare, orientări referitoare la aplicarea legislației UE privind protecția datelor 39 , precum și o modificare legislativă prin care se înăspresc normele privind finanțarea partidelor politice europene.

Parlamentul European a salutat adoptarea acestui pachet în rezoluția pe care a adoptat-o la 28 octombrie 2018. Consiliul a salutat adoptarea acestui pachet în concluziile sale din 19 februarie 2019 privind asigurarea unor alegeri europene libere și corecte, care exprimă angajamentul comun al tuturor statelor membre pentru o abordare europeană coordonată cu privire la protejarea integrității următoarelor alegeri europene. Consiliul Justiție și Afaceri Interne a discutat despre situația actuală la 7 martie 2019.

Modificarea Regulamentului privind statutul și finanțarea partidelor politice europene și a fundațiilor politice europene 40 introduce posibilitatea de a impune sancțiuni pentru utilizarea ilegală a datelor cu caracter personal în caz de impact deliberat asupra rezultatului alegerilor pentru Parlamentul European. În urma acordului politic 41 din ianuarie 2019, plenul Parlamentului European a aprobat, la 12 martie 2019, textul amendamentului. Amendamentul urmează să devină act legislativ înainte de alegerile pentru Parlamentul European din 2019.

Recomandarea privind rețelele de cooperare electorală, transparența online, protecția împotriva incidentelor de securitate cibernetică și combaterea campaniilor de dezinformare în contextul alegerilor pentru Parlamentul European 42 se adresează, pe o parte, statelor membre, iar pe de altă parte partidelor și fundațiilor politice naționale și europene și prezintă măsuri concrete pentru actorii relevanți din aceste domenii. În efortul lor de a pune în aplicare recomandarea, rețelele electorale naționale au numit puncte de contact care să participe la rețeaua europeană de cooperare privind alegerile, în cadrul căreia vor exista avertizări cu privire la amenințări, se va face schimb de bune practici între rețelele naționale, se va discuta despre soluții comune la provocările identificate și se vor încuraja proiectele și exercițiile desfășurate în comun de rețelele naționale. La prima reuniune a rețelei, care a avut loc la 21 ianuarie 2019, participanții au convenit asupra faptului că, pentru a asigura integritatea alegerilor, menținând în același timp o dezbatere democratică deschisă și un mediu concurențial echitabil, este esențial să existe o abordare cuprinzătoare. Cea de a doua reuniune a rețelei europene de cooperare privind alegerile, care a avut loc la 27 februarie 2019, s-a concentrat pe monitorizarea și asigurarea respectării actelor legislative care vizează aspecte relevante pentru contextul electoral, printre care se numără protecția datelor, reglementarea mass-mediei, asigurarea respectării legii, transparența și platformele de comunicare socială, precum și implicarea diferitelor părți interesate în activitățile de monitorizare. Aceasta a pus bazele participării membrilor rețelei la un exercițiu de reziliență cibernetică imediat după următoarea reuniune a rețelei, care urmează să aibă loc la 5 aprilie 2019.

La 19 februarie 2019 a avut loc un atelier pe tema „Consolidarea rezilienței cibernetice a alegerilor”, organizat în comun de Parlamentul European și de Comisie, atelier menit să îmbunătățească securitatea și reziliența sistemelor și a infrastructurilor electorale împotriva amenințărilor cibernetice, aflate într-o permanentă evoluție. Autoritățile naționale în materie de securitate cibernetică din statele membre, Agenția Uniunii Europene pentru Securitatea Rețelelor și a Informațiilor și platformele online au discutat despre o serie de măsuri axate pe acțiuni urgente și relevante pentru asigurarea integrității alegerilor pentru Parlamentul European din 2019.

Instituțiile UE și statele membre cooperează îndeaproape și în privința altor activități de sensibilizare care vizează protejarea integrității procesului electoral și implicarea actorilor din sectorul public și din cel privat, inclusiv a mass-media, a platformelor online și a societății civile.

IV. PUNEREA ÎN APLICARE A ALTOR DOSARE PRIORITARE ÎN MATERIE DE SECURITATE

1.Punerea în aplicare a măsurilor legislative în cadrul uniunii securității

Pentru a obține toate beneficiile unei uniuni a securității efective și autentice, trebuie acordată o prioritate absolută punerii în aplicare complete și corecte a măsurilor convenite. Comisia sprijină în mod activ statele membre, inclusiv prin finanțare și prin facilitarea schimbului de bune practici. Dacă este necesar, Comisia recurge, de asemenea, la toate mijloacele de care dispune în temeiul tratatelor pentru asigurarea respectării legislației UE, inclusiv la măsurile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, atunci când este cazul.

În ceea ce privește punerea în aplicare a Directivei privind registrul UE cu numele pasagerilor 43 , Comisia a lansat, la 19 iulie 2018, proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva a 14 state membre care nu comunicaseră adoptarea de acte legislative naționale care să transpună integral directiva 44 – un instrument esențial în lupta împotriva terorismului și a infracțiunilor grave. Nouă dintre aceste state membre au notificat transpunerea integrală 45 . Statele membre care nu au transpus integral directiva au primit avize motivate (Spania la 24 ianuarie 2019, iar Țările de Jos și Finlanda la 7 martie 2019). În paralel, Comisia continuă să sprijine toate statele membre în eforturile lor de a finaliza elaborarea propriilor sisteme tip registru cu numele pasagerilor, inclusiv prin facilitarea schimbului de informații și de bune practici.

Termenul de transpunere a Directivei privind combaterea terorismului 46 a expirat la 8 septembrie 2018. Comisia a lansat, la 22 noiembrie 2018, proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva a 16 state membre care nu au comunicat adoptarea unei legislații naționale care să transpună integral directiva. Dintre aceste state membre, 9 au notificat, între timp, transpunerea integrală 47 . Comisia îndeamnă celelalte 7 state membre să ia măsurile necesare în cel mai scurt timp 48 .

Termenul pentru transpunerea Directivei privind controlul achiziționării și deținerii de arme 49 a expirat la 14 septembrie 2018. Până în prezent, 6 state membre au notificat transpunerea integrală 50 , iar 5 au notificat transpunerea parțială 51 . 22 de state membre 52 , inclusiv cele care au notificat transpunerea parțială, au primit din partea Comisiei scrisori de punere în întârziere la 22 noiembrie 2018.

În ceea ce privește transpunerea în legislația națională a Directivei privind protecția datelor în materie de asigurare a respectării legii 53 , Comisia a lansat, la 19 iulie 2018, proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva a 19 state membre, din cauza faptului că acestea nu au comunicat adoptarea unei legislații naționale care să asigure transpunerea integrală a directivei 54 . Până în prezent, 17 state membre au notificat transpunerea integrală, iar 5 state membre au notificat transpunerea parțială 55 . S-au închis deja procedurile inițiate împotriva a 6 state membre 56 , iar 9 state membre au primit un aviz motivat la 25 ianuarie 2019 57 .

Comisia urmează să elaboreze, până la 9 mai 2019, un raport privind coerența identificării operatorilor de servicii esențiale. Pe baza notificărilor statelor membre, s-a stabilit că Directiva privind securitatea rețelelor și a sistemelor informatice 58 a fost transpusă integral în 25 de state membre și parțial în unul dintre statele membre 59 . În ianuarie 2019, Comisia a închis procedurile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor pentru necomunicarea măsurilor inițiate împotriva a 6 state membre 60 . 9 state membre 61 fac obiectul unei proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor pentru necomunicarea transpunerii integrale a directivei. În cadrul transpunerii Directivei privind securitatea rețelelor și a sistemelor informatice, statele membre trebuiau să prezinte Comisiei, până la 9 noiembrie 2018, informații cu privire la operatorii de servicii esențiale identificați pe teritoriul lor. Comisia evaluează în prezent informațiile prezentate de statele membre 62 .

În plus, Comisia evaluează transpunerea celei de A 4-a directive privind combaterea spălării banilor 63 și, în același timp, verifică dacă statele membre pun în aplicare normele. Comisia a inițiat proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva tuturor celor 28 de state membre, deoarece a considerat că statele membre au transmis comunicări care nu reprezintă o transpunere completă a directivei 64 .  Comisia va continua să își exercite competențele după caz pentru a asigura punerea în aplicare integrală a acestei directive.

2.Protejarea spațiilor publice: bune practici recomandate

Ca parte a activității practice de îmbunătățire a protecției și a rezilienței împotriva terorismului, Comisia continuă să sprijine statele membre și autoritățile lor locale în protejarea spațiilor publice. Punerea în aplicare a Planului de acțiune din octombrie 2017 menit să consolideze protecția spațiilor publice 71 presupune eforturi care se concentrează pe elaborarea și colectarea de orientări și de bune practici. Împreună cu autoritățile publice și operatorii privați din spațiile publice din Forumul operatorilor 72 , Comisia a identificat bune practici pentru mai multe măsuri pe care toți operatorii și toate autoritățile publice implicate în protecția spațiilor publice le pot pune în aplicare în vederea consolidării securității 73 . Acestea oferă măsurile de bază pentru orientarea activităților viitoare în toate sectoarele relevante pentru protecția spațiilor publice (a se vedea caseta de mai jos).

3.Vulnerabilitățile infrastructurilor digitale

Reziliența digitală este esențială pentru protejarea în general a activității guvernelor noastre, a cercetării industriale, a proprietății intelectuale, a planurilor de afaceri, a alegerilor noastre, a instituțiilor democratice, precum și a propriilor noastre date cu caracter personal. Unul dintre principalele aspecte ale securității cibernetice care se află în centrul dezbaterii publice în întreaga UE se referă la rețelele de a 5-a generație (5G). În cadrul recentului Consiliu ministerial informal privind telecomunicațiile, care a avut loc la București la 1 martie 2019, miniștrii și-au exprimat sprijinul pentru o abordare europeană coordonată în vederea consolidării rezilienței digitale în UE în ceea ce privește rețelele 5G. Infrastructura rețelelor 5G reprezintă o bază importantă pentru economia digitală. Pe lângă serviciile destinate consumatorilor, tehnologia 5G este concepută să furnizeze servicii esențiale pentru sectoarele verticale, cum ar fi mobilitatea, energia și sănătatea. Standardele privind rețelele 5G sunt globale, iar echipamentele și dispozitivele vor fi oferite de o serie de furnizori mondiali.

Introducerea rețelelor 5G în următorii ani marchează o schimbare radicală față de rețelele anterioare. Stocarea datelor în cloud va permite conectarea a miliarde de dispozitive ale internetului obiectelor și va stimula noi inovații în cadrul inteligenței artificiale, ceea ce înseamnă noi oportunități pentru cetățeni și întreprinderi. Prin urmare, securitatea cibernetică este deosebit de importantă, întrucât vulnerabilitățile ar putea fi exploatate, ceea ce ar putea cauza daune foarte grave. Având în vedere faptul că internetul nu are frontiere, o încălcare a securității într-un stat membru ar putea avea repercusiuni asupra multor altora.

Pentru a preveni potențialele implicații grave în materie de securitate pentru infrastructurile digitale de importanță critică, este necesară o abordare comună a UE în ceea ce privește securitatea rețelelor 5G. În acest scop, Comisia va publica, ca urmare a Consiliului European din 21 și 22 martie 2019, o recomandare privind o abordare comună a UE privind riscurile în materie de securitate pentru rețelele 5G, pe baza unei evaluări coordonate a riscurilor la nivelul UE și a măsurilor de gestionare a riscurilor, a unei cooperări eficace și a unui cadru pentru schimbul de informații și a unei conștientizări comune la nivelul UE, care să acopere rețelele de comunicații critice. Printre posibilele măsuri care fac obiectul discuției se numără implementarea tehnologiilor cuantice pentru securitatea rețelelor și pentru protecția datelor stocate 74 .

La 12 martie 2019, Parlamentul European a adoptat o rezoluție privind amenințările la adresa securității în contextul creșterii prezenței tehnologice a Chinei în UE și acțiunile posibile la nivelul UE pentru a le reduce.

4.Acțiunile pe plan extern

Negocierile dintre UE și Canada cu privire la un acord revizuit privind registrul cu numele pasagerilor avansează într-un ritm satisfăcător. Următorul summit UE - Canada, care va avea loc la Montreal în perioada 11-12 aprilie 2019, ar putea da un impuls negocierilor.

Comisia colaborează cu autoritățile din Statele Unite pentru a pregăti următoarea evaluare comună a acordului UE-SUA privind registrul cu numele pasagerilor 75 , în conformitate cu dispozițiile Acordului UE-SUA privind registrul cu numele pasagerilor. Se lucrează deja la cea de a cincea revizuire comună a Acordului UE-SUA privind programul de urmărire a finanțărilor în scopuri teroriste 76 . Revizuirea dispozițiilor din acord privind garanțiile, controalele și reciprocitatea va fi, totodată, un prilej pentru a evalua valoarea programului ca instrument de combatere a terorismului atât pentru UE, cât și pentru Statele Unite.

Situația actuală de pe teren în Siria a adus în centrul discuțiilor chestiunea luptătorilor teroriști străini care în prezent se află sau sunt reținuți în zonele de conflict. UE poate oferi sprijin statelor membre, la cerere, în special în ceea ce privește schimbul de informații și sprijinul pentru anchetele penale, în special cooperarea cu partenerii internaționali și prin intermediul Europol, precum și pe baza expertizei și a bunelor practici privind reabilitarea și reintegrarea dezvoltate în contextul Rețelei pentru sensibilizarea publicului cu privire la radicalizare. De asemenea, UE poate oferi sprijin pentru consolidarea capacităților țărilor terțe afectate în mod deosebit de fenomenul întoarcerii luptătorilor teroriști străini repatriați. Decizia privind repatrierea luptătorilor teroriști străini și a familiilor acestora din zonele de conflict este luată de către statele membre în cauză.

UE și Egiptul au coprezidat reuniunea plenară a Grupului de lucru al Forumului mondial pentru combaterea terorismului din Africa de Est, care a avut loc la Nairobi la 20 februarie 2019, în cadrul căreia s-a înregistrat o rată ridicată de participare a serviciilor judiciare și polițienești din Somalia, Kenya, Sudan, Uganda, Djibouti, Somalia, Etiopia, Yemen și Tanzania.

V. CONCLUZIE

UE a făcut progrese considerabile în activitatea comună către o uniune a securității efectivă și autentică, o serie de inițiative legislative prioritare fiind adoptate de Parlamentul European și de Consiliu în ultimele săptămâni și luni. Cu toate acestea, este necesar să se depună în continuare eforturi înainte de alegerile pentru Parlamentul European din mai 2019, pentru a răspunde cerințelor urgente în materie de securitate. În special, Comisia invită colegiuitorii să inițieze negocieri cu privire la normele propuse pentru eliminarea conținutului online cu caracter terorist, de îndată ce Parlamentul European își va adopta mandatul de negociere, în vederea ajungerii la un acord în timpul actualei legislaturi a Parlamentului European. În ceea ce privește propunerea de consolidare a poliției de frontieră și a gărzii de coastă la nivel european, negocierile se află deja în faza de trilog, fapt ce arată că toate instituțiile s-au angajat să adopte această propunere înainte de alegerile pentru Parlamentul European. De asemenea, Comisia invită statele membre să pună în aplicare toate măsurile convenite în cadrul uniunii securității, pentru a se asigura că acestea au un efect deplin asupra securității tuturor cetățenilor.

În plus, având în vedere că, până în mai 2019, când alegătorii europeni vor merge la urne, mai avem puțin timp la dispoziție pentru a asigura că Uniunea este pregătită în acest sens, Comisia invită toate părțile implicate să își intensifice eforturile de consolidare a rezilienței electorale în vederea combaterii dezinformării. Înainte de Consiliul European din 21 și 22 martie 2019, este necesar ca statele membre să își intensifice coordonarea și schimbul de informații pentru a contracara dezinformarea și a proteja alegerile împotriva altor amenințări cu caracter informatic, utilizând toate instrumentele puse la dispoziție de UE în acest scop. În același timp, platformele online trebuie să își accelereze eforturile în toate statele membre pentru a contribui la asigurarea integrității alegerilor pentru Parlamentul European din mai 2019. Comisia va continua să sprijine și să încurajeze această activitate în săptămânile și lunile următoare pentru a proteja integritatea alegerilor pentru Parlamentul European.

(1)

     Aceste inițiative se adaugă progreselor anterioare realizate în privința creării unei uniuni a securității efective și autentice. Pentru o imagine completă, a se vedea rapoartele anterioare privind progresele înregistrate la nivelul Uniunii în materie de securitate: https://ec.europa.eu/home-affairs/what-we-do/policies/european-agenda-security/legislative-documents_en .

(2)

     A se vedea Declarația comună privind prioritățile legislative ale UE pentru perioada 2018-2019 https://ec.europa.eu/commission/sites/beta-political/files/joint-declaration-eu-legislative-priorities-2018-19_en.pdf .

(3)

   C (2019)636 (31.1.2019).

(4)

     Rezoluția Parlamentului European din 12 decembrie 2018 referitoare la constatările și recomandările Comisiei speciale pentru combaterea terorismului [2018/2044(INI)].

(5)

     COM(2017) 793 final (12.12.2017), COM(2017) 794 final (12.12.2017), COM(2018) 478 final (13.6.2018) și COM(2018) 480 final (13.6.2018). Acordul politic la care s-a ajuns la 5 februarie 2019 a fost aprobat, la 13 februarie 2019, de Comitetul Reprezentanților Permanenți din cadrul Consiliului, iar la 19 februarie 2019, de Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne din cadrul Parlamentului European.

(6)

     Regulamentul (UE) 2018/1860 (28.11.2018), Regulamentul (UE) 2018/1861 (28.11.2018), Regulamentul (UE) 2018/1862 (28.11.2018).

(7)

     Regulamentul (CE) 767/2008 (9.7.2008).

(8)

     La 11 decembrie 2018, colegiuitorii au ajuns la un acord politic cu privire la această propunere prioritară [COM (2017) 344 final (29.6.2017)]. Comitetul Reprezentanților Permanenți din cadrul Consiliului a aprobat acordul la 19 decembrie 2018. Parlamentul European, reunit în sesiune plenară, a confirmat acordul la 11 martie 2019.

(9)

     Regulamentul (UE) 2017/2226 (30.11.2017).

(10)

     Regulamentul (UE) 2018/1240 (12.9.2018) și Regulamentul (UE) 2018/1241 (12.9.2018).

(11)

   COM(2019) 4 final (7.1.2019).

(12)

     COM(2018) 302 final (16.5.2018).

(13)

     COM(2016) 272 final (4.5.2016).

(14)

      https://www.consilium.europa.eu/ro/press/press-releases/2018/12/14/european-council-conclusions-13-14-december-2018/ .

(15)

     COM(2019) 126 final (6.3.2019).

(16)

      https://www.consilium.europa.eu/media/35954/28-euco-final-conclusions-ro.pdf .

(17)

     COM(2018) 631 final (12.9.2018).

(18)

   COM(2018) 640 final (12.9.2018).

(19)

     Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor din cadrul Parlamentului European a votat avizul său la 4 martie 2019. Comisia pentru cultură și educație din cadrul Parlamentului European a votat propriul raport la 11 martie 2019. Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne din cadrul Parlamentului European urmează să voteze cu privire la raportul său la 21 martie 2019.

(20)

   Nevoile statelor membre în ceea ce privește prevenirea radicalizării au fost identificate, pentru prima dată, în orientările strategice privind acțiunile de prevenție ale UE pentru 2019. Orientările strategice sunt disponibile pe site-ul:     http://ec.europa.eu/transparency/regexpert/index.cfm?do=groupDetail.groupDetail&groupID=3626&news=1&mod_groups=1&month=08&year=2018&Lang=RO

(21)

     JOIN(2017) 450 final (13.9.2017).

(22)

     COM(2018) 630 final (12.9.2018).

(23)

     A se vedea Concluziile Consiliului European din iunie 2018 și din octombrie 2018.

(24)

     COM(2018) 209 final (17.4.2018).

(25)

     Colegiuitorii au ajuns la un acord politic cu privire la propunerea Comisiei la 12 februarie 2019 [COM (2018) 213 final (17.4.2018)]. Propunerea a fost aprobată de către Comitetul Reprezentanților Permanenți din cadrul Consiliului la 20 februarie 2019 și de Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne a Parlamentului European la 26 februarie 2019.

(26)

     Articolul 65 alineatul (2) din Directiva (UE) 2018/843 (19.6.2018) prevede că, până la 1 iunie 2019, Comisia evaluează cadrul pentru cooperarea unităților de informații financiare cu țările terțe și obstacolele și oportunitățile de intensificare a cooperării dintre unitățile de informații financiare din Uniune, inclusiv posibilitatea creării unui mecanism de coordonare și sprijin.

(27)

     În raportul său final, adoptat în decembrie 2018, Comisia specială pentru combaterea terorismului din cadrul Parlamentului European a solicitat instituirea unui sistem de urmărire a finanțărilor în scopuri teroriste la nivelul Uniunii Europene, care să vizeze tranzacțiile efectuate de persoane care au legături cu terorismul și finanțarea acestora în cadrul zonei unice de plăți în euro.

(28)

     COM(2018) 212 final (17.4.2018).

(29)

     Probele electronice sunt necesare în aproximativ 85 % din investigări, iar în două treimi din investigări trebuie solicitate dovezi din partea unor furnizori de servicii online aflați în altă jurisdicție. A se vedea evaluarea impactului care însoțește propunerea legislativă [SWD (2018) 118 final (17.4.2018)].

(30)

     COM(2018) 225 final (17.4.2018). Consiliul și-a adoptat mandatul de negociere cu privire la propunerea de regulament în cadrul Consiliului Justiție și Afaceri Interne din 7 decembrie 2018.

(31)

     COM(2018) 226 final (17.4.2018). Consiliul și-a adoptat mandatul de negociere cu privire la propunerea de directivă în cadrul Consiliului Justiție și Afaceri Interne din 8 martie 2019.

(32)

     COM (2019) 70 final (5.2.2019) și COM (2019) 71 final (5.2.2019).

(33)

     Ca parte a Planului de acțiune împotriva dezinformării prezentat de Comisie și de Înaltul Reprezentant în decembrie 2018 (a se vedea mai jos), sistemul de alertă timpurie va fi o platformă unde statele membre, instituțiile UE și partenerii vor putea face schimb de informații privind campaniile de dezinformare în curs și își vor putea coordona răspunsurile. Sistemul se va baza exclusiv pe informații cu sursă deschisă și neclasificate.

(34)

     COM (2018) 236 final (26.4.2018), urmată de un raport de punere în aplicare [COM (2018) 794 final (5.12.2018)].

(35)

     JOIN(2018) 36 final (5.12.2018).

(36)

     De la înființarea sa, în 2015, Grupul operativ pentru comunicarea strategică privind Europa de Est a catalogat, a analizat și a atras atenția asupra unui număr de peste 5 000 de exemple de dezinformare realizată de Federația Rusă, demascând numeroase discursuri de dezinformare, sensibilizând opinia publică cu privire la acestea și denunțând instrumentele, tehnicile și intențiile campaniilor de dezinformare.

(37)

     Pentru mai multe detalii, a se vedea: http://europa.eu/rapid/press-release_IP-19-746_ro.htm .

(38)

     Pentru mai multe detalii, a se vedea: http://europa.eu/rapid/press-release_STATEMENT-19-1379_ro.htm

(39)

     COM(2018) 638 final (12.9.2018).

(40)

   COM(2018) 636 final (12.9.2018).

(41)

     Colegiuitorii au ajuns la un acord politic la 16 ianuarie 2018, care a fost aprobat de Comitetul Reprezentanților Permanenți din cadrul Consiliului la 25 ianuarie 2019 și de Comisia pentru afaceri constituționale a Parlamentului European la 29 ianuarie 2019.

(42)

   C(2018) 5949 final (12.9.2018).

(43)

     Directiva (UE) 2016/681 (27.4.2016).

(44)

     Bulgaria, Cehia, Estonia, Grecia, Spania, Franța, Cipru, Luxemburg, Țările de Jos, Austria, Portugalia, România, Slovenia și Finlanda.

(45)

     Bulgaria, Estonia, Grecia, Franța, Cipru, Luxemburg, Austria, Portugalia, România (situația existentă la 11 martie 2019).

(46)

     Directiva (UE) 2017/541 (15.3.2017).

(47)

   Bulgaria, Cehia, Germania, Estonia, Spania, Franța, Croația, Italia, Letonia, Lituania, Ungaria, Malta, Țările de Jos, Austria, Portugalia, Slovacia, Finlanda și Suedia au notificat transpunerea (situația existentă la 11 martie 2019).

(48)

   Belgia, Polonia, România și Slovenia au notificat transpunerea parțială. Grecia, Cipru și Luxemburg nu au trimis nicio notificare (situația existentă la 11 martie 2019).

(49)

     Directiva (UE) 2017/853 (17.5.2017).

(50)

   Danemarca, Franța, Croația, Italia, Malta și Austria (situația existentă la 11 martie 2019).

(51)

     Cehia, Estonia, Lituania, Portugalia și Regatul Unit (situația existentă la 11 martie 2019).

(52)

     Belgia, Bulgaria, Cehia, Germania, Estonia, Irlanda, Grecia, Spania, Cipru, Letonia, Lituania, Luxemburg, Ungaria, Țările de Jos, Polonia, Portugalia, România, Slovenia, Slovacia, Finlanda, Suedia și Regatul Unit (situația existentă la 11 martie 2019).

(53)

     Directiva (UE) 2016/680 (27.4.2016).

(54)

     Belgia, Bulgaria, Cehia, Estonia, Grecia, Spania, Franța, Croația, Cipru, Letonia, Lituania, Luxemburg, Ungaria, Țările de Jos, Polonia, Portugalia, România, Slovenia și Finlanda. Comisia primește răspunsuri de la statele membre, inclusiv notificări cu privire la legislația în cauză, care sunt în prezent analizate (situația existentă la 11 martie 2019).

(55)

   Belgia, Germania, Estonia, Irlanda, Franța, Croația, Italia, Lituania, Luxemburg, Ungaria, Malta, Austria, Polonia, România, Slovacia, Suedia și Regatul Unit au notificat transpunerea integrală. Cehia, Portugalia, Finlanda, Slovenia și Țările de Jos au notificat transpunerea parțială. În plus, Danemarca a finalizat transpunerea (situația existentă la 11 martie 2019).

(56)

     Belgia, Franța, Croația, Lituania, Luxemburg, și Ungaria (situația existentă la 11 martie 2019).

(57)

Grecia, Cipru, Spania, Slovenia, Portugalia, Cehia, Bulgaria, Letonia și Țările de Jos (situația existentă la 11 martie 2019).

(58)

     Directiva (UE) 2016/1148 (27.4.2016).

(59)

     Bulgaria, Cehia, Danemarca, Germania, Grecia, Estonia, Irlanda, Spania, Franța, Croația, Italia, Cipru, Letonia, Lituania, Malta, Țările de Jos, Austria, Polonia, Portugalia, România, Slovenia, Slovacia, Finlanda, Suedia și Regatul Unit au notificat transpunerea integrală. Ungaria a notificat transpunerea parțială. Belgia și Luxemburg nu au notificat Comisiei nicio măsură națională de transpunere (situația existentă la 11 martie 2019).

(60)

     Irlanda, Spania, Franța, Croația, Țările de Jos și Portugalia (situația existentă la 11 martie 2019).

(61)

     Bulgaria, Belgia, Danemarca, Letonia, Lituania, Luxemburg, Ungaria, Austria și România (situația existentă la 11 martie 2019).

(62)

     Bulgaria, Cipru, Republica Cipru, Danemarca, Estonia, Spania, Finlanda, Franța, Croația, Ungaria, Irlanda, Italia, Lituania, Malta, Țările de Jos, Polonia, Portugalia, Slovacia, Suedia și Regatul Unit (situația existentă la 11 martie 2019).

(63)

   Directiva (UE) 2015/849 (20.5.2015).

(64)

     Comisia a lansat proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva tuturor statelor membre pentru necomunicarea legislației naționale care transpune integral directiva, deoarece, potrivit evaluării, Comisia a concluzionat că unele dispoziții ale directivei nu au fost transpuse.

(65)

     Spania, Țările de Jos și Finlanda nu au comunicat încă transpunerea. Cehia și Slovenia au comunicat transpunerea parțială și nu au finalizat încă notificarea transpunerii (situația existentă la 11 martie 2019). Trimiterile la notificarea transpunerii complete țin seama de declarațiile statelor membre și nu aduc atingere verificării transpunerii de către serviciile Comisiei.

(66)

     Belgia și Luxemburg nu au comunicat încă măsurile de transpunere. Ungaria a comunicat transpunerea parțială și nu a finalizat încă notificarea transpunerii (situația existentă la 11 martie 2019).

(67)

     Grecia, Cipru și Luxemburg nu au comunicat încă transpunerea. Belgia, Polonia, România și Slovenia au comunicat transpunerea parțială și nu au finalizat încă notificarea transpunerii (situația existentă la 11 martie 2019).

(68)

     Belgia, Bulgaria, Germania, Irlanda, Grecia, Spania, Cipru, Letonia, Luxemburg, Ungaria, Țările de Jos, Polonia, România, Slovenia, Slovacia, Finlanda și Suedia nu au comunicat încă transpunerea. Cehia, Estonia, Lituania, Portugalia și Regatul Unit au comunicat transpunerea parțială și nu au finalizat încă notificarea transpunerii (situația existentă la 11 martie 2019). Trimiterile la notificarea transpunerii complete țin seama de declarațiile statelor membre și nu aduc atingere verificării transpunerii de către serviciile Comisiei.

(69)

     Bulgaria, Grecia, Spania, Cipru și Letonia nu au comunicat încă transpunerea. Cehia, Portugalia, Țările de Jos, Finlanda și Slovenia au comunicat transpunerea parțială și nu au finalizat încă notificarea transpunerii (situația existentă la 11 martie 2019).

(70)

   Până în prezent, România a comunicat doar transpunerea parțială și nu a finalizat încă notificarea transpunerii. Toate celelalte state membre au notificat transpunerea integrală. Cu toate acestea, conform evaluării Comisiei, există încă anumite dispoziții ale directivei cu privire la care transpunerea nu pare să fi fost pe deplin finalizată (situația existentă la 11 martie 2019).

(71)

     COM (2017) 612 final, 18.10.2017

(72)

     Forumul operatorilor din sectorul public și privat, instituit în temeiul Planului de acțiune din octombrie 2017 menit să consolideze protecția spațiilor publice, reunește factorii de decizie și operatorii din diferite sectoare ale statelor membre, cum ar fi evenimente de masă și divertisment, sectorul hotelier, centre comerciale, centre sportive și culturale, noduri de transport și altele.

(73)

     Pentru mai multe detalii privind bunele practici, a se vedea documentul de lucru al serviciilor Comisiei intitulat „Buna practici menite să consolideze protecția spațiilor publice” [SWD (2019) 140 (20.3.2019)].

(74)

     A se vedea, de asemenea, Comunicarea privind inițiativa europeană în domeniul cloud computingului – Dezvoltarea unei economii competitive bazate pe date și pe cunoaștere în Europa [COM (2016) 178 final (19.4.2016)].

(75)

     JO L 215, 11.8.2012, p. 5.

(76)

     JO L 195, 27.7.2010, p. 5.

COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 20.3.2019

COM(2019) 145 final

ANEXĂ

la

COMUNICAREA COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIUL EUROPEAN ȘI CONSILIU

Cel de al optsprezecelea raport privind progresele înregistrate către o uniune a securității efectivă și autentică

Lista inițiativelor legislative

{SWD(2019) 140 final}

ANEXĂ

PROGRESELE ÎNREGISTRATE ÎN CEEA CE PRIVEȘTE PRIORITĂȚILE LEGISLATIVE

I) Inițiative incluse în discursul din 2018 privind starea Uniunii 1

II) Priorități aprobate în declarația comună 7

III) Alte inițiative legislative aflate în dezbatere în cadrul uniunii securității

(1)

      https://ec.europa.eu/commission/sites/beta-political/files/soteu2018-speech_ro_0.pdf . A se vedea, de asemenea, scrisoarea de intenție a președintelui Juncker: https://ec.europa.eu/commission/sites/beta-political/files/soteu2018-letter-of-intent_ro.pdf .

(2)

     COM(2018) 640 final (12.9.2018).

(3)

     COM(2018) 641 final (12.9.2018).

(4)

     COM(2018) 636 final (12.9.2018).

(5)

     COM(2018) 631 final (12.9.2018).

(6)

     COM(2018) 630 final (12.9.2018).

(7)

      https://ec.europa.eu/commission/sites/beta-political/files/joint-declaration-eu-legislative-priorities-2018-19_en.pdf .

(8)

     Regulamentul (UE) 2018/1240 (12.9.2018) și Regulamentul (UE) 2018/1241 (12.9.2018).

(9)

     Regulamentul (UE) 2018/1726 (14.11.2018).

(10)

     Regulamentul (UE) 2018/1860 (28.11.2018), Regulamentul (UE) 2018/1861 (28.11.2018) și Regulamentul (UE) 2018/1862 (28.11.2018).

(11)

     Directiva (UE) 2018/843 (30.5.2018).

(12)

     Regulamentul (UE) 2017/2226 (30.11.2017).

(13)

     Directiva (UE) 2017/853 (17.5.2017).

(14)

     Directiva (UE) 2017/541 (15.3.2017).

(15)

     COM(2017) 477 final (13.9.2017).

(16)

     COM(2016) 7 final (19.1.2016) și COM(2017) 344 final (29.6.2017).

(17)

     COM(2017) 793 final (12.12.2017), COM(2017) 794 final (12.12.2017), COM(2018) 478 final (13.6.2018) și COM(2018) 480 final (13.6.2018).

(18)

     COM(2018) 225 final (17.4.2018) și COM(2018) 226 final (17.4.2018).

(19)

     COM(2018) 213 final (17.4.2018).

(20)

     COM(2016) 272 final (4.5.2016).

(21)

     COM(2017) 489 final (13.9.2017).

(22)

     COM(2018) 209 final (17.4.2018).

(23)

     COM(2018) 212 final (17.4.2018).

(24)

     COM(2018) 302 final (16.5.2018).