52019AE2545

EUR-Lex

Access to European Union law

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

EUROPA
EUR-Lex home
EUR-Lex - 52019AE2545 - EN

Help

Search tips

Need more search options? Use the Advanced search

Document 52019AE2545

Help

Avizul Comitetului Economic și Social European pe tema „Sinteza costurilor și beneficiilor generate de investițiile în securitate și sănătate în muncă (SSM)” (aviz exploratoriu la solicitarea președinției finlandeze)

EESC 2019/02545

JO C 14, 15.1.2020, p. 52–59 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

HTML

PDF

Official Journal

15.1.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 14/52

Avizul Comitetului Economic și Social European pe tema „Sinteza costurilor și beneficiilor generate de investițiile în securitate și sănătate în muncă (SSM)”

(aviz exploratoriu la solicitarea președinției finlandeze)

(2020/C 14/07)

Raportor: domnul Adam ROGALEWSKI

Coraportor: doamna Ana BONTEA

Sesizare	Președinția finlandeză a UE, 7.2.2019
Temei juridic	Articolul 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene
Secțiunea competentă	Secțiunea pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și cetățenie
Data adoptării în secțiune	10.9.2019
Data adoptării în sesiunea plenară	26.9.2019
Sesiunea plenară nr.	546
Rezultatul votului (voturi pentru/ voturi împotrivă/abțineri)	149/14/3

1. Concluzii și recomandări

1.1.

Prezentul aviz identifică noi provocări în domeniul securității și sănătății în muncă (SSM), cum ar fi calitatea locurilor de muncă, egalitatea, digitalizarea și schimbările climatice, care ar trebui să joace un rol important nu numai în discuțiile privind beneficiile investițiilor în SSM, ci și, într-un sens mai general, în cadrul viitoarei politici a UE privind SSM.

1.2.

CESE subliniază rolul important jucat de partenerii sociali și de organizațiile societății civile în elaborarea și punerea în aplicare a unor politici durabile în domeniul SSM. Investițiile în SSM vor aduce beneficii doar dacă există un dialog social solid și o prezență pe scară largă a negocierilor colective. Este important să se promoveze rolul comitetelor pentru sănătate și securitate la locul de muncă, precum și rolul reprezentanților lucrătorilor.

1.3.

Numeroase studii și experiența dobândită de partenerii sociali și organizațiile societății civile au arătat că investițiile în SSM contribuie nu numai la creșterea stării de bine a lucrătorilor și antreprenorilor, ci și la randamente ridicate, în special în ceea ce privește reducerea costurilor, creșterea productivității și sustenabilitatea sistemelor de securitate socială.

1.4.

Există o justificare economică clară pentru investițiile sociale în SSM, având în vedere că, în fiecare an, cheltuielile antrenate de accidentele de muncă și bolile profesionale reprezintă 3,3 % din PIB-ul european. În plus, o parte semnificativă a costurilor cauzate de accidentele de muncă și de boli sunt suportate nu doar de sistemele de sănătate publică, ci și de către lucrători și familiile acestora (1).

1.5.

CESE solicită mai multe investiții publice și private în SSM și mai multe stimulente financiare pentru întreprinderile care investesc în SSM. Investițiile publice ar trebui adaptate la nevoile categoriilor specifice de actori de pe piața forței de muncă, cu un accent deosebit pe întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri). Întreprinderile mai mari și cu o capacitate financiară mai mare ar trebui să promoveze și să investească în SSM, inclusiv în rețeaua furnizorilor lor.

1.6.

CESE solicită o abordare globală privind investițiile în SSM. Ar trebui acordată o atenție deosebită unor chestiuni precum riscurile psihosociale, afecțiunile musculo-scheletice (AMS), afecțiunile circulatorii și cancerul, având în vedere conexiunea lor cu universul muncii, societatea și mediul.

1.7.

UE trebuie să investească în sănătatea mintală a populației europene. Din ce în ce mai multe locuri de muncă devin solicitante din punct de vedere emoțional, în special în sectorul în plină expansiune al serviciilor; toți actorii de pe piața forței de muncă, inclusiv întreprinzătorii din categoria IMM-urilor, se confruntă cu situații de stres.

1.8.

CESE solicită să se realizeze studii mai cuprinzătoare, pentru o mai bună înțelegere a beneficiilor aferente investițiilor în SSM. În acest scop, statele membre trebuie să demonstreze o mai mare transparență în ceea ce privește schimbul de informații statistice privind bolile profesionale și infecțiile, precum și armonizarea recunoașterii și înregistrării bolilor profesionale.

1.9.

CESE solicită UE, statelor membre și tuturor celorlalți actori relevanți să promoveze schimbul de bune practici în materie de SSM și, în special, acordarea de stimulente financiare pentru întreprinderile care investesc în SSM.

1.10.

CESE subliniază influența condițiilor de muncă, inclusiv a egalității de gen asupra sănătății și stării de bine a lucrătorilor. Investițiile în SSM ar trebui abordate din perspectiva calității locurilor de muncă. Condițiile de muncă standardizate care corespund normelor și egalitatea de gen reprezintă cea mai bună metodă de prevenire a riscurilor psihosociale, ducând la creșterea stării de bine și a productivității.

1.11.

CESE este preocupat de faptul că accesul la SSM și, prin urmare, beneficiile investițiilor în materie de SSM nu sunt distribuite în mod egal în toate statele membre ale UE. Inițiativele ar trebui să țină seama de dimensiunea de gen, de etnie, de vârstă și de handicap și să coreleze strategia SSM cu dezbaterea asupra egalității.

1.12.

Procesul de digitalizare ar putea fi sursa multor evoluții pozitive în materie de SSM. Cu toate acestea, CESE este foarte preocupat de faptul că unele tipuri noi de muncă, create prin digitalizare, ar putea să rămână în afara domeniului de aplicare al reglementărilor privind SSM. Toate persoanele care lucrează în UE ar trebui să fie protejate de legislația privind SSM.

1.13.

CESE subliniază că SSM nu numai că asigură beneficii pentru economia UE, ci reprezintă și un drept fundamental al lucrătorilor. Ar trebui ca promovarea standardelor privind SSM să nu se limiteze la statele membre, ci să vizeze toate țările din lume, în special cele cu care UE a încheiat acorduri comerciale sau cu care are alte forme de cooperare, cum ar fi țările din cadrul Parteneriatului estic sau din vecinătatea sudică. Investițiile europene ar trebui să favorizeze întreprinderile care dispun de politici solide în materie de SSM și să promoveze SSM în lanțurile lor de aprovizionare.

2. Context

2.1.

În fiecare an au loc în Uniunea Europeană peste 3,2 milioane de accidente neletale și aproape 4 000 de persoane mor în accidente. Potrivit unei estimări prudente, 100 000 de persoane mor ca urmare a unei boli canceroase provocate de condițiile de muncă. Numeroase accidente nu sunt raportate, numărul real fiind probabil mult mai mare. De exemplu, la stabilirea acestei cifre, nu au fost luate în considerare datele privind lucrătorii care au murit în drum spre locul de muncă și nici numărul de sinucideri legate de locul de muncă. Unii lucrători nici nu raportează accidentele de muncă neletale (2).

2.2.

24,2 % dintre lucrători consideră că la locul de muncă le este amenințată sănătatea, în timp ce 25 % declară că activitatea lor profesională are în principal un efect negativ asupra stării lor de bine (3). 7,9 % din forța de muncă a suferit de probleme de sănătate legate de locul de muncă și, din acest motiv, 36 % dintre cei afectați au absentat de la locul de muncă cel puțin patru zile pe an (4).

2.3.

Timp de 30 de ani, UE a avut un sistem legislativ menit să protejeze lucrătorii împotriva accidentelor și a altor forme de boli profesionale. Baza acquis-ului UE privind SSM este articolul 153 din Directiva-cadru europeană (89/391/CEE). Directiva a stabilit principii generale de gestionare a sănătății și securității și se aplică tuturor angajaților, din toate sectoarele de activitate, în întreaga UE. În plus, UE a adoptat 23 directive individuale privind SSM. Recent, pilonul european al drepturilor sociale a făcut referire la SSM în cel de-al zecelea principiu al său.

2.4.

Diverse sondaje din UE arată că au existat îmbunătățiri în materie de SSM, însă costurile totale ale accidentelor de muncă și ale bolilor profesionale rămân ridicate. Potrivit estimărilor Agenției Europene pentru Securitate și Sănătate în Muncă (EU-OSHA), cheltuielile aferente accidentelor de muncă și bolilor profesionale reprezintă 3,9 % din PIB-ul mondial și 3,3 % din PIB-ul european. Acest procent este diferit de la o țară la alta, în funcție de economia, de cadrul legislativ și de stimulentele în materie de prevenire ale fiecărei țări. Principalul factor de cost este cancerul legat de locul de muncă, urmat de afecțiunile musculo-scheletice (5).

2.5.

Studiile efectuate indică faptul că asigurarea unei bune gestionări a SSM în cadrul IMM-urilor și al fermelor familiale reprezintă în continuare o provocare importantă. De exemplu, cadrul UE privind sănătatea și securitatea la locul de muncă pentru perioada 2014-2020 relevă că unul dintre obiectivele strategice esențiale în materie de SSM constă în creșterea capacității IMM-urilor de a institui măsuri eficace și eficiente de prevenire a riscurilor.

2.6.

Cercetările privind contextele și mecanismele de asigurare a securității și sănătății în muncă în IMM-urile din UE indică o „lipsă generală și multidimensională de resurse” (6), obligând o mare parte dintre aceste întreprinderi să adopte strategii lipsite de anvergură. Principalele caracteristici ale unor astfel de întreprinderi sunt poziția economică fragilă, preocupările legate de supraviețuirea economică, lipsa de investiții în SSM, precum și cunoștințele, conștientizarea și competențele limitate în materie de SSM.

3. Observații generale

3.1.

Numeroase studii și experiența dobândită de partenerii sociali și organizațiile societății civile sugerează că investițiile în SSM contribuie nu numai la creșterea stării de bine a lucrătorilor, ci generează și o rată ridicată de rentabilitate, în special sub forma reducerii costurilor, a creșterii productivității și a sustenabilității sistemelor de protecție socială (7). O serie de studii finlandeze au arătat că pot exista efecte pozitive în materie de rentabilitate chiar și fără efecte imediate și măsurabile privind productivitatea, ceea ce indică faptul că mecanismele SSM de obținere a unor beneficii economice sunt mai subtile decât s-ar putea crede (8).

3.2.

Având în vedere faptul că lucrătorii și familiile lor acoperă o parte mai mare a costurilor legate de bolile sau de accidentele profesionale, există o justificare economică clară pentru investițiile societale în SSM (9).

3.3.

CESE salută faptul că, în unele state membre, au fost instituite sisteme de recompensare financiară a organizațiilor care se ocupă de asigurarea unor locuri de muncă sigure și sănătoase și invită și alte state membre să introducă sisteme similare. Printre aceste stimulente se numără reducerea primelor de asigurare, facilități fiscale sau subvenții de stat, ceea ce face ca sistemele să fie avantajoase din punct de vedere economic pentru asigurători, prin reducerea numărului, gravității și costurilor cererilor de despăgubire.

3.4.

CESE consideră că mecanismele de stimulare ar trebui să recompenseze nu doar rezultatele unei bune gestionări a SSM (cum ar fi numărul mic de accidente), ci și eforturile de prevenire specifice, care au ca scop reducerea pe viitor a accidentelor și a bolilor. Pe lângă sistemele financiare, ar trebui să se acorde o atenție deosebită inițiativelor voluntare existente la nivelul diferitelor sectoare dedicate gestionării produselor industriale și calității serviciilor (10).

3.5.

Având în vedere tendința generală de scădere a numărului de accidente la locul de muncă ce au ca rezultat vătămări și decese, CESE propune să se acorde mai multă atenție bolilor profesionale, cum ar fi cancerul, bolile circulatorii, AMS și cele legate de riscurile psihosociale, care sunt cele mai letale și reprezintă cele mai frecvente cauze ale concediilor medicale în UE.

3.6.

CESE solicită o abordare mai globală privind investițiile în SSM. Această abordare ar trebui să evite generalizarea; având în vedere resursele limitate, ar trebui ca, inițial, măsurile să se concentreze asupra celor mai eficiente modalități de îmbunătățire a politicilor SSM.

3.7.

Investițiile în SSM ar trebui analizate în contextul dezbaterilor privind calitatea locurilor de muncă. Datele Eurofound arată că lucrătorii ocazionali au cel mai restrâns acces la informații privind sănătatea și securitatea la locul de muncă (11). În plus, formele precare de ocupare a forței de muncă și șomajul favorizează apariția problemelor de sănătate mintală. Condițiile de muncă standardizate care corespund normelor și egalitatea de gen reprezintă cea mai bună metodă de prevenire a riscurilor psihosociale, ducând la creșterea stării de bine și a productivității. În acest context, CESE sprijină studiul realizat recent de Eurofound, care arată că: „atunci când se iau în considerare factori de la nivel de țară care pot fi importanți pentru relația dintre condițiile de muncă și sănătatea și starea de bine a lucrătorilor, analiza arată că un grad mai ridicat de implicare în sindicate, o mai bună protecție a ocupării forței de muncă și o egalitate de gen consolidată sunt asociate cu recompense mai mari, mai multe resurse de lucru și cu o mai mică intensitate a muncii. Prin urmare, statele membre ar trebui să fie încurajate să investească în inițiative care să stimuleze rata de sindicalizare, protecția ocupării forței de muncă și egalitatea de gen, contribuind astfel la o forță de muncă mai sănătoasă pe termen mediu și lung. (12)”

3.8.

Sunt necesare studii mai cuprinzătoare pentru ca beneficiile investițiilor în SSM să devină mai vizibile. Comitetul salută studiile recente și solicită efectuarea unor studii mai aprofundate, care să contribuie la creșterea gradului de conștientizare a importanței investițiilor în SSM și la o alocare mai eficientă a resurselor, concentrându-se asupra domeniilor în care investițiile pot aduce în cel mai scurt timp cele mai bune rezultate.

3.9.

Recunoașterea și înregistrarea bolilor profesionale în UE trebuie armonizate și trebuie inițiată colectarea de date în domeniu, pentru a urmări tendințele la nivelul Uniunii. În opinia CESE, lipsa de armonizare a recunoașterii bolilor profesionale poate duce la discriminarea anumitor întreprinderi și lucrători din UE, în funcție de nivelul de recunoaștere a bolilor profesionale dintr-o anumită țară, care poate fi mai ridicat sau mai scăzut.

3.10.

În plus, este nevoie de o mai mare transparență din partea statelor membre în ceea ce privește schimbul de informații statistice privind bolile și infecțiile legate de locul de muncă.

3.11.

CESE sugerează ca organismele relevante ale UE, împreună cu Eurostat și statele membre, să depună eforturi în vederea instituirii unui sistem solid de colectare de informații și date, pe baza proiectului-pilot dedicat statisticilor europene privind bolile profesionale.

3.12.

Dat fiind că educația și prevenirea sunt părți esențiale ale investițiilor în SSM, CESE atrage în mod deosebit atenția asupra reprezentanților sindicatelor din domeniile sănătății și securității sau a altor voluntari. Este important să se promoveze rolul jucat de comitetele pentru sănătate și securitate la locul de muncă și de reprezentanții lucrătorilor și, dacă este necesar, să se îmbunătățească protecția juridică a reprezentanților lucrătorilor.

3.13.

CESE a recomandat deja în trecut ca organismele relevante de prevenire, de punere în aplicare și de cercetare din domeniul SSM să dispună de resurse financiare și umane suficiente pentru a-și îndeplini sarcinile (13).

3.14.

CESE este preocupat de faptul că accesul la SSM nu este egal în toate statele membre ale UE, și că, implicit, nici beneficiile aferente investițiilor în SSM nu sunt aceleași. Diferitele inițiative ar trebui să țină seama de dimensiunile de gen, de etnie, de vârstă sau de handicap și să coreleze strategia SSM cu dezbaterea privind egalitatea.

3.15.

CESE subliniază că SSM nu numai că asigură beneficii pentru economia UE, ci reprezintă și un drept fundamental al lucrătorilor. Promovarea standardelor privind SSM nu ar trebui să se limiteze la statele membre, ci ar trebui să vizeze toate țările din lume, în special cele cu care UE a încheiat acorduri comerciale sau cu care are alte forme de cooperare, cum ar fi țările din cadrul Parteneriatului estic sau din vecinătatea sudică. Investițiile europene ar trebui să favorizeze întreprinderile care dispun de politici solide în materie de SSM și să promoveze SSM în lanțurile lor de aprovizionare.

4. Importanța investițiilor în SSM pentru IMM-uri

4.1.

IMM-urile se confruntă cu o serie de costuri de intervenție pentru SSM: investiții inițiale (achiziționarea de echipamente noi, instalarea, adaptarea, formarea), costuri recurente (întreținere, renovarea periodică a echipamentelor, costuri de formare de natură financiară sau de timp investit) și costurile serviciilor SSM. Majoritatea IMM-urilor dispun de resurse economice și manageriale limitate și, prin urmare, este necesar să se pună la dispoziție programe și instrumente gratuite sau la prețuri reduse în materie de SSM, pentru ca un număr mai mare de astfel de întreprinderi să poată profita de ele.

4.2.

Politicile trebuie adaptate în mod specific la nevoile, organizarea și contextul economic al IMM-urilor și al fermelor familiale, ținând seama de contextul sectorial, subsectorial și al proceselor de lucru specifice. Organizațiile de afaceri și partenerii sociali relevanți pot ajuta la adaptarea la nevoile și cerințele IMM-urilor.

4.3.

IMM-urile au nevoie de mai mult sprijin pentru a asigura securitatea și sănătatea în muncă. Aceasta implică:

4.3.1.

sprijin financiar (stimulente financiare), orientare personalizată și consiliere;

4.3.2.

sprijin din partea inspectorilor de muncă, care ar trebui să joace un rol mai important în sensibilizarea cu privire la legislația în materie de SSM și în acordarea de sprijin și consiliere;

4.3.3.

instrumente adaptate, practice și eficiente din punctul de vedere al costurilor;

4.3.4.

sensibilizarea angajatorilor și a lucrătorilor, schimbul de bune practici;

4.3.5.

principiul „a gândi mai întâi la scară mică”, dispozițiile Small Business Act și funcțiile reprezentanților IMM-urilor ar trebui să fie aplicate în mod consecvent, evitând sarcinile inutile/disproporționate, în vederea îmbunătățirii conformității;

4.3.6.

o mai bună cooperare și parteneriate pentru sprijinirea IMM-urilor, în special la nivel regional/local, cu toate părțile interesate relevante, cum ar fi partenerii sociali, organismele de asigurări și autoritățile publice.

4.4.

IMM-urile preferă adesea diverse tipuri de intermediari. În același timp, întâlnirile directe sunt costisitoare; este deci esențial să se găsească soluții eficiente din punctul de vedere al costurilor.

4.5.

EU-OSHA și Rețeaua întreprinderilor europene pot oferi sprijin practic – cum ar fi instrumente gratuite, ușor de utilizat, informații și consiliere – și ar trebui să își extindă în continuare programele speciale în acest domeniu.

5. Observații specifice

5.1.

Riscurile psihosociale se numără printre cele mai mari provocări legate de sănătate și securitate la locul de muncă; chiar și antreprenorii din IMM-uri se confruntă cu niveluri ridicate de stres (14). Deși abordarea stresului și a riscurilor psihosociale este costisitoare, cercetările arată că ignorarea lor este mai costisitoare pentru întreprinderi și pentru economie.

5.2.

CESE subliniază necesitatea continuării discuțiilor și a cercetării cu privire la epuizarea la locul de muncă, pentru a pune în practică strategii relevante de prevenire.

5.3.

În mod similar, UE trebuie să se concentreze asupra reducerii „prezenteismului”(necesitatea prezenței fizice la locul de muncă). „Prezenteismul”nu numai că poate crește probabilitatea unei deprecieri a stării de sănătate, ci poate reduce în același timp și productivitatea lucrătorilor (15).

5.4.

Deși lucrează în aceleași locuri de muncă, bărbații și femeile se pot confrunta cu riscuri diferite din cauza diferențelor sub aspect biologic, al cerințelor sau al expunerii. Prin urmare, CESE solicită o abordare privind investițiile în SSM care să ia în considerare într-o mai mare măsură dimensiunea de gen. În special, ar trebui acordată o atenție deosebită prevenirii afecțiunilor musculo-scheletice și cancerului în rândul femeilor.

5.5.

În conformitate cu Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu handicap și cu avizele sale anterioare, CESE solicită să se acorde mai multă atenție persoanelor cu handicap, oricare ar fi acesta. CESE subliniază că legătura dintre handicap și piața forței de muncă nu se referă numai la măsurile de asigurare a dreptului de acces, cum ar fi cotele, stimulentele sau facilitățile fiscale, ci și la un angajament mai ferm în ceea ce privește prevenirea riscurilor pentru sănătatea persoanelor cu handicap, în toate mediile de lucru. Investițiile în SSM ar trebui adaptate la nevoile persoanelor cu handicap.

5.6.

Ar trebui să se acorde o atenție deosebită lucrătorilor mobili, migranți și sezonieri, deoarece, din cauza lipsei cunoștințelor de limbă și a altor obstacole, este mai probabil ca aceștia să sufere un accident la locul de muncă. Mulți dintre ei, în special migranții în situație neregulamentară, nu sunt acoperiți în mod adecvat de sistemele sociale și de raportare a datelor.

5.7.

CESE observă că, în contextul specific al îmbătrânirii rapide a populației europene, SSM este un aspect esențial, în care UE trebuie să joace un rol important. De exemplu, lucrătorii mai în vârstă se confruntă cu un risc mult mai mare de accidente de muncă letale decât lucrătorii mai tineri, deși se accidentează mai rar la locul de muncă. În plus, ei sunt expuși într-o măsură mult mai mare la boli de durată, cum ar fi cancerul sau bolile circulatorii legate de locul de muncă.

5.8.

Întreprinderile care dispun de o rețea de furnizori au o capacitate mai mare de a investi în SSM (16) și au responsabilitatea de a promova și de a investi în SSM, pentru a asigura un mediu sigur și sănătos pentru toți lucrătorii din lanțurile lor de aprovizionare.

5.9.

Organismele publice trebuie să ofere întreprinderilor instrumente informatice gratuite de înaltă calitate, pentru a contribui la evaluarea riscurilor profesionale. În același timp, aceste instrumente trebuie să fie simple și practice și să răspundă în mod punctual așteptărilor întreprinderilor. Ele ar trebui să fie integrate în inițiative mai ample de mobilizare a sectoarelor vizate și să fie însoțite de campanii de promovare a eforturilor de prevenire a riscurilor. Implicarea partenerilor sociali și a lucrătorilor este indispensabilă. Întreprinderile ar trebui să poată apela la părțile interesate, văzute ca experți în materie de SSM.

5.10.

CESE observă că inovațiile din domeniul combaterii cancerului ar putea aduce beneficii considerabile pacienților, însă pun și probleme în ceea ce privește standardele actuale în materie de SSM. Controlul respectării unor niveluri ridicate de SSM în domeniul medicinei nucleare și al medicamentelor citotoxice în spitale este esențial pentru a valorifica potențialul terapiilor cancerului, fără a pune în pericol personalul medico-sanitar.

5.11.

Dispunem de tot mai multe cunoștințe cu privire la anumite condiții genetice care predispun la tumori maligne, chiar dacă tipul și momentul apariției posibile sau reale ale unui cancer rămân necunoscute. Pe de altă parte, un număr tot mai mare de condiții de mediu sau de muncă sunt cunoscute ca fiind cancerigene. O combinație a acestor doi factori crește, foarte probabil, riscul de a face cancer. Este util ca lucrătorii să știe ce tip de structură ADN malignă ar putea avea, iar angajatorii responsabili ar trebui să-i informeze cu privire la eventualii factori de risc prezenți la locul lor de muncă.

5.12.

Trebuie promovate politici și practici solide de revenire la locurile de muncă, pentru a menține viabilitatea acestora. Pentru ca lucrătorii să dorească să își reia activitatea, trebuie instituite procese de reabilitare adecvate, inclusiv, de exemplu, adaptări corespunzătoare ale locului lor de muncă.

5.13.

CESE este ferm convins că schimbările climatice vor impune ajustarea strategiilor privind SSM. Creșterea temperaturilor sau dezastrele naturale neobișnuite vor reprezenta o amenințare reală la adresa condițiilor de muncă ale populației din UE.

6. Digitalizarea și SSM

6.1.

Procesul de digitalizare ar putea fi sursa multor evoluții pozitive în materie de SSM. De exemplu, roboții pot fi folosiți pentru activitățile cu grad ridicat de risc din minerit sau din construcții, tehnologiile IT urmând să îmbunătățească modul în care este organizată supravegherea SSM. Digitalizarea poate, de asemenea, să atenueze riscurile psihosociale cauzate de munca monotonă, iar persoanele în vârstă sau cu handicap ar putea beneficia de un sistem de asistență digitală.

6.2.

Pe de altă parte, CESE este preocupat de efectele negative ale digitalizării asupra SSM și a lucrătorilor. Au fost deja identificate riscuri importante la locurile de muncă digitalizate, ca, de exemplu, intensificarea muncii, stresul și violența psihosocială (17). Mai mult, ne putem aștepta ca, pe viitor, să asistăm la accidente cauzate de inteligența artificială, pe care trebuie să le prevenim.

6.3.

Digitalizarea a dus și la creșterea capacității de a fi conectat în mod constant la activitatea profesională prin e-mailuri și alte forme de comunicare, ceea ce poate estompa granițele dintre viața privată și viața profesională și îi poate face pe oameni și mai dependenți de tehnologia informatică. În special tinerii riscă să devină dependenți de tehnologia informatică și de platformele sociale, ceea ce poate avea consecințe negative asupra sănătății și securității lor. CESE solicită partenerilor sociali să elaboreze măsuri adecvate pentru a proteja sănătatea lucrătorilor în raport cu aceste riscuri, luând în considerare necesitatea de a asigura echilibrul dintre viața profesională și cea privată. Dialogul civil joacă, de asemenea, un rol important în acest sens. Un exemplu de astfel de măsuri este „dreptul de a se deconecta”, recent recunoscut în Franța și aplicat în unele acorduri sectoriale și la nivel de întreprindere în anumite țări ale UE.

6.4.

CESE este foarte preocupat de faptul că unele forme noi de muncă create ca urmare a digitalizării (cum ar fi lucrul pe platforme online sau economia muncii la cerere), ar putea să nu fie acoperite de domeniul de aplicare al reglementărilor privind SSM, care au fost concepute pentru a-i proteja pe lucrătorii cu contracte standard. Această evoluție ar putea duce la situația inacceptabilă în care unele dintre noile tipuri de lucrători, cum ar fi lucrătorii de pe platforme online din Europa, să nu beneficieze de protecție adecvată. Toți lucrătorii din UE ar trebui să beneficieze de protecția oferită de legislația în domeniul SSM. În acest sens, CESE este de acord cu Concluziile Consiliului (18), în care se afirmă că „noile forme de muncă nu ar trebui să reducă sau să aducă atingere responsabilității angajatorului de a asigura securitatea și sănătatea în muncă a lucrătorilor cu privire la fiecare aspect legat de activitatea respectivă”.

Bruxelles, 26 septembrie 2019.

Președintele

Comitetului Economic și Social European

Luca JAHIER

(1) https://osha.europa.eu/ro/tools-and-publications/publications/value-occupational-safety-and-health-and-societal-costs-work/view

(2) Comunicarea referitoare la un cadru strategic al UE privind sănătatea și siguranța la locul de muncă 2014-2020 [COM (2014) 332 final].

(3) Eurostat (2015), Statistici europene privind accidentele de muncă: http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do?dataset=hsw_mi07&lang=en

(4) Anchetă asupra forței de muncă în UE, 2013.

(5) https://osha.europa.eu/ro/tools-and-publications/publications/international-comparison-cost-work-related-accidents-and.

(6) https://osha.europa.eu/en/tools-and-publications/publications/contexts-and-arrangements-occupational-safety-and-health-micro.

(7) https://osha.europa.eu/ro/tools-and-publications/publications/reports/the-business-case-for-safety-and-health-cost-benefit-analyses-of-interventions-in-small-and-medium-sized-enterprises, Raportul EU-OSHA din iulie 2019.

(8) Murphy, R., Cooper, C., Healthy and productive work, (O muncă sănătoasă și productivă).

(9) https://osha.europa.eu/ro/tools-and-publications/publications/value-occupational-safety-and-health-and-societal-costs-work/view

(10) Un astfel de exemplu este „Responsible Care®”, cadrul etic al industriei europene și mondiale a produselor chimice, care urmărește îmbunătățirea producției, gestionării și utilizării în condiții de siguranță a substanțelor chimice în cadrul lanțurilor de aprovizionare.

(11) Cf. anexa.

(12) Eurofound (2019), Working conditions and workers’ health, p. 51 (Condițiile de muncă și sănătatea lucrătorilor, p. 51), Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, Luxemburg.

(13) JO C 288, 31.8.2017, p. 56.

(14) European Working Conditions Surveys (Ancheta europeană privind condițiile de muncă), 2015.

(15) Eurofound (2019), Working conditions and workers’ health (Condițiile de muncă și sănătatea lucrătorilor), Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, Luxemburg.

(16) https://osha.europa.eu/ro/tools-and-publications/publications/literature_reviews/promoting-occupational-safety-and-health-through-the-supply-chain/view

(17) OIM (2019): The Threat of Physical and Psychosocial Violence and Harassment in Digitalized Work (Amenințările reprezentate de violența fizică și psihosocială și de hărțuire în mediul de lucru digital).

(18) EPSCO 9686/19, 13 iunie 2019.

ANEXĂ

Următoarele amendamente, care au întrunit cel puțin o pătrime din voturile exprimate, au fost respinse în cursul dezbaterilor [articolul 59 alineatul (3) din Regulamentul de procedură]:

Punctul 3.12

Se modifică după cum urmează:

Dat fiind că educația și prevenirea sunt părți esențiale ale investițiilor în SSM, CESE atrage în mod deosebit atenția asupra reprezentanților sindicatelor din domeniile sănătății și securității sau a altor voluntari. Este important să se promoveze rolul jucat de comitetele pentru sănătate și securitate la locul de muncă și de reprezentanții lucrătorilor și, dacă este necesar la nivel național, să se îmbunătățească protecția juridică a reprezentanților lucrătorilor, la un nivel corespunzător.

Expunere de motive

Motivele vor fi prezentate oral.

Rezultatul votului

Voturi pentru	:	50
Voturi împotrivă	:	86
Abțineri	:	10

Punctul 5.12

Se modifică după cum urmează:

Prin urmare, optimizarea reabilitării și a revenirii la locul de muncă a lucrătorilor care suferă de cancer este importantă atât pentru îmbunătățirea stării de bine a acestui grup vulnerabil, cât și pentru reducerea impactului societal și financiar al cancerului asupra întreprinderilor europene și asupra societății, în general. Trebuie promovate politici, instrumente, intervenții și practici solide de revenire la locurile de muncă, pentru a menține viabilitatea acestora. Pentru ca lucrătorii să dorească să își reia activitatea, trebuie instituite procese de reabilitare adecvate, inclusiv, de exemplu, adaptări corespunzătoare ale locului lor de muncă. „Printre facilitatorii implementării programelor de succes [se numără] posibilitățile legale de a oferi muncă cu timp parțial și stimulente pentru ca angajatorul să sprijine” (1) reabilitarea și revenirea la locul de muncă a persoanelor diagnosticate cu cancer. IMM-urile ar trebui să beneficieze de ajutor pentru a flexibiliza cerințele profesionale, precum și de sprijin și informare în acest domeniu.

Expunere de motive

Impactul cancerului asupra vieții de zi cu zi a unei persoane este imediat și izbitor. Diagnosticul este urmat, în general, de perioade lungi de absență pe motiv de boală ca urmare a tratamentelor medicale și a restricțiilor funcționale. Cu toate că, în general, metodele de tratare a cancerului s-au îmbunătățit în ultimele trei decenii, iar numărul total al persoanelor care supraviețuiesc cancerului este în creștere, mulți supraviețuitori ai cancerului se confruntă în continuare, după terminarea tratamentului, cu simptome și afecțiuni pe termen lung, cum ar fi oboseala. Aceste simptome și afecțiuni pot afecta capacitatea de muncă a supraviețuitorilor cancerului, ceea ce îngreunează rămânerea sau reintrarea pe piața muncii. Cercetările arată că majoritatea supraviețuitorilor cancerului pot rămâne sau se pot întoarce la locul de muncă, dar că, în general, riscul de șomaj este de 1,4 ori mai mare în rândul supraviețuitorilor cancerului decât în cazul persoanelor care nu au fost niciodată diagnosticate cu cancer. Instrumentele, practicile, politicile și intervențiile care vizează promovarea reabilitării și a revenirii la locul de muncă au o importanță evidentă.

Întreprinderile cu mai puțin de 250 de lucrători (IMM-uri) nu dispun de informații și resurse pentru strategiile sau programele de reabilitare și de revenire la locul de muncă, motiv pentru care au nevoie de sprijin și educație. Gruparea IMM-urilor pentru informarea/asistența în materie de SSM este importantă, deoarece ar putea învăța una de la cealaltă, iar împreună pot avea mai ușor acces la acest tip de ajutor, oferit de serviciile de medicină a muncii. Cu toate acestea, părțile interesate consideră dimensiunea mică a IMM-urilor ca fiind un avantaj, deoarece aceste întreprinderi oferă o atmosferă mai familială, care poate crea un mediu mai favorabil pentru lucrătorii cu cancer care se reîntorc la muncă.

Rezultatul votului

Voturi pentru	:	49
Voturi împotrivă	:	106
Abțineri	:	10

(1) https://osha.europa.eu/ro/tools-and-publications/publications/executive-summary-rehabilitation-and-return-work-after-cancer-0

Top

Choose the experimental features you want to try