COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 19.9.2018

JOIN(2018) 31 final

COMUNICARE COMUNĂ CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN,
CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN, COMITETUL REGIUNILOR ȘI BANCA EUROPEANĂ DE INVESTIȚII

Conectarea Europei cu Asia – Elementele constitutive pentru o strategie a UE

COMUNICARE COMUNĂ CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN,

CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN, COMITETUL REGIUNILOR ȘI BANCA EUROPEANĂ DE INVESTIȚII

Conectarea Europei cu Asia – Elementele constitutive pentru o strategie a UE

1.Introducere

Relația dintre Uniunea Europeană și Asia are o importanță globală și legăturile sunt de natură să crească în următorii ani. Asia, care înglobează aproximativ 60 % din populația mondială, reprezintă 35 % din exporturile UE (618 miliarde EUR) și 45 % din importurile în UE (774 de miliarde EUR) 1 . Atât pentru Europa, cât și pentru Asia, interdependența globală crescândă reprezintă o oportunitate pentru o cooperare mai strânsă, o cooperare politică pașnică, relații economice echitabile și mai puternice, precum și pentru un dialog și o colaborare societale cuprinzătoare privind securitatea la nivel internațional și regional. Împreună, Europa și Asia pot fi motoare pentru o abordare bazată pe o cooperare mai strânsă privind politica mondială, stabilitatea globală și prosperitatea economică regională.

Pentru a trece la o altă etapă a schimbării în ceea ce privește cooperarea și pentru a valorifica oportunitățile oferite de economia globală, UE și Asia ar trebui să asigure o conectivitate eficientă și durabilă. Conectivitatea 2 contribuie la creșterea economică și crearea de locuri de muncă și la competitivitatea și comerțul mondial și permite libera circulație a oamenilor și a mărfurilor pe teritoriul european și asiatic, precum și între Europa și Asia.

Se apreciază că Asia va necesita peste 1,3 mii de miliarde EUR pe an de investiții în infrastructură în următoarele decenii pentru menținerea ratelor de creștere actuale și adaptarea la schimbările climatice 3 . Prin comparație, în UE, necesarul de investiții în domeniul rețelei transeuropene de transport este estimat la 1,5 mii de miliarde EUR în perioada 2021-2030. Cu toate acestea, nu este doar o provocare la nivel de investiții. Din Asia fac parte regiuni diferite, care sunt locuite de țări foarte diverse în ceea ce privește modelele economice și nivelul de dezvoltare. Sunt necesare norme, standarde sau practici coerente și aliniate pentru promovarea accesului pe piață și a liberei circulații a mărfurilor, a serviciilor, a capitalurilor și a persoanelor la nivel transfrontalier. Sunt necesare standarde înalte de mediu și sociale, o planificare corespunzătoare și o analiză a întregului ciclu costuri-beneficii, astfel încât să se asigure sustenabilitatea investițiilor în conectivitate pe termen mai lung. Trebuie să se asigure sustenabilitatea fiscală și financiară a proiectelor de infrastructură pentru a se evita riscul de îndatorare.

Din acest motiv, Comisia propune elementele constitutive ale unei strategii a UE privind realizarea conexiunii dintre Europa și Asia cu propuneri concrete de politici și de inițiative pentru a îmbunătăți legăturile dintre Europa și Asia, inclusiv prin rețele de transport, energetice și digitale interoperabile 4 . Această comunicare este, de asemenea, o parte din contribuția UE la cea de a 12-a Reuniune Asia-Europa (ASEM) din octombrie 2018, care va oferi ocazia de a se promova conectivitatea și de a se realiza progrese în ceea ce privește cooperarea cu partenerii asiatici.

Prezenta comunicare ar trebui citită împreună cu propunerea Comisiei pentru următorul cadru financiar multianual 5 , care stabilește priorități clare, care au fost clarificate în recentele comunicări ale Comisiei 6 , oferind totodată mijloacele de promovare și susținere a investițiilor private la nivel mondial.

2.Modul de acțiune european: conectivitate durabilă, cuprinzătoare și bazată pe norme

UE este o forță motrice pentru conectivitatea internă în ultimele decenii. Prin crearea pieței interne, UE a permis libera circulație a persoanelor, mărfurilor, serviciilor și capitalurilor. Normele aplicabile la nivelul UE - cum ar fi controlul UE asupra ajutoarelor de stat și normele privind achizițiile publice - asigură o concurență echitabilă și transparentă, iar politicile Uniunii asigură, de asemenea, protecția mediului, siguranța și securitatea, precum și drepturile sociale și individuale 7 . În același spirit, UE promovează, de asemenea, o economie circulară, emisii reduse de gaze cu efect de seră și un viitor în care să se asigure reziliența la schimbările climatice, în scopul de a se atinge obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD) și obiectivele stabilite în Acordul de la Paris privind schimbările climatice. Aceste politici au promovat investițiile în conectivitatea transfrontalieră, bazată pe o rețea transeuropeană de transport (TEN) clară, împreună cu priorități și standarde bine definite. Cetățenii, în calitatea lor de utilizatori de conectivitate, precum și întreprinderile, beneficiază de posibilitatea de a se baza pe o infrastructură paneuropeană eficientă, pe concurența liberă și echitabilă, precum și pe standarde comune. Piața internă a UE a dus la creșterea productivității și a competitivității și poate fi o sursă de inspirație la nivel mondial.

Politicile UE privind conectivitatea vizează promovarea eficienței pe piața unică a UE și îmbunătățirea conectivității la scară mondială, punând accentul pe avantajele și drepturile cetățenilor. Aceste obiective sunt susținute prin politici privind: dezvoltare durabilă, decarbonizare, digitalizare, investiții, inovare și rolul de lider mondial.

Experiența UE îi permite să promoveze, în ceea ce privește conectivitatea, o abordare durabilă, cuprinzătoare și bazată pe norme:

·Conectivitatea durabilă Pentru a stimula productivitatea și a genera creștere și locuri de muncă, investițiile în conectivitate trebuie să asigure eficiența pieței și viabilitatea acesteia din punct de vedere fiscal. Pentru a răspunde provocărilor reprezentate de schimbările climatice și de degradarea mediului, aceasta trebuie să promoveze decarbonizarea economiei și să respecte cele mai înalte standarde, pe baza evaluărilor de impact asupra mediului înconjurător. Pentru promovarea progresului social, aceasta trebuie să respecte standardele înalte în materie de transparență și guvernanță și să permită ca persoanele afectate de proiecte să se exprime, prin consultații publice adecvate. Politicile în domeniul conectivității ar trebui să reducă externalitățile negative, cum ar fi impactul asupra mediului, congestionarea traficului, poluarea fonică, poluarea atmosferică și numărul de accidente. Pe scurt, conectivitatea trebuie să fie durabilă din punct de vedere economic, fiscal, ecologic și social pe termen lung.

·Conectivitate cuprinzătoare. Conectivitatea privește rețelele și fluxul de persoane, mărfuri, servicii și capital care trec prin aceste rețele. Acest lucru înseamnă conexiuni de transport pe cale aeriană, terestră sau maritimă. Conectivitatea înseamnă dezvoltarea de rețele digitale, mobile și fixe, de la nodurile de comunicații prin internet până la „ultimul kilometru” și de la cabluri la sateliți. Aceasta înseamnă, de asemenea, rețele și fluxuri de energie, de la gaze, inclusiv gazul natural lichefiat (GNL), până la rețele de energie electrică, inclusiv din surse de energie regenerabile, și la eficiența energetică. Ar trebui să fie optimizate sinergiile dintre cele trei sectoare, care uneori duc la o conectivitate inovatoare și la noi forme de conectivitate. Conectivitatea are o dimensiune umană crucială, iar interesele și drepturile cetățenilor ar trebui să se afle în centrul oricărei politici.

·Conectivitate internațională bazată pe norme. Sunt necesare norme și regulamente pentru ca persoanele, mărfurile, serviciile și capitalul să circule într-un mod eficient, corect și nestingherit. Practicile, normele, convențiile și standardele tehnice, convenite la nivel internațional, susținute de organizații și instituții internaționale, permit interoperabilitatea rețelelor și comerțul transfrontalier. În cadrul pieței sale interne, UE garantează nediscriminarea și condiții de concurență echitabile pentru întreprinderi și promovează un mediu de investiții deschis și transparent, asigurând în același timp protecția infrastructurilor sale critice 8 . UE ar trebui să promoveze în continuare proceduri de achiziții publice deschise și transparente, în cadrul cărora întreprinderile să beneficieze de condiții de concurență echitabile.

Pe această bază, UE va colabora cu vecinii săi și cu partenerii asiatici pe trei axe:

·În primul rând, prin contribuția la conexiuni și rețele eficiente între Europa și Asia prin coridoare de transport prioritare, prin intermediul conexiunilor digitale și al cooperării în domeniul energiei, în beneficiul cetățenilor și economiilor țărilor respective.

·În al doilea rând, prin stabilirea de parteneriate pentru conectivitate pe baza normelor și standardelor stabilite de comun acord, care să permită o mai bună guvernanță a fluxurilor de mărfuri, persoane, capitaluri și servicii.

·În al treilea rând, prin contribuția la soluționarea diferențelor mari de investiții printr-o mai bună mobilizare a resurselor, prin mobilizarea consolidată a resurselor financiare ale UE și prin parteneriate consolidate.

3.Construirea de legături eficiente între Europa și Asia

Pentru a consolida în continuare eficiența legăturilor existente și viitoare, Uniunea, împreună cu partenerii săi, ar trebui să abordeze legăturile de transport, energetice și digitale între Europa și Asia, în același timp luând în considerare schimbările tehnologice rapide, care au un impact puternic asupra conectivității. Concomitent cu abordarea conexiunilor fizice dintre Europa și Asia, UE și partenerii săi ar trebui să încurajeze, de asemenea, conectivitatea și mobilitatea în rândul cadrelor didactice universitare și al cercetătorilor.

3.1.Transportul

Atât partenerii asiatici, cât și Uniunea Europeană au un interes în dezvoltarea de rute și coridoare comerciale eficiente, viabile din punctul de vedere economic și durabile din punctul de vedere al mediului între Europa și Asia. În prezent, măsurate ca valoare, 70 % din schimburile comerciale se desfășoară pe cale maritimă, peste 25 % sunt transportate pe cale aeriană, iar transportul feroviar rămâne relativ marginal. Potențialul de creștere economică în toate sectoarele este substanțial.

UE ar trebui să sporească conectivitatea transporturilor împreună cu vecinii săi și cu partenerii asiatici. UE ar trebui să acționeze pentru conectarea cadrului rețelei transeuropene de transport bine conectate (TEN-T) cu rețelele din Asia. TEN -T include priorități și standarde clare destinate să promoveze transportul multimodal transfrontalier și interoperabil, și anume o combinație între transportul feroviar, maritim și pe căi navigabile interioare. Pentru a realiza acest obiectiv, UE ar putea oferi asistență tehnică, după caz, pentru a-și ajuta partenerii să își planifice sistemele de transport, să asigure interconectarea acestora și să contribuie la finanțarea infrastructurii, după caz (a se vedea partea IV). Pe baza unor metode noi de evaluare a nivelurilor de conectivitate, de exemplu indicii de conectivitate, va fi posibil să se identifice lacunele și oportunitățile. De asemenea, UE ar trebui să contribuie la creșterea siguranței conectivității transporturilor implicând Asia (a se vedea caseta de mai jos).

·Transportul aerian

Acordurile în domeniul aviației încheiate de UE cu țările terțe creează noi oportunități economice prin deschiderea piețelor și promovarea oportunităților de investiții. Pentru a permite dezvoltarea transportului aerian în beneficiul cetățenilor și al întreprinderilor din UE și din țările partenere, UE negociază în prezent acorduri în domeniul aviației cu o serie de țări din vecinătatea UE și din Asia 9 . În acest sens, UE ar trebui să abordeze, de asemenea, impactul transportului aerian asupra climei și a mediului, în special chestiunea emisiilor din sectorul aviației. UE va continua să sprijine în Europa, în Asia și în afara acesteia, decarbonizarea pe termen lung a transporturilor aeriene, inclusiv prin promovarea punerii în aplicare eficiente a acordurilor internaționale 10 , precum și prin activități specifice în vederea consolidării capacităților în țările partenere.

·Transportul maritim

UE sprijină transportul maritim curat și durabil prin dezvoltarea unor măsuri de politică la nivelul întregii Uniuni Europene și implicarea în eforturile în materie de mediu ale Organizației Maritime Internaționale (OMI). Ca parte a strategiei sale de a decarboniza sectorul transporturilor, Comisia va promova în continuare utilizarea combustibililor alternativi în porturi din Europa și Asia. Prin continuarea implicării alături de țări terțe din Asia prin acorduri privind transportul maritim pertinente, UE va contribui la reglementarea și facilitarea traficului maritim. Pentru a accelera îndeplinirea formalităților vamale, aceasta ar trebui să își promoveze inițiativele de a digitaliza și de a simplifica formalitățile administrative în porturi în Asia 11 . UE ar trebui să încurajeze, de asemenea, adoptarea pe scară mai largă a normelor de la Rotterdam, ceea ce ar face ca utilizarea documentelor electronice în transportul maritim să fie mai ușoară 12 . Pentru a consolida securitatea maritimă, UE ar trebui să propună măsuri suplimentare și să continue sprijinirea eforturilor internaționale, inclusiv prin intermediul Organizației Maritime Internaționale (OMI). UE ar trebui să dezvolte în continuare rolul de punte al bazinului Mării Negre.

·Transportul terestru

În sectorul transportului feroviar, UE ar trebui, în colaborare cu partenerii săi, să acționeze pentru a spori competitivitatea legăturilor feroviare prin reducerea timpului de tranzit și îmbunătățirea factorilor de încărcare. UE și-a extins rețeaua transeuropeană de transport (TEN-T) la țările din Balcanii de Vest și, recent, a convenit cu privire la extinderea TEN-T cu șase țări partenere din Europa de Est (Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Moldova, Ucraina). Atât conexiunile feroviare 13  nord-sud, cât și conexiunile feroviare 14  est-vest ar putea avea un rol important în viitor. În special, conexiunea feroviară UE-China a cunoscut o creștere puternică. Ar trebui să se abordeze provocările pentru viabilitatea economică pe termen lung și neutralitatea concurențială a acestei conexiuni feroviare. UE sprijină inițiativa în favoarea unui act legislativ privind transportul feroviar unificat propusă de Comisia Economică a Națiunilor Unite pentru Europa (UNECE), care vizează unificarea regimului juridic pentru transportul feroviar de mărfuri pe tot teritoriul continentului eurasiatic. UE va colabora cu organizațiile relevante de transport feroviar în scopul de a extinde punerea în aplicare a specificațiilor tehnice ale UE și a cadrelor de gestionare a siguranței 15 . În ceea ce privește conectivitatea eurasiatică, transportul rutier are relevanță, de obicei, pe distanțe medii (cum ar fi Asia Centrală) și ca rețea de transport secundară, în combinație cu alte moduri de transport. Mai mult, asigurarea unor condiții sociale adecvate pentru lucrătorii din sector și concurența loială între întreprinderile de transport rutier va fi esențială. În cadrul colaborării sale cu țările din Asia, UE ar trebui să se concentreze pe promovarea siguranței rutiere prin schimbul de cele mai bune practici și cele mai adecvate soluții de reducere a deceselor și vătămărilor corporale cauzate de accidentele rutiere. UE va contribui, de asemenea, la promovarea schimbului de informații în domeniul vamal și la dezvoltarea cooperării în materie de tranzit, atât la nivel bilateral, cât și prin intermediul Organizației Mondiale a Vămilor (OMV).

3.2.Conectivitatea digitală

Conexiunile de rețele de mare capacitate sunt esențiale pentru sprijinirea economiei digitale. Conexiunile de rețele magistrale cu țările din Asia și alte țări terțe vor contribui la o rețea interconectată integral (fully meshed), asigurând lățimea de bandă necesară și alte criterii de calitate pentru această infrastructură din ce în ce mai critică. Accesul universal și accesibil la internet s-a dovedit a fi un factor de dezvoltare socio-economică.

În relațiile sale cu țările din Asia, UE ar trebui să promoveze un mediu TIC pașnic, sigur și deschis, în același timp cu abordarea amenințărilor la adresa securității cibernetice și la protejarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale online, inclusiv protecția datelor cu caracter personal. Este necesară o abordare coerentă în domeniul reglementării, destinată să sprijine investițiile private și publice în infrastructura „digitală” 16 , precum și politicile și stimulentele pentru reducerea decalajului digital, în special în regiunile îndepărtate sau în țările fără ieșire la mare. În acest scop, Uniunea va adopta, după caz, strategia sa Digital4Development 17 în Asia de promovare a tehnologiilor și a serviciilor digitale pentru a încuraja dezvoltarea socioeconomică.

3.3.Conectivitatea în domeniul energiei

Liberalizarea pieței energiei din UE, coroborată cu obiectivele 2020 privind energia regenerabilă și eficiența energetică, precum și strategia pentru uniunea energetică, au stimulat o schimbare determinată de piață către o energie curată. Acestea au condus la dezvoltarea unei rețele de electricitate cu un nivel mai mare de decarbonizare și de interconectare, care constituie, de asemenea, un factor esențial în domeniul concurenței și reprezintă un factor cheie de integrare a energiei din surse regenerabile variabile. Pe baza experienței sale, UE ar trebui să promoveze platforme de conectivitate energetice regionale care se concentrează pe principii de piață, să încurajeze modernizarea sistemului energetic și adoptarea unor soluții curate (decentralizate), precum și eficiența energetică, și să sprijine interconexiunile energetice dintre și cu partenerii din Asia.

3.4.Interconectarea persoanelor

Conectivitatea și mobilitatea în rândul studenților, cadrelor didactice universitare și cercetătorilor este esențială pentru înțelegerea reciprocă și creșterea economică. Începând din 2014, mobilitatea a peste 18 000 de studenți, cercetători și personal a fost finanțată prin intermediul a diverse programe. UE ar trebui să consolideze și mai mult schimburile de studenți și profesori cu țările asiatice, prin intermediul programului Erasmus și al acțiunilor din cadrul programului Marie Skłodowska Curie, prin recunoașterea reciprocă a diplomelor, prin schimburile regionale de cercetători și inovatori. UE ar trebui să încurajeze cooperarea dintre orașe, inclusiv interacțiunea dintre capitalele europene ale culturii și orașele partenere din Asia, precum și creșterea mobilității artiștilor și a cooperării în domeniul sportului.

4.Crearea de parteneriate internaționale pentru o conectivitate durabilă

Există o gamă diversă de actori și o dinamică prin intermediul cărora se stabilesc parametrii privind cooperarea în domeniul conectivității durabile 18 . Pentru a urmări în mod eficient realizarea conectivității, UE ar trebui să consolideze în continuare parteneriatele existente și să construiască noi parteneriate bilaterale, regionale și internaționale care să fie durabile, deschise, favorabile incluziunii și bazate pe norme.

4.1.Cooperarea bilaterală

UE este un important partener de cooperare pentru dezvoltare și investiții în Asia. Dialogurile pe tema dezvoltării abordează, de asemenea, investițiile, și conectivitatea durabilă și ar trebui să includă cooperarea potențială cu țările terțe. În acest context, UE și partenerii săi asiatici pot să colaboreze mai bine pentru a îmbunătăți mediul de reglementare, gestionarea finanțelor publice și mobilizarea resurselor interne. De asemenea, UE va oferi sprijin, printre altele prin intermediul asistenței tehnice, pentru consolidarea capacității de planificare, și pentru elaborarea și punerea în aplicare de proiecte politici și regimuri de reglementare în domeniul conectivității bazate pe standardele internaționale și pe cele mai bune practici.

Cooperarea bilaterală cu fiecare țară ar trebui să fie adaptată la situația sa specifică. De exemplu, UE, împreună cu China, ar trebui să consolideze cooperarea existentă cu privire la infrastructurile lor și la inițiativele de cooperare pentru dezvoltare, să promoveze punerea în aplicare a principiilor referitoare la accesul pe piață și la condițiile de concurență echitabile, precum și să se bazeze pe standarde internaționale în cadrul inițiativelor din domeniul conectivității. În ceea ce privește Japonia, Uniunea Europeană ar trebui să coordoneze îndeaproape eforturile de promovare a standardelor internaționale și a cooperării regionale în Asia, în special prin revigorarea dialogului UE-Japonia privind transporturile. În Asia de Sud­Est, UE ar trebui să continue dialogul în domeniul transporturilor cu Singapore, care a fost lansat în 2011.

În același timp, UE ar trebui să extindă dialogul în materie de conectivitate durabilă cu alți parteneri, inclusiv cu Afganistan, India, Indonezia, Iran, Pakistan, Rusia, Republica Coreea, Turcia și țările din Asia Centrală, precum și cu Australia și Statele Unite ale Americii.

4.2.Cooperarea regională 

UE are experiență privind crearea unor structuri de cooperare regionale, cum ar fi cele din regiunea Mării Baltice. În colaborare cu țările sale partenere, cu organizații internaționale și instituții financiare, UE ar trebui să aibă în vedere dezvoltarea de abordări privind cooperarea în domeniul conectivității regionale pentru Asia, realizând o analiză a activităților legate de conectivitate în anumite regiuni, a lacunelor în domeniul conectivității și a oportunităților de cooperare pentru susținerea conectivității dintre UE și Asia.

Asia are o serie de organizații și mecanisme internaționale cu mandate legate de conectivitate 21 . Natura cooperării UE cu aceste organizații depinde de activitățile și de domeniul de activitate al acestora. ASEM este o platformă importantă pentru colaborarea cu principalii parteneri din Asia. UE ar trebui să își consolideze în continuare cooperarea cu ASEAN, un actor important privind conectivitatea din Asia de Sud-Est, în sprijinul planului general privind conectivitatea ASEAN până în 2025 și a convergenței standardelor în cadrul acesteia 22 . În fine, UE ar trebui să promoveze, de asemenea, cooperarea regională cu privire la o conectivitate durabilă, aceasta reprezentând un aspect-cheie al strategiei sale privind Asia centrală.

4.3.Cooperarea internațională

Cooperarea internațională are un rol central în stabilirea cadrelor juridice și a formelor concrete ale conectivității. Ea joacă un rol important în consolidarea durabilității acestor cadre, astfel cum s-a demonstrat prin inițiativa recentă a UE privind guvernanța oceanelor.

Organizațiile internaționale 24 elaborează acorduri și standarde internaționale, a căror executare și recunoaștere sunt necesare pentru combaterea schimbărilor climatice, promovarea accesului la piețe, promovarea comerțului liber și echitabil și asigurarea interoperabilității rețelelor 25 . Standardele internaționale adoptate în comun prevăd armonizarea tehnică pentru a permite interoperabilitatea diferitelor rețele. Organizațiile de standardizare internaționale și europene 26 sunt parteneri de bază ai UE, asigurând armonizarea tehnică în Europa și Asia, pe baza elaborării prin consens a unor standarde stabilite de industrie. Comisia va colabora cu aceste organizații și cu sectoarele industriale relevante și va examina necesitatea unor standarde legate de conectivitate. Comisia va extinde furnizarea de asistență tehnică și va asigura o coordonare mai strânsă, împreună cu organizațiile internaționale relevante și cu parteneri străini, pentru a asigura angajamentul țărilor terțe-cheie cu privire la aceste standarde și adoptarea lor pe scară mai largă. În ansamblu, UE ar trebui să își consolideze cooperarea cu organizațiile internaționale, precum și reprezentarea, participarea și coordonarea la nivel extern.

5.Investiții mai multe și mai bune în conectivitate durabilă

La nivel mondial, nevoile de investiții nu sunt îndeplinite. Un studiu realizat de Banca Mondială arată că cele mai sărace țări au, în termeni relativi, cele mai mari nevoi (în medie 12,5 la sută din PIB) și cel mai mare deficit (7,5 la sută din PIB) în ceea ce privește cheltuielile pentru infrastructură. Este necesară o abordare cuprinzătoare a finanțării pentru a se elimina acest deficit considerabil privind investițiile. Acest lucru începe cu o mai bună mobilizare a resurselor interne, modele de prețuri pentru utilizarea infrastructurii și cadre de reglementare. Acest lucru este valabil și pentru Asia, în cazul căreia există disparități regionale mari 27 . 

5.1.Finanțare UE pentru proiecte noi și inovatoare în domeniul conectivității

Prezenta comunicare nu urmărește să stabilească un plan de investiții, deși instrumentele financiare existente și viitoare ale UE ar putea să ofere anumite perspective pentru sprijinirea investițiilor private în proiecte legate de conectivitate.

UE are deja un bilanț solid în ceea ce privește sprijinirea financiară a conectivității 28 . Facilitățile de investiții geografice, cum ar fi Facilitatea de investiții pentru vecinătate (NIF), Facilitatea de investiții pentru Asia Centrală (IFCA) și Facilitatea de investiții pentru Asia (AIF) au furnizat finanțare și asistență tehnică pentru infrastructură și conectivitate. Dacă se iau în considerare doar facilitățile de investiții pentru Asia și facilitățile de investiții pentru Asia Centrală, se constată că acestea au mobilizat peste 4,2 miliarde EUR sub formă de investiții între 2010 și jumătatea anului 2018 prin combinarea granturilor și a împrumuturilor 29 . Planul de investiții pentru Europa prezintă, de asemenea, oportunități concrete pentru investiții comune în Europa.

Pentru următorul cadru financiar multianual (2021-2027), Comisia a propus mai multe măsuri inovatoare care ar putea stimula investițiile publice și private în conectivitate. Propunerea Comisiei include, în special, un cadru de investiții pentru acțiuni externe, bazându-se pe actualul Fond european pentru dezvoltare durabilă 30 (care face parte din planul de investiții externe al UE și se aplică pentru Africa și țările din vecinătate), pentru a furniza finanțarea necesară pentru mobilizarea suplimentară de fonduri publice și de capital privat. Accentul principal va fi pus pe Africa și pe zona de vecinătate a UE, însă o parte din resursele sale va fi dedicată, de asemenea, altor zone geografice.

În plus, Comisia sprijină toate eforturile pentru a spori eficientizarea și operaționalitatea cadrului instituțional și operațional pentru investițiile externe ale UE, pentru a răspunde principalelor obstacole în calea investițiilor. O comunicare recentă a Comisiei 31 subliniază, cu privire la cooperarea internațională, necesitatea ca aceasta să se poată baza pe o combinație de surse de finanțare, în special prin atragerea mai multor investiții private, subliniind totodată necesitatea de a se valorifica la maximum instrumentele existente, începând cu Fondul european pentru dezvoltare durabilă. De asemenea, comunicarea invită principalele instituții financiare și de dezvoltare care sunt active în finanțarea dezvoltării să își consolideze cooperarea.

UE ar trebui să consolideze cooperarea cu instituțiile de finanțare publică și privată ale statelor membre, inclusiv cu fondurile suverane, și să depună eforturi în direcția unei concertări mai strânse a activităților cu aceste instituții. Pentru promovarea finanțării durabile, UE și instituțiile de creditare europene ar trebui să îmbunătățească, de asemenea, dialogul cu instituțiile de finanțare publică și privată din țările terțe, în conformitate cu Planul de acțiune pentru finanțarea creșterii economice durabile 34 . Planul de acțiune este un model pentru discuțiile din forurile internaționale, vizând o gestionare mai durabilă a sistemului financiar. Comisia încurajează cooperarea privind finanțarea durabilă și schimbul de cele mai bune practici dintre băncile europene, inclusiv băncile publice, precum și cu alte bănci din afara UE. De asemenea, Comisia va susține inițiativele în materie de responsabilitate socială ale mediului de afaceri în vederea punerii în aplicare a standardelor internaționale pentru finanțarea proiectelor în domeniul conectivității. UE va sprijini acțiunile din cadrul G7, G20 și OECD, în scopul alinierii practicilor în materie de creditare ale instituțiilor de finanțare publică la principiile conectivității durabile.

5.2.Parteneriatele internaționale în materie de finanțare

Instituțiile financiare internaționale (IFI) și Băncile de dezvoltare multilaterală (BDM) reprezintă o componentă centrală a arhitecturii globale pentru finanțarea conectivității. Atât Banca Europeană de Investiții (EIB), în calitate de bancă a UE și de partener de investiții, cât și Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare (EBRD), și-au extins creditarea, prevăzând noi căi de cooperare. FMI și Banca Mondială sunt parteneri importanți pentru cooperarea în domeniul sustenabilității datoriei și al conectivității. De asemenea, UE ar trebui să aprofundeze cooperarea cu Banca Asiatică de Dezvoltare (ADB) și cu Banca Asiatică de Investiții în Infrastructură (AIIB), asigurând în același timp că prioritățile UE sunt respectate pe deplin în cadrul acestor relații. Sprijinul băncilor de dezvoltare multilaterală este esențial pentru punerea în aplicare a „Foii de parcurs pentru infrastructura ca o clasă de active” propusă de G20, iar o adoptare pe scară mai largă a platformelor de gestionare a infrastructurilor ar contribui la îmbunătățirea executării proiectelor 35 . Ar trebui să urmărească, de asemenea, o coordonare intensificată a prezenței UE în cadrul BDM.

5.3.Condiții de concurență echitabile pentru întreprinderi

Condițiile prealabile esențiale pentru dezvoltarea întreprinderilor și pentru promovarea conectivității dintre UE și Asia sunt asigurarea unui regim concurențial echitabil privind accesul pe piață și investițiile străine directe, echitatea și transparența în domeniul achizițiilor publice, practici de piață nediscriminatorii, și o protecție echilibrată a drepturilor de proprietate intelectuală 36 . Prin urmare, este esențial să existe cadre solide privind stabilitatea macroeconomică și fiscală, politici și reforme sectoriale puternice, cadre fiscale și bugetare anuale și pe termen mediu ample, precum și sisteme solide de gestionare a finanțelor publice. UE va sprijini în continuare inițiativele care asigură condiții concurențiale echitabile pentru întreprinderi. O mai mare aderare la Acordul privind achizițiile publice (GPA) al OMC ar reprezenta un pas înainte concret. Adoptarea cu celeritate a propunerii Comisiei privind Instrumentul pentru achiziții publice internaționale 37 i-ar încuraja pe parteneri să adere și să fie mai proactivi în ceea ce privește angajamentele privind accesul pe piață. UE ar trebui să încurajeze în continuare utilizarea de către parteneri a criteriilor de calitate și a costurilor la nivelulciclului de viață în cadrul procedurilor de achiziții publice. Îndeplinirea condițiilor concurențiale echitabile va necesita, de asemenea, îmbunătățirea transparenței sistemelor de credite la export. Ar trebui să fie eliminate practicile discriminatorii. Grupul de lucru internațional privind creditele la export ar trebui să instituie norme disciplinare pentru a asigura condiții concurențiale echitabile între exportatorii din diferite țări.

UE intenționează să își intensifice eforturile privinddiplomația economică 38 în Asia. UE intenționează să sprijine platformele prin care sunt puse în legătură întreprinderile europene și cele asiatice, cu un accent pe IMM-uri, și are în vedere înființarea unui Grup de consultanță în afaceri pentru conectivitatea euroasiatică. UE ar trebui să promoveze în continuare Portalul european al proiectelor de investiții (viitorul InvestEU Portal), care le asigură tuturor investitorilor interesați vizibilitatea privind oportunitățile de afaceri în UE.

6.Concluzii

Prezenta comunicare comună oferă elementele de bază pentru o strategie a UE privind conectarea dintre Europa și Asia. Această strategie integrează principiile unei conectivități sustenabile, cuprinzătoare și bazate pe norme internaționale. Prin această abordare, UE va îmbunătăți calitatea cadrului de reglementare și condițiile concurențiale echitabile în materie de conectivitate, inspirându-se din piața sa internă. Aceasta va contribui la dezvoltarea rețelelor de transport, energetice și digitale, pe baza experienței UE din domeniul conectivității transfrontaliere. UE va urmări consolidarea parteneriatelor sale cu țările terțe, cu regiunile și cu organizațiile internaționale. UE va intensifica relațiile de cooperare în domeniile educației, cercetării, inovării, culturii, sportului și turismului, contribuind la promovarea diversității și la fluxul liber de idei. Pentru a sprijini diferitele politici și acțiuni, UE ar trebui să utilizeze toate pârghiile și instrumentele în cadrul său financiar pentru a mobiliza investițiile publice și private în conectivitatea durabilă. Un efort comun din partea UE și a statelor sale membre pentru a ameliora comunicarea, branding-ul si marketingul proiectelor și programelor din domeniul conectivității cu partenerii asiatici va juca, de asemenea, un rol crucial pentru succesul strategiei.

Prin urmare, Comisia invită Parlamentul European, Consiliul, Comitetul Economic și Social European, Comitetul Regiunilor, Banca Europeană de Investiții și factorii interesați să discute și să sprijine acțiunile prezentate în această comunicare comună.

(1)

A se vedea cifrele pe 2016, disponibile la adresa     http://trade.ec.europa.eu/doclib/docs/2011/january/tradoc_147207.pdf

(2)

Conectivitatea este definită în declarația președinției celei de a 13-a reuniuni ASEM a miniștrilor de externe de la Nay Pyi Taw, Myanmar, care a avut loc în perioada 20-21 noiembrie.

(3)

Banca Asiatică de Dezvoltare, Satisfacerea nevoilor în domeniul infrastructurii din Asia, 2017

(4)

Importanța conectivității pentru prosperitate este recunoscută în cele zece priorități ale Comisiei Europene, în strategia globală a politicii externe și de securitate a UE și în Consensului european privind dezvoltarea.

(5)

Comunicarea „Un buget modern pentru o Uniune care protejează, capacitează și apără – Cadrul financiar multianual pentru perioada 2021-2027”, COM(2018) 321.

(6)

Comunicarea „Alianțele Africa-Europa pentru investiții durabile și crearea de locuri de muncă”, COM(2018) 643, și Comunicarea „Către o arhitectură financiară mai eficientă pentru investiții în afara Uniunii Europene”, COM(2018) 644.

(7)

Obligația de a se efectua evaluări ale impactului asupra mediului pentru proiectele de infrastructură a fost introdusă pentru prima dată în legislația UE în 1985. Ar trebui să se aplice principiul precauției, principiul acțiunii preventive, principiul conform căruia daunele aduse mediului ar trebui remediate la sursă și principiul „poluatorul plătește”. A se vedea Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, articolul 174 alineatul (2).

(8)

Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unui cadru pentru examinarea investițiilor străine directe în Uniunea Europeană [COM(2017) 487].

(9)

Negocierile cu Armenia au fost finalizate și sunt în desfășurare cele cu ASEAN, Azerbaidjan, Turcia și Qatar. Comisia a parafat un acord cu Ucraina privind spațiul aerian comun și un acord bilateral în domeniul siguranței aviației cu China și negociază un astfel de acord cu Japonia.

(10)

Acorduri OACI

(11)

Comunicarea „Obiective strategice și recomandări pentru politica UE în domeniul transportului maritim până în 2018”, [COM(2009) 8].

(12)

Convenția Organizației Națiunilor Unite privind contractele pentru transporturile internaționale de marfă efectuate în întregime sau parțial pe mare (2008).

(13)

Conexiunile feroviare nord-sud leagă Marea Mediterană, Marea Neagră și zona Golfului de Marea Nordului, Marea Baltică și Arctica.

(14)

Conexiunile feroviare est-vest leagă UE de China și Asia Centrală.

(15)

Organizația Interguvernamentală pentru Transporturile Internaționale Feroviare (OTIF) și Organizația pentru Cooperare a Căilor Ferate.

(16)

A se vedea Comunicarea „Un buget modern pentru o Uniune care protejează, capacitează și apără”, COM(2018) 321, în care Comisia a propus să se promoveze conectivitatea digitală cu Asia și alte țări prin intermediul Mecanismului pentru interconectarea Europei pentru perioada 2021-2027.

(17)

A se vedea documentul de lucru al serviciilor Comisiei „Digital4Development: integrarea tehnologiilor și a serviciilor digitale în politica de dezvoltare a UE”, SWD (2017) 157.

(18)

A se vedea documentul de lucru comun al serviciilor Comisiei SWD (2017) 436, „Un exercițiu de inventariere privind conectivitatea dintre Europa și Asia – Principalele constatări” cu privire la diferitele inițiative desfășurate de partenerii UE în materie de conectivitate.

(19)

Comunicarea „O perspectiva credibilă de aderare pentru Balcanii de Vest și un angajament sporit al UE față de această regiune”,

COM(2018) 65.

(20)

Declarația de la Sofia (mai 2018), disponibilă la adresa: http://www.consilium.europa.eu/media/34776/sofia-declaration_en.pdf.

(21)

Inclusiv ASEM, ASEAN, Inițiativa Golful Bengal pentru cooperare economică și tehnică multisectoriale, Programul regional de cooperare economică din Asia Centrală, Asociația de cooperare regională pentru Africa de Sud, Cooperarea economică subregională din Asia de Sud și Organizația pentru Cooperare de la Shanghai (OCS).

(22)

 Dacă va fi relevant, UE ar putea să aibă contacte la nivel tehnic cu Uniunea Economică Eurasiatică și statele membre ale acesteia, în scopul de a realiza o convergență mai mare între regulamentele și standardele tehnice ale acestora și cele internaționale.

(23)

Comunicarea comună intitulată „Guvernanța internațională a oceanelor”, JOIN (2016) 49.

(24)

Inclusiv Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, UNECE (Comisia Economică pentru Europa a Organizației Națiunilor Unite) și Comitetul acesteia pentru transporturi terestre, precum și OTIF și OSJD în sectorul transportului feroviarși Agenția Internațională pentru Energie și Agenția Internațională pentru Energii Regenerabile în sectorul energiei. Alte organizații-cheie cu un mandat global ar include IMO, ICAO, ITU și ILO pentru drepturi sociale.

(25)

Inclusiv, dar fără a se limita la, Convenția UNECE privind accesul la informație, participarea publicului la luarea deciziilor și accesul la justiție în probleme de mediu și Convenția de la Espoo a UNECE privind evaluarea impactului de mediu și protocolul la aceasta privind evaluările strategice de mediu.

(26)

Comisia Electrotehnică Internațională, Organizația Internațională pentru Standardizare și Uniunea Internațională a Telcomunicațiilor, Comitetul European pentru Standardizare, Comitetul european pentru standardizare electrotehnică și Institutul European de Standardizare în Telecomunicații.

(27)

Inderst George (2018), „Investiții în infrastructură, finanțare privată și investitori instituționali: Asia, dintr-o perspectivă globală”, Institutul bancar asiatic pentru dezvoltare.

(28)

Între 2014 și jumătatea anului 2018, Facilitatea de investiții pentru Balcanii de Vest a mobilizat în jur de 2,4 miliarde EUR sub formă de investiții în conectivitate, în timp ce Facilitatea de investiții pentru vecinătate a mobilizat în jur de 2,9 miliarde EUR sub formă de investiții în conectivitate în țările partenere din Est.

(29)

De exemplu, BEI contribuie cu 70 de milioane EUR la proiectul privind transportul și comerțul cu energie electrică pentru Asia Centrală și Asia de Sud (CASA-1000), care permite transportul de energie electrică dintre Kârgâzstan, Tadjikistan, Afganistan și Pakistan.

(30)

Regulamentul (UE) 2017/1601 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 septembrie 2017 de instituire a Fondului european pentru dezvoltare durabilă (FEDD), a Garanției FEDD și a Fondului de garantare FEDD.

(31)

Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu și Banca Europeană de Investiții. Către o structură financiară mai eficientă în materie de investiții în afara Uniunii Europene, COM(2018) 644.

(32)

Comunicarea „Un buget modern pentru o Uniune care protejează, capacitează și apără – Cadrul financiar multianual pentru perioada 2021-2027”, COM(2018) 321. Comunicarea Comisiei „Către o arhitectură financiară mai eficientă pentru investiții în afara Uniunii Europene”, COM(2018) 644, stabilește arhitectura propusă în domeniul investițiilor externe.

(33)

A se vedea comunicarea menționată anterior, la nota de subsol 30.

(34)

Comunicarea privind un „Plan de acțiune: finanțarea creșterii durabile”,COM(2018) 97.

(35)

De exemplu, în ceea ce privește platforma de gestionare SOURCE, a se vedea site-ul internet al Fundației pentru o Infrastructură Durabilă, https://public.sif-source.org/.

(36)

Raportul Comisiei către Parlamentul European și Consiliu privind barierele în calea comerțului și a investițiilor, 1 ianuarie 2016 - 31 decembrie 2016.

(37)

Propunerea Comisiei Europene de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind accesul bunurilor și al serviciilor din țări terțe pe piața internă a achizițiilor publice a Uniunii și procedurile de sprijinire a negocierilor referitoare la accesul bunurilor și al serviciilor din Uniune pe piețele achizițiilor publice din țări terțe, COM (2016) 34. În prezent, propunerea este examinată de Parlamentul European și de Consiliu.

(38)

Documentul de reflecție privind valorificarea oportunităților oferite de globalizare al Comisiei, COM(2017) 240.