EUR-Lex Access to European Union law

Back to EUR-Lex homepage

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 52019AP0383

P8_TA(2019)0383 Investigațiile efectuate de OLAF și cooperarea cu Parchetul European ***I Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 16 aprilie 2019 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 883/2013 privind investigațiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) în ceea ce privește cooperarea cu Parchetul European și eficacitatea investigațiilor OLAF (COM(2018)0338 – C8-0214/2018 – 2018/0170(COD)) P8_TC1-COD(2018)0170 Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 16 aprilie 2019 în vederea adoptării Regulamentului (UE) …/… al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 883/2013 privind investigațiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) în ceea ce privește cooperarea cu Parchetul European și eficacitatea investigațiilor OLAF

JO C 158, 30.4.2021, p. 102–132 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

30.4.2021   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 158/102


P8_TA(2019)0383

Investigațiile efectuate de OLAF și cooperarea cu Parchetul European ***I

Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 16 aprilie 2019 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 883/2013 privind investigațiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) în ceea ce privește cooperarea cu Parchetul European și eficacitatea investigațiilor OLAF (COM(2018)0338 – C8-0214/2018 – 2018/0170(COD))

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

(2021/C 158/32)

Parlamentul European,

având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2018)0338),

având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 325 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, coroborate cu Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice, în special articolul 106a, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C8-0214/2018),

având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere avizul 8/2018 al Curții de Conturi (1),

având în vedere articolul 59 din Regulamentul său de procedură,

având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar și avizele Comisiei pentru afaceri juridice și Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (A8-0179/2019),

1.

adoptă poziția sa în primă lectură prezentată în continuare;

2.

solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care își înlocuiește, își modifică în mod substanțial sau intenționează să-și modifice în mod substanțial propunerea;

3.

încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

(1)  Avizul CCE nr. 8/2018.


P8_TC1-COD(2018)0170

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 16 aprilie 2019 în vederea adoptării Regulamentului (UE) …/… al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 883/2013 privind investigațiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) în ceea ce privește cooperarea cu Parchetul European și eficacitatea investigațiilor OLAF

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 325, coroborat cu Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice, în special articolul 106a,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Curții de Conturi (1),

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară (2),

întrucât:

(1)

Prin adoptarea Directivei (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului (3) și a Regulamentului (UE) 2017/1939 al Consiliului (4), Uniunea a consolidat în mod substanțial cadrul normativ armonizat privind mijloacele disponibile pentru protecția intereselor financiare ale Uniunii prin intermediul dreptului penal. Parchetul European („EPPO”) va avea reprezintă o prioritate-cheie în domeniile justiției penale și al luptei împotriva fraudei, având competența de a efectua investigații penale și puneri sub acuzare în legătură cu infracțiunile care aduc atingere bugetului Uniunii, astfel cum sunt definite în Directiva (UE) 2017/1371, în statele membre participante. [AM 1]

(2)

Pentru a proteja interesele financiare ale Uniunii, Oficiul European de Luptă Antifraudă (denumit în continuare „oficiul”) efectuează investigații administrative care vizează nereguli administrative, precum și comportamente infracționale. La sfârșitul investigațiilor sale, acesta poate formula recomandări judiciare în atenția autorităților judiciare naționale pentru a permite punerea sub acuzare și urmărirea penală în statele membre. Pe viitor, în statele membre participante la EPPO, oficiul va raporta infracțiunile suspectate către EPPO și va colabora cu acesta în cadrul investigațiilor sale. [AM 2]

(3)

Prin urmare, Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (5) ar trebui să fie modificat și adaptat în mod corespunzător după adoptarea Regulamentului (UE) 2017/1939. Dispozițiile din Regulamentul (UE) 2017/1939 care reglementează relația dintre EPPO și oficiu ar trebui să se reflecte în Regulamentul (UE , Euratom ) nr. 883 / 2013 2017/1939 și să fie completate prin normele prevăzute în Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 acesta , astfel încât să se asigure cel mai înalt nivel de protecție a intereselor financiare ale Uniunii prin crearea de sinergii între cele două organisme. Acest lucru presupune punerea în practică a principiilor unei cooperări strânse, schimbului de informații, complementarității și evitării suprapunerii acțiunilor. [AM 3]

(4)

Având în vedere obiectivul lor comun de a proteja integritatea bugetului Uniunii, oficiul și EPPO ar trebui să stabilească și să mențină o relație strânsă bazată pe cooperare loială și menită să asigure complementaritatea mandatelor lor respective și coordonarea acțiunii lor, în special în ceea ce privește domeniul de aplicare al cooperării consolidate pentru instituirea EPPO. În cele din urmă, această relație ar trebui să contribuie la garantarea faptului că sunt utilizate toate mijloacele pentru a proteja interesele financiare ale Uniunii, evitându-se totodată duplicarea inutilă a eforturilor.

(5)

Regulamentul (UE) 2017/1939 prevede obligația oficiului, precum și a tuturor instituțiilor, organismelor, oficiilor și agențiilor Uniunii și a autorităților naționale competente, de a raporta EPPO, fără întârzieri nejustificate, comportamentele infracționale suspectate referitor la care EPPO ar putea să își exercite competența. Dat fiind că mandatul oficiului este de a efectua investigații administrative în cazurile de fraudă, corupție și orice alte activități ilegale care afectează interesele financiare ale Uniunii, acesta este în poziția ideală și dispune de mijloacele necesare pentru a acționa ca partener natural și sursă privilegiată de informații pentru EPPO. [AM 4]

(6)

Elemente care indică un posibil comportament infracțional care ține de competența EPPO pot fi regăsite, în practică, în acuzațiile inițiale primite de oficiu sau pot reieși numai în cursul investigației administrative inițiate de oficiu pe motivul suspectării unei nereguli administrative. Pentru a-și respecta obligația de raportare către EPPO, oficiul ar trebui, după caz, să raporteze comportamentul infracțional în orice moment înainte de începerea unei investigații sau în cursul unei investigații.

(7)

Regulamentul (UE) 2017/1939 specifică elementele minime pe care ar trebui să le cuprindă rapoartele, ca regulă generală. S-ar putea ca oficiul să aibă nevoie să efectueze o evaluare preliminară a acuzațiilor pentru a verifica aceste elemente și a colecta informațiile necesare. Oficiul ar trebui să realizeze această evaluare cât mai repede posibil și prin mijloace care nu riscă să compromită o eventuală investigație penală viitoare. După ce își finalizează evaluarea, oficiul ar trebui să informeze EPPO atunci când este identificată o suspiciune privind o infracțiune din sfera sa de competență.

(8)

Având în vedere cunoștințele de specialitate ale oficiului, instituțiile, organismele, oficiile și agențiile Uniunii ar trebui să poată face apel la oficiu pentru a efectua o astfel de evaluare preliminară a acuzațiilor care le sunt aduse la cunoștință.

(9)

În conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/1939, oficiul nu ar trebui, în principiu, să înceapă o investigație administrativă paralelă cu o investigație desfășurată de EPPO referitor la aceleași fapte. Cu toate acestea, în anumite cazuri, protecția intereselor financiare ale Uniunii poate necesita efectuarea de către oficiu, înainte de încheierea procedurilor penale inițiate de EPPO, a unei investigații administrative complementare cu scopul de a verifica dacă ar trebui luate măsuri asigurătorii sau acțiuni financiare, disciplinare sau administrative. Desfășurarea unor astfel de investigații complementare ar putea fi adecvată, printre altele, atunci când este necesară pentru a se recupera sume datorate bugetului Uniunii care fac obiectul unor termene de prescripție, atunci când sumele expuse riscului sunt foarte ridicate sau atunci când este necesar să se evite cheltuieli suplimentare în situații de risc prin măsuri administrative.

(10)

Regulamentul (UE) 2017/1939 prevede că EPPO poate solicita oficiului să desfășoare astfel de investigații complementare. În situațiile în care EPPO nu solicită o investigație complementară, ar trebui totuși ca o astfel de investigație să poată fi desfășurată la inițiativa oficiului, în anumite condiții , după consultarea EPPO . În special, EPPO ar trebui să poată formula obiecții cu privire la începerea sau continuarea unei investigații de către oficiu sau la realizarea de către oficiu a unor acțiuni de investigare specifice. Motivele acestei obiecții ar trebui să se bazeze pe necesitatea de a proteja eficacitatea investigației EPPO și ar trebui să fie proporționale cu acest obiectiv. Oficiul ar trebui să se abțină să realizeze acțiunea în legătură cu care EPPO a formulat o obiecție. În cazul în care EPPO nu formulează obiecții aprobă cererea , investigația oficiului ar trebui să se desfășoare în strânsă consultare cu EPPO. [AM 6]

(11)

Oficiul ar trebui să sprijine activ EPPO în cursul investigațiilor sale. În acest sens, EPPO îi poate solicita oficiului să sprijine sau să completeze investigațiile penale ale acestuia prin exercitarea competențelor care îi revin în temeiul prezentului regulament. În aceste cazuri, oficiul ar trebui să efectueze aceste operațiuni în limitele competențelor sale și în cadrul prevăzut în prezentul regulament.

(12)

Pentru a se asigura coordonarea eficace , cooperarea și transparența efectivă dintre oficiu și EPPO, aceste organisme ar trebui să facă schimb de informații în mod continuu. Schimbul de informații în etapele anterioare începerii investigațiilor de către oficiu și de către EPPO este deosebit de relevant pentru a asigura o coordonare corespunzătoare între acțiunile a acțiunilor fiecărui organism și pentru în vederea garantării complementarității și evita duplicarea evitării dublării eforturilor . În acest scop, oficiul și EPPO ar trebui să utilizeze funcțiile de tip „rezultat pozitiv/negativ” ale sistemelor lor respective de gestionare a cazurilor . Oficiul și EPPO ar trebui să precizeze modalitățile și condițiile aferente acestui schimb de informații în cadrul acordurilor de lucru. [AM 7]

(13)

În Raportul Comisiei privind evaluarea aplicării Regulamentului (UE, Euratom) nr. 883/2013 (6), adoptat la 2 octombrie 2017, s-a concluzionat că modificările din 2013 ale cadrului juridic au adus îmbunătățiri clare în ceea ce privește desfășurarea investigațiilor, cooperarea cu partenerii și drepturile persoanelor vizate. În același timp, evaluarea a scos în evidență anumite deficiențe care au un impact asupra eficacității și a eficienței investigațiilor.

(14)

Este necesar ca modificarea Regulamentului (UE, Euratom) nr. 883/2013 să abordeze constatările cele mai neechivoce ale Comisiei. Aceste modificări esențiale sunt necesare pe termen scurt pentru a consolida cadrul care reglementează investigațiile oficiului, astfel încât acesta să rămână un oficiu puternic și pe deplin funcțional, care să completeze, prin investigații administrative, abordarea EPPO bazată pe dreptul penal, aceste modificări neimplicând însă nicio modificare a mandatului sau a competențelor oficiului. Acestea se referă în principal la domeniile în care, în prezent, lipsa de claritate a regulamentului împiedică buna desfășurare a investigațiilor oficiului, cum ar fi efectuarea de verificări la fața locului, posibilitatea de acces la informații privind conturile bancare sau admisibilitatea ca mijloc de probă a rapoartelor întocmite de oficiu. Comisia ar trebui să prezinte o propunere nouă, cuprinzătoare, în termen de cel mult doi ani de la evaluarea EPPO și a oficiului, precum și a cooperării lor. [AM 8]

(15)

Aceste modificări nu afectează garanțiile procedurale aplicabile în cadrul investigațiilor. Oficiul este obligat să aplice garanțiile procedurale prevăzute în Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 și Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului (7), precum și garanțiile procedurale cuprinse în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. Acest cadru prevede obligația oficiului de a realiza investigații în mod obiectiv, imparțial și confidențial, căutând probe în favoarea și împotriva persoanei vizate, și de a desfășura activități de investigație pe baza unei autorizații scrise și în urma unui control al legalității. Oficiul trebuie să asigure respectarea drepturilor persoanelor vizate de investigațiile sale, inclusiv prezumția de nevinovăție și dreptul de a evita autoincriminarea. Atunci când sunt audiate, persoanele vizate au, printre altele, dreptul de a fi asistate de o persoană la alegerea lor, de a aproba procesul-verbal al audierii și de a utiliza oricare dintre limbile oficiale ale Uniunii. Persoanele vizate au, de asemenea, dreptul de a formula observații privind faptele cazului înainte de redactarea concluziilor.

(16)

Oficiul efectuează verificări și inspecții la fața locului, ceea ce îi permite să aibă acces la spațiile și documentele agenților economici în cadrul investigațiilor sale în cazuri de suspiciune de fraudă, corupție sau orice altă activitate ilegală care afectează interesele financiare ale Uniunii. Acestea sunt efectuate în conformitate cu prezentul regulament și cu Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96, care, în unele cazuri, condiționează exercitarea acestor competențe de respectarea condițiilor prevăzute de dreptul național. În evaluarea sa, Comisia a constatat că măsura în care ar trebui să se aplice dreptul național nu este întotdeauna specificată, afectând astfel eficacitatea activităților de investigare ale oficiului.

(17)

Prin urmare, este necesar să se clarifice cazurile în care dreptul național ar trebui să se aplice în cursul investigațiilor desfășurate de oficiu, fără a modifica însă competențele de care dispune oficiul sau modul în care funcționează regulamentul în raport cu statele membre. Această clarificare reflectă hotărârea recentă a Tribunalului în cauza T-48/16, Sigma Orionis SA/Comisia Europeană.

(18)

Desfășurarea de către oficiu a verificărilor și a inspecțiilor la fața locului, în cazurile în care agentul economic vizat se supune controlului, ar trebui să facă exclusiv obiectul dreptului Uniunii. Acest lucru ar trebui să îi permită oficiului să își exercite competențele de investigare în mod eficace și coerent în toate statele membre, în scopul de a contribui la un nivel ridicat de protecție a intereselor financiare ale Uniunii pe întreg teritoriul Uniunii, astfel cum se prevede la articolul 325 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE).

(19)

În situațiile în care oficiul trebuie să se bazeze pe asistența autorităților naționale competente, în special în cazul în care un agent economic se opune verificării și inspecției la fața locului, statele membre ar trebui să se asigure că acțiunea oficiului este eficace și să ofere asistența necesară în conformitate cu normele relevante ale dreptului procedural național.

(20)

Ar trebui introdusă în Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 datoria agenților economici de a coopera cu oficiul. Această datorie este conformă cu obligația care le revine în temeiul Regulamentului (Euratom, CE) nr. 2185/96 de a permite accesul pentru efectuarea verificărilor și a inspecțiilor la fața locului la sedii, terenuri, mijloace de transport sau alte spații folosite în scopuri economice, precum și cu obligația prevăzută la articolul 129 (8) din Regulamentul financiar potrivit căreia orice persoană sau entitate care primește fonduri din partea Uniunii trebuie să coopereze pe deplin în scopul protejării intereselor financiare ale Uniunii, inclusiv în contextul investigațiilor efectuate de către oficiu.

(21)

În cadrul acestei obligații de cooperare, oficiul ar trebui să fie în măsură să solicite agenților economici care ar fi putut fi implicați în faptele care fac obiectul investigației sau care ar putea deține informații relevante să furnizeze informații relevante. Atunci când dau curs acestor solicitări, agenții economici nu sunt obligați să recunoască faptul că au comis o activitate ilegală, dar au obligația să răspundă la întrebări factuale și să furnizeze documente, chiar dacă aceste informații ar putea fi folosite pentru a stabili existența unei activități ilegale comise de către aceștia sau de către un alt agent economic.

(22)

Agenții economici ar trebui să aibă posibilitatea să utilizeze oricare dintre limbile oficiale ale statului membru în care are loc verificarea, precum și dreptul de a fi asistați de către o persoană la alegerea lor, inclusiv de către un consilier juridic extern, în cursul verificărilor și al inspecțiilor la fața locului. Cu toate acestea, prezența unui consilier juridic nu ar trebui să reprezinte o condiție legală pentru validitatea verificărilor și a inspecțiilor la fața locului. Pentru a asigura eficacitatea verificărilor și a inspecțiilor la fața locului, în special în ceea ce privește riscul ca probele să dispară, oficiul ar trebui să poată avea acces la sedii, terenuri, mijloace de transport sau alte spații folosite în scopuri economice fără a aștepta ca agentul economic să-și consulte consilierul juridic. Înainte de a începe efectuarea verificării, oficiul ar trebui să acorde numai o perioadă de timp scurtă și rezonabilă pentru consultarea consilierului juridic. Orice astfel de perioadă trebuie limitată la minimum.

(23)

Pentru a asigura transparența, atunci când efectuează verificări și inspecții la fața locului, oficiul ar trebui să ofere agenților economici informații adecvate cu privire la obligația lor de a coopera și la consecințele unui refuz de a coopera, precum și cu privire la procedura aplicabilă verificării, inclusiv la garanțiile procedurale aplicabile.

(24)

În cadrul investigațiilor interne și, dacă este necesar, în cadrul investigațiilor externe, oficiul are acces la orice informații relevante deținute de instituții, organisme, oficii și agenții. Astfel cum se sugerează în evaluarea realizată de Comisie, este necesar să se clarifice faptul că acest acces ar trebui să fie posibil indiferent de suportul tipul de suport pe care sunt stocate aceste informații sau date, pentru a reflecta evoluția progresului tehnologic. [AM 9]

(25)

În scopul stabilirii unui cadru mai coerent pentru investigațiile oficiului, în situațiile în care nu se justifică existența unor norme divergente, normele aplicabile investigațiilor interne și externe ar trebui armonizate și mai mult, astfel încât să se elimine anumite inconsecvențe identificate în evaluarea Comisiei. De exemplu, ar trebui să se prevadă că rapoartele și recomandările redactate în urma unei investigații externe pot fi transmise instituției, organismului, oficiului sau agenției în cauză pentru a lua măsurile adecvate, astfel cum se întâmplă în cazul investigațiilor interne. Dacă este posibil, în conformitate cu mandatul său, oficiul ar trebui să sprijine instituția, organismul, oficiul sau agenția în cauză să ia măsurile necesare ca urmare a recomandărilor sale. Pentru a se asigura în continuare cooperarea dintre oficiu și instituții, organisme, oficii și agenții, oficiul ar trebui să informeze, dacă este cazul, instituția, organismul, oficiul sau agenția în cauză atunci când decide să nu deschidă o investigație externă, de exemplu atunci când o instituție, un organism, un oficiu sau o agenție a fost sursa informațiilor inițiale.

(26)

Oficiul ar trebui să dispună de mijloacele necesare pentru a urmări pista banilor în scopul descoperirii modus operandi tipic pentru numeroase comportamente frauduloase. În prezent, oficiul poate obține informații bancare relevante pentru activitatea sa de investigație deținute de instituții de credit în mai multe state membre, prin intermediul cooperării cu autoritățile naționale și al asistenței oferite de acestea. Pentru a asigura o abordare eficace în întreaga Uniune, regulamentul ar trebui să prevadă obligația autorităților naționale competente de a furniza oficiului informații privind conturile bancare și conturile de plăți, ca parte a obligației lor generale de a acorda asistență. Această cooperare ar trebui, în principiu, să se realizeze prin intermediul unităților de informații financiare din statele membre. Atunci când acordă astfel de asistență oficiului, autoritățile naționale ar trebui să acționeze în conformitate cu dispozițiile relevante ale dreptului procedural național din statul membru în cauză.

(26a)

Pentru a lua în considerare protecția și respectarea drepturilor și garanțiilor procedurale, oficiul ar trebui să creeze un post intern de inspector de garanții procedurale și să îi pună la dispoziție resurse adecvate. Inspectorul de garanții procedurale ar trebui să aibă acces la toate informațiile necesare pentru a-și îndeplini atribuțiile. [AM 10]

(26b)

Prezentul regulament ar trebui să creeze un mecanism de tratare a plângerilor în cadrul oficiului, în cooperare cu inspectorul pentru garanții procedurale, pentru a asigura respectarea drepturilor și a garanțiilor procedurale în toate activitățile oficiului. Acest mecanism ar trebui să fie de natură administrativă, în cadrul căruia inspectorul ar trebui să fie responsabil de tratarea plângerilor primite de către oficiu, în conformitate cu dreptul la o bună administrare. Mecanismul ar trebui să fie eficace și să asigure tratarea corectă a plângerilor. Pentru a crește gradul de transparență și de răspundere, oficiul ar trebui să prezinte informații cu privire la mecanismul de tratare a plângerilor în raportul său anual. Acesta ar trebui să indice, îndeosebi, numărul plângerilor primite, tipurile de încălcări ale drepturilor și garanțiilor procedurale vizate, activitățile vizate și, dacă este posibil, măsurile luate de oficiu în urma tratării plângerilor. [AM 11]

(27)

Transmiterea timpurie a informațiilor de către oficiu în scopul adoptării măsurilor asigurătorii constituie un instrument esențial pentru protecția intereselor financiare ale Uniunii. Pentru a asigura o cooperare strânsă în acest sens între oficiu și instituțiile, organismele, oficiile și agențiile Uniunii, este necesar ca acestea din urmă să aibă posibilitatea de a consulta în orice moment oficiul în vederea luării unei decizii privind eventualele măsuri asigurătorii adecvate, inclusiv măsurile de salvgardare a probelor.

(28)

În prezent, rapoartele redactate de oficiu constituie probe admisibile în procedurile administrative sau penale în același mod și în aceleași condiții ca și rapoartele administrative redactate de inspectorii administrativi naționali. În evaluarea Comisiei s-a constatat că în unele state membre această regulă nu asigură în mod suficient eficacitatea activităților oficiului. Pentru a spori eficacitatea și utilizarea consecventă a rapoartelor oficiului, regulamentul ar trebui să prevadă admisibilitatea acestor rapoarte atât în cadrul procedurilor judiciare care nu sunt de natură penală în fața instanțelor naționale, cât și în cadrul procedurilor administrative din statele membre. Regula care prevede echivalența cu rapoartele redactate de inspectorii administrativi naționali ar trebui să continue să se aplice în cazul procedurilor judiciare naționale de natură penală. Regulamentul ar trebui să prevadă, de asemenea, admisibilitatea rapoartelor elaborate de oficiu în cadrul procedurilor administrative și judiciare la nivelul Uniunii.

(29)

Mandatul oficiului include protecția veniturilor la bugetul Uniunii obținute din resursele proprii bazate pe TVA. În acest domeniu, oficiul ar trebui să fie în măsură să sprijine și să completeze activitățile statelor membre prin intermediul investigațiilor efectuate în conformitate cu mandatul său, al coordonării autorităților naționale competente în cazuri complexe și transnaționale, precum și prin intermediul sprijinului și al asistenței oferite statelor membre și EPPO. În acest scop, oficiul ar trebui să fie în măsură să facă schimb de informații prin intermediul rețelei Eurofisc, instituită prin Regulamentul (UE) nr. 904/2010 al Consiliului (9), ținând seama de prevederile Regulamentului (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului  (10) în scopul de a promova și facilita cooperarea în lupta împotriva fraudei în domeniul TVA. [AM 12]

(30)

Serviciile de coordonare antifraudă ale statelor membre au fost introduse prin Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 pentru a facilita cooperarea eficace și schimbul de informații, inclusiv informații de natură operațională, dintre oficiu și statele membre. În evaluare s-a concluzionat că acestea au avut o contribuție pozitivă la activitatea oficiului. S-a identificat, de asemenea, necesitatea ca rolul acestora să fie mai bine clarificat astfel încât să se asigure că oficiului i se acordă toată asistența necesară pentru a garanta că investigațiile sale sunt eficace, lăsând totodată organizarea și competențele serviciilor de coordonare antifraudă în responsabilitatea fiecărui stat membru. În această privință, serviciile de coordonare antifraudă ar trebui să fie în măsură să furnizeze, să obțină sau să coordoneze asistența necesară oficiului pentru ca acesta să își îndeplinească în mod eficace atribuțiile, înaintea, în timpul sau la sfârșitul unei investigații interne sau externe.

(31)

Datoria oficiului de a acorda statelor membre asistență în vederea coordonării acțiunilor acestora pentru protejarea intereselor financiare ale UE reprezintă un element-cheie al mandatului său de a sprijini cooperarea transfrontalieră dintre statele membre. Ar trebui stabilite norme mai detaliate pentru a facilita coordonarea activităților oficiului și cooperarea sa, în acest context, cu autoritățile statelor membre, cu țările terțe și cu organizațiile internaționale. Aceste norme ar trebui să se aplice fără a aduce atingere exercitării de către oficiu a competențelor conferite Comisiei prin dispoziții specifice care reglementează asistența reciprocă dintre autoritățile administrative ale statelor membre și cooperarea dintre aceste autorități și Comisie, în special fără a aduce atingere Regulamentului (CE) nr. 515/97 al Consiliului (11).

(32)

În plus, ar trebui ca oficiul să poată solicita asistență din partea serviciilor de coordonare antifraudă în contextul activităților de coordonare și ca serviciile de coordonare antifraudă să poată coopera între ele, astfel încât să se consolideze în continuare mecanismele disponibile pentru cooperarea în domeniul luptei antifraudă.

(32a)

Autoritățile competente din statele membre ar trebui să-i acorde oficiului asistența necesară în îndeplinirea atribuțiilor sale. Atunci când oficiul face recomandări judiciare autorităților naționale de urmărire penală dintr-un stat membru și nu se dă curs acestor recomandări, statul membru în cauză ar trebui să-și justifice decizia în fața oficiului. O dată pe an, oficiul ar trebui să elaboreze un raport privind asistența acordată de statele membre și măsurile întreprinse pe baza recomandărilor judiciare. [AM 13]

(32b)

Pentru a completa normele procedurale privind desfășurarea investigațiilor prevăzute în prezentul regulament, oficiul ar trebui să stabilească un cod de procedură al investigațiilor, care să fie respectat de personalul său. Prin urmare, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din TFUE ar trebui să-i fie delegată Comisiei în ceea ce privește stabilirea unui astfel de cod de procedură, fără a aduce atingere independenței oficiului în exercitarea competențelor sale. Actele delegate în cauză ar trebui să menționeze în special practicile care trebuie respectate în executarea mandatului și în punerea în aplicare a statutului oficiului; normele detaliate care reglementează procedurile de investigație, precum și actele de investigație permise; drepturile legitime ale persoanelor vizate; garanțiile procedurale; dispozițiile referitoare la protecția datelor și la politicile în materie de comunicare și de acces la documente; dispozițiile privind controlul legalității și căile de atac aflate la dispoziția persoanelor vizate; relațiile cu EPPO. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, oficiul să organizeze consultări corespunzătoare, inclusiv la nivel de experți. Comisia ar trebui să asigure transmiterea simultană, în timp util și adecvată a documentelor relevante către Parlamentul European și Consiliu. [AM 14]

(32c)

Cel târziu la cinci ani de la data stabilită în conformitate cu articolul 120 alineatul (2) al doilea paragraf din Regulamentul (UE) 2017/1939, Comisia ar trebui să evalueze punerea în aplicare a prezentului regulament, în special în ceea ce privește eficiența cooperării dintre oficiu și EPPO. [AM 15]

(33)

Având în vedere că obiectivul prezentului regulament de a consolida protecția intereselor financiare ale Uniunii prin adaptarea funcționării oficiului la instituirea EPPO și prin sporirea eficacității investigațiilor desfășurate de oficiu nu poate fi realizat în mod satisfăcător de către statele membre, ci poate fi realizat mai bine la nivelul Uniunii, prin adoptarea de norme care să reglementeze relația dintre cele două oficii ale Uniunii și sporirea eficacității realizării de investigații de către oficiu în întreaga Uniune, Uniunea poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este prevăzut la respectivul articol, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru intensificarea luptei împotriva fraudei, corupției și a oricăror alte activități ilegale care afectează interesele financiare ale Uniunii.

(34)

Prezentul regulament nu modifică responsabilitățile și competențele statelor membre de a lua măsuri pentru combaterea fraudei, corupției și a oricăror alte activități ilegale care afectează interesele financiare ale Uniunii.

(35)

Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor a fost consultată în conformitate cu articolul 28 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European și al Consiliului (12) și a emis un aviz la … (13).

(36)

Prin urmare, Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 ar trebui modificat în consecință,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 se modifică după cum urmează:

(-1)

La articolul 1 alineatul (1), partea introductivă se înlocuiește cu următorul text:

„1.     Pentru intensificarea combaterii fraudei, a corupției și a oricăror alte activități ilegale sau abateri care afectează interesele financiare ale Uniunii Europene și ale Comunității Europene a Energiei Atomice (denumite în continuare, în mod colectiv, «Uniunea» atunci când contextul impune acest lucru), Oficiul European de Luptă Antifraudă, instituit prin Decizia 1999/352/CE, CECO, Euratom («oficiul»), exercită competențele de investigare conferite Comisiei prin:” [AM 16]

(-1a)

La articolul 1, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„2.     Oficiul furnizează statelor membre asistență din partea Comisiei pentru organizarea unei cooperări strânse și periodice între autoritățile lor competente în vederea coordonării acțiunilor acestora destinate să protejeze interesele financiare ale Uniunii împotriva fraudei. Oficiul contribuie la elaborarea și dezvoltarea unor metode de prevenire și combatere a fraudei, a corupției și a oricăror alte activități ilegale sau abateri care afectează interesele financiare ale Uniunii. Oficiul promovează și coordonează, împreună cu statele membre și între acestea, schimbul de experiență operațională și de cele mai bune practici procedurale în domeniul protecției intereselor financiare ale Uniunii și sprijină acțiunile comune de combatere a fraudei întreprinse de către statele membre în mod voluntar.” [AM 17]

(-1b)

la articolul 1 alineatul (3), litera (d) se înlocuiește cu următorul text:

„(d)

Regulamentul (UE) 2018/1725;” [AM 18]

(-1c)

La articolul 1 alineatul (3), se adaugă litera (da):

„(da)

Regulamentul (UE) 2016/679.” [AM 19]

(-1d)

La articolul 1, alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text:

„4.     În cadrul instituțiilor, organismelor, oficiilor și agențiilor înființate prin tratate sau în temeiul acestora («instituții, organisme, oficii și agenții»), fără a aduce atingere articolului 12d, oficiul efectuează investigații administrative în scopul combaterii fraudei, a corupției și a altor activități ilegale sau abateri care afectează interesele financiare ale Uniunii. În acest scop, oficiul investighează aspecte grave legate de îndeplinirea sarcinilor profesionale într-un mod care constituie o abatere de la obligațiile funcționarilor și ale altor agenți ai Uniunii de natură să facă obiectul unor acțiuni disciplinare sau, după caz, penale, ori o abatere echivalentă de la îndeplinirea obligațiilor de către membrii instituțiilor și organismelor, de către conducătorii de oficii și agenții sau de către membrii personalului instituțiilor, organismelor, oficiilor sau agențiilor cărora nu li se aplică statutul personalului (denumiți în continuare împreună «funcționari, alți agenți, membrii instituțiilor sau organismelor, conducătorii de oficii sau agenții, sau membrii personalului»).” [AM 20]

(1)

La articolul 1, se introduce următorul alineat:

„(4a)   Oficiul stabilește și menține o relație strânsă cu Parchetul European («EPPO»), care a fost instituit în cadrul cooperării consolidate prin Regulamentul (UE) 2017/1939 al Consiliului (14). Această relație se bazează pe cooperarea reciprocă , pe complementaritate, pe evitarea suprapunerii acțiunilor și pe schimbul de informații. Aceasta vizează, în special, asigurarea utilizării tuturor mijloacelor disponibile pentru protejarea intereselor financiare ale Uniunii prin complementaritatea mandatelor lor respective și prin sprijinul acordat de oficiu Parchetului European. [AM 21]

Cooperarea dintre oficiu și EPPO este reglementată prin articolele 12c-12f.”

(1a)

La articolul 1, alineatul (5) se înlocuiește cu următorul text:

„5.     Pentru aplicarea prezentului regulament, autoritățile competente ale statelor membre, precum și instituțiile, organismele, oficiile sau agențiile pot institui acorduri administrative în cooperare cu oficiul. Aceste acorduri administrative pot viza, în special, transmiterea de informații, efectuarea de investigații și monitorizarea acestora.” [AM 22]

(1b)

La articolul 2, punctul 2 se înlocuiește cu următorul text:

„(2)     «abatere» înseamnă «abatere» astfel cum este definit acest termen la articolul 1 alineatul (2) din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2988/95, inclusiv încălcările care afectează veniturile provenite din taxa pe valoarea adăugată;” [AM 23]

(1c)

La articolul 2, punctul 3 se înlocuiește cu următorul text:

„(3)     «act de fraudă, de corupție și orice altă activitate ilegală sau abatere care afectează interesele financiare ale Uniunii» au sensul atribuit acestor termeni de actele aplicabile ale Uniunii;” [AM 24]

(2)

La articolul 2, punctul 4 se înlocuiește cu următorul text:

„4.   «investigații administrative» («investigații») înseamnă orice inspecție, verificare sau alte măsuri luate de oficiu, în conformitate cu articolele 3 și 4, în vederea atingerii obiectivelor stabilite la articolul 1 și în vederea stabilirii, dacă este necesar, a naturii de abatere a activităților care fac obiectul investigației; aceste investigații nu afectează prerogativele EPPO sau ale autorităților competente ale statelor membre de a începe investigații penale;”.

(2a)

La articolul 2, punctul 5 se înlocuiește cu următorul text:

„(5)     «persoană vizată» înseamnă orice persoană sau agent economic suspectat de a fi comis un act de fraudă, de corupție sau orice altă activitate ilegală sau abatere care afectează interesele financiare ale Uniunii și care, prin urmare, face obiectul unei investigații a oficiului;” [AM 25]

(2b)

La articolul 2, se introduce următorul punct:

„7a.     «membru al unei instituții» înseamnă un membru al Parlamentului European, un membru al Consiliului European, un reprezentant al unui stat membru la nivel ministerial în cadrul Consiliului, un membru al Comisiei Europene, un membru al Curții de Justiție a Uniunii Europene, un membru al Consiliului guvernatorilor Băncii Centrale Europene sau un membru al Curții de Conturi, după caz.” [AM 26]

(2c)

La articolul 2, se adaugă următorul punct:

„7b.     «aceleași fapte» înseamnă că faptele materiale sunt identice, noțiunea de fapte materiale reprezentând existența unor împrejurări concrete legate indisolubil unele de altele, care pot constitui împreună elementele unei investigații penale ce se află în competența oficiului sau a EPPO.” [AM 27]

(3)

Articolul 3 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 3

Investigațiile externe Controale și inspecții la fața locului în statele membre și în țările terțe [AM 28]

1.   În domeniul de aplicare definit la articolul 1 și la articolul 2 punctele 1 și 3, oficiul efectuează verificări și inspecții la fața locului în statele membre și, în conformitate cu acordurile de cooperare și asistență reciprocă și cu orice alt instrument juridic în vigoare, în țări terțe și în spațiile aferente organizațiilor internaționale. [AM 29]

2.   Verificările și inspecțiile la fața locului sunt efectuate în conformitate cu prezentul regulament și, în măsura în care un aspect nu este reglementat de prezentul regulament, cu Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96.

3.   Agenții economici trebuie să coopereze cu oficiul în cursul investigațiilor sale. Oficiul poate solicita informații verbale, inclusiv prin audieri, precum orale și informații scrise de la agenții economici în conformitate cu articolul 4 alineatul (2) litera (b) . [AM 30]

4.   Oficiul efectuează verificări și inspecții la fața locului pe baza prezentării unei autorizații scrise, în conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din prezentul regulament și cu articolul 6 alineatul (1) din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2185/96. Acesta informează agentul economic în cauză cu privire la procedura aplicabilă verificării, inclusiv la garanțiile procedurale aplicabile, și la obligația de cooperare care îi revine agentului economic în cauză.

5.   În exercitarea acestor competențe, oficiul respectă garanțiile procedurale prevăzute de prezentul regulament și de Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96. În cadrul efectuării unei verificări și inspecții la fața locului, agentul economic în cauză are dreptul să nu facă declarații autoincriminatoare și să fie asistat de o persoană la alegere. Atunci când face declarații în timpul verificărilor la fața locului, agentul economic trebuie să aibă posibilitatea de a utiliza oricare dintre limbile oficiale ale statului membru în care este situat. Dreptul de a fi asistat de o persoană la alegere nu împiedică accesul oficiului la spațiile de lucru ale agentului economic și nu întârzie nejustificat începerea verificării.

6.   La cererea oficiului, autoritatea competentă a statului membru în cauză oferă , fără întârzieri nejustificate, personalului oficiului asistența necesară pentru a-și îndeplini sarcinile în mod eficace, astfel cum se specifică în autorizația scrisă menționată la articolul 7 alineatul (2). [AM 31]

Statul membru în cauză se asigură, în conformitate cu Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96, că personalul oficiului are acces la toate informațiile și , documentația și datele referitoare la faptele care fac obiectul investigației care se dovedesc a fi necesare pentru desfășurarea eficace și eficientă a verificărilor și a inspecției la fața locului și că acesta își poate asuma custodia documentelor sau a datelor pentru a se asigura că nu există pericolul dispariției acestora. În cazul în care dispozitivele aflate în proprietate privată sunt utilizate în scopuri profesionale, dispozitivele respective fac obiectul investigațiilor desfășurate de către oficiu numai în cazul în care oficiul are motive solide de a presupune că conținutul lor poate fi relevant pentru anchetă. [AM 32]

7.   În cazul în care agentul economic în cauză se supune unei verificări și inspecții la fața locului autorizate în temeiul prezentului regulament, articolul 2 alineatul (4) din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2988/95 și articolul 6 alineatul (1) al treilea paragraf și articolul 7 alineatul (1) din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2185/96 nu se aplică, în măsura în care dispozițiile respective impun respectarea legislației naționale și pot face ca accesul oficiului la informații și documentație să fie limitat la condițiile aplicabile inspectorilor administrativi naționali.

În cazul în care personalul oficiului constată că un agent economic se opune unei verificări sau inspecții la fața locului autorizate în temeiul prezentului regulament, statul membru în cauză îi furnizează asistența necesară din partea autorităților de aplicare a legii, astfel încât oficiul să își poată efectua cu eficacitate și fără întârzieri inutile verificarea sau inspecția la fața locului.

Atunci când furnizează asistență în conformitate cu prezentul alineat sau cu alineatul (6), autoritățile naționale competente acționează în conformitate cu normele procedurale naționale aplicabile autorității naționale competente în cauză. În cazul în care asistența respectivă necesită o autorizare din partea unei autorități judiciare în conformitate cu legislația națională, se solicită această autorizare.

7a.     În cazul în care s-a demonstrat că un stat membru nu își respectă obligația de a coopera în temeiul alineatelor (6) și (7), Uniunea are dreptul de a recupera suma aferentă controlului sau inspecției la fața locului în cauză. [AM 33]

8.   Ca parte a funcției sale de investigare, oficiul efectuează verificările și inspecțiile prevăzute la articolul 9 alineatul (1) din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2988/95 și în normele sectoriale menționate la articolul 9 alineatul (2) din același regulament în statele membre și, în conformitate cu acordurile de cooperare și asistență reciprocă și cu orice alt instrument juridic în vigoare, în țări terțe și în spațiile aferente organizațiilor internaționale.

9.   În cursul unei investigații externe, oficiul poate avea acces la orice informații și date relevante, indiferent de suportul pe care sunt stocate, deținute de instituțiile, organismele, oficiile și agențiile care au legătură cu faptele care fac obiectul investigației, atunci când acest lucru este necesar pentru a stabili dacă s-a produs un act de fraudă, de corupție sau orice altă activitate ilegală care afectează interesele financiare ale Uniunii. În acest sens, se aplică articolul 4 alineatele (2) și (4). [AM 34]

10.   Fără a aduce atingere articolului 12c alineatul (1), în cazul în care, înainte de adoptarea unei decizii cu privire la începerea sau nu a unei investigații externe, oficiul tratează informații care sugerează existența unui act de fraudă, de corupție sau a oricărei alte activități ilegale care afectează interesele financiare ale Uniunii, acesta poate informa autoritățile competente din statele membre în cauză și, dacă este necesar, instituțiile, organismele, oficiile și agențiile în cauză.

Fără a aduce atingere normelor sectoriale menționate la articolul 9 alineatul (2) din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2988/95, autoritățile competente din statele membre în cauză se asigură că se iau măsurile adecvate, la care oficiul poate lua parte, cu respectarea legislației naționale. La cerere, autoritățile competente ale statelor membre în cauză informează oficiul cu privire la măsurile luate și la constatările lor făcute pe baza informațiilor menționate la primul paragraf din prezentul alineat.” [AM 35]

(4)

Articolul 4 se modifică după cum urmează:

(-a)

La articolul 4, titlul se înlocuiește cu următorul text:

„Dispoziții suplimentare privind investigațiile” [AM 36]

(-aa)

La articolul 4, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„1.     Investigațiile administrative desfășurate în cadrul instituțiilor, organismelor, oficiilor și agențiilor în domeniile menționate la articolul 1 se efectuează în conformitate cu condițiile stabilite în prezentul regulament și în deciziile adoptate de către instituția, organismul, oficiul sau agenția respective.” [AM 37]

(a)

alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„(2)   În cursul investigațiilor interne: [AM 38]

(a)

oficiul are dreptul de acces imediat și inopinat , atunci când este necesar pentru a stabili dacă a avut loc o fraudă, un act de corupție sau orice altă activitate ilegală sau abatere care afectează interesele financiare ale Uniunii, la orice informații și date relevante cu privire la chestiunea care face obiectul investigației , indiferent de suportul tipul de suport pe care sunt stocate, deținute de instituții, organisme, oficii și agenții , precum și la spațiile acestora . În cazul în care dispozitivele aflate în proprietate privată sunt utilizate în scopuri profesionale, dispozitivele respective fac obiectul investigațiilor desfășurate de către oficiu numai în cazul în care oficiul are motive solide de a presupune că conținutul lor poate fi relevant pentru anchetă. Oficiul este împuternicit să cerceteze conturile instituțiilor, organismelor, oficiilor și agențiilor. Oficiul poate face copii și poate să obțină extrase după orice document sau conținuturile oricăror medii de stocare a datelor deținute de către instituții, organisme, oficii și agenții și, în cazul în care este necesar, să își asume custodia acestor documente sau date pentru a se asigura că nu există pericolul dispariției acestora; [AM 39]

(b)

oficiul poate solicita informații verbale, inclusiv prin audieri, precum și informații scrise de la agenții economici, funcționari, alți agenți, membrii instituțiilor sau organismelor, șefii oficiilor sau agențiilor sau membri ai personalului membrii personalului, documentate în mod riguros în conformitate cu standardele uzuale ale Uniunii în materie de confidențialitate și de protecție a datelor. Agenții economici cooperează cu oficiul. ”; [AM 40]

(b)

alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text elimină;

„(3)   În conformitate cu articolul 3, oficiul poate efectua verificări și inspecții la fața locului în spațiile agenților economici pentru a obține accesul la informații relevante pentru faptele care fac obiectul unei investigații interne.”; [AM 41]

(ba)

La articolul 4, alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text:

„4.     Instituțiile, organismele, oficiile și agențiile sunt informate de fiecare dată când personalul oficiului efectuează o investigație în spațiile lor sau consultă un document sau date, ori solicită informații deținute de acestea. Fără a aduce atingere articolelor 10 și 11, oficiul poate, în orice moment, să transmită instituției, organismului, oficiului sau agenției respective informațiile obținute în cursul investigațiilor.” [AM 42]

(bb)

La articolul 4, alineatul (5) se înlocuiește cu următorul text:

„5.     Instituțiile, organismele, oficiile și agențiile instituie proceduri adecvate și adoptă măsurile necesare pentru a garanta în toate etapele confidențialitatea investigațiilor.” [AM 43]

(bc)

La articolul 4 alineatul (6), primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„În cazul în care investigațiile indică faptul că un funcționar, un alt agent, un membru al unei instituții sau organism, un conducătorii de oficiu sau agenție, sau un membru al personalului ar putea fi persoana vizată, instituția, organismul, oficiul sau agenția de care aparține acesta este informată cu privire la acest lucru.” [AM 44]

(bd)

La articolul 4 alineatul (6), al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„În cazurile în care confidențialitatea investigației nu poate fi asigurată atunci când se folosesc canalele normale de comunicare, oficiul utilizează canale alternative adecvate pentru transmiterea informațiilor.” [AM 45]

(be)

La articolul 4, alineatul (7) se înlocuiește cu următorul text:

„7.     Decizia care urmează a fi adoptată de fiecare instituție, organism, oficiul sau agenție după cum se prevede la alineatul (1) include în special norme privind obligația funcționarilor, a altor agenți, a membrilor instituțiilor sau organismelor, a conducătorilor de oficii sau agenții, sau a membrilor personalului de a coopera și de a furniza informații oficiului, asigurând în același timp confidențialitatea investigației.” [AM 46]

(c)

la alineatul (8), primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Fără a aduce atingere articolului 12c alineatul (1), în cazul în care, înainte de adoptarea unei decizii cu privire la începerea sau nu a unei investigații interne, oficiul tratează informații care sugerează existența unui act de fraudă, de corupție sau a oricărei alte activități ilegale sau abateri care afectează interesele financiare ale Uniunii, acesta poate informa, după caz , autoritățile competente din statele membre în cauză și instituțiile, organismele, oficiile și agențiile instituția, organismul, oficiul sau agenția în cauză.

La cerere, instituția, organismul, oficiul sau agenția în cauză informează oficiul cu privire la măsurile luate și la constatările sale făcute pe baza acestor informații.”. [AM 47]

(ca)

La alineatul (8), al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„În ceea ce privește investigațiile desfășurate în cadrul instituțiilor, organismelor, oficiilor și agențiilor, atunci când oficiul informează autoritățile competente din statele membre în cauză, se aplică cerințele procedurale prevăzute în al doilea și al treilea paragraf de la articolul 9 alineatul (4). Dacă decid să întreprindă o acțiune pe baza informațiilor care le-au fost transmise, în conformitate cu dreptul național, autoritățile competente informează oficiul, la cerere, în legătură cu aceasta.” [AM 48]

(cb)

La alineatul (8) se adaugă următorul paragraf:

„În ceea ce privește verificările și inspecțiile la fața locului efectuate în temeiul articolului 3, fără a aduce atingere normelor sectoriale menționate la articolul 9 alineatul (2) din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2988/95, autoritățile competente din statele membre în cauză asigură luarea unor măsuri corespunzătoare, la care poate lua parte și oficiul, cu respectarea legislației naționale. La cerere, autoritățile competente din statele membre în cauză informează oficiul cu privire la măsurile luate și la constatările lor pe baza informațiilor menționate la primul paragraf din prezentul alineat.” [AM 49]

(5)

Articolul 5 se modifică după cum urmează:

(a)

la alineatul (1), prima teză se înlocuiește cu următorul text:

„Fără a aduce atingere articolului 12d, directorul general poate începe o investigație atunci când există o suspiciune suficientă, care se poate baza și pe informații furnizate de orice parte terță sau pe informații anonime, privind existența unui act de fraudă, de corupție sau a oricărei alte activități ilegale care afectează interesele financiare ale Uniunii.”; [AM 50]

(aa)

alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„1.     Fără a aduce atingere articolului 12d, directorul general poate începe o investigație atunci când există o suspiciune suficientă, care se poate baza și pe informații furnizate de orice parte terță sau pe informații anonime, privind existența unui act de fraudă, de corupție sau a oricărei alte activități ilegale sau abateri care afectează interesele financiare ale Uniunii.. Perioada de evaluare care precedă decizia nu depășește două luni. Dacă informatorul care a transmis informațiile de bază este cunoscut, acesta este informat după caz.” [AM 51]

(ab)

La alineatul (2), primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Decizia de a începe o investigație se ia de către directorul general, care acționează din proprie inițiativă sau în urma unei cereri din partea unei instituții, a unui organism, a unui oficiu sau a unei agenții a Uniunii sau din partea unui stat membru.” [AM 52]

(ac)

La alineatul (2), se elimină al doilea paragraf. [AM 53]

(ad)

Alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

„3.     În timpul în care directorul general examinează posibilitatea de a începe o investigație în urma unei cereri astfel cum se menționează la alineatul (2) și/sau în timpul în care oficiul efectuează o astfel de investigație, instituțiile, organismele, oficiile sau agențiile nu pot începe o investigație paralelă asupra acelorași fapte, cu excepția cazului în care există un acord în sens contrar cu oficiul. Prezentul alineat nu se aplică investigațiilor efectuate de EPPO în temeiul Regulamentului (UE) 2017/1939.” [AM 54]

(b)

la alineatul (3) se adaugă următoarea teză:

„Prezentul alineat nu se aplică investigațiilor efectuate de EPPO în temeiul Regulamentului (UE) 2017/1939.”; [AM 55]

(ba)

la articolul 5, alineatul (5) se înlocuiește cu următorul text:

„5.     În cazul în care directorul general decide să nu înceapă o investigație în cadrul instituțiilor, organismelor, oficiilor și agențiilor, în pofida faptului că există bănuieli suficient de temeinice privind existența unui act de fraudă, de corupție sau a oricărei alte activități ilegale sau abateri care afectează interesele financiare ale Uniunii, acesta transmite de îndată orice informație relevantă instituției, organismului, oficiului sau agenției în cauză pentru a lua măsurile necesare în conformitate cu normele aplicabile instituției, organismului, oficiului sau agenției respective. Oficiul stabilește de comun acord cu instituția, organismul, oficiul sau agenția respectivă, după caz, măsurile adecvate pentru a păstra confidențialitatea sursei informațiilor în cauză și solicită, după caz, să fie informat asupra acțiunilor întreprinse.” [AM 56]

(c)

alineatul (6) se înlocuiește cu următorul text:

„(6)   În cazul în care directorul general decide să nu înceapă efectueze investigație externă, acesta poate verificare sau inspecție la fața locului în temeiul articolului 3 , în pofida faptului că există bănuieli suficient de temeinice privind existența unui act de fraudă, de corupție sau a oricărei alte activități ilegale sau abateri care afectează interesele financiare ale Uniunii, acesta transmite de îndată orice informație relevantă autorităților competente ale statului membru în cauză pentru a lua măsuri adecvate, după caz, în conformitate cu legislația Uniunii și cu legislația națională. Dacă este necesar, oficiul informează și instituția, organismul, oficiul sau agenția în cauză.”. [AM 57]

(ca)

se adaugă alineatul (6a):

„6a.     Directorul general informează periodic Comitetul de supraveghere, în conformitate cu articolul 17 alineatul (5), cu privire la cazurile în care a decis să nu inițieze o investigație, indicând motivele deciziei sale.” [AM 58]

(6)

Articolul 7 se modifică după cum urmează:

(-a)

la articolul 7, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„1.     Directorul general coordonează desfășurarea investigațiilor pe bază de instrucțiuni scrise, după caz. Investigațiile se desfășoară, sub conducerea sa, de către personalul oficiului desemnat de el. Directorul general nu efectuează investigații personal.” [AM 59]

(a)

la alineatul (3), primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Autoritățile competente ale statelor membre acordă asistența necesară pentru a permite personalului oficiului să își îndeplinească îndatoririle prevăzute de prezentul regulament cu eficacitate și fără întârzieri nejustificate.”;

(b)

la alineatul (3) se adaugă următorul al doilea paragraf:

„La cererea oficiului, în legătură cu faptele care fac obiectul investigației, unitățile de informații financiare instituite în temeiul Directivei (UE) 2015/849 a Parlamentului European și a Consiliului (15) și alte autorități competente relevante din statele membre trebuie să îi pună la dispoziție următoarele:

(a)

informațiile menționate la [articolul 32a alineatul (3)] din Directiva (UE) 2015/849 (16);

(b)

atunci când acest lucru este strict necesar în scopul investigației, evidența tranzacțiilor.”;

(c)

la alineatul (3) se adaugă următorul al treilea paragraf:

„Atunci când acordă asistență în conformitate cu paragrafele anterioare, autoritățile naționale competente acționează în conformitate cu normele procedurale naționale aplicabile autorității naționale competente în cauză.”;

(ca)

la alineatul 3, al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Instituțiile, organismele, oficiile și agențiile se asigură că funcționarii, alți agenți, membrii, conducătorii și membrii personalului acordă asistența necesară pentru a permite personalului oficiului să își îndeplinească îndatoririle în conformitate cu prezentul regulament, cu eficacitate și fără întârzieri nejustificate.” [AM 60]

(cb)

alineatul (4) se elimină; [AM 61]

(cc)

la alineatul (6), teza introductivă se înlocuiește cu următorul text:

„6.     Dacă în urma unei investigații reiese faptul că ar putea fi oportun să se ia măsuri administrative asigurătorii pentru a proteja interesele financiare ale Uniunii, oficiul informează neîntârziat instituția, organismul, oficiul sau agenția în cauză cu privire la investigația în curs și propune măsurile care trebuie luate. Printre informațiile furnizate se numără:” [AM 62]

(cd)

la alineatul (6) primul paragraf, litera (b) se înlocuiește cu următorul text:

„(b)

orice informație care ar putea ajuta instituția, organismul, oficiul sau agenția în cauză să decidă cu privire la măsurile administrative asigurătorii care trebuie luate în scopul de a proteja interesele financiare ale Uniunii;” [AM 63]

(ce)

la alineatul (6) primul paragraf, litera (c) se înlocuiește cu următorul text:

„(c)

orice măsură specială de confidențialitate recomandată, în special în cazurile care implică utilizarea de măsuri de investigație care țin de competența unei autorități judiciare naționale sau a unei alte autorități naționale, în conformitate cu normele naționale aplicabile investigațiilor.” [AM 64]

(d)

la alineatul (6), al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Pe lângă dispozițiile de la primul paragraf, instituția, organismul, oficiul sau agenția în cauză poate consulta oricând informează fără întârziere oficiul pentru a lua, în strânsă cooperare legătură cu oficiul, măsuri asigurătorii, inclusiv măsuri orice abatere de salvgardare a probelor, și informează neîntârziat oficiul la măsurile asigurătorii propuse și în legătură cu respectiva decizie motivele abaterii .”; [AM 65]

(e)

alineatul (8) se înlocuiește cu următorul text:

„(8)   În cazul în care o investigație nu poate fi încheiată în termen de 12 luni de la începerea acesteia, directorul general, la sfârșitul perioadei de 12 luni și ulterior la fiecare o dată la șase luni, înaintează rapoarte Comitetului de supraveghere, indicând motivele și, după caz, în detaliu motivele întârzierii și măsurile de remediere luate în vederea accelerării investigației.”[AM 66]

(ea)

se adaugă alineatul (8a):

„8a.     raportul conține cel puțin o scurtă descriere a faptelor, calificarea lor juridică, o evaluare a prejudiciului cauzat sau care ar putea fi cauzat, data de expirare a termenului de prescripție, motivele pentru care termenul de 12 luni nu a putut fi respectat, precum și măsurile de remediere preconizate în vederea accelerării investigației, dacă este cazul.” [AM 67]

(7)

Articolul 8 se modifică după cum urmează:

(-a)

alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„1.     Instituțiile, organismele, oficiile și agențiile transmit oficiului, fără întârziere, orice informații legate de posibile acte de fraudă, de corupție sau orice altă activitate ilegală sau abatere care afectează interesele financiare ale Uniunii. Această obligație i se aplică EPPO atunci când cazurile vizate nu țin de mandatul său în conformitate cu capitolul IV din Regulamentul (UE) 2017/1939.” [AM 68]

(a)

la alineatul (1) se adaugă următorul paragraf:

„În cazul în care instituțiile, organismele, oficiile și agențiile transmit EPPO rapoarte în conformitate cu articolul 24 din Regulamentul (UE) 2017/1939, acestea transmit, alternativ, își pot îndeplini obligația prevăzută la primul paragraf transmițând oficiului o copie a raportului transmis EPPO.”; [AM 69]

(b)

alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„(2)   Instituțiile, organismele, oficiile și agențiile și, cu excepția cazului în care acest lucru este interzis de legislația națională, autoritățile competente ale statelor membre, la cererea oficiului sau din proprie inițiativă, transmit fără întârziere oficiului orice documente sau informații pe care le dețin care sunt legate de o investigație a oficiului aflată în desfășurare. [AM 70]

Înaintea începerii unei investigații, acestea transmit, la cererea oficiului, orice documente sau informații pe care le dețin care sunt necesare pentru a evalua acuzațiile sau a aplica criteriile pentru începerea unei investigații, astfel cum se prevede la articolul 5 alineatul (1).”;

(c)

alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

„(3)   Instituțiile, organismele, oficiile, agențiile și, cu excepția cazului în care acest lucru este interzis de legislația națională, autoritățile competente ale statelor membre transmit fără întârziere oficiului , la cererea acestuia sau din proprie inițiativă, orice alte documente sau informații considerate relevante pe care le dețin în legătură cu combaterea actelor de fraudă, de corupție și a oricăror alte activități ilegale sau nereguli abateri care afectează interesele financiare ale Uniunii.”; [AM 71]

(d)

se adaugă următorul alineat (4):

„(4)   Prezentul articol nu se aplică EPPO în ceea ce privește infracțiunile referitor la care acesta ar putea să își exercite competența în conformitate cu articolele 22 și 25 capitolul IV din Regulamentul (UE) 2017/1939. [AM 72]

Acest lucru nu aduce atingere posibilității ca EPPO să furnizeze oficiului informațiile relevante privind cazurile, în conformitate cu articolul 34 alineatul (8), articolul 36 alineatul (6), articolul 39 alineatul (4) și articolul 101 alineatele (3) și (4) din Regulamentul (UE) 2017/1939.”.

(8)

Articolul 9 se modifică după cum urmează:

(-a)

la alineatul (2), al patrulea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Cerințele menționate la al doilea și al treilea paragraf nu se aplică luării de declarații în contextul verificărilor și inspecțiilor la fața locului. Persoana în cauză este totuși informată cu privire la drepturile sale înainte de a face o declarație, în special cu privire la dreptul de a fi asistată de o persoană la alegerea sa.” [AM 73]

(-aa)

la alineatul (4), al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„În acest scop, oficiul trimite persoanei vizate invitația de a face observații fie în scris, fie în cadrul unei audieri cu personal desemnat de oficiu. Această invitație include un rezumat al faptelor care vizează persoana respectivă și informațiile cerute la articolele 15 și 16 din Regulamentul (CE) nr. 2018/1725 și indică termenul pentru prezentarea de observații, care nu poate fi mai scurt de 10 zile lucrătoare de la primirea invitației de a prezenta observații. Această perioadă de preaviz poate fi redusă cu consimțământul expres al persoanei vizate sau din motive justificate în mod corespunzător legate de caracterul urgent al investigației. Raportul final al investigației face referire la toate aceste observații.” [AM 74]

(a)

la alineatul (4), al treilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„În cazurile justificate în mod corespunzător în care este necesar să se păstreze confidențialitatea investigației și/sau care implică utilizarea de proceduri de investigație care țin de competența EPPO sau a unei autorități judiciare naționale, directorul general poate decide să amâne îndeplinirea obligației de a invita persoana vizată să își prezinte observațiile.”

(aa)

se adaugă alineatul (5a):

„5a.     pentru cazurile în care oficiul recomandă măsuri judiciare și fără a aduce atingere drepturilor de confidențialitate ale denunțătorilor și informatorilor, persoana în cauză are acces la raportul întocmit de oficiu în temeiul articolului 11 în urma investigației sale, precum și la orice documente pertinente, în măsura în care acestea se referă la persoana respectivă și dacă, după caz, nici EPPO, nici autoritățile judiciare naționale nu formulează obiecțiuni în termen de șase luni. Autoritatea judiciară competentă poate acorda, de asemenea, o autorizare înainte de expirarea acestei perioade.” [AM 75]

(8a)

Se introduce următorul articol 9a:

„Articolul 9a

Inspectorul de garanții procedurale

1.     Comisia numește un inspector de garanții procedurale («inspectorul»), în conformitate cu procedura prevăzută la alineatul (2), pentru un mandat de cinci ani, care nu poate fi reînnoit. La încheierea mandatului, el rămâne în funcție până în momentul în care este înlocuit.

2.     În urma unui apel la candidaturi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, Comisia întocmește lista de candidați cu calificări corespunzătoare pentru a ocupa postul de inspector. După consultarea cu Parlamentul European și cu Consiliul, Comisia desemnează inspectorul.

3.     Inspectorul trebuie să aibă experiența și calificările necesare în domeniul drepturilor și garanțiilor procedurale.

4.     Inspectorul își exercită atribuțiile în mod pe deplin independent și nu solicită și nici nu acceptă instrucțiuni din partea nimănui în îndeplinirea sarcinilor care îi revin.

5.     Inspectorul monitorizează respectarea drepturilor și garanțiilor procedurale de către oficiu. El are responsabilitatea de a trata plângerile primite de către oficiu.

6.     O dată pe an, inspectorul prezintă Parlamentului European, Consiliului, Comisiei, Comitetului de supraveghere și oficiului un raport privind exercitarea funcției sale. El nu face referire la cazuri individuale aflate în curs de investigare și garantează confidențialitatea investigațiilor, chiar și după încheierea lor.” [AM 76]

(8b)

Se introduce articolul 9b:

„Articolul 9b

Mecanismul de tratare a plângerilor

1.     În cooperare cu inspectorul, oficiul ia măsurile necesare pentru instituirea unui mecanism de tratare a plângerilor cu obiectivul de a monitoriza și a asigura respectarea garanțiilor procedurale în toate activitățile oficiului.

2.     Orice persoană vizată de o investigație a oficiului are dreptul să depună o plângere pe lângă inspector cu privire la respectarea de către oficiu a garanțiilor procedurale prevăzute la articolul 9. Depunerea unei plângeri nu are efect suspensiv asupra desfășurării investigației în curs.

3.     Plângerile pot fi depuse cel târziu la o lună de la data la care autorul plângerii a luat cunoștință de faptele pertinente care constituie presupusa încălcare a garanțiilor sale procedurale. Nicio plângere nu poate fi depusă mai târziu de o lună de la data încheierii investigației. Plângerile legate de perioada de preaviz menționată la articolul 9 alineatele (2) și (4) se depun înainte de expirarea perioadei de preaviz prevăzute în dispozițiile respective.

4.     La primirea unei plângeri, inspectorul îl informează imediat pe directorul general al oficiului și dă oficiului posibilitatea de a soluționa problema semnalată de autorul plângerii, în termen de 15 zile lucrătoare.

5.     Fără a aduce atingere articolului 10 din prezentul regulament, oficiul transmite inspectorului toate informațiile care i-ar putea fi necesare pentru ca acesta să emită o recomandare.

6.     Inspectorul emite o recomandare cu privire la plângere fără întârziere, dar cel târziu în termen de două luni de la data la care oficiul a informat inspectorul cu privire la măsurile pe care le-a luat pentru a soluționa problema sau după data expirării perioadei menționate la alineatul (3). Recomandarea este transmisă oficiului și comunicată autorului plângerii. În cazuri excepționale, inspectorul poate decide prelungirea cu încă 15 de zile a termenului de emitere a recomandării. Inspectorul informează directorul general cu privire la motivele prelungirii printr-o scrisoare. În absența unei recomandări din partea inspectorului în termenele stabilite la prezentul alineat, se consideră că inspectorul a respins plângerea fără recomandare.

7.     Fără a interveni în desfășurarea investigației în curs, inspectorul examinează plângerea în cadrul unei proceduri contradictorii. Cu consimțământul acestora, inspectorul le poate cere martorilor să furnizeze, oral sau în scris, explicațiile pe care le consideră pertinente pentru stabilirea faptelor.

8.     Directorul general respectă recomandarea inspectorului cu privire la chestiune, cu excepția cazurilor justificate în mod corespunzător în care acesta se poate abate de la recomandarea în cauză. În cazul în care directorul general decide să nu urmeze recomandarea inspectorului, acesta comunică autorului plângerii și inspectorului principalele motive ale deciziei sale, în măsura în care această comunicare nu afectează investigația în curs. Directorul general explică motivele pentru care nu a ținut cont de recomandarea inspectorului într-o notă atașată la raportul final de investigație.

9.     Directorul general poate solicita avizul inspectorului cu privire la orice chestiune legată de respectarea garanțiilor procedurale cuprinse în mandatul său, inclusiv în ceea ce privește decizia de a amâna informarea persoanei vizate menționate la articolul 9 alineatul (3). Directorul general indică în solicitarea sa termenul-limită până la care inspectorul trebuie să răspundă.

10.     Fără a aduce atingere termenelor prevăzute la articolul 90a din Statutul funcționarilor, în cazul în care un funcționar sau alt agent al Uniunii adresează o plângere directorului general în conformitate cu articolul 90a din Statutul funcționarilor, iar funcționarul sau agentul a adresat inspectorului o plângere pe aceeași temă, directorul general așteaptă recomandarea inspectorului înainte de a răspunde plângerii.” [AM 77]

(9)

Articolul 10 se modifică după cum urmează:

(-a)

alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„1.     Informațiile transmise sau obținute în cursul investigațiilor în afara instituțiilor, organismelor, birourilor și agențiilor, indiferent de forma acestora, sunt protejate de dispozițiile aplicabile din legislația internă și din cea a Uniunii.” [AM 78]

(-aa)

alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„2.     Informațiile transmise sau obținute în cursul investigațiilor efectuate în cadrul instituțiilor, organismelor, oficiilor sau agențiilor, indiferent de forma acestora, sunt supuse secretului profesional și se bucură de protecția acordată de normele aplicabile instituțiilor Uniunii.” [AM 79]

(-ab)

se adaugă alineatul (3a):

„3a.     Oficiul face publice rapoartele și recomandările sale după ce toate procedurile naționale și ale Uniunii au fost încheiate de către organismele responsabile, iar divulgarea informațiilor nu mai afectează investigațiile. Divulgarea informațiilor se face în conformitate cu normele și principiile privind protecția datelor prevăzute la prezentul articol și la articolul 1.” [AM 80]

(a)

la alineatul (4), primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Oficiul desemnează un responsabil cu protecția datelor în conformitate cu dispozițiile articolului 24 43 din Regulamentul (CE UE ) nr. 45/2001 2018 / 1725 .”. [AM 81]

(aa)

se adaugă alineatul (5a):

„5a.     Persoanele care raportează oficiului infracțiuni și încălcări legate de interesele financiare ale Uniunii sunt protejate pe deplin, în special de legislația Uniunii privind protecția persoanelor care raportează încălcări ale dreptului Uniunii.” [AM 82]

(10)

Articolul 11 se modifică după cum urmează:

(a)

la alineatul (1), al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Raportul poate fi este însoțit de recomandările directorului general cu privire la acțiunile care urmează a fi întreprinse. Aceste recomandări indică, după caz, orice acțiune disciplinară, administrativă, financiară și/sau judiciară din partea instituțiilor, organismelor, oficiilor și agențiilor și din partea autorităților competente ale statelor membre în cauză și precizează, în mod special, sumele estimate care urmează a fi recuperate, precum și încadrarea juridică preliminară a faptelor constatate.”; [AM 83]

(b)

alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„(2)   La redactarea acestor rapoarte și recomandări, se iau în considerare dispozițiile relevante din legislația Uniunii și, în măsura în care sunt aplicabile, dispozițiile relevante din legislația națională a statului membru respectiv.

Oficiul ia măsurile interne adecvate pentru a asigura calitatea constantă a rapoartelor finale și a recomandărilor și analizează dacă este necesar să se revizuiască orientările privind procedurile de investigare pentru a remedia eventualele inconsecvențe. [AM 84]

După o simplă verificare a autenticității acestora, rapoartele redactate pe această bază , inclusiv toate probele care susțin aceste rapoarte și care sunt anexate la acestea, constituie probe admisibile în cadrul procedurilor judiciare fără caracter penal în fața instanțelor naționale și în cadrul procedurilor administrative în statele membre. Prezentul regulament nu afectează competența instanțelor naționale de a evalua în mod liber probele. [AM 85]

Rapoartele redactate de oficiu constituie probe admisibile în procedurile penale ale statului membru în care utilizarea acestora se dovedește necesară, în același mod și în aceleași condiții ca și rapoartele administrative redactate de inspectorii administrativi naționali. Acestea sunt supuse acelorași reguli de evaluare ca și cele aplicabile rapoartelor administrative redactate de către inspectorii administrativi naționali și au aceeași valoare probatorie ca și rapoartele respective. [AM 86]

Statele membre transmit oficiului orice norme ale legislației naționale relevante în sensul celui de al treilea primului paragraf. [AM 87]

Instanțele naționale notifică oficiul cu privire la orice respingere a probelor în conformitate cu prezentul alineat. Notificarea include temeiul juridic și o justificare detaliată a respingerii. În rapoartele sale anuale, directorul general evaluează, în conformitate cu articolul 17 alineatul (4), admisibilitatea probelor în statele membre. [AM 88]

Rapoartele redactate de oficiu constituie probe admisibile în cadrul procedurilor judiciare în fața instanțelor Uniunii și în cadrul procedurilor administrative în Uniune.”;

(c)

alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

„(3)   Rapoartele și recomandările redactate în urma unei investigații externe și orice documente conexe relevante sunt transmise , după caz, autorităților competente ale statelor membre în cauză, în conformitate cu normele privind investigațiile externe, și, după caz, instituției, organismului, oficiului sau agenției în cauză. Instituția, organismul, oficiul sau agenția respectivă ia măsurile , îndeosebi de natură disciplinară sau judiciară, pe care le impun rezultatele investigației externe și raportează aceste măsuri oficiului în termenul stabilit în recomandările care însoțesc raportul și, în plus, la cererea oficiului. Autoritățile competente ale statelor membre raportează oficiului în termen de nouă luni cu privire la măsurile întreprinse pe baza raportului. [AM 89]

(ca)

alineatul (4) se elimină; [AM 90]

(cb)

alineatul (5) se înlocuiește cu următorul text:

„5.     În cazul în care raportul redactat după o investigație dezvăluie existența unor fapte care ar putea avea consecințe pe plan penal, aceste informații se transmit fără întârziere autorităților judiciare ale statului membru în cauză, fără a aduce atingere articolelor 12c și 12d.” [AM 91]

(cc)

se introduce următorul alineat (6a):

„6a.     Autoritățile competente ale statelor membre și instituțiile, organismele, oficiile și agențiile garantează faptul că se dă curs recomandărilor de natură disciplinară, administrativă, financiară și judiciară formulate de directorul general în temeiul alineatelor (1) și (3) și transmit oficiului, până la data de 31 martie a fiecărui an, un raport detaliat privind măsurile întreprinse, inclusiv, după caz, motivele neimplementării recomandărilor oficiului.” [AM 92]

(cd)

alineatul (8) se modifică după cum urmează:

„8.     Un informator care a furnizat oficiului informații care au condus la o investigație este informat de către oficiu cu privire la încheierea investigației. Cu toate acestea, oficiul poate refuza orice cerere de acest fel în cazul în care consideră că aceasta ar putea aduce atingere intereselor legitime ale persoanei vizate, eficacității investigației și a acțiunilor care urmează a fi întreprinse în urma investigației sau oricăror cerințe privind confidențialitatea.” [AM 93]

(10a)

După articolul 11, se introduce un nou articol:

„Articolul 11a

Acțiuni în fața Tribunalului

Orice persoană vizată poate iniția o acțiune împotriva Comisiei pentru anularea raportului de investigație transmis autorităților naționale sau instituțiilor în cauză în temeiul articolului 11 alineatul (3) pe motiv de lipsă de competență, încălcarea unei cerințe esențiale privind procedura, încălcarea tratatelor, inclusiv încălcarea cartei, sau abuz de putere.” [AM 94]

(11)

Articolul 12 se modifică după cum urmează:

(-a)

alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„1.     Fără a aduce atingere articolelor 10 și 11 din prezentul regulament și dispozițiilor din Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96, oficiul poate transmite autorităților competente ale statelor membre în cauză informații obținute în cursul verificărilor sau inspecțiilor la fața locului efectuate în temeiul articolului 3, în timp util pentru a le permite acestora să adopte măsuri corespunzătoare în conformitate cu dreptul lor național. Acesta poate, de asemenea, să transmită informații instituției, organismului, oficiului sau agenției în cauză.” [AM 95]

(a)

la alineatul (1) se adaugă următoarea teză:

„Acesta poate, de asemenea, să transmită informații instituției, organismului, oficiului sau agenției în cauză.”; [AM 96]

(aa)

La alineatul (2), primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Fără a aduce atingere articolelor 10 și 11, directorul general transmite autorităților judiciare ale statului membru în cauză informațiile obținute de către oficiu în cursul investigațiilor efectuate în cadrul instituțiilor, organismelor, oficiilor și agențiilor, cu privire la faptele care intră sub jurisdicția unei autorități judiciare naționale.” [AM 97]

(b)

alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

„(3)   Cu excepția cazului în care acest lucru este interzis de legislația națională, autoritățile competente ale statului membru în cauză informează oficiul fără întârziere, din proprie inițiativă sau la cererea oficiului, asupra măsurilor, în termen de o lună, cu privire la măsurile luate pe baza informațiilor care le-au fost transmise în temeiul prezentului articol.”; [AM 98]

(c)

se adaugă următorul alineat (5):

„(5)   Din proprie inițiativă sau la cerere, oficiul poate face schimb de informații relevante cu rețeaua Eurofisc instituită prin Regulamentul (UE) nr. 904/2010 al Consiliului (17).”

(12)

Se introduc următoarele articole:

„Articolul 12a

Serviciile de coordonare antifraudă din statele membre

1.   În sensul prezentului regulament, statele membre desemnează un serviciu («serviciul de coordonare antifraudă») pentru a facilita cooperarea efectivă și schimbul de informații, inclusiv informații de natură operațională, cu oficiul. După caz, în conformitate cu legislația națională, serviciul de coordonare antifraudă poate fi considerat autoritatea competentă în sensul prezentului regulament.

2.   La cererea oficiului, înainte de adoptarea unei decizii cu privire la începerea sau nu a unei investigații, precum și în timpul sau după încheierea unei investigații, serviciile de coordonare antifraudă furnizează, obțin sau coordonează asistența necesară pentru ca oficiul să își îndeplinească sarcinile în mod eficace. Această asistență include, în special, asistența furnizată de autoritățile naționale competente în conformitate cu articolul 3 alineatele (6) și (7), articolul 7 alineatul (3) și articolul 8 alineatele (2) și (3).

3.   Oficiul poate solicita asistența serviciilor de coordonare antifraudă atunci când desfășoară activități de coordonare în conformitate cu articolul 12b, inclusiv, după caz, cooperarea orizontală și schimbul de informații între serviciile de coordonare antifraudă.

Articolul 12b

Activități de coordonare

1.   În temeiul articolului 1 alineatul (2), oficiul poate organiza și facilita cooperarea dintre autoritățile competente ale statelor membre, instituții, organisme, oficii și agenții, precum și, în conformitate cu acordurile de cooperare și asistență reciprocă și cu orice alt instrument juridic în vigoare, autoritățile țărilor terțe și organizațiile internaționale. În acest scop, autoritățile participante și oficiul pot culege, analiza și face schimb de informații, inclusiv informații operaționale. Personalul oficiului poate însoți autoritățile competente care desfășoară activități de investigare, la cererea acestor autorități. Se aplică articolul 6, articolul 7 alineatele (6) și (7), articolul 8 alineatul (3) și articolul 10.

2.   Oficiul poate întocmi un raport privind activitățile de coordonare desfășurate și îl poate transmite, după caz, autorităților naționale competente și instituțiilor, organismelor, oficiilor și agențiilor în cauză.

3.   Prezentul articol se aplică fără a aduce atingere exercitării de către oficiu a competențelor conferite Comisiei prin dispoziții specifice care reglementează asistența reciprocă dintre autoritățile administrative ale statelor membre și cooperarea dintre aceste autorități și Comisie.

3a.     Obligațiile de asistență administrativă reciprocă în temeiul Regulamentului (CE) nr. 515/97  (18) al Consiliului și al Regulamentului (UE) nr. 608/2013  (19) se aplică, de asemenea, activităților de coordonare a fondurilor structurale și de investiții europene în conformitate cu prezentul articol. [AM 99]

4.   Oficiul poate participa la echipe comune de anchetă înființate în conformitate cu legislația Uniunii aplicabilă și, în acest cadru, poate face schimb de informații operaționale dobândite în temeiul prezentului regulament.

Articolul 12c

Raportarea transmisă EPPO privind comportamentele infracționale referitor la care acesta ar putea să își exercite competența

1.   Oficiul raportează EPPO, fără întârzieri nejustificate, orice comportament infracțional referitor la care EPPO ar putea să își exercite competența în conformitate cu articolul 22 și articolul 25 alineatele (2) și (3) capitolul IV din Regulamentul (UE) 2017/1939. Raportul este trimis, indiferent de etapă, înainte cât mai curând posibil înaintea sau în cursul unei investigații a oficiului. [AM 100]

2.   Raportul conține, cel puțin, o descriere a faptelor și informațiilor cunoscute de oficiu , inclusiv o evaluare a prejudiciului cauzat sau care riscă să fie cauzat, dacă oficiul dispune de această informație, eventuala încadrare juridică și orice informație disponibilă cu privire la potențialele victime, persoanele suspectate și alte persoane implicate. Împreună cu raportul, oficiul transmite EPPO orice alte informații relevante de care dispune privind acest caz. [AM 101]

3.   Oficiul nu este obligat să raporteze EPPO acuzații vădit nefondate.

În cazurile în care informațiile primite de oficiu nu cuprind elementele menționate la alineatul (2) și în care oficiul nu are nicio investigație în curs, oficiul poate efectua o evaluare preliminară a acuzațiilor. Evaluarea se efectuează rapid fără întârziere și, în orice caz, în termen de două luni de la primirea informațiilor. În cursul acestei evaluări se aplică articolul 6 și articolul 8 alineatul (2). Oficiul se abține să adopte orice măsuri care ar putea pune în pericol viitoarele anchete ale EPPO. [AM 102]

În urma acestei evaluări preliminare, oficiul raportează EPPO în cazul în care sunt îndeplinite condițiile prevăzute la alineatul (1).

4.   În cazul în care comportamentul menționat la alineatul (1) iese la iveală în cursul unei investigații a oficiului și EPPO inițiază o investigație în urma raportului, oficiul nu își continuă investigația cu privire la aceleași fapte decât în conformitate cu articolele 12e sau 12f.

În scopul aplicării primului paragraf, oficiul verifică, în conformitate cu articolul 12 g alineatul (2), cu ajutorul sistemului EPPO de gestionare a cazurilor, dacă EPPO desfășoară o investigație. Oficiul poate solicita informații suplimentare de la EPPO. EPPO răspunde unei astfel de solicitări în termen de 10 zile lucrătoare.

5.   Instituțiile, organismele, oficiile și agențiile pot solicita oficiului să efectueze o evaluare preliminară a acuzațiilor care le-au fost raportate. În scopul acestor cereri se aplică alineatul (3) mutatis mutandis alineatele  ( 1 ) -(4). Oficiul informează instituția, organismul, oficiul sau agenția în cauză cu privire la rezultatele evaluării preliminare, cu excepția cazului în care transmiterea acestor informații ar putea pune în pericol o investigație desfășurată de către oficiu sau EPPO. [AM 103]

6.   În cazul în care, în urma raportului transmis EPPO în conformitate cu prezentul articol, oficiul își închide investigația, articolul 9 alineatul (4) și articolul 11 nu se aplică.

Articolul 12d

Nesuprapunerea investigațiilor

1.    Directorul general nu începe o investigație în conformitate cu articolul 5 și întrerupe o investigație aflată în curs în cazul în care EPPO desfășoară o investigație privind aceleași fapte decât în conformitate cu , cu excepția situațiilor prevăzute la articolele 12e sau 12f. Directorul general informează EPPO cu privire la fiecare decizie de neîncepere sau de întrerupere a unei investigații din motivele menționate. [AM 104]

În scopul aplicării primului paragraf, oficiul verifică, în conformitate cu articolul 12 g alineatul (2), cu ajutorul sistemului EPPO de gestionare a cazurilor, dacă EPPO desfășoară o investigație. Oficiul poate solicita informații suplimentare de la EPPO. EPPO răspunde unei astfel de solicitări în termen de 10 zile lucrătoare. Acest termen poate fi prelungit în cazuri excepționale, potrivit modalităților care urmează să fie stabilite în cadrul acordurilor de lucru menționate la articolul 12 g alineatul (1). [AM 105]

În cazul în care oficiul își închide investigația în conformitate cu primul paragraf, articolul 9 alineatul (4) și articolul 11 nu se aplică. [AM 106]

1a.     La solicitarea EPPO, oficiul se abține de la anumite acte sau măsuri care ar putea pune în pericol o investigație sau o urmărire penală desfășurată de EPPO. EPPO informează oficiul fără întârzieri nejustificate atunci când motivele ce stau la baza solicitării sale încetează să mai fie valabile. [AM 107]

1b.     În cazul în care EPPO închide sau întrerupe o investigație în legătură cu care a primit informații din partea directorului general, în temeiul alineatului (1), și care este relevantă pentru exercitarea mandatului oficiului, EPPO informează oficiul fără întârzieri nejustificate și poate face recomandări cu privire la investigațiile administrative. [AM 108]

Articolul 12e

Sprijinul oficiului pentru EPPO

1.   În cursul unei investigații desfășurate de EPPO și la cererea formulată de EPPO în conformitate cu articolul 101 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2017/1939, oficiul, în conformitate cu mandatul său, acordă sprijin sau completează activitatea EPPO, în special prin:

(a)

furnizarea de informații, analize (inclusiv analize criminalistice), expertiză și sprijin operațional;

(b)

facilitarea coordonării de acțiuni specifice ale autorităților administrative naționale competente și ale organismelor Uniunii;

(c)

desfășurarea de investigații administrative.

2.   În temeiul alineatului (1), cererea se transmite în scris și indică măsura sau măsurile pe care EPPO îi solicită oficiului să o (le) întreprindă și, după caz, calendarul preconizat pentru întreprinderea măsurii (măsurilor) respective. Cererea conține informații despre investigația EPPO, în măsura în care acestea sunt relevante pentru scopul cererii. După caz, oficiul poate solicita informații suplimentare. O cerere în temeiul alineatului (1) se transmite în scris și precizează cel puțin următoarele:

(a)

informații despre investigația desfășurată de EPPO, în măsura în care acestea sunt relevante pentru scopul cererii;

(b)

măsura sau măsurile pe care EPPO îi solicită oficiului să le întreprindă;

(c)

dacă este cazul, calendarul preconizat pentru realizarea măsurilor respective;

(d)

eventuale instrucțiuni în temeiul alineatului (2a).

După caz, oficiul poate solicita informații suplimentare. [AM 109]

2a.     Pentru a proteja admisibilitatea probelor, precum și drepturile fundamentale și garanțiile procedurale, în cazul în care oficiul execută măsuri de sprijin sau complementare la solicitarea EPPO, în temeiul prezentului articol, EPPO poate solicita oficiului să aplice standarde mai stricte privind drepturile fundamentale, garanțiile procedurale și protecția datelor decât cele prevăzute în prezentul regulament. Pentru aceasta, EPPO precizează în detaliu cerințele și procedurile oficiale care trebuie aplicate.

În cazul în care EPPO nu transmite instrucțiuni exacte, măsurilor executate de oficiu în temeiul prezentului articol li se aplică mutatis mutandis capitolul VI (garanții procedurale) și capitolul VIII (protecția datelor) din Regulamentul (UE) 2017/1939. [AM 110]

Articolul 12f

Investigații complementare

1.   În cazuri justificate în mod corespunzător în care EPPO desfășoară o investigație, dacă directorul general consideră că ar trebui începută sau continuată o investigație în conformitate cu mandatul oficiului cu scopul de a facilita adoptarea de măsuri asigurătorii sau de măsuri financiare, disciplinare sau administrative, oficiul informează EPPO în scris, indicând natura și scopul investigației și solicitând aprobarea scrisă a EPPO pentru inițierea unei investigații complementare . [AM 111]

În termen de 30 20 de zile lucrătoare de la primirea acestei informații, EPPO își poate formula obiecții da acordul sau obiecta cu privire la începerea unei investigații sau la întreprinderea anumitor oricăror măsuri referitoare la investigație, în cazul în care este necesar pentru a nu periclita propria investigație sau urmărire penală și atât timp cât aceste motive subzistă. În situații justificate în mod corespunzător, EPPO poate prelungi termenul cu încă 10 zile lucrătoare. El informează oficiul în acest sens.

În cazul în care EPPO se opune, oficiul nu deschide o anchetă complementară. În acest caz, informează oficiul fără întârzieri nejustificate atunci când motivele obiecției încetează să se mai aplice. [AM 112]

În cazul în care EPPO nu formulează obiecții în termenul menționat la paragraful anterior își dă acordul , oficiul poate începe sau continua o investigație pe care o desfășoară în strânsă consultare cu EPPO. [AM 113]

În cazul în care EPPO nu răspunde în termenul stabilit la al doilea paragraf, oficiul poate iniția consultări cu EPPO pentru a lua o decizie în termen de 10 de zile. [AM 114]

Oficiul își suspendă sau își întrerupe investigația ori se abține de la efectuarea anumitor acte referitoare la investigație în cazul în care EPPO se opune ulterior, din aceleași motive ca cele menționate la al doilea paragraf.

2.   În cazul în care EPPO informează oficiul, în răspunsul la o cerere de informații transmisă în conformitate cu articolul 12d, că nu efectuează o investigație și apoi începe o investigație a acelorași fapte, EPPO informează oficiul fără întârziere. În cazul în care, după primirea acestor informații, directorul general consideră că investigația începută de oficiu ar trebui continuată cu scopul de a facilita adoptarea de măsuri asigurătorii sau de măsuri financiare, disciplinare sau administrative, se aplică alineatul (1).

Articolul 12 g

Acorduri de lucru și schimbul de informații cu EPPO

1.   În cazul în care este necesar pentru a facilita cooperarea cu EPPO, astfel cum se prevede la articolul 1 alineatul (4a), oficiul stabilește de comun acord cu EPPO acorduri administrative. Aceste acorduri de lucru pot stabili detaliile practice pentru schimbul de informații, inclusiv de date cu caracter personal, informații operaționale, strategice sau tehnice și informații clasificate , precum și pentru crearea de platforme informatice, inclusiv o abordare comună față de actualizări și compatibilitatea softurilor . Acordurile de lucru includ dispoziții detaliate privind schimbul continuu de informații la primirea și verificarea acuzațiilor , cu scopul de a determina competențele în cadrul investigațiilor desfășurate de către ambele oficii. Acordurile conțin, de asemenea, dispoziții privind transferul probelor între oficiu și EPPO, precum și dispoziții privind împărțirea cheltuielilor.

Înainte de adoptarea acordurilor de lucru cu EPPO, directorul general transmite spre informare Autorității Europene pentru Protecția Datelor, Comitetului de supraveghere și Parlamentului European proiectul de acord. Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor și Comitetul de supraveghere emit avizele lor fără întârziere. [AM 115]

2.   Oficiul are acces indirect la informațiile din sistemul EPPO de gestionare a cazurilor, pe baza unui sistem de tip răspuns pozitiv/negativ (hit/no hit). Ori de câte ori se obține o concordanță între datele introduse de către oficiu în sistemul de gestionare a cazurilor și datele deținute de EPPO, faptul că există o concordanță este comunicat atât către EPPO, cât și către oficiu. Oficiul ia măsurile necesare pentru a permite EPPO accesul la informațiile din sistemul său de gestionare a cazurilor, pe baza unui sistem de tip răspuns pozitiv/negativ (hit/no hit).”.

Fiecare act de acces indirect de către oficiu la informațiile conținute în sistemul de gestionare a cazurilor al EPPO se efectuează numai în măsura în care acest lucru este necesar pentru executarea atribuțiilor oficiului, prevăzute de prezentul regulament, și este justificat în mod corespunzător și validat prin intermediul unei proceduri interne stabilite de oficiu. Oficiul ține un registru al tuturor actelor de acces la sistemul EPPO de gestionare a cazurilor. [AM 116]

2a.     Directorul general al oficiului și procurorul-șef european se reunesc cel puțin o dată pe an pentru a discuta chestiunile de interes comun.” [AM 117]

(12a)

Articolul 15 se modifică după cum urmează:

(a)

la alineatul (1), al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„În special, Comitetul de supraveghere monitorizează evoluțiile privind modul de aplicare a garanțiilor procedurale și durata investigațiilor.” [AM 118]

(b)

la alineatul (1), al cincilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Comitetului de supraveghere i se dă acces la toate informațiile și documentele pe care le consideră necesare pentru îndeplinirea sarcinilor sale, inclusiv la rapoartele și recomandările privind investigațiile încheiate sau cazurile clasate, fără a interveni însă în desfășurarea investigațiilor în curs și respectând în mod corespunzător cerințele în materie de confidențialitate și de protecție a datelor.” [AM 119]

(c)

la alineatul (8), primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Comitetul de supraveghere își numește președintele. Comitetul de supraveghere își adoptă propriul regulament de procedură, care, înainte de adoptare, este transmis spre informare Parlamentului European, Consiliului, Comisiei și Autorității Europene pentru Protecția Datelor. Reuniunile Comitetului de supraveghere se organizează la inițiativa președintelui acestuia sau a directorului general. Comitetul de supraveghere organizează cel puțin 10 reuniuni pe an. Comitetul de supraveghere ia decizii cu majoritatea membrilor care îl compun. Secretariatul Comitetului de supraveghere este asigurat de către Comisie, în strânsă colaborare cu Comitetul de supraveghere. Comitetul de supraveghere este consultat înainte de numirea membrilor personalului secretariatului și se ține seama de punctul său de vedere. Secretariatul acționează la instrucțiunile Comitetului de supraveghere, în mod independent față de Comisie. Fără a aduce atingere controlului său asupra bugetului Comitetului de supraveghere și a secretariatului său, Comisia nu intervine în atribuțiile de monitorizare ale Comitetului de supraveghere.” [AM 120]

(13)

Articolul 16 se modifică după cum urmează:

(-a)

alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„1.     Parlamentul European, Consiliul și Comisia se întâlnesc o dată pe an cu directorul general pentru un schimb de opinii la nivel politic, pentru a discuta politica oficiului legată de metodele de prevenire și combatere a actelor de fraudă, de corupție sau a oricăror alte activități ilegale sau nereguli care afectează interesele financiare ale Uniunii. Comitetul de supraveghere participă la schimbul de opinii. Procurorul-șef european este invitat să participe la schimbul de opinii. Reprezentanți ai Curții de Conturi, Eurojust și/sau Europol pot fi invitați să participe pe bază ad hoc, la cererea Parlamentului European, a Consiliului, a Comisiei, a directorului general sau a Comitetului de supraveghere.” [AM 121]

(a)

la alineatul (1), a treia teză se înlocuiește cu următorul text:

„Reprezentanți ai Curții de Conturi, EPPO, Eurojust și/sau Europol pot fi invitați să participe pe bază ad hoc, la cererea Parlamentului European, a Consiliului, a Comisiei, a directorului general sau a Comitetului de supraveghere.”; [AM 122]

(aa)

La alineatul (2), partea introductivă se înlocuiește cu următorul text:

„2.     Schimbul de opinii se poate referi la orice subiect asupra căruia au căzut de acord Parlamentul European, Consiliul și Comisia. În special, schimbul de opinii se poate referi la următoarele:” [AM 123]

(b)

la alineatul (2), litera (d) se înlocuiește cu următorul text:

„(d)

cadrul relațiilor dintre oficiu și instituții, organisme, oficii și agenții, în special EPPO , și acțiunile întreprinse ca urmare a rapoartelor finale ale investigațiilor oficiului și a altor informații transmise de oficiu ;”. [AM 124]

(ba)

La alineatul (2), litera (e) se înlocuiește după cum urmează:

„(e)

cadrul relațiilor dintre oficiu și autoritățile competente ale statelor membre și acțiunile întreprinse de către autoritățile competente ale statelor membre ca urmare a rapoartelor finale ale investigațiilor oficiului și a altor informații transmise de oficiu;” [AM 125]

(bb)

se adaugă un nou alineat:

„4a.     Președinția schimbului de opinii este deținută pe rând de către Parlamentul European, Consiliu și Comisie.” [AM 126]

(14)

Articolul 17 se modifică după cum urmează:

(-a)

alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„1.     Oficiul este condus de un director general. Acesta este numit de Comisie, în conformitate cu procedura prevăzută la alineatul (2). Mandatul directorului general este de șapte ani și nu poate fi reînnoit. Directorul general este recrutat în conformitate cu Statutul funcționarilor ca agent temporar.” [AM 127]

(-aa)

alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„2.     În scopul numirii unui nou director general, Comisia publică o cerere de candidaturi în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Această publicare se face cel târziu cu șase luni înainte de sfârșitul mandatului directorului general în funcție. După ce Comitetul de supraveghere a dat aviz favorabil procedurii de selecție aplicate de Comisie, aceasta întocmește o listă de candidați cu calificare adecvată. Directorul general este nominalizat de comun acord de către Parlamentul European, Consiliu și Comisie, fiind ulterior numit în funcție de către Comisie.” [AM 128]

(a)

alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

„(3)   Directorul general nu solicită și nu primește instrucțiuni de la niciun guvern sau instituție, organism, oficiu sau agenție în îndeplinirea îndatoririlor sale în legătură cu începerea și efectuarea de investigații externe ori interne, cu activitățile de coordonare sau cu redactarea de rapoarte în urma acestor investigații ori activități de coordonare. În cazul în care directorul general consideră că o măsură luată de Comisie pune în discuție independența sa, acesta informează imediat Comitetul de supraveghere și decide dacă să intenteze sau nu o acțiune împotriva Comisiei la Curtea de Justiție.”; [AM 129]

(aa)

alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text:

„4.     Directorul general raportează periodic, cel puțin o dată pe an, Parlamentului European, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi cu privire la concluziile investigațiilor efectuate de către oficiu, la măsurile luate, la problemele constatate și la măsurile întreprinse de către oficiu pe baza recomandărilor formulate de Comitetul de supraveghere în conformitate cu articolul 15, respectând confidențialitatea acestor investigații, drepturile legitime ale persoanelor vizate și ale informatorilor și, după caz, dreptul național aplicabil procedurilor judiciare.

Raportul anual include, de asemenea, o evaluare a nivelului de cooperare cu autoritățile competente din statele membre și cu instituțiile, organismele, oficiile și agențiile, acordându-se o atenție deosebită punerii în aplicare a articolului 11 alineatele (2) și (6a).” [AM 130]

(ab)

se adaugă alineatul (4a):

„4a.     La solicitarea Parlamentului European în contextul drepturilor sale de control bugetar, directorul general poate furniza informații cu privire la activitățile oficiului, respectând confidențialitatea investigațiilor și procedurile de monitorizare. Parlamentul European asigură confidențialitatea informațiilor furnizate în conformitate cu prezentul alineat.” [AM 131]

(ac)

la alineatul (5), se elimină primul paragraf; [AM 132]

(b)

la alineatul (5) al doilea paragraf, litera (b) se înlocuiește cu următorul text:

„(b)

cazurile în care s-au transmis informații autorităților judiciare ale statelor membre și sau EPPO;”; [AM 133]

(ba)

la alineatul (5) al treilea paragraf, se introduce următoarea literă:

„(ba)

cazurile clasate;” [AM 134]

(bb)

alineatul (7) se înlocuiește cu următorul text:

„7.     Directorul general instituie o procedură internă de consultare și control, care să includă un control al legalității, legat, inter alia, de respectarea garanțiilor procedurale și a drepturilor fundamentale ale persoanelor vizate și ale martorilor, precum și a legislației naționale a statelor membre în cauză, cu trimitere în special la articolul 11 alineatul (2). Controlul legalității este efectuat de experții în drept și proceduri de investigație ai oficiului, care sunt calificați să exercite o funcție judiciară într-un stat membru. Avizul acestora este anexat la raportul final al investigației.” [AM 135]

(bc)

alineatul (8) se înlocuiește cu următorul text:

„8.     Comisia este împuternicită să adopte acte delegate, în conformitate cu articolul 19a, în ceea ce privește instituirea unui cod de procedură al investigațiilor, care să fie respectat de personalul oficiului. Actele delegate în cauză menționează în special următoarele:

(a)

practicile care trebuie respectate în executarea mandatului și în punerea în aplicare a statutului oficiului;

(b)

normele detaliate care reglementează procedurile de investigație, precum și actele de investigație permise;

(c)

drepturile legitime ale persoanelor vizate;

(d)

garanțiile procedurale;

(da)

dispozițiile referitoare la protecția datelor și la politicile în materie de comunicare și de acces la documente;

(db)

dispozițiile privind controlul legalității și căile de atac aflate la dispoziția persoanelor vizate;

(dc)

relațiile cu EPPO.

În cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia se consultă cu Comitetul de supraveghere și cu Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor.

Orice act delegat adoptat în conformitate cu prezentul alineat se publică spre informare pe site-ul de internet al oficiului în toate limbile oficiale ale Uniunii.” [AM 136]

(c)

la alineatul (8) primul paragraf, se adaugă următoarea literă (e):

„(e)

relațiile cu EPPO.”. [AM 137]

(ca)

la alineatul (9), primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Înainte de adoptarea oricăror sancțiuni disciplinare împotriva directorului general sau înainte de ridicarea imunității acestuia, Comisia consultă Comitetul de supraveghere.” [AM 138]

(14a)

Articolul 19 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 19

Raportul de evaluare și revizuirea

Cel târziu la cinci ani de la data stabilită în conformitate cu articolul 120 alineatul (2) al doilea paragraf din Regulamentul (UE) 2017/1939, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport de evaluare privind punerea în aplicare și impactul prezentului regulament, în special în ceea ce privește eficacitatea și eficiența cooperării dintre oficiu și EPPO. Raportul respectiv este însoțit de un aviz al Comitetului de supraveghere.

În termen de cel mult doi ani de la prezentarea raportului de evaluare în temeiul primului paragraf, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului o propunere legislativă de modernizare a cadrului oficiului, inclusiv norme suplimentare sau mai detaliate privind înființarea oficiului, funcțiile acestuia sau procedurile aplicabile activităților sale, acordând o atenție deosebită cooperării sale cu EPPO, investigațiilor transfrontaliere și investigațiilor în statele membre care nu participă la EPPO.” [AM 139]

(14b)

Se introduce următorul articol 19a:

„Articolul 19a

Exercitarea delegării

1.     Competența de a adopta acte delegate este conferită Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

2.     Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 17 alineatul (8) se conferă Comisiei pe o perioadă de patru ani de la … (data intrării în vigoare a prezentului regulament). Comisia elaborează un raport privind delegarea de competențe cel târziu cu nouă luni înainte de încheierea perioadei de patru ani. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opune prelungirii respective cu cel puțin trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade.

3.     Delegarea de competențe menționată la articolul 17 alineatul (8) poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificate în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere actelor delegate care sunt deja în vigoare.

4.     De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

5.     Un act delegat adoptat în temeiul articolului 17 alineatul (8) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European, nici Consiliul nu a formulat obiecțiuni în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu, sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecțiuni. Respectivul termen se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.” [AM 140]

Articolul 2

1.   Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

2.   Articolele 12c – 12f menționate la articolul 1 punctul 12 se aplică de la data stabilită în conformitate cu articolul 120 alineatul (2) al doilea paragraf din Regulamentul (UE) 2017/1939.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la …,

Pentru Parlamentul European,

Președintele

Pentru Consiliu,

Președintele


(1)  JO C 42, 1.2.2019, p. 1.

(2)  Poziția Parlamentului European din 16 aprilie 2019.

(3)  Directiva (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iulie 2017 privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal (JO L 198, 28.7.2017, p. 29).

(4)  Regulamentul (UE) 2017/1939 al Consiliului din 12 octombrie 2017 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce privește instituirea Parchetului European (EPPO) (JO L 283, 31.10.2017, p.1).

(5)  Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 septembrie 2013 privind investigațiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1073/1999 al Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului (Euratom) nr. 1074/1999 al Consiliului (JO L 248, 18.9.2013, p. 1).

(6)  COM(2017)0589. Raportul a fost însoțit de un document de lucru al serviciilor Comisiei cuprinzând o evaluare, SWD(2017)0332, și de un aviz al Comitetului de supraveghere al oficiului, Avizul 2/2017.

(7)  Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului din 11 noiembrie 1996 privind controalele și inspecțiile la fața locului efectuate de către Comisie în scopul protejării intereselor financiare ale Comunităților Europene împotriva fraudei și a altor abateri, JO L 292, 15.11.1996, p. 2.

(8)  Articolul 129 va fi introdus în Regulamentul (UE) 2018/XX al Parlamentului European și a Consiliului (noul Regulament financiar), cu privire la care s-a ajuns la un acord politic și care se preconizează că va fi adoptat în lunile următoare.

(9)  Regulamentul (UE) nr. 904/2010 al Consiliului din 7 octombrie 2010 privind cooperarea administrativă și combaterea fraudei în domeniul taxei pe valoarea adăugată, JO L 268, 12.10.2010, p. 1.

(10)   Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 octombrie 2018 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 45/2001 și a Deciziei nr. 1247/2002/CE (JO L 295, 21.11.2018, p. 39).

(11)  Regulamentul (CE) nr. 515/97 al Consiliului din 13 martie 1997 privind asistența reciprocă între autoritățile administrative ale statelor membre și cooperarea dintre acestea și Comisie în vederea asigurării aplicării corespunzătoare a legislației din domeniile vamal și agricol, JO L 82, 22.3.1997, p. 1.

(12)  Regulamentul (CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2000 privind protecția persoanelor fizice cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile și organele comunitare și privind libera circulație a acestor date, JO L 8, 12.1.2001, p. 1.

(13)  JO C …

(14)  Regulamentul (UE) 2017/1939 al Consiliului din 12 octombrie 2017 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce privește instituirea Parchetului European (EPPO) (JO L 283, 31.10.2017, p.1).

(15)  Directiva (UE) 2015/849 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 mai 2015 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului și de abrogare a Directivei 2005/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului și a Directivei 2006/70/CE a Comisiei (JO L 141, 5.6.2015, p. 73).

(16)  Articolul 32a alineatul (3) va fi introdus în Directiva (UE) 2015/849 prin Directiva (UE) 2018/XX a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei (UE) 2015/849, cu privire la care s-a ajuns la un acord politic la 19 decembrie 2017 și despre care se preconizează că va fi adoptată în lunile următoare.

(17)  Regulamentul (UE) nr. 904/2010 al Consiliului din 7 octombrie 2010 privind cooperarea administrativă și combaterea fraudei în domeniul taxei pe valoarea adăugată (JO L 268, 12.10.2010, p. 1).

(18)   Regulamentul (CE) nr. 515/97 al Consiliului din 13 martie 1997 privind asistența reciprocă între autoritățile administrative ale statelor membre și cooperarea dintre acestea și Comisie în vederea asigurării aplicării corespunzătoare a legislației din domeniile vamal și agricol (JO L 082, 22.3.1997, p. 1).

(19)   Regulamentul (UE) nr. 608/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 iunie 2013 privind asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală de către autoritățile vamale și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1383/2003 al Consiliului (JO L 181, 29.6.2013, p. 15).


Top