EUR-Lex Access to European Union law

Back to EUR-Lex homepage

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 52018IP0377

Rezoluția Parlamentului European din 4 octombrie 2018 referitoare la detenția arbitrară în masă a uigurilor și kazahilor în regiunea autonomă uigură Xinjiang (2018/2863(RSP))

JO C 11, 13.1.2020, p. 25–27 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

13.1.2020   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 11/25


P8_TA(2018)0377

Detenția arbitrară în masă a uigurilor și kazahilor în regiunea autonomă uigură Xinjiang

Rezoluția Parlamentului European din 4 octombrie 2018 referitoare la detenția arbitrară în masă a uigurilor și kazahilor în regiunea autonomă uigură Xinjiang (2018/2863(RSP))

(2020/C 011/07)

Parlamentul European,

având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la situația din China, în special cea din 26 noiembrie 2009 referitoare la China: drepturile minorităților și aplicarea pedepsei cu moartea (1), cea din 10 martie 2011 referitoare la situația și patrimoniul cultural din Kashgar (regiunea autonomă uigură Xinjiang din China) (2), cea din 6 iulie 2017 referitoare la cazurile laureaților Premiului Nobel Liu Xiaobo și Lee Ming-che (3), cea din 15 decembrie 2016 referitoare la Academia budistă tibetană din Larung Gar și la Ilham Tohti (4) și cea din 12 septembrie 2018 referitoare la stadiul actual al relațiilor UE-China (5);

având în vedere articolul 36 din Constituția Republicii Populare Chineze, care garantează tuturor cetățenilor dreptul la libertatea religioasă, precum și articolul 4, care consacră drepturile naționalităților minoritare,

având în vedere Parteneriatul strategic UE-China, lansat în 2003, și Comunicarea comună din 22 iunie 2016 a Comisiei și a SEAE către Parlamentul European și Consiliu, intitulată „Elemente ale unei noi strategii a UE privind China”(JOIN(2016)0030),

având în vedere cea de-a 36-a rundă a dialogului UE-China privind drepturile omului, care a avut loc la Beijing în perioada 9-10 iulie 2018,

având în vedere observațiile din cadrul discursului dnei Michelle Bachelet, înaltul comisar al ONU pentru drepturile omului, cu ocazia celei de-a 39-a sesiuni a Consiliului ONU pentru Drepturile Omului din 10 septembrie 2018, în care și-a exprimat profunda îngrijorare cu privire la „taberele de reeducare”și a solicitat guvernului chinez să permită accesul investigatorilor independenți,

având în vedere recenta scrisoare de opinie generală transmisă guvernului chinez în mai 2018 de către Grupul de lucru pentru disparițiile forțate sau involuntare (WGEID), în care era exprimată îngrijorarea cu privire la deteriorarea continuă a situației și la creșterea numărului de uiguri aflați în detenție arbitrară,

având în vedere Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice din 16 decembrie 1966,

având în vedere Declarația universală a drepturilor omului din 1948,

având în vedere articolul 135 alineatul (5) și articolul 123 alineatul (4) din Regulamentul său de procedură,

A.

întrucât promovarea și respectarea drepturilor universale ale omului, a democrației și a statului de drept ar trebui să rămână în centrul relației pe termen lung între UE și China, în concordanță cu angajamentul UE de a susține aceste valori în acțiunea sa externă și cu interesul exprimat de China de a adera la aceste valori în propria dezvoltare și în cooperarea internațională;

B.

întrucât de când președintele Xi Jinping a preluat puterea, situația drepturilor omului în China s-a deteriorat și mai mult, guvernul intensificându-și ostilitatea față de opoziția pașnică, libertatea de exprimare, libertatea religioasă și statul de drept;

C.

întrucât situația din Xinjiang, în care locuiesc aproximativ 11 milioane de uiguri și etnici kazahi, s-a deteriorat rapid în ultimii ani, deoarece controlul absolut al regiunii Xinjiang a devenit o prioritate majoră, iar atacurile teroriste periodice comise de uiguri în Xinjiang sau care se presupune că au legătură cu Xinjiang, reprezintă o provocare suplimentară;

D.

întrucât Comitetul ONU pentru eliminarea discriminării rasiale a citat estimări conform cărora este posibil ca „între zeci de mii și un milion de uiguri”să se afle în detenție în regiunea autonomă uigură Xinjiang (XUAR), fără a fi puși sub acuzare sau judecați, sub pretextul combaterii terorismului și a extremismului religios; întrucât aceasta ar fi cea mai mare încarcerare în masă a membrilor unei minorități etnice din lume în prezent;

E.

întrucât Comisia executivă privind China din cadrul Congresului SUA a afirmat, de asemenea, că există informații solide conform cărora uigurii, kazahii și alte minorități etnice mai ales musulmane din XUAR au fost victime ale detenției arbitrare, torturii, restricțiilor flagrante culturale și asupra practicilor religioase și ale unui sistem digital de supraveghere atât de invaziv încât fiecare aspect al vieții de zi cu zi este monitorizat - prin camere pentru recunoașterea facială, scanări ale telefoanelor mobile, colectarea ADN-ului și o prezență masivă și intruzivă a poliției;

F.

întrucât se relatează că persoanele aflate în detenție sunt ținute în condiții precare, sunt supuse îndoctrinării politice, participând inclusiv la cursuri obligatorii de patriotism și sunt obligate să își renege identitatea etnică și religioasă; întrucât au fost raportate recent cazuri de decese în arest, inclusiv sinucideri;

G.

întrucât, conform relatărilor, mii de copii au fost separați de părinții lor reținuți în mod arbitrar în centre de detenție și sunt ținuți în orfelinate supraaglomerate, chiar dacă numai unul dintre părinți se află într-un centru de detenție;

H.

întrucât în cadrul audierii ONU din 13 august 2018 de la Geneva, delegația chineză a negat acuzațiile formulate de experți ai ONU conform cărora etnici uiguri musulmani ar fi fost plasați în detenție în tabere de „reeducare”în vestul regiunii Xinjiang; întrucât există dovezi substanțiale cu privire la construirea și modernizarea acestor centre;

I.

întrucât asupra mai multor jurnaliști străini au fost făcute presiuni pentru a se abține de la raportarea unor aspecte sensibile precum drepturile omului în cazul uigurilor și utilizarea centrelor de detenție, inclusiv, în unele cazuri, prin refuzul reînnoirii acreditărilor de presă;

J.

întrucât nicăieri în lume populația nu este monitorizată atât de strict ca în XUAR; întrucât guvernul provinciei a recrutat zeci de mii de persoane suplimentare în forțele de securitate;

K.

întrucât datele sunt colectate cu ajutorul unei „platforme integrate pentru operațiuni comune”care stochează și alte date privind populația, inclusiv obiceiuri de consum, activitatea bancară, starea de sănătate și profilul ADN al fiecărui locuitor din XUAR; întrucât musulmanii din regiune sunt obligați să aibă o aplicație de tip „spyware”pe telefoanele lor mobile, iar neinstalarea acesteia reprezintă o infracțiune;

L.

întrucât mărturii directe și cercetări academice credibile indică faptul că sunt vizați în mod intenționat uigurii care au legături cu persoane din străinătate și cei cu convingeri religioase;

M.

întrucât asupra uigurilor din străinătate s-au făcut presiuni să se întoarcă în China, adesea cu sprijinul statelor gazdă; întrucât ambasade ale Chinei din străinătate au refuzat să reînnoiască numeroase pașapoarte ale uigurilor, ceea ce a dus la insecuritate în ceea ce privește serviciul și studiile;

N.

întrucât solicitări din partea WGEID și a înaltului comisar al ONU pentru drepturile omului, precum și a altor mandate pentru proceduri ale ONU de a trimite investigatori independenți în Xinjiang au fost refuzate cu regularitate de către guvernul chinez;

O.

întrucât profesorul de economie uigur Ilham Tohti a fost condamnat la închisoare pe viață la 23 septembrie 2014, fiind acuzat de separatism, după ce fusese arestat în luna ianuarie a aceluiași an; întrucât șapte dintre foștii săi studenți au fost de asemenea arestați și condamnați la închisoare între trei și opt ani pentru presupusa colaborare cu dl Tohti; întrucât Ilham Tohti a respins întotdeauna separatismul și violența și a urmărit o reconciliere bazată pe respectarea culturii uigure,

1.

este profund îngrijorat cu privire la regimul din ce în ce mai represiv impus diferitelor minorități, în special uigurilor și kazahilor, fiind introduse restricții suplimentare în ceea ce privește garanțiile constituționale pentru drepturile lor la libertatea de exprimare culturală și de religie, libertatea de exprimare și de întrunire pașnică și asociere; solicită autorităților să respecte aceste libertăți fundamentale;

2.

solicită guvernului chinez să pună imediat capăt detenției arbitrare în masă a membrilor minorităților uigure și kazahe, să închidă toate taberele și centrele de detenție și să elibereze imediat și necondiționat persoanele reținute; este profund îngrijorat de numeroasele acuzații privind condițiile precare, tortura și decesele din aceste centre; le reamintește autorităților chineze că centrele de reeducare nu au niciun temei juridic;

3.

este alarmat de relatările privind moartea în centrele de detenție a lui Muhammad Salih Hajim, Abdulnehed Mehsum, Ayhan Memet și a altora, toți fiind persoane în vârstă de etnie uigură, cadre universitare și lideri ai comunității;

4.

își exprimă profunda îngrijorare cu privire la punerea în aplicare de către stat a măsurilor de asigurare a unei „supravegheri cuprinzătoare”a regiunii prin instalarea sistemului electronic de supraveghere „Skynet”al Chinei în marile zone urbane, instalarea de dispozitive de urmărire GPS pe autovehicule, utilizarea cititoarelor de recunoaștere facială la punctele de trecere, în gări și în stațiile de alimentare cu combustibil și activitățile de recoltare a sângelui de către poliția din Xinjiang pentru extinderea în continuare a bazei de date ADN a Chinei;

5.

subliniază că controlul guvernamental și colectarea obligatorie în masă a datelor cetățenilor vizează și afectează în primul rând populația uigură și kazahă și alte minorități etnice, încălcând prevederile de interzicere a discriminării în temeiul dreptului internațional;

6.

îndeamnă guvernul chinez să comunice familiilor în cauză detaliile complete ale persoanelor care au dispărut forțat din Xinjiang, inclusiv numele, locul în care se află și starea lor actuală;

7.

este profund îngrijorat de Legea de combatere a terorismului (2015) din China și de Regulamentul privind eliminarea extremismului, care oferă o definiție prea largă a ceea ce constituie un act terorist; invită, prin urmare, China să facă o distincție clară între opoziția pașnică și extremismul violent;

8.

își reiterează apelul către guvernul chinez de a îi elibera imediat și necondiționat pe savantul uigur Ilham Tohti și pe toți ceilalți aflați în detenție numai pentru că și-au exercitat în mod pașnic libertatea de exprimare și, în așteptarea eliberării lor, invită China să se asigure că aceștia au acces regulat și nerestricționat la familiile lor și la avocații aleși de ei; solicită, de asemenea, eliberarea lui Eli Mamut, Hailaite Niyazi, Memetjan Abdulla, Abduhelil Zunun și Abdukerim Abduweli, astfel cum a solicitat UE în cadrul celei de-a 36-a runde a dialogului UE-China privind drepturile omului, care a avut loc la Beijing în perioada 9-10 iulie 2018;

9.

îndeamnă Vicepreședinta Comisiei/Înalta Reprezentantă a Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (VP/ÎR), Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) și statele membre să monitorizeze intens evoluția situației drepturilor omului din Xinjiang, inclusiv represiunea din partea guvernului împotriva uigurilor, kazahilor și altor minorități etnice, și să transmită un mesaj puternic la cel mai înalt nivel al guvernului chinez, solicitând încetarea încălcărilor groaznice ale drepturilor omului;

10.

solicită autorităților chineze să permită accesul liber și neîngrădit al jurnaliștilor și al observatorilor internaționali în provincia Xinjiang;

11.

reamintește că este important ca UE și statele membre să aducă în discuție, în cadrul convorbirilor cu autoritățile chineze, problema încălcării drepturilor omului în Xinjiang, inclusiv la nivel de conducere, în conformitate cu angajamentul UE de a proiecta o voce puternică, clară și unitară în abordarea sa privind această țară, inclusiv în cadrul dialogului anual privind drepturile omului și al viitorului summit euro-asiatic;

12.

își exprimă profunda îngrijorare cu privire la relatările legate de hărțuirea uigurilor în străinătate de către autoritățile chineze cu scopul de a-i obliga să acționeze ca informatori împotriva altor uiguri, să revină în Xinjiang sau să păstreze tăcerea în legătură cu situația de acolo, uneori prin reținerea membrilor familiilor lor;

13.

salută decizia Germaniei și a Suediei de a suspenda returnarea tuturor etnicilor uiguri, kazahi sau a altor musulmani de origine turcică în China, având în vedere riscul de detenție arbitrară, tortură sau alte rele tratamente cu care s-ar confrunta în această țară și invită toate celelalte state membre să le urmeze exemplul și să accelereze procedurile legate de cererile de azil depuse de musulmanii de origine turcică expuși riscului de a fi returnați forțat în China; de asemenea, solicită statelor membre ale UE să invoce legislația internă, după caz, pentru a investiga cazurile de intimidare de către guvernul chinez a comunităților musulmane de origine turcică din diaspora din Europa;

14.

îi reamintește Chinei obligațiile sale privind drepturile omului ca urmare a semnării unei game largi de tratate internaționale în domeniul drepturilor omului și reamintește, prin urmare, că se așteaptă ca China să respecte aceste angajamente;

15.

încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Vicepreședintei Comisiei/Înaltei Reprezentante a Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Consiliului, Comisiei, guvernelor și parlamentelor statelor membre, precum și guvernului și parlamentului Republicii Populare Chineze.

(1)  JO C 285 E, 21.10.2010, p. 80.

(2)  JO C 199 E, 7.7.2012, p. 185.

(3)  JO C 334, 19.9.2018, p. 137.

(4)  JO C 238, 6.7.2018, p. 108.

(5)  Texte adoptate, P8_TA(2018)0343.


Top