—

având în vedere Protocolul de integrare a acquis-ului Schengen în cadrul Uniunii Europene (11997D/PRO/02),

—

având în vedere articolul 4 alineatul (2) din Actul de aderare din 2005,

—

având în vedere proiectele de decizii ale Consiliului din 29 septembrie 2010 (14142/2010) și 8 iulie 2011 (14142/1/2010) privind aplicarea integrală a dispozițiilor acquis-ului Schengen în Republica Bulgaria și în România,

—

având în vedere proiectul de decizie a Consiliului din 7 decembrie 2011 (14302/3/11) privind cadrul pentru aplicarea integrală a dispozițiilor acquis-ului Schengen în Republica Bulgaria și în România,

—

având în vedere rezoluția sa legislativă din 8 iunie 2011 referitoare la proiectul de decizie a Consiliului privind aplicarea integrală a dispozițiilor acquis-ului Schengen în Republica Bulgaria și în România (1),

—

având în vedere concluziile Consiliului Justiție și Afaceri Interne din 9 și 10 iunie 2011, 22 și 23 septembrie 2011, 25 și 26 octombrie 2012, 7 și 9 martie 2013, și 5 și 6 decembrie 2013,

—

având în vedere rezoluția sa din 13 octombrie 2011 referitoare la aderarea Bulgariei și a României la spațiul Schengen (2),

—

având în vedere cel de al optulea raport bianual al Comisiei privind funcționarea spațiului Schengen din 15 decembrie 2015 (COM(2015)0675),

—

având în vedere rezoluția sa din 30 mai 2018 referitoare la Raportul anual privind funcționarea zonei Schengen (3),

—

având în vedere Decizia (UE) 2017/1908 a Consiliului din 12 octombrie 2017 privind punerea în aplicare a anumitor dispoziții ale acquis-ului Schengen referitoare la Sistemul de informații privind vizele în Republica Bulgaria și în România (4),

—

având în vedere proiectul de decizie a Consiliului din 18 aprilie 2018 privind punerea în aplicare a dispozițiilor rămase ale acquis-ului Schengen referitoare la Sistemul de informații Schengen în Republica Bulgaria și în România (15820/1/2017),

—

având în vedere rezoluția sa legislativă din 13 iunie 2018 referitoare la proiectul de decizie a Consiliului privind punerea în aplicare a dispozițiilor rămase ale acquis-ului Schengen referitoare la Sistemul de informații Schengen în Republica Bulgaria și în România (5),

—

având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

—

având în vedere raportul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (A8-0365/2018),

A.

întrucât Bulgaria și România au adoptat acquis-ul Schengen în momentul aderării lor la Uniunea Europeană în 2007; întrucât în 2008 Bulgaria a declarat că este pregătită pentru începerea evaluărilor efectuate de Grupul de lucru pentru evaluarea Schengen (SCH-EVAL), compus din experți din statele membre ale zonei Schengen; întrucât, în 2007 și 2008, România a declarat că este gata pentru începerea evaluărilor efectuate de SCH-EVAL;

B.

întrucât finalizarea procesului de evaluare Schengen pentru Bulgaria și România și gradul de pregătire a celor două țări pentru a pune în aplicare toate dispozițiile acquis-ului Schengen au fost confirmate de experții SCH-EVAL și de către Consiliu în concluziile sale din 9 și 10 iunie 2011; întrucât, în proiectul său de decizie din 8 iulie 2011, Consiliul a verificat dacă condițiile necesare pentru aplicarea acquis-ului Schengen au fost îndeplinite în toate domeniile, și anume protecția datelor, frontierele aeriene, frontierele terestre, cooperarea polițienească, Sistemul de Informații Schengen, frontierele maritime și vizele; întrucât, pe lângă provocarea reprezentată de gestionarea frontierelor externe ale Uniunii Europene, finalizarea procesului de evaluare Schengen a determinat ambele țări să își restructureze în mod fundamental sistemele de supraveghere a frontierelor și să investească în întărirea capacităților de aplicare a legii; întrucât, potrivit Actului de aderare din 2005, finalizarea cu succes a procedurilor de evaluare Schengen este singura condiție prealabilă pentru aplicarea deplină a acquis-ului Schengen, inclusiv eliminarea controalelor la frontierele interne terestre, maritime și aeriene; întrucât nivelul de pregătire al Bulgariei și al României de a aplica integral acquis-ul Schengen a fost recunoscut de către șefii de stat și de guvern în cadrul Consiliului de nenumărate ori, precum și de către Comisie și Parlament, cel mai recent în comunicarea Comisiei din 27 septembrie 2017 și în rezoluția Parlamentului din 30 mai 2018;

C.

întrucât, în proiectul său de decizie din 29 septembrie 2010, Consiliul a propus aplicarea deplină a acquis-ului Schengen în Bulgaria și România și eliminarea controalelor la frontierele interne terestre, maritime și aeriene; întrucât, în rezoluția sa legislativă din 8 iunie 2011, Parlamentul a aprobat această decizie și a solicitat Consiliului să îl consulte din nou în cazul în care intenționa să o modifice în mod substanțial;

D.

întrucât, în septembrie 2011, Președinția Consiliului a prezentat o propunere pentru punerea în aplicare parțială a dispozițiilor acquis-ului Schengen în Bulgaria și în România, și anume eliminarea controalelor numai la frontierele interne maritime și aeriene, luând în considerare adoptarea unei decizii separate, într-o etapă ulterioară, cu privire la frontierele terestre;

E.

întrucât, în concluziile sale, Consiliul Justiție și Afaceri Interne a confirmat în mai multe rânduri angajamentul său de a-și întemeia viitoarele decizii privind eliminarea controalelor la frontierele interne pentru Bulgaria și România pe o abordare în două etape; întrucât adoptarea acestei decizii de către Consiliul Justiție și Afaceri Interne a fost amânată în mod repetat;

F.

întrucât, în conformitate cu decizia Consiliului din 12 octombrie 2017, Bulgaria și România au beneficiat de acces pasiv la Sistemul de informații privind vizele; întrucât, în proiectul său de decizie din 18 aprilie 2018, Consiliul a propus aplicarea integrală a dispozițiilor rămase ale acquis-ului Schengen referitoare la Sistemul de informații Schengen în ambele state membre;

G.

întrucât nici Actul de aderare din 2005 și nici mecanismele de evaluare Schengen nu prevăd stabilirea unor calendare diferite pentru eliminarea controalelor la frontierele interne terestre, maritime și aeriene; întrucât toate extinderile anterioare ale spațiului Schengen au fost statuate printr-un act juridic unic;

H.

întrucât spațiul Schengen este un mecanism unic și una dintre cele mai mari realizări ale Uniunii Europene, permițând libera circulație a persoanelor în spațiul Schengen fără controale la frontierele interne; întrucât acest lucru a fost posibil printr-o serie de măsuri de compensare, cum ar fi crearea Sistemului de Informații Schengen (pentru întărirea schimbului de informații), precum și prin crearea unui mecanism de evaluare pentru a verifica aplicarea acquis-ului Schengen de către statele membre și a consolida încrederea reciprocă în funcționarea zonei Schengen;

I.

întrucât menținerea controalelor la frontierele interne ale Uniunii și reintroducerea acestor controale în spațiul Schengen are un impact puternic asupra vieții cetățenilor europeni și a tuturor celor care beneficiază de principiul liberei circulații în interiorul UE și subminează în mod grav încrederea acestora în instituțiile europene și în integrarea europeană; întrucât aceasta implică costuri operaționale și de investiții directe pentru lucrătorii transfrontalieri, pentru turiști, pentru transportatorii rutieri de marfă și administrațiile publice, cu efecte catastrofale asupra economiilor statelor membre și funcționării pieței interne a UE; întrucât menținerea controalelor la frontierele interne pentru Bulgaria și România are un impact negativ asupra exporturilor și importurilor din și către statele membre, precum și asupra operațiunilor de transport din și către unele dintre cele mai mari parcuri civile și porturi de marfă din sudul Europei, ceea ce înseamnă profituri pierdute și cheltuieli sporite; întrucât costurile estimate asociate cu reintroducerea controalelor la frontiere în Uniunea Europeană variază între 0,05 miliarde EUR și 20 de miliarde EUR costuri unice și 2 miliarde EUR cheltuieli anuale de funcționare (6);

J.

întrucât menținerea controalelor la frontierele interne ale Uniunii și reintroducerea acestora în spațiul Schengen pare a fi legată de o percepere a amenințărilor la adresa ordinii publice și a securității interne, mai degrabă decât de o dovadă solidă a existenței reale a unei amenințări grave; întrucât eliminarea controalelor la frontierele interne ca urmare a aplicării depline a acquis-ului Schengen în statele membre care deja au aderat nu a condus la rate mai ridicate ale criminalității; întrucât extinderea spațiului Schengen din 2007 este asociată cu rate mai scăzute ale criminalității atât în statele membre care au aderat de curând la spațiul Schengen, cât și în statele membre Schengen existente și nu a amplificat percepția de nesiguranță în rândul cetățenilor UE (7);

1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

10.

11.

12.