52018IP0373

Language
- My EUR-Lex
- Sign in
- Register
- My recent searches (0)

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Search tips

Need more search options? Use the Advanced search

EUROPA
EUR-Lex home
EUR-Lex - 52018IP0373 - EN

Document 52018IP0373

Help

Rezoluția Parlamentului European din 3 octombrie 2018 referitoare la tehnologiile registrelor distribuite și tehnologiile blockchain: consolidarea încrederii prin eliminarea intermedierii (2017/2772(RSP))

JO C 11, 13.1.2020, p. 7–14 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

HTML

PDF

Official Journal

13.1.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 11/7

P8_TA(2018)0373

Tehnologiile registrelor distribuite și tehnologiile blockchain: consolidarea încrederii prin eliminarea intermedierii

(2020/C 011/03)

Parlamentul European,

—	având în vedere întrebarea adresată Comisiei privind tehnologiile registrelor distribuite și tehnologiile blockchain: consolidarea încrederii prin eliminarea intermedierii (O-000092/2018 – B8-0405/2018),

—	având în vedere propunerea de rezoluție a Comisiei pentru industrie, cercetare și energie,

—	având în vedere Rezoluția sa din 26 mai 2016 referitoare la monedele virtuale (1),

—	având în vedere Rezoluția sa din 28 aprilie 2017 referitoare la tehnologia financiară: influența tehnologiei asupra viitorului sectorului financiar (2),

—	având în vedere Rezoluția sa din 6 februarie 2018 referitoare la „Geoblocarea și alte forme de discriminare bazate pe cetățenia sau naționalitatea, domiciliul sau sediul clienților pe piața internă” (3),

—	având în vedere Regulamentul general privind protecția datelor (Regulamentul (UE) 2016/679),

—	având în vedere propunerea de regulament privind prelungirea duratei Fondului european pentru investiții strategice (COM(2016)0597 – C8-0375/2016 – 2016/0276(COD)),

—	având în vedere Rezoluția sa din 11 octombrie 2017 referitoare la poziția Consiliului privind proiectul de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2018 (11815/2017 – C8-0313/2017 – 2017/2044(BUD)) (4),

—

având în vedere inițiativele Comisiei de studiere a tehnologiilor registrelor distribuite (DLT), printre altele, „Blockchain4EU”: „Blockchain for Industrial Transformations”(Tehnologiile blockchain în sprijinul transformărilor industriale), „EU Blockchain and Observatory Forum”(Observatorul și forumul UE privind tehnologiile blockchain), „Blockchains for Social Good”(Tehnologiile blockchain în sprijinul bunăstării sociale) și „Study on the Opportunity and Feasibility of an EU Blockchain Infrastructure”(Studiu privind oportunitatea și fezabilitatea unei infrastructuri a UE pentru tehnologiile blockchain),

—	având în vedere articolul 128 alineatul (5) și articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

întrucât tehnologiile registrelor distribuite (DLT) și tehnologiile blockchain pot constitui un instrument care promovează responsabilizarea cetățenilor, oferindu-le posibilitatea de a-și controla propriile date și de a decide ce date să partajeze în registre, precum și capacitatea de a alege cine altcineva mai poate vedea aceste date;

întrucât DLT este o tehnologie de uz general, care poate îmbunătăți eficiența costurilor tranzacțiilor prin eliminarea intermediarilor și a costurilor de intermediere, precum și prin creșterea transparenței tranzacțiilor, remodelând totodată lanțurile de valori și îmbunătățind eficiența organizațională printr-o descentralizare de încredere;

C.	întrucât DLT poate introduce, prin mecanismele necesare de criptare și control, o paradigmă bazată pe tehnologia informației care poate democratiza datele și îmbunătăți încrederea și transparența, oferind o modalitate sigură și eficientă de executare a tranzacțiilor;

D.	întrucât DLT promovează adoptarea unui pseudonim de către utilizatori (pseudonimizarea), însă nu anonimizarea acestora;

întrucât DLT este o tehnologie evolutivă care necesită un cadru favorabil inovării, favorizant și încurajator, care asigură securitate juridică și respectă principiul neutralității tehnologiei și, în același timp, promovează protecția consumatorilor, a investitorilor și a mediului, sporind valoarea socială a tehnologiei, reducând decalajul digital și îmbunătățind competențele digitale ale cetățenilor;

F.	întrucât DLT poate oferi un cadru de transparență, poate reduce corupția, poate identifica evaziunea fiscală, poate permite urmărirea plăților ilicite, poate facilita politicile împotriva spălării banilor și poate identifica deturnarea de active;

G.	întrucât DLT facilitează asigurarea integrității datelor, iar abilitatea de a oferi o pistă de control prin care se pot detecta ingerințele ilicite permite noi modele de administrație publică și contribuie la îmbunătățirea siguranței;

H.	întrucât abordarea în materie de reglementare în ceea ce privește DLT ar trebui să fie favorabilă inovării și bazată pe principiul neutralității tehnologiei, permițând totodată crearea unor ecosisteme favorabile inovării și a unor centre de inovare;

I.	întrucât tehnologia blockchain este doar una dintre diferitele tipuri de DLT; întrucât unele soluții DLT stochează toate tranzacțiile individuale în blocuri care sunt legate unul de celălalt în ordine cronologică, pentru a crea un lanț care garantează securitatea și integritatea datelor;

J.	întrucât atacurile cibernetice sunt considerate ca având un impact mai redus asupra unor asemenea lanțuri, având în vedere că trebuie să vizeze cu succes un număr ridicat de copii și nu doar o versiune centralizată;

K.	întrucât DLT poate îmbunătăți în mod semnificativ sectoarele-cheie ale economiei, precum și calitatea serviciilor publice, punând la dispoziția consumatorilor și a cetățenilor un nivel ridicat de experiență tranzacțională și reducând costurile pe care le suportă aceștia;

L.	întrucât întrebările și îngrijorările legate de aplicarea reglementărilor și normelor orizontale, în chestiuni precum protecția datelor sau impozitarea, pot inhiba dezvoltarea potențială a DLT în UE;

M.	întrucât aplicațiile DLT au potențialul de a deveni rapid sistemice, similar modului în care inovațiile digitale au schimbat fundamental serviciile în alte sectoare, precum telecomunicațiile;

N.	întrucât riscurile și problemele tehnologiei nu sunt încă pe deplin cunoscute;

DLT, descentralizare și aplicații

subliniază că DLT reduce costurile de intermediere într-un mediu de încredere între părțile participante la tranzacții și permite schimbul de valori inter pares, care poate capacita cetățenii, destructura modelele existente, îmbunătăți serviciile și reduce costurile din cadrul lanțurilor valorice într-o gamă largă de sectoare-cheie;

subliniază impactul profund pe care aplicațiile bazate pe DLT ar putea să-l aibă asupra structurii guvernanței publice și a rolului instituțiilor și solicită Comisiei să efectueze un studiu care să evalueze scenariile potențiale ale unei adoptări pe scară largă a rețelelor publice bazate pe DLT;

subliniază gama largă de aplicații bazate pe DLT care ar putea afecta toate sectoarele economice;

Aplicații rentabile din punct de vedere energetic și ecologic

subliniază că DLT poate transforma și democratiza piețele energiei, permițând gospodăriilor să producă energie care respectă mediul, precum și să o schimbe în mod inter pares; subliniază că asemenea tehnologii oferă operatorilor de centrale, furnizorilor și consumatorilor scalabilitate și flexibilitate;

subliniază că DLT poate sprijini producția și consumul de energie verde și poate îmbunătăți eficiența schimburilor de energie; observă că DLT poate transforma funcționarea rețelei energetice și permite comunităților și persoanelor să ofere servicii de rețea, precum și să integreze resursele regenerabile într-un mod mai eficient; subliniază, de asemenea, că DLT poate crea alternative la schemele de investiții în energie din surse regenerabile sponsorizate de către stat;

observă că DLT poate facilita infrastructura de transport și distribuție a energiei și creează un nou ecosistem tranzacțional în jurul vehiculelor electrice; subliniază că DLT îmbunătățește raportările privind energia și permite o urmărire precisă a certificatelor verzi pentru producătorii de energie din surse regenerabile și a certificatelor de emisii de carbon;

subliniază că DLT poate sprijini electrificarea comunităților rurale sărace prin mecanisme alternative de plăți și donații;

subliniază necesitatea promovării de soluții tehnice al căror consum de energie este cât mai redus și care, în general, sunt cât mai ecologice cu putință; subliniază că mai multe mecanisme de consens, printre care se numără „proof-of-work”, „proof-of-stake”, „proof-of-authority”și „proof-of-elapsed-time”, au nevoi diferite în ceea ce privește consumul de energie; solicită Comisiei să adauge o dimensiune de eficiență energetică în activitățile sale legate de DLT și să analizeze, prin inițiative de cercetare, impactul energetic și eficiența energetică a diferitelor mecanisme de consens;

solicită o evaluare a modelelor de guvernanță în cadrul diverselor mecanisme de consens în dezvoltare, luând în considerare posibila nevoie de sisteme, actori și organizații intermediare, în vederea validării și verificării autenticității schimburilor și prevenirii comportamentelor frauduloase în timp util;

10.

subliniază faptul că DLT poate aduce noi oportunități economiei circulare, impulsionând reciclarea și abilitând sisteme de încredere și de reputație în timp real;

Transport

11.

subliniază potențialul DLT în materie de mobilitate și logistică, inclusiv înregistrarea și administrarea vehiculelor, verificarea distanțelor parcurse de vehicul, asigurarea inteligentă și încărcarea vehiculelor electrice;

Sectorul asistenței medicale

12.

subliniază potențialul DLT de a îmbunătăți eficiența datelor și rapoartele privind trialurile clinice din domeniul sănătății, permițând schimbul digital de date în instituțiile publice și private, sub controlul cetățenilor/pacienților;

13.

recunoaște potențialul de îmbunătățire a eficienței în domeniului sănătății prin interoperabilitatea datelor electronice de sănătate, verificarea identității și distribuirea mai bună a medicației;

14.

observă că DLT le permite cetățenilor să controleze și să aibă transparență în ceea ce privește datele medicale proprii, precum și să aleagă ce date să partajeze, inclusiv în cadrul utilizării lor de către societățile de asigurări și a ecosistemului de sănătate mai larg; subliniază faptul că aplicațiile bazate pe DLT ar trebui să protejeze confidențialitatea datelor medicale sensibile;

15.

invită Comisia să analizeze cazurile de utilizare bazate pe DLT în gestionarea sistemelor de sănătate și să identifice cazurile care servesc drept bază de comparație și cerințele care permit intrări de date de mare calitate și interoperabilitatea între diferitele DLT, în funcție de sistem, tipul instituției și procesul de lucru al acesteia;

Lanțurile de aprovizionare

16.

subliniază importanța DLT în ceea ce privește îmbunătățirea lanțurilor de aprovizionare; ia act de faptul că DLT poate facilita transmiterea și monitorizarea originii produselor și a ingredientelor sau componentelor acestora, îmbunătățirea transparenței, vizibilității și verificării conformității, prin furnizarea de garanții că sustenabilitatea și protocoalele privind drepturile omului sunt respectate în locul de origine al produsului, reducând astfel riscul ca în lanțurile de aprovizionare să intre bunuri ilegale și garantând protecția consumatorilor; observă că DLT poate fi folosită ca un instrument pentru a îmbunătăți eficiența lucrătorilor vamali în verificările contrafacerii;

Educația

17.

subliniază potențialul DLT în ceea ce privește verificarea calificărilor academice, certificarea criptată a diplomelor de studiu (de exemplu, „blockcerts”) și mecanismele de transfer al creditelor;

18.

subliniază că lipsa de cunoștințe privind potențialul DLT descurajează cetățenii europeni în folosirea de soluții inovatoare pentru propriile afaceri;

19.

subliniază nevoia de creare a unor entități fără scop lucrativ, precum centre de cercetare, ce ar constitui centre de inovare, care ar urma să se specializeze în tehnologia DLT, în vederea asigurării funcției educaționale cu privire la aceasta în statele membre;

20.

invită Comisia să analizeze posibilitatea creării unei rețele foarte scalabile și interoperabile la nivelul întregii UE, care să utilizeze resursele tehnologice ale instituțiilor de învățământ din Uniune, pentru a adopta această tehnologie în vederea partajării de date și informații, contribuind astfel la o recunoaștere mai eficientă a diplomelor de studii și a calificărilor profesionale; încurajează, de asemenea, statele membre să adapteze programa universitară specializată la nivel universitar pentru a include studii în domeniul tehnologiilor emergente, precum studiile în domeniul DLT;

21.

recunoaște faptul că trebuie sporită conștientizarea și înțelegerea acestei tehnologii, astfel încât să se poată avea încredere în DLT; solicită statelor membre să abordeze această chestiune printr-o formare și o educație țintite;

Industriile creative și drepturile de autor

22.

subliniază că, pentru conținutul creativ „digitalizat”, DLT poate permite monitorizarea și gestionarea proprietății intelectuale și poate facilita protejarea drepturilor de autor și a brevetelor; subliniază că DLT poate permite artiștilor o mai bună asumare a dreptului de proprietate și a dezvoltării creative, printr-un registru public deschis care poate, de asemenea, să identifice clar drepturile de proprietate și de autor; subliniază că DLT ar putea ajuta la stabilirea de legături între creatori și lucrările lor, sporind astfel siguranța și funcționalitatea în contextul unui ecosistem de inovare deschisă și de colaborare, în special în domenii cum ar fi fabricația aditivă și imprimarea 3D;

23.

observă că DLT ar putea fi în beneficiul autorilor, aducând o mai mare transparență și trasabilitate în utilizarea conținutului lor creativ, precum și prin reducerea intermediarilor în ceea ce privește plata conținutului lor creativ;

Sectorul financiar

24.

subliniază însemnătatea DLT în intermedierea financiară și potențialul său de îmbunătățire a transparenței și de reducere a costurilor de tranzacționare și a costurilor ascunse printr-o mai bună gestionare a datelor și prin simplificarea proceselor; atrage atenția asupra provocărilor legate de interoperabilitate pe care utilizarea tehnologiei le poate reprezenta pentru sectorul financiar;

25.

salută activitățile de cercetare și experimentare întreprinse de instituțiile financiare importante în explorarea capacităților DLT; subliniază că utilizarea tehnologiei poate afecta, de asemenea, infrastructurile din sectorul financiar și poate perturba serviciile de intermediere financiară;

26.

solicită Comisiei și autorităților financiare să monitorizeze tendințele în evoluție și cazurile de utilizare în sectorul financiar;

27.

subliniază volatilitatea și nesiguranța care caracterizează criptomonedele; observă că fezabilitatea metodelor alternative de plată și de transfer de valoare folosind criptomonede poate fi examinată mai amănunțit; solicită Comisiei și BCE să ofere feedback cu privire la sursele volatilității criptomonedelor, să identifice pericolele pentru public și să examineze posibilitățile de încorporare a criptomonedelor în sistemul european de plăți;

Ecosistemul DLT

Autonomie, identitate și încredere

28.

subliniază că DLT le permite utilizatorilor să se identifice, putând, în același timp deține controlul asupra datelor lor cu caracter personal pe care doresc să le partajeze; constată că o gamă largă de aplicații poate oferi niveluri de transparență diferite, ceea ce duce la necesitatea ca cererile să fie în conformitate cu dreptul UE; subliniază, de asemenea, că datele dintr-un registru public sunt pseudonime și nu anonime;

29.

subliniază că DLT sprijină apariția de noi modele menite să modifice conceptul și arhitectura actuale a identităților digitale; observă că, drept rezultat, identitatea digitală este extinsă la persoane, organizații și obiecte și simplifică și mai mult procesele legate de verificarea identității, precum „cunoașterea clientelei”, permițând, în același timp, un control personal asupra datelor;

30.

subliniază faptul că gestionarea datelor cu caracter personal presupune faptul că utilizatorii dețin capacitatea, precum și cunoștințele și competențele tehnice necesare pentru a-și gestiona propriile date; își exprimă îngrijorarea cu privire la pericolele legate de utilizarea abuzivă a datelor și vulnerabilitatea la sisteme frauduloase din cauza absenței cunoștințelor;

31.

subliniază că identitățile digitale sunt absolut necesare pentru viitorul acestei tehnologii; consideră că statele membre ar trebui să facă schimb de bune practici cu privire la modalități de asigurare a securității acestor date;

32.

subliniază că, deși DLT promovează identitatea autonomă, „dreptul de a fi uitat”nu este aplicabil cu ușurință acestei tehnologii;

33.

accentuează faptul că este extrem de important ca utilizarea DLT să fie în conformitate cu legislația UE privind protecția datelor, în special cu Regulamentul general privind protecția datelor (RGPD); invită Comisia și Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor (AEPD) să ofere mai multe îndrumări cu privire la acest aspect;

34.

subliniază că încrederea în DLT se datorează utilizării unor algoritme de criptare care înlocuiesc părțile terțe intermediare printr-un mecanism care validează, garantează și protejează tranzacțiile;

35.

subliniază că încrederea în tehnologia blockchain fără permisiune se bazează pe algoritme de criptare, pe participanți, pe concepția rețelei și pe structură și că părțile terțe intermediare pot fi înlocuite printr-un mecanism care validează, garantează și protejează tranzacțiile și accelerează compensarea și decontarea anumitor tranzacții cu titluri de valoare; observă că eficiența garanțiilor depinde de punerea în aplicare corespunzătoare a tehnologiei și că pentru aceasta sunt necesare evoluții tehnologice care să garanteze o siguranță reală, consolidând astfel încrederea;

Contracte inteligente

36.

subliniază că contractele inteligente sunt un element important facilitat de DLT și pot acționa ca factori-cheie în aplicațiile descentralizate; subliniază că este necesar ca Comisia să realizeze o evaluare aprofundată a implicațiilor potențiale și juridice, cum ar fi riscurile legate de jurisdicție; consideră că monitorizarea cazurilor de utilizare va fi utilă pentru a examina potențialul contractelor inteligente;

37.

subliniază că securitatea juridică a validității unei semnături criptografice digitale este un pas fundamental spre facilitarea contractelor inteligente;

38.

invită Comisia să promoveze elaborarea de standarde tehnice la nivelul organizațiilor internaționale relevante, precum ISO, ITU și CEN-CENELEC și să realizeze o analiză în profunzime a cadrului juridic existent în diferitele state membre cu privire la caracterul executoriu al contractelor inteligente; solicită Comisiei, în cazul în care apar eventuale obstacole în calea folosirii contractelor inteligente în cadrul pieței unice digitale, să ia măsurile adecvate pentru a analiza dacă obstacolele respective sunt proporționale; observă, cu toate acestea, că securitatea juridică poate fi îmbunătățită prin intermediul coordonării juridice sau a recunoașterii reciproce între statele membre în ceea ce privește contractele inteligente;

Interoperabilitatea, standardizarea și modularitatea

39.

subliniază că există o multitudine de DLT, cu diverse caracteristici tehnice și cu diferite mecanisme de guvernanță (registre distribuite cu permisiune și fără permisiune) și de consens;

40.

observă că pentru a asigura eficiența este nevoie de interoperabilitate: (i) între DLT; (ii) între aplicațiile construite pe baza aceleiași DLT; și (iii) între DLT și sistemele tradiționale;

41.

salută inițiativele unor organizații precum ISO de a crea standarde pentru DLT; îndeamnă Comisia să își continue colaborarea cu alte organizații internaționale pentru stabilirea de standarde;

42.

subliniază importanța adoptării unei abordări globale privind stabilirea de standarde pentru a preveni reglementarea întreprinderilor inovatoare în afara UE;

43.

subliniază că, pentru a crea încredere în DLT, este necesar să existe un număr mare de registre distribuite solide și extinse în scopul de evita concentrarea datelor în mâna câtorva actori de pe piață, ceea ce ar putea conduce la coluziune; încurajează crearea unor centre DLT în toată UE;

Securitatea infrastructurii

44.

reamintește că este important ca infrastructurile bazate pe DLT să fie protejate și propune interzicerea abuzului de poziție dominantă, pentru a putea profita efectiv de beneficiile acestei tehnologii;

45.

solicită Comisiei să monitorizeze îndeaproape evoluțiile tehnologice (cum ar fi informatica cuantică), să evalueze riscurile tehnologice, să sprijine rezistența în cazul unui atac cibernetic sau a unei prăbușiri a sistemului, precum și să promoveze proiectele din domeniul protecției datelor care asigură viabilitatea pe termen lung a platformelor bazate pe DLT, ca parte din agenda Observatorului UE privind tehnologia blockchain; invită Comisia să aloce resurse în consecință;

46.

încurajează autoritățile competente și Comisia să dezvolte teste de rezistență pentru aplicațiile DLT;

Importanța strategică a DLT pentru infrastructura publică

47.

subliniază potențialul DLT în materie de eficiență pentru serviciile și gestiunea sectorului public în ceea ce privește reducerea birocrației, în special în vederea punerii în aplicare a Planului de acțiune privind guvernarea electronică, cu referire specială la adoptarea, în întreaga UE, a principiului digital „doar o singură dată”, reducând astfel și mai mult sarcina administrativă pentru cetățeni, întreprinderi și administrațiile publice;

48.

subliniază potențialul DLT de a descentraliza guvernanța și de a întări capacitatea cetățenilor de a trage administrațiile la răspundere; invită Comisia să analizeze posibilitatea de a îmbunătăți serviciile publice tradiționale, inclusiv, printre altele, prin digitalizarea și descentralizarea registrelor publice, a registrelor cadastrale, a eliberării autorizațiilor și actelor furnizate cetățenilor (de exemplu certificatele de naștere și de căsătorie) și a gestionării migrației, în special prin dezvoltarea unor cazuri de utilizare concretă și a unor programe-pilot; solicită Comisiei să examineze, de asemenea, aplicațiile DLT care îmbunătățesc procesele legate de protejarea și confidențialitatea schimburilor de date, precum și accesul la serviciile de e-guvernare care folosesc o identitate digitală descentralizată;

49.

este conștient de riscurile asociate aplicațiilor DLT, în special în ceea ce privește utilizarea aplicațiilor blockchain fără permisiune în activități infracționale, cum ar fi evaziunea fiscală, evitarea obligațiilor fiscale și spălarea de bani și insistă că aceste chestiuni trebuie să fie monitorizate și abordate urgent de către Comisie și statele membre; în acest scop, invită Comisia să examineze, de asemenea, potențialul DLT în domenii precum aplicarea legii, urmărirea spălării banilor și a tranzacțiilor din economia paralelă, precum și controlul fiscal;

50.

solicită Comisiei să monitorizeze potențialul DLT pentru îmbunătățirea binelui social și să evalueze impactul social al acestei tehnologii;

51.

solicită Comisiei să creeze platforme bazate pe DLT, care să permită monitorizarea și urmărirea finanțării UE pentru ONG-uri, sporind astfel vizibilitatea programelor de asistență ale UE și responsabilitatea beneficiarilor;

52.

subliniază, având în vedere posibilitățile oferite de DLT în materie de eficiență, potențialul tehnologiilor blockchain din sectorul public european care, în conformitate cu legislația UE, vor permite tranzacții transfrontaliere descentralizate între statele membre, facilitând astfel dezvoltarea unor servicii mai sigure și mai raționalizate, raportarea în scopuri de reglementare și schimburile de date între cetățeni și instituțiile UE;

53.

subliniază că tehnologiile blockchain din sectorul public al UE ar permite creșterea transparenței, precum și optimizarea procesului de informare și dezvoltarea unor servicii mai sigure pentru cetățenii europeni; insistă că ar putea fi concepută o rețea blockchain cu permisiune, partajată între statele membre, pentru a stoca datele cetățenilor într-un mod sigur și flexibil;

54.

invită Comisia să evalueze siguranța și eficiența sistemelor electronice de votare, inclusiv a celor care utilizează DLT, atât pentru sectorul privat, cât și pentru cel public; încurajează examinarea în continuare a altor cazuri de utilizare;

IMM-urile, transferul de tehnologie și finanțarea

55.

salută potențialul DLT de a îmbunătăți lanțurile valorice existente, de a transforma modelele de afaceri și, astfel, de a promova prosperitatea bazată pe inovare; subliniază impactul optimizării lanțurilor de aprovizionare și al creșterii interoperabilității în rândul întreprinderilor;

56.

subliniază că protocoalele blockchain deschise pot reduce barierele de intrare pentru IMM-uri și pot îmbunătăți concurența pe piețele digitale;

57.

subliniază că IMM-urile pot beneficia de pe urma eliminării intermedierii prin reducerea costurilor de tranzacție, a costurilor de intermediere și a birocrației; observă că folosirea DLT necesită investiții în infrastructură specializată sau în servicii de mare capacitate;

58.

constată că IMM-urile inovatoare și întreprinderile nou-înființate au nevoie de acces la finanțare pentru a dezvolta proiecte bazate pe DLT; invită BEI și FEI să creeze oportunități de finanțare care să sprijine inițiativele antreprenoriale bazate pe DLT pentru a accelera transferul de tehnologie;

59.

solicită Comisiei să creeze un parteneriat cu statele membre pentru a asigura securitate juridică pentru investitori, utilizatori și cetățeni, atât activi, cât și pasivi, încurajând, în același timp, armonizarea în cadrul Uniunii și analizarea ideii de a introduce un pașaport european al proiectelor bazate pe DLT;

60.

accentuează potențialul ofertelor inițiale de monede (ICO) ca instrument de investiții alternative pentru finanțarea IMM-urilor și a întreprinderilor nou-înființate inovatoare și pentru accelerarea transferului de tehnologie; subliniază că absența clarității în ceea ce privește cadrul juridic aplicabil ICO poate afecta negativ potențialul acestora; reamintește că securitatea juridică poate contribui la creșterea nivelului de protecție a investitorilor și a consumatorilor și la reducerea riscurilor legate de informațiile asimetrice, comportamentul fraudulos, activitățile ilegale, precum spălarea de bani și evaziunea fiscală, precum și a altor riscuri evidențiate de către Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA) în raportul său din 2017 privind ICO; solicită Comisiei să pună la dispoziție orientări, standarde și cerințe de publicare a informațiilor, în special în cazul tokenurilor utilitare care pot fi considerate mai mult drept o clasă distinctă de active și mai puțin drept un titlu de valoare;

61.

subliniază pericolele legate de ICO; solicită Comisiei și autorităților de reglementare competente să identifice criteriile care sporesc protecția investitorilor și să definească cerințe și obligații de divulgare pentru inițiatorii de ICO; subliniază că claritatea juridică este esențială pentru exploatarea potențialului ICO și prevenirea fraudei și a semnalelor negative ale pieței;

62.

subliniază că ICO pot fi un element esențial în cadrul uniunii piețelor de capital; solicită Comisiei să examineze cerințele juridice care să îi permită acestei categorii de active să fie combinată cu alte vehicule financiare pentru a consolida finanțarea IMM-urilor și a proiectelor de inovare;

63.

solicită Comisiei să creeze un observator pentru monitorizarea ICO și o bază de date care să cuprindă caracteristicile și taxonomia lor, făcând distincție între tokenurile de securitate și cele de utilitate; sugerează că un model de cadru pentru spațiile de testare în materie de reglementare și un cod de conduită însoțit de standarde ar putea constitui rezultatul pozitiv al unui astfel de observator în vederea asistării statelor membre în examinarea posibilităților oferite de ICO;

64.

salută decizia Comisiei și a Consiliului de a considera DLT drept un sector care poate beneficia de finanțare în cadrul FEIS 2.0;

Politici pentru stimularea DLT în Europa

65.

subliniază că orice abordare în materie de reglementare în ceea ce privește DLT ar trebui să fie favorabilă inovării, să permită instituirea unor proceduri „de pașaport”, precum și să fie ghidată de principiul neutralității tehnologiei și de cel al neutralității modelelor de afaceri;

66.

îndeamnă Comisia și statele membre să conceapă și să pună în aplicare strategii de formare și de recalificare în domeniul competențelor digitale, care să poată asigura participarea activă și incluzivă a societății europene la schimbarea de paradigmă;

67.

încurajează Comisia și autoritățile naționale competente să dobândească rapid competențele tehnice și capacitatea de reglementare care să le permită să adopte fără întârziere măsuri legislative și normative, dacă și atunci când va fi cazul;

68.

subliniază că Uniunea nu ar trebui să reglementeze DLT ca atare, ci ar trebui să încerce să reducă barierele existente în calea punerii în aplicare a tehnologiei blockchain; salută abordarea Comisiei de a folosi o metodă bazată pe cazurile de utilizare atunci când analizează mediul de reglementare privind utilizarea DLT și actorii care folosesc această tehnologie în diferite sectoare și solicită Comisiei și statelor membre să favorizeze convergența și armonizarea abordărilor în materie de reglementare;

69.

solicită Comisiei să evalueze și să dezvolte un cadru juridic european în scopul de a soluționa eventualele probleme jurisdicționale care ar putea apărea în caz de situații de fraudă sau de infracționalitate în schimburile aferente DLT;

70.

constată că folosirea cazurilor de utilizare este esențială pentru dezvoltarea unor bune practici în ecosistemul DLT și pentru evaluarea și gestionarea efectelor automatizării procedurilor asupra structurii de utilizare;

71.

salută cadrele de cercetare anticipative care vizează să evalueze mai bine eventualele oportunități și provocări legate de tehnologiile emergente, în sprijinul îmbunătățirii procesului decizional și, în mod concret, salută proiectul Comisiei „Blockchain4EU: Blockchain for Industrial Transformations“(Tehnologiile blockchain în sprijinul transformărilor industriale);

72.

solicită Comisiei și statelor membre să dezvolte inițiative comune de sensibilizare și de formare a cetățenilor, a întreprinderilor și a administrațiilor publice, în scopul de a facilita înțelegerea și adoptarea acestei tehnologii;

73.

subliniază importanța cercetării și a investițiilor în domeniul DLT; constată că CFM post-2020 ar trebui să asigure finanțare pentru inițiative și proiecte de cercetare bazate pe DLT, având în vedere că este necesară o cercetare de bază privind DLT, inclusiv privind riscurile potențiale și impactul asupra societății;

74.

solicită Comisiei să sporească gradul de conștientizare cu privire la DLT, să deruleze inițiative de educare a cetățenilor în legătură cu această tehnologie și să abordeze problema decalajului digital între statele membre;

75.

recomandă o strânsă coordonare a inițiativelor și proiectelor-pilot actuale și viitoare legate de DLT derulate de către Comisie, eventual sub îndrumarea Observatorului privind tehnologia blockchain, pentru a obține un efect de sinergie și a asigura crearea de valoare adăugată reală, evitând, în același timp, structurile duble costisitoare; invită Comisia să realizeze schimburi periodice cu Parlamentul European cu privire la progresele realizate în cadrul proiectelor-pilot legate de DLT;

76.

solicită Comisiei să ia inițiative politice care să promoveze competitivitatea UE în domeniul DLT;

77.

subliniază că Uniunea dispune de o excelentă oportunitate de a deveni lider mondial în domeniul DLT și de a fi un actor credibil în conturarea dezvoltării acestei tehnologii și în definirea piețelor sale la nivel mondial, în colaborare cu partenerii noștri internaționali;

o o

78.

încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei prezenta rezoluție.

(1) Texte adoptate, P8_TA(2016)0228.

(2) Texte adoptate, P8_TA(2017)0211.

(3) Texte adoptate, P8_TA(2018)0023.

(4) Texte adoptate, P8_TA(2017)0408.

Top