(-1)

Fondul european pentru investiții strategice s-a dovedit a fi un instrument valoros pentru mobilizarea investițiilor private prin folosirea garanției UE și a resurselor proprii ale Grupului BEI.

(1)

Cu 1,8 % din PIB-ul UE, în scădere față de 2,2 % în 2009, activitățile de investiții în infrastructură din Uniune în 2016 au fost mai mici cu 20 % față de ratele de investiții înregistrate înainte de criza financiară mondială. Astfel, dacă se poate observa o redresare a rapoartelor investiții/PIB în Uniune, aceasta rămâne sub nivelul a ceea ce s-ar putea aștepta de la o perioadă de redresare puternică și este insuficientă pentru a compensa anii cu un nivel de investiții foarte scăzut. Mai mult, nivelurile și previziunile actuale de investiții publice și private nu acoperă nevoile de investiții structurale ale Uniunii pentru a susține o creștere pe termen lung în contextul schimbărilor tehnologice și al competitivității globale, inclusiv pentru inovare, competențe, infrastructură, întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri), și nevoia de a răspunde la provocările-cheie de la nivelul societății, cum ar fi sustenabilitatea și îmbătrânirea populației. În consecință, este necesar un sprijin permanent pentru a remedia disfuncționalitățile pieței și situațiile de investiții suboptime pentru a reduce deficitul în materie de investiții în sectoarele vizate astfel încât obiectivele de politică ale UE să fie îndeplinite.

(2)

Evaluările au subliniat faptul că varietatea instrumentelor financiare implementate în perioada cadrului financiar multianual 2014-2020 a condus la câteva suprapuneri. De asemenea, această varietate a creat o complexitate pentru intermediari și beneficiarii finali, care s-au confruntat cu norme diferite de eligibilitate și raportare. De asemenea, absența normelor compatibile a împiedicat combinarea anumitor fonduri ale Uniunii, cu toate că această combinare ar fi fost benefică pentru sprijinirea proiectelor care necesită tipuri diferite de finanțare. Prin urmare, un fond unic, Fondul InvestEU, ar trebui instituit pentru a obține un sprijin care să funcționeze mai eficient pentru beneficiarii finali prin integrarea și simplificarea ofertei într-un regim unic de garanție bugetară, îmbunătățind astfel impactul intervenției Uniunii și reducând în același timp costurile din bugetul Uniunii.

(3)

În ultimii ani, Uniunea a adoptat strategii ambițioase de finalizare a pieței unice și de stimulare a creșterii durabile și incluzive și a locurilor de muncă, cum ar fi Strategia Europa 2020 , uniunea piețelor de capital, Strategia privind piața unică digitală, Agenda europeană pentru cultură, pachetul „Energie curată pentru toți europenii”, Planul de acțiune al UE pentru o economie circulară, Strategia pentru o mobilitate cu emisii scăzute de dioxid de carbon, ▌Strategia spațială pentru Europa și Pilonul european al drepturilor sociale . Fondul InvestEU ar exploata și ar consolida sinergiile dintre acele strategii care se consolidează reciproc, sprijinind investițiile și accesul la finanțare.

(4)

La nivelul Uniunii, semestrul european pentru coordonarea politicilor economice este cadrul de identificare a priorităților naționale în materie de reformă și de monitorizare a punerii lor în aplicare. Statele membre,  în cooperare cu autoritățile locale și regionale , își elaborează propriile strategii naționale de investiții multianuale în sprijinul acelor priorități în materie de reformă. Strategiile ar trebui prezentate împreună cu programele naționale de reformă pentru a contura și a coordona proiectele de investiții prioritare care vor fi sprijinite de finanțarea națională sau a Uniunii sau de ambele. De asemenea, acestea ar trebui să servească la utilizarea finanțării Uniunii într-o manieră coerentă și la optimizarea valorii adăugate a sprijinului financiar care urmează să fie primit în special din Fondurile structurale și de investiții europene, Funcția europeană de stabilizare a investițiilor și Fondul InvestEU, acolo unde este cazul.

(5)

Fondul InvestEU ar trebui să contribuie la îmbunătățirea competitivității și a convergenței socio-economice Uniunii, inclusiv în domeniul inovării ▌, al digitalizării, al utilizării eficiente a resurselor în logica economiei circulare , la sustenabilitatea și caracterul incluziv al creșterii economice a Uniunii și la reziliența ▌socială și la integrarea piețelor de capital ale Uniunii, inclusiv a soluțiilor care remediază fragmentarea lor și care diversifică sursele de finanțare pentru întreprinderile din Uniune. Acest lucru ar face ca economia Uniunii și sistemul financiar să fie mai rezistente și ar crește capacitatea sistemului de a reacționa la încetinirile ciclice . În acest scop, Fondul InvestEU ar trebui să sprijine proiecte care sunt viabile din punct de vedere tehnic, ▌economic și social , furnizând un cadru pentru utilizarea datoriei, pentru partajarea riscurilor și pentru instrumentele de capital bazate pe o garanție din bugetul Uniunii și pe contribuțiile financiare ale partenerilor de implementare, după caz . Ar trebui să fie bazat pe cerere, iar sprijinul din cadrul Fondului InvestEU ar trebui să vizeze în același timp furnizarea de beneficii strategice pe termen lung în domenii esențiale ale politicii Uniunii, care altfel nu ar fi finanțate sau ar fi finanţate insuficient, contribuind astfel la îndeplinirea obiectivelor de politică ale Uniunii.

(5a)

Comisia și partenerii de implementare ar trebui să se asigure că programul InvestEU exploatează toate complementaritățile și sinergiile cu acțiunile de finanțare a granturilor și alte acțiuni în cadrul domeniilor de politică pe care le sprijină, în conformitate cu obiectivele altor programe ale Uniunii, precum Orizont Europa, Mecanismul pentru interconectarea Europei, programul Europa digitală, Programul privind piața unică, programul spațial european, Fondul social european+, Europa creativă și Programul pentru mediu și politici climatice (LIFE).

(5b)

Sectoarele culturale și creative sunt sectoare reziliente și cu cea mai rapidă creștere din Uniune, generând atât valoare economică și cât culturală prin proprietatea intelectuală și creativitatea individuală. Cu toate acestea, caracterul intangibil al activelor lor limitează accesul acestora la finanțare privată, care este esențial pentru a putea investi, a se extinde și a concura la nivel internațional. Mecanismul de garantare special creat în cadrul programului „Europa creativă” a consolidat cu succes capacitatea financiară și competitivitatea întreprinderilor din sectoarele culturale și creative. Prin urmare, programul InvestEU ar trebui să continue să faciliteze accesul la finanțare pentru IMM-uri și organizații din sectoarele culturale și creative.

(6)

Fondul InvestEU ar trebui să sprijine investițiile în active corporale și necorporale, inclusiv în patrimoniul cultural, pentru a încuraja creșterea sustenabilă și incluzivă , investițiile și ocuparea forței de muncă, contribuind, astfel, la o bunăstare mai mare și la distribuirea mai echitabilă a veniturilor, precum și la coeziunea economică, socială și teritorială în Uniune . Proiectele finanțate din Fondul InvestEU ar trebui să respecte standardele sociale și de mediu, cum ar fi respectarea drepturilor lucrătorilor și utilizarea energiei și gestionarea deșeurilor într-un mod ecologic. Intervenția din Fondul InvestEU ar trebui să completeze sprijinul Uniunii furnizat prin granturi.

(7)

Uniunea a aprobat obiectivele prevăzute în Agenda 2030 a Organizației Națiunilor Unite și obiectivele sale de dezvoltare durabilă, Acordul de la Paris din 2015, precum și Cadrul de la Sendai pentru reducerea riscurilor de dezastre în perioada 2015-2030. Pentru a îndeplini obiectivele convenite, inclusiv cele prevăzute în politicile de mediu ale Uniunii, măsurile care vizează dezvoltarea durabilă trebuie accelerate semnificativ. Prin urmare, principiile dezvoltării durabile și siguranței ar trebui să stea la baza conceperii Fondului InvestEU, iar investițiile aferente combustibililor fosili nu ar trebui să fie susținute, cu excepția cazului în care acest lucru este justificat în mod corespunzător prin faptul că investițiile contribuie la realizarea obiectivelor uniunii energetice .

(8)

Programul InvestEU ar trebui să contribuie la elaborarea unui sistem de finanțare durabil în Uniune care să sprijine redirecționarea capitalului privat către investiții sociale și sustenabile în conformitate cu obiectivele prevăzute în Planul de acțiune al Comisiei privind finanțarea creșterii durabile (4).

(8a)

În spiritul stimulării finanțării pe termen lung și a creșterii durabile, strategiile de investiții pe termen lung ale societăților de asigurare ar trebui să fie încurajate printr-o revizuire a cerințelor de solvabilitate privind contribuțiile pentru finanțarea proiectelor de investiții sprijinite de garanția UE în cadrul Programului InvestEU. Pentru a alinia stimulentele asigurătorilor față de obiectivul Uniunii de creștere sustenabilă pe termen lung și pentru a elimina obstacolul din calea investițiilor în cadrul Programului InvestEU, Comisia ar trebui, prin urmare, să ia în considerare această revizuire ca parte a analizei menționate la articolul 77f alineatul (3) din Directiva 2009/138/CE a Parlamentului European și a Consiliului  (1a) .

(9)

Reflectând importanța combaterii schimbărilor climatice în conformitate cu angajamentele Uniunii de a pune în aplicare Acordul de la Paris și obiectivele de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite, Programul InvestEU va contribui la integrarea politicilor climatice și la îndeplinirea obiectivului general conform căruia 25 % din cheltuielile din bugetul Uniunii vor sprijini obiectivele politicilor climatice în perioada CFM 2021-2027 și a obiectivului anual de 30 % cât mai curând posibil și cel târziu până în 2027 . Se preconizează ca măsurile din cadrul Programului InvestEU să contribuie în proporție de cel puțin 40 % din pachetul financiar global al acestui program la atingerea obiectivelor politicilor climatice. Măsurile relevante vor fi identificate în timpul elaborării și al implementării Programului InvestEU și vor fi reevaluate în contextul evaluărilor corespunzătoare și al procedurilor de revizuire.

(10)

Contribuția Fondului InvestEU la îndeplinirea obiectivului climatic și a obiectivelor sectoriale incluse în cadrul de politici privind clima și energia pentru 2030 va fi urmărită printr-un sistem de urmărire a politicilor climatice al UE elaborat de Comisie în cooperare cu partenerii de implementare și folosind corespunzător criteriile prevăzute în [Regulamentul privind instituirea unui cadru de facilitare a investițiilor durabile (5)] pentru a stabili dacă o activitate economică este durabilă din punct de vedere al mediului sau nu. Programul InvestEU ar trebui să contribuie și al implementarea altor dimensiuni ale obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD).

(11)

În conformitate cu Raportul privind riscurile globale din 2018, elaborat de Forumul Economic Mondial, jumătate din cele zece riscuri majore care amenință economia globală sunt legate de mediu. Aceste riscuri includ poluarea aerului, a solului, a apelor continentale și a oceanelor , fenomene meteorologice extreme, pierderi de biodiversitate și eșecurile în ceea e privește atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea. Principiile de mediu sunt prevăzute în mod expres în tratate și în majoritatea politicilor Uniunii. Prin urmare, integrarea obiectivelor de mediu ar trebui să fie promovată în operațiunile legate de Fondul InvestEU. Protecția mediului și prevenirea și gestionarea riscurilor de mediu ar trebui integrate în pregătirea și implementarea investițiilor. De asemenea, UE ar trebui să își urmărească cheltuielile cu biodiversitatea și controlul poluării aerului pentru a-și îndeplini obligațiile de raportare în temeiul Convenției privind diversitatea biologică și al Directivei (UE) 2016/2284 a Parlamentului European și a Consiliului (6). Investițiile alocate obiectivelor de durabilitate din punct de vedere al mediului ar trebui, prin urmare, urmărite folosind metodologiile obișnuite, care să fie în concordanță cu cele elaborate în cadrul altor programe ale Uniunii ce se aplică climei, biodiversității și gestionării poluării aerului, pentru a permite evaluarea impactului individual și combinat al investițiilor asupra componentelor-cheie ale capitalului natural, inclusiv aerul, apa, solul și biodiversitatea.

(12)

Proiectele de investiții care primesc un sprijin substanțial din partea Uniunii, în special în domeniul infrastructurii, ar trebui să fie supuse evaluării durabilității în conformitate cu orientările în materie de investiții care ar trebui să fie elaborate de Comisie în strânsă cooperare cu partenerii de implementare în cadrul Programului InvestEU în urma unor consultări publice deschise și folosind corespunzător criteriile prevăzute în [Regulamentul privind instituirea unui cadru de facilitare a investițiilor durabile] pentru a stabili dacă o activitate economică este durabilă din punct de vedere economic sau nu și dacă este în concordanță cu orientările elaborate pentru alte programe ale Uniunii. În conformitate cu principiul proporționalității , aceste orientări în materie de investiții ar trebui să includă dispoziții adecvate, pentru a evita o sarcină administrativă excesivă, iar proiectele sub o anumită dimensiune definită în orientări ar trebui să fie excluse din evaluare a sustenabilității .

(13)

Ratele scăzute de investiții în infrastructură din Uniune în timpul crizei financiare au subminat capacitatea Uniunii de a stimula creșterea durabilă, competitivitatea și convergența. Investițiile considerabile în infrastructura europeană, în special cele legate de interconectare și eficiență energetică și de creare a unui spațiu european unic al transporturilor , sunt fundamentale pentru a îndeplini obiectivele de sustenabilitate ale Uniunii, inclusiv angajamentele Uniunii privind ODD și obiectivele climatice și energetice stabilite pentru 2030. În consecință, sprijinul din Fondul InvestEU ar trebui să vizeze investițiile în transporturi, energie, inclusiv eficiența energetică și energia regenerabilă, măsuri de mediu, climatice, infrastructura maritimă și digitală, sprijinind, de exemplu, dezvoltarea și instalarea sistemelor de transport inteligent (STI) . Programul InvestEU ar trebui să acorde prioritate domeniilor în care nu se fac suficiente investiții și în care sunt necesare investiții suplimentare, inclusiv eficiența energetică a mobilității durabile, precum și acțiunilor care să contribuie la realizarea obiectivelor pe termen lung privind clima și energia pentru 2030 . Pentru a maximiza impactul și valoarea adăugată ale sprijinului financiar din partea Uniunii, este adecvat să se promoveze un proces de investiții raționalizat, care să ofere vizibilitate proiectelor care trebuie finanțate și să maximizeze sinergiile între programele relevante ale Uniunii în domenii precum transportul, energia și digitalizarea . Având în vedere amenințările la adresa securității, proiectele de investiții care beneficiază de sprijin din partea Uniunii ar trebui să țină seama de principiul protejării cetățenilor în spațiile publice. Această acțiune ar trebui să fie complementară eforturilor făcute din alte fonduri ale Uniunii, cum ar fi Fondul european de dezvoltare regională, care oferă sprijin pentru componentele de securitate ale investițiilor în spații publice, transporturi, energie și alte infrastructuri critice.

(13a)

Programul InvestEU ar trebui să le permită cetățenilor și comunităților care doresc să investească într-o societate mai durabilă, decarbonizată, inclusiv în tranziția energetică, să facă acest lucru. Întrucât [Directiva revizuită privind energia din surse regenerabile] și [Directiva revizuită privind energia electrică] recunosc și sprijină acum comunitățile de energie din surse regenerabile și comunitățile energetice ale cetățenilor, și întrucât consumatorii autonomi de energie din surse regenerabile joacă un rol esențial în tranziția energetică a Uniunii, InvestEU ar trebui să contribuie facilitând participarea acestor actori pe piață. [Am. 3]

(13b)

Programul InvestEU ar trebui să contribuie, după caz, la obiectivele [Directivei revizuite privind energia din surse regenerabile] și la [Regulamentul privind guvernanța], precum și să promoveze eficiența energetică în deciziile privind investițiile. De asemenea, ar trebui să contribuie la strategia pe termen lung de renovare a clădirilor pe care statele membre trebuie să o stabilească în temeiul [Directivei privind performanța energetică a clădirilor]. Programul ar trebui să consolideze piața unică digitală și să contribuie la reducerea decalajului digital, mărind totodată acoperirea și conectivitatea în întreaga Uniune.

(13c)

Asigurarea siguranței participanților la trafic reprezintă o provocare uriașă pentru dezvoltarea sectorului transporturilor, și întrucât acțiunile întreprinse și investițiile realizate contribuie doar în măsură limitată la reducerea numărului de decese sau de vătămări grave în trafic. Programul InvestEU ar trebui să contribuie la stimularea eforturilor de elaborare și aplicare a tehnologiilor care contribuie la îmbunătățirea siguranței vehiculelor și a infrastructurii rutiere .

(13d)

Transportul multimodal veritabil reprezintă o oportunitate de a crea o rețea de transport eficientă și ecologică care să folosească potențialul maxim al tuturor mijloacelor de transport și să genereze sinergii între acestea. Programul InvestEU ar putea deveni un instrument important pentru sprijinirea investițiilor în nodurile de transport multimodal, care – în pofida potențialului lor economic semnificativ și a interesului lor comercial – prezintă un risc semnificativ pentru investitorii privați .

(14)

Chiar dacă nivelul investițiilor generale din Uniune crește permanent, investițiile în activități cu risc ridicat, cum ar fi cercetarea și inovarea, sunt încă necorespunzătoare. În condițiile în care finanțarea publică a activităților de cercetare și inovare este un vector al creșterii productivității și este esențială pentru impulsionarea activităților de cercetare și inovare private , nivelul insuficient al investițiilor în cercetare și inovare rezultat are un efect negativ asupra competitivității industriale și economice a Uniunii și asupra calității vieții cetățenilor săi. Fondul InvestEU ar trebui să furnizeze produsele financiare corespunzătoare pentru a acoperi etapele diferite din ciclul de inovare și o gamă variată de părți interesate, în special pentru a permite extinderea și implementarea de soluții la o scară comercială în Uniune și pentru ca aceste soluții să fie mai competitive pe piețele mondiale, și pentru a promova excelența Uniunii la nivel global în materie de tehnologii sustenabile. Pentru a satisface nevoia de sprijinire a investițiilor în activități cu risc mai ridicat cum ar fi cercetarea și inovarea, este esențial ca programul Orizont Europa, în special Consiliul european pentru inovare (CEI), să se desfășoare în sinergie cu produsele financiare care urmează să fie instituite în cadrul programului InvestEU. În plus, IMM-urile și start-up-urile se confruntă cu dificultăți în accesul la finanțare, îndeosebi cele care se axează pe active necorporale, de unde necesitatea ca CEI să acționeze în strânsă complementaritate cu produsele financiare specifice din cadrul InvestEU, pentru a asigura continuitatea sprijinului acordat acestor IMM-uri. În acest sens, experiența dobândită în urma utilizării instrumentelor financiare în cadrul programului Orizont 2020, cum ar fi InnovFin și garanția pentru împrumuturi acordată IMM-urilor în cadrul programului COSME, ar trebui să servească drept fundament solid pentru acordarea acestui sprijin specific.

(14a)

Turismul este un sector important al economiei Uniunii, iar programul InvestEU ar trebui să contribuie la consolidarea competitivității sale pe termen lung prin sprijinirea acțiunilor care vizează orientarea către un turism sustenabil, inovator și digital.

(15)

Un efort major este imperios necesar pentru a investi în transformarea digitală și pentru a o stimula , precum și pentru ca de aceasta să beneficieze toți cetățenii și toate întreprinderile din Uniune, din zonele urbane și rurale . Cadrului puternic de politică al Strategiei privind piața unică digitală ar trebui să i se adauge acum investiții de o ambiție similară, inclusiv în inteligența artificială, în conformitate cu programul Europa digitală, în special în ceea ce privește etica, învățarea automatizată, internetul obiectelor, biotehnologia și tehnologia financiară, care pot crește eficiența mobilizării de capital pentru proiectele antreprenoriale .

(16)

▌Întreprinderile mici și mijlocii reprezintă peste 99 % din întreprinderile din Uniune, iar valoarea lor economică este semnificativă și esențială ▌. Cu toate acestea, IMM-urile se confruntă cu provocări în accesarea finanțării, din cauza faptului că se consideră că implică un risc ridicat și a lipsei de garanții reale suficiente a acestora. O serie de alte provocări provin din necesitatea ca IMM-urile și întreprinderile din economia socială să rămână competitive implicându-se în activități de digitalizare, de internaționalizare, de transformare în logica economiei circulare, de inovare și de perfecționare a forței lor de muncă. De asemenea, în comparație cu întreprinderile mari, IMM-urile au acces la un set mai limitat de surse de finanțare: acestea nu emit în mod obișnuit obligațiuni și au numai un acces limitat la bursele de valori sau la investitorii instituționali mari. Lipsa accesului la capital pentru IMM-uri este intensificată și de fragilitatea comparativă a industriei cu capital privat și a industriei cu capital de risc din Uniune. Dificultățile în a accesa finanțare sunt chiar mai mari pentru IMM-urile ale căror activități se axează pe activele necorporale. IMM-urile din Uniune se bazează foarte mult pe bănci și finanțarea prin îndatorare sub forma descoperirilor de cont, a împrumuturilor bancare sau a leasingului. Sprijinirea IMM-urilor care se confruntă cu provocările menționate anterior prin simplificarea accesului lor la finanțare și oferirea unor surse de finanțare mai diversificate sunt necesare pentru a crește capacitatea IMM-urilor de a-și finanța înființarea, creșterea, inovarea și dezvoltarea durabilă, pentru a-și asigura competitivitatea , pentru a rezista încetinirii creșterii economice și pentru a transforma economia și sistemul financiar într-unul mai rezilient în timpul încetinirii creșterii economice sau al șocurilor și care să fie capabil să creeze locuri de muncă și bunăstare socială . Acest lucru este complementar, de asemenea, inițiativelor întreprinse deja în contextul uniunii piețelor de capital. Programe precum COSME au fost importante pentru IMM-uri pentru că au facilitat accesul la finanțare în toate etapele ciclului de viață, la aceasta adăugându-se FEIS, care a asigurat o absorbție rapidă din partea IMM-urilor. Fondul InvestEU ar trebui, deci, să valorifice aceste succese și să furnizeze capital de lucru și investiții pe parcursul întregului ciclu de viață al unei întreprinderi, să finanțeze operațiuni de leasing și să aibă posibilitatea de a se concentra pe produse financiare specifice și mai adaptate .

(16a)

Întreprinderile care furnizează servicii de interes general joacă un rol esențial și strategic în sectoarele principale ale marilor industrii de rețea (energia, apa, deșeurile, mediul, serviciile poștale, transporturile și telecomunicațiile), dar și sănătate, educație și servicii sociale. Sprijinind aceste întreprinderi, Uniunea garantează calitatea vieții cetățenilor și opțiunile democratice în ceea ce privește, printre altele, calitatea serviciilor;

(17)

Potrivit celor prevăzute în Documentul de reflecție privind dimensiunea socială a Europei (7) și în Pilonul european de drepturi sociale (8), precum și în cadrul UE pentru Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități , pentru crearea unei Uniuni mai echitabile și mai favorabile incluziunii este o prioritate absolută a Uniunii pentru a combate inegalitatea și pentru a încuraja politicile de incluziune socială din Europa. Inegalitatea de șanse afectează în special accesul la educație, formare profesională, cultură, ocuparea forței de muncă , sănătate și serviciile sociale . Investițiile în economia socială, în economia legată de competențe și de capitalul uman, precum și în integrarea populațiilor vulnerabile în societate pot crește oportunitățile economice, în special dacă sunt coordonate la nivelul Uniunii. Fondul InvestEU ar trebui utilizat pentru a sprijini investițiile în educație și formare, inclusiv recalificarea și îmbunătățirea calificării lucrătorilor, printre altele în regiunile care depind de o economie cu consum redus de carbon și care sunt afectate de tranziția structurală către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon , a contribui la creșterea ocupării forței de muncă, în special a persoanelor șomere necalificate și de lungă durată, și la îmbunătățirea situației cu privire la egalitatea de gen, oportunități egale, solidaritatea între generații, la sectorul sănătății și al serviciilor sociale, la locuințele sociale , la lipsa de adăpost, la incluziunea digitală, la dezvoltarea comunității, la rolul și locul tinerilor în societate, precum și la persoanele vulnerabile, inclusiv cetățenii țărilor terțe. De asemenea, Programul InvestEU ar trebui să contribuie la sprijinirea culturii și a creativității europene. Pentru a contracara transformările profunde ale societăților din Uniune și ale pieței forței de muncă din deceniul următor, este necesară investiția în capitalul uman, în infrastructura socială, în finanțe sustenabile și responsabile din punct de vedere social , în microfinanțare, în finanțarea întreprinderilor sociale și în noile modele de afaceri din economia socială, inclusiv investițiile în impactul social și contractarea rezultatelor sociale. Programul InvestEU ar trebui să consolideze ecosistemul emergent al pieței sociale, crescând furnizarea și accesul la finanțarea microîntreprinderilor și a întreprinderilor sociale , precum și a instituțiilor de solidaritate socială, pentru a da curs cererilor celor care au cea mai mare nevoie de finanțare. Raportul Grupului operativ la nivel înalt privind investițiile în infrastructura socială în Europa (9) a identificat, pentru perioada cuprinsă între 2018 și 2030, un deficit total în materie de investiții de cel puțin 1,5 mii de miliarde EUR pentru perioada între 2018-2030 în infrastructură și serviciile sociale, inclusiv în educație, formare profesională, sănătate și locuințe, fiind necesară oferirea de sprijin, inclusiv la nivelul Uniunii. Prin urmare, puterea colectivă a capitalului public, comercial și filantropic, precum și sprijinul din partea unor categorii alternative de finanțatori, precum actori etici, sociali și sustenabili, precum și din partea fundațiilor ar trebui să fie valorificate pentru a sprijini dezvoltarea lanțului valoric al pieței sociale și o Uniune mai rezilientă.

(18)

Fondul InvestEU ar trebui să finanțeze patru componente de politică, reflectând prioritățile de politică absolute ale Uniunii, și anume infrastructura durabilă; cercetarea, inovarea și digitalizarea; IMM-urile; și investițiile sociale și competențele.

(19)

Fiecare componentă de politică ar trebui să fie formată din două compartimente, și anume un compartiment pentru UE și un compartiment pentru statele membre. Compartimentul UE ar trebui să remedieze disfuncționalitățile de piață specifice de la nivelul Uniunii sau situațiile de investiții suboptime, inclusiv cele legate de obiectivele politicilor Uniunii . Compartimentul pentru statele membre ar urma să soluționeze disfuncționalități specifice ale pieței sau situații de investiții suboptime într-unul sau mai multe dintre statele membre. În plus, statele membre ar trebui să poată contribui la compartimentul pentru statele membre sub formă de garanții sau numerar. Compartimentele pentru UE și pentru statele membre ar trebui să fie utilizate, după caz, într-o manieră complementară, pentru a sprijini o operațiune de finanțare sau de investiții, inclusiv prin combinarea sprijinului din partea ambelor compartimente. Autoritățile regionale ar trebui să poată transfera către Fondul InvestEU, prin intermediul statelor membre, o parte din fondurile gestionate în comun pe care le administrează, care ar fi dedicate proiectelor InvestEU în aceeași regiune. Acțiunile sprijinite din Fondul InvestEU prin intermediul compartimentului UE sau al statelor membre nu ar trebui să dubleze sau să elimine finanțarea privată ori să denatureze concurența pe piața internă.

(20)

Compartimentul pentru statele membre ar trebui să fie conceput în așa fel încât să permită utilizarea fondurilor care fac obiectul gestiunii partajate pentru a acorda o garanție emisă de Uniune. Această posibilitate ar mări valoarea adăugată a garanției bugetare sprijinite de Uniune prin acordarea acestei garanții unei game mai largi de beneficiari finali și de proiecte și prin diversificarea mijloacelor de realizare a obiectivelor fondurilor care fac obiectul gestiunii partajate , garantând în același timp o gestionare coerentă a riscurilor cu privire la datoriile contingente, prin execuția garanției acordate de Comisie în cadrul gestiunii indirecte. Uniunea ar trebui să garanteze operațiunile de finanțare și în materie de investiții prevăzute în acordurile de garanție încheiate între Comisie și partenerii de implementare din compartimentul pentru state membre, fondurile care fac obiectul gestiunii partajate ar trebui să prevadă provizionarea garanției, respectând rata de provizionare stabilită de Comisie, de comun acord cu statul membru , în baza naturii operațiunilor și a pierderilor estimate care rezultă, iar statele membre și/sau partenerii de implementare sau investitorii privați ar urma să își asume pierderile ce depășesc pierderile estimate, emițând o garanție reciprocă (back-to-back) în favoarea Uniunii. Aceste măsuri ar trebui prevăzute într-un acord de contribuție unică încheiat cu fiecare stat membru care alege în mod voluntar această opțiune. Acordul de contribuție ar trebui să cuprindă unul sau mai multe acorduri de garantare specifice care să fie puse în aplicare în statele membre în cauză. Stabilirea ratei de provizionare de la caz la caz necesită o derogare de la [articolul 211 alineatul (1)] din Regulamentul (UE, Euratom) nr. XXXX („Regulamentul financiar”). Se prevede, de asemenea, un set unic de norme privind garanțiile bugetare sprijinite de fondurile gestionate la nivel central sau de fondurile care fac obiectul gestiunii partajate, care ar facilita combinarea acestora.

(21)

Fondul InvestEU ar trebui să fie deschis contribuțiilor din partea țărilor terțe care sunt membre ale Asociației Europene a Liberului Schimb, din partea țărilor în curs de aderare, din partea țărilor candidate și al candidaților potențiali, din partea țărilor incluse în politica de vecinătate și din partea altor țări, în conformitate cu condițiile stabilite între Uniune și acele țări. Acest lucru ar trebui să permită continuarea cooperării cu țările relevante, dacă este cazul, în special în domeniile cercetării și inovării, dar și al IMM-urilor.

(22)

Regulamentul prevede un pachet financiar pentru alte măsuri ale Programului InvestEU în afară de provizionarea garanției UE, care va constitui suma principală de referință, în sensul [referință de actualizat după caz în conformitate cu noul acord interinstituțional: punctul 17 din Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 între Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară (10)], pentru Parlamentul European și pentru Consiliu în timpul procedurii bugetare anuale.

(23)

Se preconizează ca garanția UE în valoare de 40 817 500 000 EUR (în prețuri curente) la nivelul Uniunii să mobilizeze investiții suplimentare de peste 698 194 079 000 EUR la nivelul Uniunii și ar trebui ▌alocate cu titlu indicativ între componentele de politică.

(23a)

Statele membre pot contribui la compartimentul pentru statele membre sub formă de garanții sau numerar. Fără a aduce atingere prerogativelor Consiliului în ceea ce privește punerea în aplicare a Pactului de stabilitate și de creștere (PSC), contribuțiile unice ale statelor membre sub formă de garanții sau de numerar la compartimentul pentru statele membre sau contribuția fie a unui stat membru, fie a băncilor naționale de promovare clasificate în sectorul administrațiilor publice sau care acționează în numele unui stat membru în platformele de investiții ar trebui, în principiu, să se califice drept măsuri unice în sensul articolului 5 din Regulamentul (CE) nr. 1466/97  (1a) al Consiliului și al articolului 3 din Regulamentul (CE) nr. 1467/97  (1b) al Consiliului.

(24)

Garanția UE care stă la baza Fondului InvestEU ar trebui să fie executată indirect de către Comisie, bazându-se pe partenerii de implementare, care sunt în contact cu intermediarii finali, după caz, și cu beneficiarii finali . Selecția partenerilor de implementare ar trebui să fie transparentă și liberă de orice conflict de interese. Ar trebui încheiat între Comisie și fiecare partener de implementare un acord de garantare de alocare a capacității de garantare a Fondului InvestEU pentru a sprijini operațiunile de finanțare și în materie de investiții care îndeplinesc obiectivele Fondului InvestEU și criteriile de eligibilitate. Gestionarea riscurilor garanției nu ar trebui să împiedice accesul direct la garanție de către partenerii de implementare. Odată ce garanția este acordată partenerilor de implementare în cadrul compartimentului UE, aceștia ar trebui să fie pe deplin responsabili pentru întregul proces de investiții și pentru diligența necesară a operațiunilor de finanțare sau de investiții. Fondul InvestEU ar trebui să sprijine proiecte care de obicei au un profil de risc mai ridicat decât proiectele susținute de operațiunile normale ale partenerilor de implementare și care nu s-ar fi putut desfășura în perioada în care poate fi folosită garanția UE sau, în aceeași măsură, de către partenerii de implementare fără susținerea Fondului InvestEU.

(24a)

Fondul InvestEU ar trebui să fie aibă o structură de administrare adecvată, a cărei funcție ar trebui să fie proporțională cu unicul său scop de a asigura utilizarea adecvată a garanției UE, asigurând, în același timp, independența politică a deciziilor legate de investiții și, acolo unde este cazul, în conformitate cu natura determinată de piață a Fondului InvestEU. Această structură de guvernanță ar trebui să fie compusă dintr-un comitet director, un comitet consultativ și un comitet pentru investiții pe deplin independent. Comisia ar trebui să evalueze compatibilitatea cu legislația și politicile Uniunii a operațiunilor de finanțare și în materie de investiții prezentate de partenerii de implementare, în timp ce deciziile cu privire la aceste operațiuni ar trebui luate în ultimă instanță de către un partener de implementare. Echilibrul de gen ar trebui să fie asigurat la nivelul întregii structuri de administrare.

(25)

Ar trebui să fie înființat un consiliu consultativ format din reprezentanții Comisiei, Grupului Băncii Europene de Investiții (BEI) , partenerilor de implementare și din reprezentanții statelor membre, dintr-un expert numit de Comitetul Economic și Social European pentru fiecare din cele patru componente de politică și dintr-un expert numit de Comitetul Regiunilor, pentru a face schimb de informații și pentru a face schimburi cu privire la absorbția produselor financiare mobilizate în cadrul Fondului InvestEU și pentru a discuta despre nevoile care evoluează și despre produsele noi, inclusiv despre lacunele în materie de piață din anumite teritorii.

(26)

Comitetul director ar trebui să stabilească orientările strategice ale Fondului InvestEU și normele necesare funcționării acestuia și ar trebui să stabilească normele aplicabile operațiunilor cu platforme de investiții. Comitetul director ar trebui să fie format din șase membri, după cum urmează: trei membrii numiți de Comisie, un membru numit de Banca Europeană de Investiţii, un membru numit de comitetul consultativ din rândul reprezentanților partenerilor de implementare, care nu ar trebui să fie un reprezentant al BEI, și un expert numit de Parlamentul European, care nu ar trebui să solicite sau să accepte instrucțiuni din partea instituțiilor, organelor, oficiilor sau agențiilor Uniunii, a guvernului vreunui stat membru sau a oricărui alt organism public sau privat și ar trebui să acționeze cu deplină independență. Expertul ar urma să își îndeplinească atribuțiile în mod imparțial și în interesul Fondului InvestEU. Procesele-verbale detaliate ale reuniunilor comitetului director ar trebui să fie publicate de îndată ce acestea sunt aprobate de comitetul director, iar Parlamentului European ar trebui să i se notifice imediat publicarea acestora .

(27)

Înainte de prezentarea unui proiect în fața comitetului pentru investiții, secretariatul găzduit de Comisie și care răspunde în fața președintelui Comitetului pentru investiții ar trebui să verifice dacă documentația furnizată de partenerii de implementare este completă și să asiste Comisia în evaluarea compatibilității operațiunilor de investiții și de finanțare cu dreptul și politicile Uniunii. Secretariatul ar urma să sprijine și comitetul director .

(28)

Un Comitet de investiții format din experți independenți ar trebui să concluzioneze cu privire la acordarea sprijinului din garanția UE operațiunilor de finanțare și în materie de investiții care îndeplinesc criteriile de eligibilitate, furnizând astfel expertiză externă în materie de evaluare a investițiilor cu privire la proiecte. Comitetul de investiții ar trebui să aibă configurații diferite pentru a acoperi cel mai bine domeniile și sectoarele de politică diferite.

(29)

La selectarea partenerilor de implementare pentru mobilizarea Fondului InvestEU, Comisia ar trebui să țină seama de capacitatea contrapărții de a îndeplini obiectivele Fondului InvestEU și de a contribui la acesta cu resursele proprii pentru a garanta acoperirea și diversificarea geografică adecvată, pentru a atrage investitori privați și pentru a furniza o diversificare suficientă a riscurilor, precum și soluții noi pentru remedierea disfuncționalităților pieței și a situațiilor de investiții suboptime și pentru a asigura coeziunea economică, socială și teritorială. Având în vedere rolul său prevăzut de tratate, capacitatea sa de a acționa în toate statele membre și experiența existentă în cadrul instrumentelor financiare actuale și al FEIS, Grupul BEI ar trebui să rămână un partener de implementare privilegiat în cadrul compartimentului pentru UE al Fondului InvestEU. Pe lângă Grupul BEI, băncile sau instituțiile naționale promoționale ar trebui să poată să ofere o gamă complementară de produse financiare având în vedere experiența și capacitățile acestora la nivel regional care ar putea fi benefică pentru optimizarea impactului fondurilor publice asupra întregului teritoriu al Uniunii și să asigure un echilibru geografic echitabil al proiectelor, contribuind la reducerea decalajelor regionale . Normele privind participarea la programul InvestEU a băncilor sau a instituțiilor naționale promoționale ar trebui să țină seama de principiul proporționalității în ceea ce privește complexitatea, dimensiunea și riscul partenerilor de implementare în cauză pentru a asigura condiții de concurență echitabile pentru băncile sau instituțiile promoționale mai mici sau mai tinere. De asemenea, ar trebui să fie posibil ca și alte instituții financiare internaționale să fie parteneri de implementare, mai ales acelea care prezintă un avantaj comparativ în ceea ce privește competențele specifice și experiența în anumite state membre. Mai mult, ar trebui să fie posibil ca alte entități care îndeplinesc criteriile prevăzute în Regulamentul financiar să acționeze ca parteneri de implementare.

(29a)

Platformele de investiții ar trebui să reunească, după caz, coinvestitori, autorități publice, experți, instituții de învățământ, formare și cercetare, parteneri sociali vizați și reprezentanți ai societății civile, precum și alți actori relevanți de la nivelul Uniunii și de la nivel național și regional.

(30)

Pentru a garanta faptul că intervențiile efectuate în cadrul compartimentului pentru UE al Fondului InvestEU vizează disfuncționalitățile pieței și situațiile de investiții suboptime, dar să îndeplinească în același timp obiectivele cu cea mai bună acoperire geografică posibilă, garanția UE ar trebui alocată partenerilor de implementare care pot acoperi unul sau mai multe state membre, singuri sau împreună cu alți parteneri de implementare. În ultimul caz, responsabilitatea contractuală a partenerilor de implementare rămâne limitată de mandatele lor naționale respective. Pentru a promova o mai bună diversificare geografică, pot fi înființate platforme regionale specifice de investiții, axate pe grupuri interesate de state membre, prin combinarea eforturilor și a expertizei instituțiilor financiare evaluate pe bază de piloni cu băncile naționale de promovare cu experiență limitată în utilizarea instrumentelor financiare. Astfel de structuri ar trebui încurajate, inclusiv cu sprijinul disponibil din partea Platformei de consiliere InvestEU. Cel puțin 75 % din garanția UE din cadrul compartimentului pentru UE ar trebui alocată Grupului BEI. Sumele care depășesc 75 % din garanția UE ar putea fi puse la dispoziția Grupului BEI în cazul în care băncile sau instituțiile naționale de promovare nu pot utiliza integral partea restantă a garanției. În mod similar, sumele care depășesc 25 % din garanția UE ar putea fi puse la dispoziția altor parteneri de implementare în cazul în care Grupul BEI nu își poate utiliza integral cota care îi revine din garanție. Băncile sau instituțiile naționale de promovare ar putea beneficia pe deplin de garanția UE și în cazul în care decid să o acceseze prin intermediul Grupului BEI sau al Fondului european de investiții.

(31)

Garanția UE în cadrul compartimentului pentru statele membre ar trebui alocată oricărui partener de implementare eligibil, în conformitate cu [articolul 62 alineatul (1) litera (c)] din [Regulamentul financiar], inclusiv băncilor sau instituțiilor promoționale naționale sau regionale, BEI, Fondului european de investiții și altor bănci de dezvoltare multilaterală. La selectarea partenerilor de implementare în cadrul compartimentului pentru statele membre, Comisia ar trebui să ia în considerare propunerile prezentate de fiecare stat membru. În conformitate cu [articolul 154] din [Regulamentul financiar], Comisia trebuie să efectueze o evaluare a normelor și a procedurilor partenerului de implementare pentru a constata dacă acestea oferă un nivel de protecție a interesului financiar al Uniunii echivalent cu cel oferit de Comisie.

(32)

Operațiunile de finanțare și în materie de investiții ar trebui în ultimă instanță să fie decise de către un partener de implementare în nume propriu, puse în aplicare în conformitate cu normele și procedurile interne proprii și contabilizate în raportările financiare proprii. Prin urmare, Comisia ar trebui să contabilizeze exclusiv eventualele datorii financiare care rezultă din garanția UE și să divulge suma maximă a garanției, inclusiv toate informațiile relevante cu privire la garanția furnizată.

(33)

Fondul InvestEU ar trebui, dacă este cazul, să permită o combinare fără impedimente și eficace a granturilor sau a instrumentelor financiare sau a ambelor, finanțate din bugetul Uniunii sau din alte fonduri, precum Fondul de inovare al sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) cu acea garanție în situațiile în care este necesară o mai bună sprijinire a investițiilor care vizează remedierea disfuncționalităților specifice ale pieței sau situațiile de investiții suboptime.

(34)

Proiectele depuse de partenerii de implementare pentru sprijin în cadrul Programului InvestEU care includ combinarea surselor de finanțare cu sprijin din alte programe ale Uniunii ar trebui să fie, global, în concordanță cu obiectivele și criteriile de eligibilitate prevăzute în normele programelor relevante ale Uniunii. Utilizarea garanției UE ar trebui decisă în conformitate cu normele Programului InvestEU.

(35)

Platforma de consiliere InvestEU ar trebui să sprijine crearea unui flux robust de proiecte de investiții în fiecare componentă de politică , asigurând o punere în aplicare eficientă a diversificării geografice cu scopul de a contribui la obiectivul Uniunii de coeziune economică, socială și teritorială și de a reduce decalajele regionale. Platforma de consiliere ar trebui să acorde o atenție deosebită necesității de a agrega proiectele mici și de a le grupa în portofolii mai mari. Comisia ar trebui să semneze acorduri cu Grupul BEI și cu alți parteneri de implementare pentru a-i desemna ca parteneri în cadrul platformei de consiliere. Comisia, Grupul BEI și ceilalți parteneri de implementare ar urma să coopereze strâns pentru a asigura eficiența, sinergiile și acoperirea geografică efectivă a sprijinului în întreaga Uniune, luând în considerare expertiza și capacitatea locală a partenerilor locali de implementare, precum și structurile existente, cum ar fi Centrul consultativ european pentru investiții . De asemenea, ar trebui prevăzută o componentă transsectorială în cadrul Programului InvestEU care să asigure un punct unic de intrare și asistență inter-politici în elaborarea proiectelor în cazul programelor Uniunii gestionate la nivel central. [Am. 5]

(36)

Pentru a asigura o acoperire geografică vastă a serviciilor de consiliere pe teritoriul Uniunii și pentru a mobiliza cu succes cunoștințele locale cu privire la FEIS, ar trebui să se asigure o prezență locală a Platformei de consiliere InvestEU unde este necesar, completând sistemele de sprijin existente și prezența partenerilor locali, cu scopul de a oferi asistență concretă, proactivă și personalizată pe teren. Pentru a facilita furnizarea de sprijin consultativ la nivel local și pentru a asigura eficiența, sinergiile și acoperirea geografică efectivă a sprijinului în întreaga Uniune, Platforma de consiliere InvestEU ar trebui să coopereze cu băncile sau instituțiile naționale de promovare și cu autoritățile de gestionare a fondurilor structurale și de investiții europene, precum și să beneficieze și să facă uz de expertiza acestora. În statele membre în care nu există o bancă sau instituție națională de promovare, EIAH ar trebui să ofere, după caz, și la cererea statului membru în cauză, sprijin consultativ proactiv pentru înființarea unei astfel de bănci sau instituții .

(36a)

Platforma de consiliere InvestEU ar trebui să ofere sprijin consultativ proiectelor mici și proiectelor desfășurate de start-up-uri, în special atunci când start-up-urile încearcă să își protejeze investițiile în cercetare și inovare prin obținerea titlurilor de proprietate intelectuală (PI), cum ar fi brevetele.

(37)

În contextul Fondului InvestEU, este nevoie să se asigure dezvoltarea de proiecte și sprijin pentru construirea capacității pentru a dezvolta capacitățile organizaționale și activitățile formatoare de piață necesare pentru a crea proiecte de calitate. De asemenea, scopul este de a crea condițiile necesare pentru extinderea numărului de beneficiari eligibili potențiali de pe segmentele emergente și locale de piață, în special în cazurile în care dimensiunea mică a proiectelor individuale majorează considerabil costurile tranzacției la nivelul proiectului, cum ar fi costurile aferente ecosistemului financiar social. Sprijinul pentru construirea capacității ar trebui, prin urmare, să fie complementar și suplimentar față de acțiunile asumate în cadrul altor programe ale Uniunii care acoperă un domeniul de politică specific. De asemenea, ar trebui favorizată consolidarea capacităților potențialilor promotori ai proiectelor, în special în ceea ce privește furnizorii locali de servicii și autoritățile locale.

(38)

Ar trebui să fie instituit un Portal InvestEU, care să ofere o bază de date ușor de accesat și de utilizat pentru a promova vizibilitatea proiectelor de investiții pentru care este nevoie de finanțare, punându-se un accent deosebit pe furnizarea unui flux potențial de proiecte de investiții compatibile cu legislația și politicile Uniunii pentru partenerii de punere în aplicare.

(39)

În temeiul punctelor 22 și 23 din Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016 (11), este nevoie să se evalueze Programul InvestEU în funcție de informațiile colectate prin aplicarea cerințelor specifice de monitorizare, evitând în același timp reglementarea excesivă și sarcinile administrative, în special asupra statelor membre. Aceste cerințe, dacă este cazul, pot include indicatori măsurabili, ca bază în evaluarea efectelor Programului InvestEU pe teren.

(40)

Ar trebui pus în aplicare un cadru de monitorizare solid, bazat pe indicatori de randament, de rezultat și de impact, pentru a urmări progresele în ceea ce privește atingerea obiectivelor Uniunii. Pentru a garanta răspunderea față de cetățenii europeni, Comisia și comitetul director ar trebui să raporteze anual Parlamentului European și Consiliului cu privire la progresele, impactul și operațiunile Programului InvestEU.

(41)

Normele financiare orizontale adoptate de Parlamentul European și de Consiliu în temeiul articolului 322 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene se aplică prezentului regulament. Aceste norme sunt prevăzute în Regulamentul financiar și stabilesc în special procedura de stabilire și punere în aplicare a bugetului prin granturi, achiziții, premii, punere în aplicare indirectă și prevăd verificări ale responsabilității actorilor financiari. Normele adoptate în temeiul articolului 322 TFUE prevăd și protecția bugetului Uniunii în cazul disfuncționalităților generalizate în ceea ce privește statul de drept în statele membre, deoarece respectarea statului de drept este o condiție preliminară esențială pentru buna gestiune financiară și pentru finanțarea efectivă a UE.

(42)

Regulamentul (UE, Euratom) nr. [noul RF] se aplică Programului InvestEU. Regulamentul prevede norme privind punerea în aplicare a bugetului Uniunii, inclusiv norme privind garanțiile bugetare.

(43)

În conformitate cu Regulamentul financiar, Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (12), Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2988/95 al Consiliului (13), Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului (14) și Regulamentul (UE) 2017/1939 al Consiliului (15), interesele financiare ale Uniunii trebuie protejate prin măsuri proporționale, inclusiv prin prevenirea, detectarea, corectarea și investigarea neregularităților și a fraudei, recuperarea fondurilor pierdute, plătite incorect sau utilizate incorect și, dacă este cazul, prin impunerea de sancțiuni administrative. În special, în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 și Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) poate desfășura investigații administrative, inclusiv verificări și inspecții pe teren, pentru a stabili dacă s-a produs o fraudă, un act de corupție sau alte activități ilegale care afectează interesele financiare ale Uniunii. În conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/1939, Parchetul European (EPPO) poate investiga și urmări penal fraudele și alte infracțiuni penale care afectează interesele financiare ale Uniunii, în conformitate cu dispozițiile Directivei (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului (16). În conformitate cu Regulamentul financiar, orice persoană sau entitate care primește fonduri ale Uniunii trebuie să coopereze în totalitate pentru protejarea intereselor financiare ale Uniunii, pentru a acorda drepturile și accesul necesar Comisiei, OLAF, EPPO și Curții Europene de Conturi și pentru a garanta faptul că orice terțe părți implicate în punerea în aplicare a fondurilor Uniunii acordă drepturi echivalente.

(44)

Țările terțe care sunt membre ale Spațiului Economic European (SEE) pot participa la programele Uniunii în cadrul cooperării stabilite în temeiul Acordului privind SEE, care prevede implementarea programelor printr-o decizie adoptată în temeiul acordului menționat anterior. Țările terțe pot participa și în baza altor instrumente legale. În prezentul regulament ar trebui introdusă o dispoziție specifică care să excludă societăților offshore și a societăților cu sediul în țări „necooperante” și care să se acorde drepturile și accesul necesare ordonatorului de credite responsabil, Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF) și Curții Europene de Conturi pentru a-și exercita în mod exhaustiv competențele care le revin și pentru a garanta dreptul Uniunii de a asigura o bună gestiune financiară și de a-și proteja interesele financiare.

(45)

În temeiul [referință de actualizat, după caz, în conformitate cu o nouă decizie privind TTPM: articolul 88 din Decizia nr. 2013/755/UE a Consiliului], persoanele și entitățile stabilite în țările și teritoriile de peste mări (TTPM) sunt eligibile pentru finanțare, fiind supuse normelor și obiectivelor Programului InvestEU și măsurilor posibile aplicabile statului membru de care ține TTPM relevant.

(46)

Pentru a suplimenta elementele neesențiale ale prezentului regulament cu orientări privind investițiile, care ar trebui să fie elaborate de Comisie în strânsă cooperare cu partenerii de implementare, în urma unor consultări cu care ar trebui să fie conforme operațiunile de finanțare și în materie de investiții, pentru a facilita o adaptare promptă și flexibilă a indicatorilor de performanță și pentru a ajusta rata de provizionare, puterea de a adopta acte legislative în conformitate cu articolul 290 din TFUE ar trebui delegată Comisiei în ceea ce privește elaborarea orientărilor privind investițiile pentru operațiunile de finanțare și în materie de investiții din cadrul diferitelor componentelor de politică, modificarea anexei III la prezentul regulament pentru a revizui sau a completa indicatorii și pentru a ajusta rata de provizionare. În conformitate cu principiul proporționalității, aceste orientări în materie de investiții ar trebui să includă dispoziții adecvate, pentru a evita o sarcină administrativă excesivă. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate

(47)

Programul InvestEU ar trebui să remedieze disfuncționalitățile pieței de la nivelul Uniunii și/sau specifice statelor membre și situațiile de investiții suboptime și să prevadă o testare a pieței la nivelul întregii Uniuni a produselor financiare inovatoare, precum și sisteme de difuzare a acestora, pentru disfuncționalitățile de piață noi sau complexe. Prin urmare, se justifică o acțiune la nivelul Uniunii,

(a)

▌11 500 000 000 EUR pentru obiectivele menționate la articolul 3 alineatul (2) litera (a);

(b)

▌11 250 000 000 EUR pentru obiectivele menționate la articolul 3 alineatul (2) litera (b);

(c)

▌ 12 500 000 000  EUR pentru obiectivele menționate la articolul 3 alineatul (2) litera (c);

(d)

▌ 5 567 500 000  EUR pentru obiectivele menționate la articolul 3 alineatul (2) litera (d);

1.

Dezvoltarea sectorului energetic în conformitate cu prioritățile uniunii energetice, inclusiv privind securitatea aprovizionării cu energie, și cu angajamentele asumate în cadrul Agendei 2030 și al Acordului de la Paris, în special prin:

2.

Dezvoltarea unor infrastructuri de transport durabile și sigure și a unor soluții de mobilitate , precum și a unor echipamente și tehnologii inovatoare conforme cu prioritățile Uniunii în materie de transport și cu angajamentele asumate în cadrul Acordului de la Paris, în special prin:

3.

Mediu și resurse, în special prin:

4.

Dezvoltarea unei infrastructuri pentru conectivitatea digitală, în special prin proiecte care sprijină dezvoltarea unor rețele digitale cu capacitate foarte mare, conectivitatea 5G și ameliorarea accesului și conectivității digitale, în special în zonele rurale și regiunile periferice.

5.

Cercetarea, dezvoltarea și inovarea, în special prin:

6.

Dezvoltarea, ▌utilizarea și expansiunea tehnologiilor și serviciilor digitale, în special prin:

7.

Furnizarea de sprijin financiar pentru entități cu până la 3 000 de angajați. Componenta pentru IMM-uri pune accent numai pe IMM-uri, întreprinderi mici cu capitalizare medie și întreprinderi sociale care sunt IMM-uri , în special prin:

8.

Sectoarele culturale și creative; media, sectorul audiovizual și jurnalismul, în special prin următoarele, dar fără a se limita la acestea :

9.

Sectorul turismului.

10.

Agricultura, silvicultura, pescuitul, acvacultura sustenabile și alte elemente ale bioeconomiei sustenabile în sens mai larg.

11.

Investițiile sociale, inclusiv cele care sprijină punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale, în special prin:

12.

Dezvoltarea industriei de apărare, prin care este sporită autonomia strategică a Uniunii, în special prin sprijinul acordat pentru:

13.

Spațiu, în special prin dezvoltarea sectorului spațial în conformitate cu obiectivele strategiei spațiale:

13a.

Mările și oceanele, prin dezvoltarea unei economii albastre sustenabile, în conformitate cu obiectivele politicii maritime integrate, în special prin:

1.1

Volumul operațiunilor semnate

1.2

Investițiile mobilizate

1.3

Contravaloarea finanțărilor private mobilizate

1.4

Efectul de levier și efectul multiplicator obținute

1.4a

Sinergiile cu alte programe ale Uniunii

2.1

Numărul de țări vizate de proiecte

2.1a

Numărul de regiuni vizate de proiecte

2.1b

Numărul și volumul de operațiuni pe stat membru și pe regiune

3.1

Numărul de locuri de muncă create sau sprijinite

3.2

Investiții în sprijinul obiectivelor legate de energie și climă și, după caz, prezentate în detaliu în funcție de componenta de politică și de categorie, precum și de relevanța pentru climă .

3.3

Investiții în sprijinul digitalizării

3.3a

Investiții care sprijină obiectivele sociale

4.1

Energie: capacitatea suplimentară de generare a energiei din surse regenerabile instalată (MW) pentru fiecare sursă

4.2

Energie: Numărul de gospodării, numărul de instalații publice și comerciale cu o clasificare mai bună a consumului de energie, inclusiv gradul de îmbunătățire a clasificării sau numărul echivalent, sau numărul de gospodării renovate la standardul de clădire al cărei consum de energie este aproape egal cu zero și de casă pasivă

4.3

Digital: gospodării suplimentare, clădiri comerciale și/sau publice cu acces la internet cu bandă largă de cel puțin 100 Mbps, cu posibilitatea trecerii la viteze exprimate în gigabiți sau număr de puncte de acces WiFi create

4.4

Transport: investiții mobilizate în TEN-T, dintre care: ▌

4.5

Mediu: investiții care contribuie la punerea în aplicare a planurilor și a programelor impuse de acquis-ul Uniunii referitor la calitatea aerului, apă, deșeuri și natură.

4.5a

Numărul de puncte de infrastructură pentru combustibili alternativi instalate

4.6

Reducerea emisiilor: nivelul de reducere a emisiilor de CO2

5.1

Contribuție la obiectivul de 3 % din PIB-ul Uniunii investit în cercetare, dezvoltare și inovare în întregul program

5.2

Numărul de întreprinderi care beneficiază de sprijin implicate în proiecte de cercetare și inovare în întregul program

5.2a

Numărul proiectelor care au primit anterior susținere prin programul Orizont Europa și/sau Europa digitală

6.1

Numărul de întreprinderi care beneficiază de sprijin, defalcate pe dimensiuni (microîntreprinderi, întreprinderi mici, mijlocii și cu capitalizare medie)

6.2

Numărul de întreprinderi care beneficiază de sprijin, defalcate pe stadiul de dezvoltare (faza inițială, faza de creștere/extindere), î n special numărul de IMM-uri inovatoare

6.3

Numărul de întreprinderi care beneficiază de sprijin pe sectoare

7.1

Infrastructuri sociale: capacitatea și dimensiunea infrastructurilor sociale care beneficiază de sprijin, defalcate pe sectoare: locuințe, educație, sănătate, altele

7.2

Microfinanțare și finanțarea antreprenoriatului social: numărul de întreprinderi din economia socială care beneficiază de sprijin

7.2a

Microfinanțare și finanțarea antreprenoriatului social: numărul de întreprinderi din economia socială create

7.2b

Microfinanțare și finanțarea antreprenoriatului social: Numărul de întreprinderi care beneficiază de sprijin, defalcate pe stadiul de dezvoltare (faza inițială, faza de creștere/extindere)

7.5

Competențe: numărul de persoane care dobândesc competențe noi sau ale căror competențe sunt validate : educație formală , informală și non-formală și calificare în domeniul formării

—

Fondul pentru înființare (ETF98): Decizia 98/347/CE a Consiliului din 19 mai 1998 privind măsurile de asistență financiară pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) inovatoare și creatoare de locuri de muncă – Inițiativa pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă (JO L 155, 29.5.1998, p. 43).

—

TTP: Decizie a Comisiei de adoptare a unei decizii complementare de finanțare privind acțiunile din cadrul activității „Piața internă a mărfurilor și politicile sectoriale” a Direcției Generale Întreprinderi și Industrie pentru 2007 și de adoptare a unei decizii-cadru privind finanțarea acțiunii pregătitoare „Asumarea de către UE a rolului său într-o lume globalizată” și a celor patru proiecte-pilot „Erasmus pentru tineri antreprenori”, „Măsuri de promovare a cooperării și a parteneriatelor între microîntreprinderi și întreprinderile mici și mijlocii”, „Transferul tehnologic” și „Destinații europene de excelență” ale Direcției Generale Întreprinderi și Industrie pentru 2007 [C(2007)531].

—

Fondul pentru înființare (ETF01): Decizia 2000/819/CE a Consiliului din 20 decembrie 2000 privind programul multianual pentru întreprinderi și antreprenoriat, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) (2001-2005) (JO L 333, 29.12.2000, p. 84).

—

GIF: Decizia nr. 1639/2006/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 octombrie 2006 de instituire a unui program-cadru pentru inovație și competitivitate (2007 – 2013) (JO L 310, 9.11.2006, p. 15).

—

Mecanismul pentru interconectarea Europei (MIE): Regulamentul (UE) nr. 1316/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 de instituire a Mecanismului pentru Interconectarea Europei, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 913/2010 și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 680/2007 și (CE) nr. 67/2010 (JO L 348, 20.12.2013, p. 129), astfel cum a fost modificat de Regulamentul (UE) 2015/1017 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 iunie 2015 privind Fondul european pentru investiții strategice, Platforma europeană de consiliere în materie de investiții și Portalul european pentru proiecte de investiții și de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1291/2013 și (UE) nr. 1316/2013 – Fondul european pentru investiții strategice (JO L 169, 1.7.2015, p. 1).

—

COSME EFG: Regulamentul (UE) nr. 1287/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 de instituire a unui program pentru competitivitatea întreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii (COSME) (2014-2020) și de abrogare a Deciziei nr. 1639/2006/CE (JO L 347, 20.12.2013, p. 33).

—

InnovFin pentru capitaluri proprii:

—

Componenta investițională din cadrul EaSI dedicată consolidării capacităților: Regulamentul (UE) nr. 1296/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind Programul Uniunii Europene pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială („EaSI”) și de modificare a Deciziei nr. 283/2010/UE de instituire a unui instrument european de microfinanțare Progress pentru ocuparea forței de muncă și incluziune socială (JO L 347, 20.12.2013, p. 238).

—

Fondul de garantare pentru IMM-uri '98 (SMEG98): Decizia 98/347/CE a Consiliului din 19 mai 1998 privind măsurile de asistență financiară pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) inovatoare și creatoare de locuri de muncă – Inițiativa pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă (JO L 155, 29.5.1998, p. 43).

—

Fondul de garantare pentru IMM-uri '01 (SMEG01): Decizia 2000/819/CE a Consiliului din 20 decembrie 2000 privind programul multianual pentru întreprinderi și antreprenoriat, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) (2001-2005) (JO L 333, 29.12.2000, p. 84).

—

Fondul de garantare pentru IMM-uri '07 (SMEG07): Decizia nr. 1639/2006/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 octombrie 2006 de instituire a unui program-cadru pentru inovație și competitivitate (2007 – 2013) (JO L 310, 9.11.2006, p. 15).

—

Instrumentul european de microfinanțare Progress – Garanție (EPMF-G): Decizia nr. 283/2010/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 martie 2010 de instituire a unui instrument european de microfinanțare Progress pentru ocuparea forței de muncă și incluziune socială (JO L 87, 7.4.2010, p. 1).

—

RSI:

—

Garanția EaSI: Regulamentul (UE) nr. 1296/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind Programul Uniunii Europene pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială („EaSI”) și de modificare a Deciziei nr. 283/2010/UE de instituire a unui instrument european de microfinanțare Progress pentru ocuparea forței de muncă și incluziune socială (JO L 347, 20.12.2013, p. 238).

—

Mecanismului de garantare a împrumuturilor din cadrul COSME (COSME LGF): Regulamentul (UE) nr. 1287/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 de instituire a unui program pentru competitivitatea întreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii (COSME) (2014-2020) și de abrogare a Deciziei nr. 1639/2006/CE (JO L 347, 20.12.2013, p. 33).

—

InnovFin pentru datorii:

—

Mecanismul de garantare pentru sectoarele culturale și creative (CCS GF): Regulamentul (UE) nr. 1295/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind instituirea programului „Europa creativă” (2014-2020) și de abrogare a Deciziilor nr. 1718/2006/CE, nr. 1855/2006/CE și nr. 1041/2009/CE (JO L 347, 20.12.2013, p. 221).

—

Mecanismul de garantare a împrumuturilor pentru studenți (SLGF): Regulamentul (UE) nr. 1288/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 de instituire a acțiunii „Erasmus +”: programul Uniunii pentru educație, formare, tineret și sport și de abrogare a Deciziilor nr. 1719/2006/CE, nr. 1720/2006/CE și nr. 1298/2008/CE (JO L 347, 20.12.2013, p. 50).

—

Instrumentul de finanțare privată pentru eficiența energetică (PF4EE): Regulamentul (UE) nr. 1293/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind instituirea unui program pentru mediu și politici climatice (LIFE) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 614/2007 (JO L 347, 20.12.2013, p. 185).

—

Mecanismul de finanțare cu partajarea riscurilor (MFPR): Decizia nr. 1982/2006/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 18 decembrie 2006 privind al șaptelea program-cadru al Comunității Europene pentru activități de cercetare, de dezvoltare tehnologică și demonstrative (2007-2013) (JO L 412, 30.12.2006, p. 1).

—

InnovFin:

—

Instrumentul de datorie al Mecanismului pentru interconectarea Europei (CEF DI): Regulamentul (UE) nr. 1316/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 de instituire a Mecanismului pentru Interconectarea Europei, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 913/2010 și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 680/2007 și (CE) nr. 67/2010 (JO L 348, 20.12.2013, p. 129).

—

Mecanismul de finanțare a capitalului natural (MFCN): Regulamentul (UE) nr. 1293/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind instituirea unui program pentru mediu și politici climatice (LIFE) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 614/2007 (JO L 347, 20.12.2013, p. 185).

—

Instrumentul european de microfinanțare Progress – Fonds commun de placements – fonds d'investissements spécialisés (EPMF FCP-FIS): Decizia nr. 283/2010/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 martie 2010 de instituire a unui instrument european de microfinanțare Progress pentru ocuparea forței de muncă și incluziune socială (JO L 87, 7.4.2010, p. 1).

—

Marguerite:

—

Fondul european pentru eficiență energetică (EEEF): Regulamentul (UE) nr. 1233/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 decembrie 2010 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 663/2009 de stabilire a unui program de ajutor pentru redresare economică prin acordarea de asistență financiară comunitară pentru proiecte în domeniul energiei (JO L 346, 30.12.2010, p. 5).