COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 22.11.2018

COM(2018) 764 final

COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU ȘI COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN EMPTY

Standarde armonizate: Sporirea transparenței și a securității juridice pentru o piață unică pe deplin funcțională

Comisia a prezentat astăzi un prim răspuns la solicitarea Consiliului European din martie 2018 de a evalua situația actuală, precum și obstacolele rămase și oportunitățile pentru o piață unică pe deplin funcțională 1 . 

Standardizarea joacă un rol important în această evaluare, având în vedere, în special, rolul său în eliminarea barierelor tehnice din calea comerțului. Standardele facilitează asigurarea interoperabilității produselor și serviciilor complementare, introducerea produselor inovatoare și, în cele din urmă, consolidarea încrederii consumatorilor europeni în calitatea produselor și serviciilor oferite la nivelul Uniunii. În contextul evoluțiilor tehnologice rapide, al digitalizării economiei europene și al noilor tendințe economice și modele de creștere, standardizarea joacă un rol esențial în asigurarea faptului că dezvoltarea pieței unice este viabilă și că întreprinderile și consumatorii la nivel european profită de pe urma unor astfel de schimbări 2 .

Standardele europene înlocuiesc standardele naționale potențial contradictorii în toate statele membre ale Uniunii și, prin urmare, facilitează accesul pe piață al celor care le utilizează. În acest fel, standardele contribuie la o consolidare permanentă a pieței unice. Prin promovarea unei alinieri strânse a standardelor europene și internaționale, Uniunea Europeană promovează cele mai bune practici și sporește sinergiile în lanțurile valorice globale. Astfel, sunt sporite fluxurile comerciale și oportunitățile pentru întreprinderile europene de a-și intensifica activitățile.

Un sistem european de standardizare care funcționează corespunzător contribuie la creșterea economică în ansamblu și sprijină inovarea și competitivitatea globală a sectorului industrial european. Acesta contribuie, de asemenea, la asigurarea faptului că nivelurile de securitate, de protecție a sănătății, a consumatorilor și a mediului prevăzute în legislația Uniunii sunt respectate în practică 3 . Sectorul industrial european se transformă rapid prin adoptarea unei game largi de soluții inovatoare și de tehnologii digitale. Sectoarele tradiționale ale economiei sunt, de asemenea, vizate de această tendință. Toate acestea au nevoi care necesită răspunsuri în materie de standardizare, prin intermediul unor standarde europene avansate și al unui sistem european de standardizare modern și reactiv.

Prezenta comunicare oferă o imagine de ansamblu asupra funcționării sistemului european de standardizare și face bilanțul inițiativelor lansate în ultimii ani pentru a sprijini punerea în aplicare a regulamentului privind standardizarea, având în vedere, de asemenea, jurisprudența relevantă a Curții de Justiție a Uniunii Europene. Comunicarea explică acțiunile întreprinse recent de Comisie pentru a îmbunătăți în continuare sistemul și include, de asemenea, acțiuni specifice pe care Comisia le va întreprinde în viitorul apropiat, pentru a spori eficiența, transparența și securitatea juridică pentru actorii implicați în elaborarea de standarde armonizate. Prezenta comunicare este relevantă în contextul standardelor armonizate, și anume, al standardelor europene adoptate pe baza unei cereri din partea Comisiei de aplicare a legislației de armonizare a Uniunii 4 .

Sistemul european de standardizare se bazează pe un parteneriat public-privat între Comisie și comunitatea de standardizare. Caracterul său unic constă în utilizarea standardelor armonizate. Aceste standarde devin parte a legislației Uniunii și, atunci când sunt utilizate, conferă producătorilor de pe piața unică prezumția de conformitate cu cerințele legislației Uniunii. Această prezumpție le asigură utilizatorilor de standarde armonizate un nivel ridicat de securitate juridică și este deosebit de importantă pentru întreprinderile mici și mijlocii, deoarece le permite să plaseze pe piață produse conforme cu legislația Uniunii fără costuri suplimentare. Așa-numitul „Nou cadru legislativ” a fost conceput ca un sistem flexibil și orientat către piață, construit în jurul consensului între sectorul industrial, întreprinderile mici și mijlocii și principalele părți interesate, asigurând în același timp respectarea legislației Uniunii de către produsele conforme cu standardele armonizate.

Utilizarea unor standarde armonizate conferă securitate juridică și stabilitate utilizatorilor, ceea ce reduce costurile pentru producători. Aceasta, la rândul său, constituie un aspect important pentru investitori, dar generează și o responsabilitate publică sporită a autorităților de reglementare, care trebuie să supravegheze în mod corespunzător aceste standarde armonizate.

De la intrarea sa în vigoare, în 2013, Regulamentul 1025/2012 (denumit în continuare „regulamentul privind standardizarea”) 5 constituie principalul cadru legislativ pentru sistemul european de standardizare, inclusiv pentru repartizarea responsabilităților și obligațiilor actorilor implicați. Anumite îmbunătățiri ale punerii în practică a acestui cadru trebuie realizate rapid, în special în lumina jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene.

1.    Funcționarea sistemului european de standardizare

Standardele armonizate sunt elaborate de una dintre cele trei organizații europene de standardizare 6 , pe baza unei solicitări oficiale din partea Comisiei („solicitare de standardizare”), pentru a sprijini punerea în aplicare a legislației Uniunii. Aceste solicitări de standardizare definesc ceea ce se așteaptă de la organizațiile europene de standardizare. În special, ele precizează ce standarde armonizate trebuie elaborate, precum și data limită corespunzătoare. Comisia formulează solicitările de standardizare în cadrul unui proces incluziv și transparent, împreună cu statele membre.

Comisia și organizațiile europene de standardizare asigură faptul că procesul de elaborare a standardelor armonizate se bazează pe consens și este transparent și incluziv. În special, Comisia monitorizează îndeaproape dacă, în cadrul procesului, se are în vedere contribuția întreprinderilor mici și mijlocii și a părților interesate care reprezintă toate componentele societății, cum ar fi consumatorii, lucrătorii și interesele de mediu, întrucât contribuția acestora sporește calitatea standardelor. Odată ce organizațiile europene de standardizare au elaborat un standard armonizat, Comisia evaluează conformitatea acestuia cu cerințele legislației corespunzătoare a Uniunii și cu solicitarea inițială de standardizare. În cazul în care Comisia concluzionează că standardul respectă cerințele prevăzute în solicitare și legislația Uniunii, aceasta va decide publicarea referinței sale în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. În consecință și ca urmare a unei decizii a Comisiei de a publica referința în Jurnalul Oficial, standardul va produce efecte juridice în temeiul legislației relevante a Uniunii.

Produsele fabricate în conformitate cu standardele armonizate beneficiază de o prezumție de conformitate cu cerințele legislative corespunzătoare 7 . Prin utilizarea standardelor armonizate, producătorul poate beneficia de o procedură simplificată de evaluare a conformității. Astfel, standardele armonizate reduc sarcina financiară și administrativă care le revine producătorilor, în special întreprinderilor mici și mijlocii, și sporesc securitatea juridică în ceea ce privește conformitatea produselor cu legislația Uniunii. Efectul juridic și securitatea juridică sunt esențiale pentru întreprinderile mici și mijlocii, deoarece le permite să fabrice produse de ultimă generație într-un mod competitiv 8 .

Prin urmare, Comisia trebuie să acorde o atenție deosebită conținutului standardelor armonizate. Curtea de Justiție a Uniunii Europene a consolidat în continuare această cerință în jurisprudența sa recentă, în special prin cauza C-613/14 „James Elliott Construction Limited împotriva Irish Asphalt Limited” 9 . Prin această hotărâre, Curtea a clarificat rolul și statutul juridic al standardelor armonizate, concluzionând că standardele armonizate „fac parte din dreptul Uniunii”, chiar dacă acestea sunt elaborate de organizații private independente, iar utilizarea lor rămâne voluntară.

În plus, Curtea a reiterat responsabilitatea care îi revine Comisiei în procesul de inițiere, gestionare și monitorizare a standardelor armonizate. Prin urmare, Comisia are obligația de a monitoriza în detaliu procesul de elaborare a standardelor armonizate și de a evalua dacă acestea respectă cerințele prevăzute în legislația armonizată a Uniunii și/sau în solicitările de standardizare, pentru a se asigura că standardele armonizate respectă pe deplin legislația aplicabilă. Aceasta nu include numai aspectele tehnice ale standardelor, ci și alte elemente ale regulamentului european privind standardizarea, cum ar fi dacă procesul de elaborare a acestora a fost incluziv. Intenția Comisiei este de a îndeplini aceste obligații într-un mod cât mai prompt și mai eficient posibil.

2.    Punerea în aplicare a regulamentului privind standardizarea și a jurisprudenței relevante

În urma intrării în vigoare a regulamentului privind standardizarea în 2013 10 și a mai multor hotărâri ale Curții de Justiție a Uniunii Europene, Comisia a lansat o serie de inițiative care să sprijine punerea în aplicare a cadrului legislativ și să îmbunătățească modalitatea practică de funcționare a sistemului european de standardizare.

În conformitate cu regulamentul privind standardizarea 11 , Comisia a adoptat programe de lucru anuale ale Uniunii în materie de standardizare europeană, subliniind importanța standardelor armonizate, efectul lor juridic (prezumția de conformitate), precum și calitatea și oportunitatea acestora. Pe lângă planificarea lucrărilor de elaborare a standardelor armonizate, aceste programe au prezentat, de asemenea, propuneri specifice de îmbunătățire a guvernanței sistemului european de standardizare, cum ar fi acordarea de prioritate, în cadrul contribuției financiare a Uniunii Europene către organizațiile europene de standardizare, sprijinului tehnic direct pentru elaborarea de standarde armonizate. Mai mult, Comisia a oferit, de asemenea, instrucțiuni clare organizațiilor europene de standardizare în cadrul programelor de lucru anuale ale Uniunii, pentru a încuraja participarea la procesul de standardizare europeană a întreprinderilor mici și mijlocii și a părților interesate din cadrul societății.

De asemenea, Comisia a adoptat mai multe inițiative pentru a spori transparența și accesibilitatea politicii sale de standardizare. Pentru a asigura implementarea corectă a regulamentului privind standardizarea, serviciile Comisiei au oferit orientări cu privire la rolul, elaborarea, adoptarea și executarea solicitărilor de standardizare în cadrul unui „Vademecum privind standardizarea europeană” 12 din 2015. Acest document a fost elaborat în parteneriat deplin și în colaborare cu organizațiile europene de standardizare, cu întreprinderi mici și mijlocii și cu părți interesate din cadrul societății, alături de statele membre și de sectorul industrial. De asemenea, Comisia a elaborat un model comun de publicare a referințelor standardelor armonizate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, precum și un document de orientare, în 2016, privind „Verificarea condițiilor de publicare a referințelor standardelor armonizate în Jurnalul Oficial” 13 ..

În conformitate cu Strategia privind piața unică 14 din 2015 și cu Pachetul privind standardizarea 15 adoptat la 1 iunie 2016, Comisia a stabilit o viziune comună privind standardizarea europeană în cadrul inițiativei sale comune privind standardizarea („inițiativa comună”), sprijinită de o gamă largă de părți interesate și de toate statele membre. Scopul inițiativei comune este de a garanta că Uniunea depune eforturi susținute de a moderniza sistemul european de standardizare pentru a-i menține atractivitatea, pentru a ține pasul cu progresul tehnologic, cum ar fi digitalizarea, într-un cadru reactiv, flexibil și inclusiv, precum și pentru a accelera și a acorda prioritate stabilirii standardelor astfel încât să răspundă la timp nevoilor pieței și ale utilizatorilor. Acțiunile specifice ale inițiativei comune vizează sensibilizarea și îmbunătățirea dezvoltării și implementării standardelor armonizate. Inițiativa comună analizează, de asemenea, rolul standardelor în ceea ce privește abordarea provocărilor transformării digitale a economiei. Această transformare digitală a economiei creează necesitatea de a accelera transformarea standardizării europene pentru a o adapta provocărilor actuale și viitoare, în special într-un domeniu precum internetul obiectelor, volumele mari de date, producția avansată, robotica, tipărirea 3D, tehnologia blockchain și inteligența artificială. Un sistem european de standardizare modern, reactiv și inclusiv, care să poată reacționa rapid la noile evoluții, va contribui la accelerarea difuzării acestor noi tehnologii.

În 2017, Comisia și organizațiile europene de standardizare au ajuns la un acord privind un plan de acțiune comun pentru a aborda problema standardelor armonizate care nu sunt citate în Jurnalul Oficial în urma unei evaluări negative din partea Comisiei. Această problemă a fost pusă în discuție de platforma REFIT 16 și de mai multe părți interesate, având în vedere impactul său asupra bunei funcționări a sistemului european de standardizare. Pentru a răspunde acestei preocupări, Comisia a acordat prioritate reducerii rapide a numărului de standarde armonizate nepublicate, în cooperare cu organizațiile europene de standardizare. Abordarea listei nepublicate reprezintă în continuare o prioritate pentru Comisie.

Pentru a asigura oportunitatea și eficiența citării standardelor armonizate conforme în Jurnalul Oficial, se dovedește utilă identificarea problemelor emergente cât mai curând posibil în procesul de elaborare. Comisia a stabilit un cadru de consultanți în acest scop. Consultanții oferă serviciilor Comisiei asistență tehnică în evaluarea proiectelor de standarde armonizate, contribuind astfel la consolidarea în continuare a controlului Comisiei asupra coerenței standardelor armonizate cu legislația relevantă.

Pentru a spori coordonarea în cadrul parteneriatului public-privat de standardizare, Comisia și organizațiile europene de standardizare au organizat dialoguri structurale periodice. Aceste dialoguri s-au concentrat asupra aspectelor tehnice și politice ale standardizării europene, inclusiv asupra aspectelor legate de calitatea standardelor armonizate și de impactul pe care acestea îl au asupra întreprinderilor, piețelor și consumatorilor.

Pentru a promova o implicare mai puternică a colegiuitorilor în procesul de stabilire a priorităților pentru standardizarea europeană, Comisia a organizat, în iunie 2018, un dialog interinstituțional. Dialogul a inclus reprezentanți la nivel înalt ai instituțiilor Uniunii Europene, ai organizațiilor de standardizare, ai întreprinderilor (inclusiv întreprinderi mici și mijlocii) și ai altor părți interesate relevante, cum ar fi consumatori, lucrători și organizații de mediu. Acesta s-a concentrat asupra aspectelor prioritare relevante pentru procesul de elaborare a standardelor armonizate și asupra priorităților viitoare în acest domeniu, cum ar fi digitalizarea și dezvoltarea economiei colaborative.

Dialogul interinstituțional și discuțiile cu actorii-cheie din cadrul sistemului european de standardizare au subliniat necesitatea de a spori în continuare securitatea juridică pentru a se asigura o interpretare uniformă a cadrului legislativ al Uniunii privind standardizarea, în special în lumina regulamentului privind standardizarea, a jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene și a documentelor de orientare.

3.    Acțiuni suplimentare pentru sporirea transparenței, consolidarea securității juridice și rapiditatea adoptării

Deși s-au înregistrat progrese semnificative, Comisia recunoaște că eforturile de îmbunătățire a funcționării sistemului european de standardizare trebuie susținute. În acest scop, Comisia va lua o serie de măsuri dedicate și imediate pentru a spori în continuare transparența și eficiența procesului de standardizare europeană. Acest fapt va consolida securitatea juridică pentru părțile interesate și utilizatori și va clarifica rolurile și responsabilitățile diverșilor actori.

Comisia revizuiește procedurile sale interne de luare a deciziilor în vederea simplificării procedurii de publicare a referințelor la standardele armonizate în Jurnalul Oficial 17 . Această revizuire se bazează pe cele mai bune practici în cadrul regulamentului de procedură al Comisiei și va asigura o elaborare coordonată, la timp și aprofundată a deciziilor necesare.

Pentru a aduce clarificări suplimentare în ceea ce privește rolurile și responsabilitățile ce revin diverșilor actori în toate etapele elaborării standardelor armonizate, Comisia va redacta un document de orientare.

Aceste orientări, care vin în completarea documentelor existente 18 , vor explica, în special, aspectele de fond și de procedură ale noului format al solicitării de standardizare pe care Comisia îl elaborează în scopul asigurării unui nivel sporit de transparență și previzibilitate în ceea ce privește dezvoltarea standardelor. De asemenea, orientările vor clarifica rolul Comisiei și al experților săi consultanți. În cele din urmă, ele vor oferi orientări suplimentare pentru a îmbunătăți coerența și viteza procedurii de evaluare a standardelor armonizate la nivelul tuturor sectoarelor relevante.

Pentru a asigura o mai bună coordonare în amonte în procesul de evaluare a standardelor armonizate pe care organizațiile europene de standardizare sunt în curs de a le dezvolta, Comisia va continua să se bazeze pe contribuția științifică a Centrului Comun de Cercetare și, în același timp, va consolida legătura sa cu comitetele tehnice responsabile de elaborarea standardelor prin intermediul sistemului de consultanți experți recent introdus. Scopul va fi acela de a maximiza viteza, calitatea și exactitatea evaluărilor pentru a îmbunătăți calitatea procedurii și pentru a asigura publicarea cât mai rapidă a referințelor la standardele armonizate în Jurnalul Oficial. Măsurile vor include:

-consolidarea legăturilor dintre serviciile competente ale Comisiei responsabile de armonizarea legislației și comitetele tehnice responsabile de elaborarea standardelor armonizate;

-extinderea grupului de consultanți experți și a ansamblurilor de competențe ale acestora pentru a asigura expertiza necesară unor evaluări de înaltă calitate și reziliența sistemului;

-perfecționarea structurii procedurilor de lucru și atribuirii sarcinilor consultanților experți;

-punerea accentului pe evaluarea continuă a calității contribuțiilor consultanților; includerea programelor de instruire pentru consultanți experți;

-consolidarea coerenței orizontale a evaluărilor prin aplicarea orientărilor simplificate în toate sectoarele;

-gestionarea corespunzătoare a eventualelor conflicte de interese.

Concluzie

Sistemul european de standardizare a jucat un rol fundamental în dezvoltarea pieței unice. Prezumția de conformitate cu legislația relevantă a Uniunii oferă o securitate juridică importantă tuturor utilizatorilor standard și, în special, întreprinderilor mici și mijlocii. Regulamentul privind standardizarea, care a intrat în vigoare în 2013, a introdus o nouă repartizare a rolurilor și a responsabilităților actorilor din sistem, pe baza unui parteneriat public-privat. De asemenea, acesta a stabilit un cadru juridic solid în ceea ce privește cerințele în materie de incluziune, care să permită luarea în considerare în cadrul procesului de standardizare a intereselor întreprinderilor mici și mijlocii, ale consumatorilor și ale lucrătorilor, precum și a intereselor de protecție a mediului. Obiectivul comun al tuturor partenerilor în cadrul sistemului european de standardizare este de a asigura punerea în aplicare cât mai eficace a regulamentului privind standardizarea și a altor legi aplicabile ale Uniunii în acest domeniu.

Comisiei îi revine responsabilitatea evaluării standardelor europene armonizate. De asemenea, Comisia trebuie să se asigure că aceste standarde sunt compatibile cu cerințele legislației armonizate relevante a Uniunii. Jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene a confirmat importanța acestei responsabilități și a evidențiat implicațiile sale juridice.

Deși sistemul actual este funcțional, Comisia recunoaște că sunt necesare îmbunătățiri suplimentare. Cele patru acțiuni prezentate mai sus vor fi inițiate imediat pentru a se înregistra progrese suplimentare în ceea ce privește incluziunea, securitatea juridică, previzibilitatea și furnizarea rapidă a beneficiilor standardelor armonizate pentru piața unică. Inovarea și protecția cetățenilor și a mediului sunt, de asemenea, obiective-cheie în acest context. Comisia va continua să colaboreze cu toți partenerii implicați pentru a asigura în continuare succesul standardizării europene ca piatră de temelie a unei piețe unice pe deplin funcționale.

(1)

COM(2018) 772.

(2)

De exemplu, dezvoltarea ulterioară a economiei circulare în Uniune implică stabilirea unor standarde de înaltă calitate pentru materiile prime secundare, cum ar fi materialele plastice sau îngrășămintele pe bază de deșeuri.

(3)

Standardele armonizate acoperă, de asemenea, aspecte legate de incluziunea socială, cum ar fi accesibilitatea. Actul european privind accesibilitatea utilizează standarde pentru a conferi prezumția de conformitate.

(4)

Nu se aplică altor tipuri de standarde, cum ar fi standardele internaționale, standardele europene (nearmonizate), standardele naționale, specificațiile tehnice etc.

(5)

JO L 316, 14.11.2012, p. 12–33.

(6)

Comitetul European de Standardizare (CEN), Comitetul European de Standardizare în Electrotehnică (CENELEC) și Institutul European de Standardizare în Telecomunicații (ETSI).

(7)

Există multe alte acte legislative ale Uniunii care reflectă sistemul prevăzut în Regulamentul (UE) nr. 1025/2012, cum ar fi Regulamentul (UE) nr. 305/2011 (Regulamentul privind produsele pentru construcții), Directiva 2001/95/CE (Directiva privind siguranța generală a produselor). Din motive de claritate, acestea nu sunt analizate separat în prezenta comunicare. Cu toate acestea, considerentele generale abordate în prezenta comunicare se aplică și actelor respective.

(8)

Sectorul produselor pentru construcții este supus unor devieri importante de la practicile generale de standardizare.

(9)

A se vedea, de asemene, cauza T-474/15 Global Garden Products și C-630/16 Anstar.

(10)

Înlocuirea dispozițiilor privind standardizarea cuprinse în Directiva 98/34/CEE.

(11)

Articolul 8 din Regulamentul (UE) 1025/2012

(12)

SWD(2015)205 final din 27.10.2015, http://ec.europa.eu/growth/single-market/european-standards/vademecum_en

(13)

http://www.cc.cec/Ares/ext/documentInfoDetails.do?documentId=080166e5ae43cdde

(14)

COM(2015) 550 final

(15)

COM(2016) 358 final

(16)

Platforma REFIT avizul XXII.2.b.

(17)

Începând cu 1 decembrie 2018, aceste decizii vor fi luate de către Comisie printr-o procedură accelerată, în scris.

(18)

Vademecum privind standardizarea, Ghidul albastru etc.