—

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 114;

—

având în vedere Directiva 2009/125/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 octombrie 2009 de instituire a unui cadru pentru stabilirea cerințelor în materie de proiectare ecologică aplicabile produselor cu impact energetic (1) (denumită în continuare „Directiva privind proiectarea ecologică”), regulamentele de punere în aplicare și acordurile voluntare adoptate în temeiul acestei directive;

—

având în vedere Planul de lucru al Comisiei pentru proiectarea ecologică pentru perioada 2016-2019 (COM(2016)0773) adoptat în temeiul Directivei 2009/125/CE;

—

având în vedere Regulamentul (UE) 2017/1369 al Parlamentului European și al Consiliului din 4 iulie 2017 de stabilire a unui cadru pentru etichetarea energetică și de abrogare a Directivei 2010/30/UE (2) (denumită în continuare „Directiva privind etichetarea energetică”);

—

având în vedere obiectivele Uniunii privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și eficiența energetică;

—

având în vedere Acordul de la Paris privind schimbările climatice și cea de a 21-a Conferință a părților la Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (COP 21),

—

având în vedere ratificarea Acordului de la Paris de către UE și statele membre,

—

având în vedere obiectivul pe termen lung stabilit în acordul respectiv, de a menține creșterea temperaturii globale cu mult sub 2°C peste nivelurile preindustriale și de a continua eforturile de a o limita la 1,5°C,

—

având în vedere Programul general al Uniunii de acțiune pentru mediu până în 2020 (Decizia nr. 1386/2013/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 20 noiembrie 2013 (3));

—

având în vedere Comunicarea Comisiei din 2 decembrie 2015 intitulată „Un plan de acțiune al UE pentru economia circulară” (COM(2015)0614);

—

având in vedere Comunicarea Comisiei din 16 ianuarie 2018, intitulată „O strategie la nivel european pentru materialele plastice într-o economie circulară” (COM(2018)0028),

—

având în vedere Comunicarea Comisiei și documentul de lucru al serviciilor Comisiei din 16 ianuarie 2018 privind punerea în aplicare a pachetului privind economia circulară: opțiuni pentru abordarea interfeței dintre legile privind substanțele chimice, produsele și deșeurile (COM(2018)0032) – SWD(2018)0020);

—

având în vedere Comunicarea Comisiei din 13 septembrie 2017 privind lista din 2017 a materiilor prime critice pentru UE (COM(2017)0490),

—

având în vedere concluziile Consiliului referitoare la inovarea ecologică: stimularea tranziției către o economie circulară, adoptate la 18 decembrie 2017 (4),

—

având în vedere Raportul pe 2017 privind discrepanțele în materie de emisii, publicat de Programul ONU pentru Mediu în noiembrie 2017,

—

având în vedere Rezoluția sa din 9 iulie 2015 referitoare la utilizarea eficientă a resurselor: spre o economie circulară (5);

—

având în vedere legislația UE privind deșeurile,

—

având în vedere Rezoluția sa din 4 iulie 2017 referitoare la un ciclu de viață mai lung al produselor: beneficii pentru consumatori și întreprinderi (6);

—

având în vedere evaluarea punerii în aplicare la nivel european, elaborată de Direcția Generală Servicii de Cercetare Parlamentară din cadrul Parlamentului, cu scopul de a însoți controlul punerii în aplicare a Directivei privind proiectarea ecologică;

—

având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură, precum și articolul 1 alineatul (1) litera (e) din decizia Conferinței președinților din 12 decembrie 2002 privind procedura de autorizare a rapoartelor din proprie inițiativă și anexa 3 la aceasta;

—

având în vedere raportul Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară și avizul Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (A8-0165/2018),

A.

întrucât obiectivul Directivei privind proiectarea ecologică este creșterea eficienței energetice și a nivelului de protecție a mediului, prin cerințe armonizate care să asigure funcționarea pieței interne și să stimuleze reducerea continuă a efectelor globale ale produselor cu impact energetic asupra mediului; întrucât aceste măsuri au, de asemenea, un impact pozitiv asupra securității energetice, prin reducerea consumului de energie;

B.

întrucât Directiva privind proiectarea ecologică prevede măsurile care trebuie luate pentru a reduce efectele asupra mediului de-a lungul ciclului de viață al produselor cu impact energetic; întrucât, până în prezent, deciziile în temeiul directivei s-au concentrat, în mare măsură, asupra reducerii consumului de energie în timpul etapei de utilizare;

C.

întrucât punerea în aplicare a directivei ar putea însemna o contribuție mai mare la eforturile UE de a îmbunătăți eficiența energetică și ar putea contribui la atingerea țintelor în domeniul climei;

D.

întrucât reducerea impactului asupra mediului al produselor cu impact energetic în etapa de proiectare ecologică, prin stabilirea de criterii minime privind durata lor de viață și potențialul de actualizare, reparabilitatea și potențialul de reciclare și reutilizare, poate oferi oportunități semnificative de creare a unor locuri de muncă;

E.

întrucât, la începutul anului 2018, erau în vigoare 29 de regulamente specifice privind proiectarea ecologică, care acopereau diferite grupe de produse și, în plus, au fost adoptate trei acorduri voluntare recunoscute în temeiul directivei;

F.

întrucât Directiva privind proiectarea ecologică recunoaște acordurile voluntare sau alte măsuri de autoreglementare, ca alternative la măsurile de punere în aplicare atunci când sunt îndeplinite anumite criterii; întrucât nu toate acordurile voluntare existente s-au dovedit a fi mai eficiente decât măsurile de reglementare;

G.

întrucât proiectarea ecologică prezintă avantaje economice pentru industrie și consumatori și contribuie semnificativ la politicile Uniunii privind clima, energia și economia circulară;

H.

întrucât legislația privind proiectarea ecologică este strâns legată de legislația UE privind etichetarea energetică și se preconizează că măsurile luate în conformitate cu aceste două directive până în 2020 vor genera venituri anuale suplimentare în valoare de 55 de miliarde de euro pentru sectoarele industriale, ale comerțului cu ridicata și cu amănuntul și vor aduce economii anuale de energie primară de 175 Mtep până în 2020, contribuind astfel la aproape jumătate din obiectivul de economie energetică al Uniunii pentru 2020 și reducând dependența de importuri de energie; întrucât legislația contribuie, de asemenea, în mod semnificativ, la atingerea obiectivelor UE în materie de climă, prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 320 milioane de tone de CO2 echivalent anual; întrucât potențialul de economisire a energiei este chiar mai mare pe termen lung;

I.

întrucât, potrivit Raportului de contabilizare a impactului proiectării ecologice (Comisia Europeană, 2016), se estimează că, până în 2020, consumatorii din UE vor economisi un total de până la 112 miliarde de euro, sau aproximativ 490 de euro pe an pe gospodărie;

J.

întrucât mai mult de 80 % din impactul asupra mediului al produselor cu impact energetic este identificat în etapa de proiectare;

K.

întrucât se pot identifica trei obstacole majore în calea punerii integrale în aplicare a legislației pentru majoritatea părților interesate: lipsa unui sprijin și a unei direcții politice clare, ritmul lent al proceselor de reglementare și supravegherea insuficientă a pieței în statele membre;

L.

întrucât se estimează că 10-25 % dintre produsele de pe piață nu sunt conforme cu Directiva privind proiectarea ecologică și cu Directiva privind etichetarea energetică, ceea ce conduce la o pierdere de aproximativ 10 % din economiile de energie avute în vedere și la concurență neloială;

M.

întrucât scutirea existentă pentru iluminatul de scenă prevăzută de Regulamentele (CE) nr. 244/2009 (7) și (UE) nr. 1194/2012 (8) ale Comisiei a fost o modalitate adecvată și eficientă de a respecta nevoile și circumstanțele speciale pentru teatre și pentru întreaga industrie de divertisment și ar trebui continuată;

N.

întrucât, deși domeniul de aplicare al Directivei privind proiectarea ecologică a fost extins în 2009 pentru a acoperi toate produsele cu impact energetic (cu excepția mijloacelor de transport), niciun produs neconsumator de energie nu a fost încă acoperit de cerințele de proiectare ecologică;

O.

întrucât în UE, toate produsele ar trebui proiectate, fabricate și comercializate limitând la minimum utilizarea de substanțe periculoase, asigurând totodată siguranța produsului, pentru a facilita reciclarea și reutilizarea sa și menținând un nivel ridicat de protecție a sănătății umane și a mediului;

P.

întrucât Directiva privind proiectarea ecologică prevede că complementaritatea sa cu Regulamentul REACH privind substanțele chimice ar trebui să contribuie la creșterea impacturilor lor respective și la formularea unor cerințe coerente care să fie aplicate de producători; întrucât cerințele legate de utilizarea substanțelor chimice periculoase și reciclarea lor au fost limitate până în prezent;

Q.

întrucât este în curs de elaborare o nouă bază de date în temeiul noului regulament privind etichetarea energetică și întrucât datele din Sistemul de informare și de comunicare pentru supravegherea pieței (ICSMS) sunt utilizate în unele, dar nu în toate statele membre;

R.

întrucât unul dintre obiectivele prioritare ale Programului general de acțiune pentru mediu până în 2020 (al 7-lea PAM) este acela de a transforma Uniunea într-o economie eficientă din punct de vedere al resurselor, verde și competitivă, cu emisii scăzute de dioxid de carbon; întrucât PAM prevede că cadrul de politici al Uniunii ar trebui să garanteze că produsele prioritare introduse pe piața Uniunii sunt proiectate ecologic, pentru a optimiza eficiența utilizării resurselor și materialelor;

S.

întrucât planul de acțiune al UE pentru economia circulară include angajamentul de a pune accentul pe aspectele economiei circulare în cerințele viitoare referitoare la proiectarea produselor, conform Directivei privind proiectarea ecologică, prin analizarea sistematică a unor aspecte cum ar fi reparabilitatea, durabilitatea, potențialul de actualizare, reciclabilitatea sau identificarea anumitor materii sau substanțe;

T.

întrucât Acordul de la Paris stabilește o țintă pe termen lung, care corespunde obiectivului de menținere a creșterii temperaturii globale cu mult sub 2°C peste nivelurile preindustriale și de continuare a eforturilor de limitare a acestei creșteri la 1,5°C peste nivelurile preindustriale; întrucât UE și-a asumat angajamentul de a contribui în mod echitabil pentru atingerea obiective, prin reducerea emisiilor în toate sectoarele;

U.

întrucât măsurile de proiectare ecologică ar trebui să acopere întregul ciclu de viață al produselor, în scopul de a îmbunătăți eficiența utilizării resurselor în Uniune, ținând seama de faptul că peste 80 % din impactul de mediu al unui produs se decide în etapa de proiectare, care, prin urmare, joacă un rol foarte important în promovarea aspectelor economiei circulare, precum durabilitatea, potențialul de actualizare, de reparare, reutilizarea și reciclarea unui produs;

V.

întrucât, pe lângă fabricarea unor produse mai durabile și mai eficiente din perspectiva utilizării resurselor, trebuie consolidate principiile economiei colaborative și ale economiei serviciilor, în timp ce statele membre ar trebui să acorde o atenție specială gospodăriilor cu venituri scăzute, inclusiv celor expuse riscului de sărăcie energetică, când prezintă programe pentru a încuraja utilizarea produselor și serviciilor celor mai eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor;

W.

întrucât Uniunea este o parte la Convenția de la Stockholm privind poluanții organici persistenți (POP) și, prin urmare, trebuie să ia măsuri pentru eliminarea treptată a acestor substanțe periculoase, inclusiv prin limitarea utilizării lor din etapa de proiectare a produsului;

1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

10.

11.

12.

13.

14.

15.

16.

17.

18.

19.

20.

21.

22.

23.

24.

25.

26.

27.

28.

29.

30.

31.

32.

33.

34.

35.

36.

37.

38.

39.

40.

41.

42.

43.

44.