P8_TC1-COD(2018)0189

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 16 aprilie 2019 în vederea adoptării Regulamentului (UE) 2019/… al Parlamentului European și al Consiliului privind acțiunile Uniunii în urma aderării sale la Actul de la Geneva al Acordului de la Lisabona privind denumirile de origine și indicațiile geografice

(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Regulamentul (UE) 2019/1753.)

ANEXĂ LA REZOLUȚIA LEGISLATIVĂ

Declarația Comisiei referitoare la posibilitatea de a extinde protecția indicațiilor geografice ale Uniunii Europene la produsele neagricole

Comisia ia notă de Rezoluția Parlamentului European din 6 octombrie 2015 referitoare la posibilitatea de a extinde protecția indicațiilor geografice ale Uniunii Europene la produsele neagricole.

Comisia a lansat, în noiembrie 2018, un studiu pentru a obține mai multe dovezi economice și juridice privind protecția produselor neagricole care beneficiază de IG pe piața unică, în completarea unui studiu din 2013, și pentru a obține mai multe date despre aspecte precum competitivitatea, concurența neloială, contrafacerea, percepțiile consumatorilor, costurile/beneficiile, precum și despre eficacitatea modelelor de protecție a produselor neagricole care beneficiază de IG în contextul principiului proporționalității.

Conform principiilor unei mai bune legiferări și angajamentelor stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare, Comisia va analiza studiul, precum și raportul privind participarea Uniunii la Actul de la Geneva menționat la articolul privind monitorizarea și revizuirea din Regulamentul privind acțiunile Uniunii în urma aderării la Actul de la Geneva al Acordului de la Lisabona privind denumirile de origine și indicațiile geografice și va analiza posibilele măsuri ulterioare.

Declarația Comisiei privind procedura prevăzută la articolul 9a alineatul (3) din regulament

Comisia precizează că, deși procedura stabilită la articolul 9a alineatul (3) din regulament este o necesitate juridică dată fiind competența exclusivă a Uniunii, Comisia poate totuși să afirme că, în contextul acquis-ului actual al UE, orice astfel de intervenție a Comisiei ar trebui să fie excepțională și justificată în mod corespunzător. În cursul consultărilor cu un stat membru, Comisia va depune toate eforturile pentru a soluționa împreună cu statul membru orice fel de îngrijorări, în scopul de a evita emiterea unui aviz negativ. Comisia precizează că orice aviz negativ ar urma să fie notificat în scris statului membru respectiv și, în temeiul articolului 296 din TFUE, ar trebui să precizeze motivele pe care este bazat. Comisia ar dori de asemenea să menționeze faptul că un aviz negativ nu ar împiedica depunerea unei cereri ulterioare referitoare la aceeași denumire de origine, dacă motivele avizului negativ au fost ulterior tratate în mod adecvat sau nu mai sunt valabile.

Declarația Comisiei privind propunerea de Decizie a Consiliului privind aderarea Uniunii Europene la Actul de la Geneva al Acordului de la Lisabona privind denumirile de origine și indicațiile geografice

Comisia observă că Uniunea are competență externă exclusivă în materie de indicații geografice și aderă la Actul de la Geneva al Acordului de la Lisabona, în calitate de parte de sine stătătoare. Acest lucru rezultă din hotărârea Curtea de Justiție a Uniunii Europene din 25/10/2017 (cauza C-389/15 – Comisia/Consiliul). Având în vedere competența externă exclusivă a UE, statele membre nu sunt autorizate să devină părți de sine stătătoare la Actul de la Geneva și nu ar trebui să mai protejeze ele însele indicațiile geografice nou înregistrate de țări terțe membre ale sistemului de la Lisabona. Având în vedere circumstanțele excepționale, dat fiind că șapte state membre sunt de mult timp părți la Acordul de la Lisabona, în temeiul căruia au înregistrat numeroase drepturi de proprietate intelectuală, și că este necesară o tranziție lină, Comisia ar fi fost în mod excepțional pregătită să convină că, în acest caz, Bulgaria, Republica Cehă, Slovacia, Franța, Ungaria, Italia și Portugalia ar fi putut fi autorizate să adere la Actul de la Geneva în interesul UE.

Comisia obiectează cu fermitate la insistența Consiliului cu privire la posibilitatea ca toate statele membre ale UE care doresc să facă acest lucru să fie autorizate să ratifice Actul de la Geneva sau să adere la acesta împreună cu Uniunea, oferind în același timp, ca motiv, regularizarea drepturilor de vot ale Uniunii în temeiul articolului 22 alineatul (4) litera (b) punctul (ii) din Actul de la Geneva și nu circumstanțele excepționale menționate anterior.

Mai mult decât atât, Comisia ar dori să reamintească faptul că, dat fiind că Uniunea și-a exercitat competența internă în materie de indicații geografice agricole, statele membre ale UE nu pot deține propriile sisteme naționale de protecție a indicațiilor geografice.

Prin urmare, Comisia își rezervă dreptul de a recurge la căi de atac împotriva deciziei Consiliului și, în orice caz, consideră că acest caz nu poate constitui un precedent pentru niciun alt acord internațional existent sau viitor, în special, dar nu numai atunci când UE a ratificat deja acorduri internaționale, pe baza competenței sale exclusive.