This document is an excerpt from the EUR-Lex website
Document 52018DC0470
COMMUNICATION FROM THE COMMISSION TO THE EUROPEAN PARLIAMENT, THE EUROPEAN COUNCIL AND THE COUNCIL Fifteenth Progress Report towards an effective and genuine Security Union
COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIUL EUROPEAN ȘI CONSILIU Al cincisprezecelea raport privind progresele înregistrate în direcția realizării unei uniuni a securității efective și reale
COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIUL EUROPEAN ȘI CONSILIU Al cincisprezecelea raport privind progresele înregistrate în direcția realizării unei uniuni a securității efective și reale
COM/2018/470 final
COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 13.6.2018
COM(2018) 470 final
COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIUL EUROPEAN ȘI CONSILIU
Al cincisprezecelea raport privind progresele înregistrate în direcția realizării unei uniuni a securității efective și reale
I. INTRODUCERE
Acesta este cel de al cincisprezecelea raport privind progresele înregistrate către o uniune a securității efectivă și reală. Raportul prezintă evoluțiile a doi piloni principali: pe de o parte, combaterea terorismului și a criminalității organizate, precum și a mijloacelor care le susțin și, pe de altă parte, consolidarea mijloacelor noastre de apărare și dezvoltarea rezilienței împotriva acestor amenințări.
În urma atacului cu agent neurotoxic de la Salisbury, Consiliul European 1 a declarat în martie 2018 că „UE trebuie să își consolideze reziliența la riscurile de factură chimică, biologică, radiologică și nucleară („riscurile CBRN”), inclusiv prin intermediul unei cooperări mai strânse între Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, precum și cu NATO”. Consiliul a invitat Comisia și pe Înaltul Reprezentant să își continue eforturile în acest sens și să raporteze cu privire la progresele înregistrate până la Consiliul European din iunie 2018. Prezentul raport privind progresele înregistrate face parte din răspunsul la această invitație, împreună cu o Comunicare comună 2 privind creșterea rezilienței și consolidarea capacităților necesare pentru a gestiona amenințările hibride și un Raport comun 3 referitor la punerea în aplicare a Cadrului comun privind contracararea amenințărilor hibride din iulie 2017 până în iunie 2018. Raportul trece în revistă și prezintă următoarele etape în punerea în aplicare a Planului de acțiune din octombrie 2017 4 privind îmbunătățirea nivelului de pregătire împotriva riscurilor de siguranță chimică, biologică, radiologică și nucleară. Ca parte a măsurilor din cadrul uniunii securității în vederea îmbunătățirii protecției și rezilienței împotriva terorismului, planul de acțiune a urmat o abordare preventivă bazată pe motivația că amenințările reprezentate de substanțele chimice, biologice, radiologice și nucleare erau riscuri cu probabilitate scăzută de realizare, dar cu un impact major și de durată în cazul unui atac terorist. Între timp, atacul de la Salisbury, precum și o preocupare sporită cu privire la interesul terorist și capacitatea de utilizare a acestor substanțe atât în interiorul, cât și în afara UE 5 demonstrează că amenințarea reprezentată de materialele chimice, biologice, radiologice și nucleare este reală. Aceasta consolidează și mai mult necesitatea stringentă de a pune pe deplin în aplicare planul de acțiune, cu un accent nou pe amenințările chimice.
În plus, prezentul raport prezintă, de asemenea, situația actuală cu privire la eliminarea conținutului online cu caracter terorist ca urmare a Recomandării Comisiei din martie 2018 6 , precum și calea de urmat indicată de Comisie cu privire la prevenirea radicalizării în urma raportului final al Grupului de experți la nivel înalt privind radicalizarea. Atacul de la Liège din 29 mai 2018 subliniază încă o dată importanța luptei împotriva radicalizării, având în vedere că, potrivit autorităților belgiene, autorul acestuia a fost în contact cu persoane radicalizate. De asemenea, prezentul raport identifică o serie de acțiuni pentru a îmbunătăți securitatea transportului feroviar de călători. În sfârșit, raportul face bilanțul punerii în aplicare a altor dosare prioritare, în special interoperabilitatea sistemelor de informații, în care două propuneri de modificare – adoptate de Comisie împreună cu prezentul raport – vor permite colegiuitorilor să ajungă la un acord înainte de sfârșitul anului. De asemenea, prezentul raport face bilanțul punerii în aplicare a Directivei privind registrul cu numele pasagerilor după termenul pentru punerea în aplicare din 25 mai 2018, al acțiunilor pentru consolidarea securității cibernetice și combaterea finanțării terorismului, precum și al evoluțiilor recente privind dimensiunea externă a securității.
Propunerile Comisiei privind cadrul financiar multianual pentru perioada 2021-2027: „Un buget modern pentru o Uniune care protejează, capacitează și apără” 7 reflectă, de asemenea, faptul că noile amenințări la adresa securității necesită răspunsuri noi, subliniind că securitatea are o dimensiune transfrontalieră și multisectorială inerentă, drept pentru care este necesar un răspuns puternic și coordonat la nivelul UE. Comisia propune o creștere de 1,8 ori a finanțării pentru securitatea internă în comparație cu perioada 2014-2020. Elementele care răspund noilor provocări în materie de securitate sunt prevăzute în diversele propuneri legislative sectoriale prezentate ca parte a cadrului financiar multianual.
II. O MAI BUNĂ PREGĂTIRE ÎMPOTRIVA RISCURILOR CHIMICE, BIOLOGICE, RADIOLOGICE ȘI NUCLEARE ÎN MATERIE DE SECURITATE
1.Progresele realizate în ceea ce privește punerea în aplicare a planului de acțiune
Amenințările chimice, biologice, radiologice și nucleare (CBRN) în materie de securitate sunt complexe și pot evolua rapid, astfel cum s-a demonstrat prin atacul cu agent neurotoxic de la Salisbury. Organizațiile teroriste nu au utilizat agenți CBRN în Europa, dar există indicii credibile care sugerează că acestea ar putea avea intenția de a achiziționa materiale sau arme CBRN și dezvoltă cunoștințele și capacitatea de a le utiliza. Planul de acțiune din octombrie 2017 privind îmbunătățirea nivelului de pregătire împotriva riscurilor de siguranță chimică, biologică, radiologică și nucleară a fost prezentat ca răspuns la aceste amenințări și se axează pe punerea în comun a expertizei și a capacităților la nivelul UE pentru îmbunătățirea gradului de pregătire operațională în întreaga Uniune. S-au înregistrat progrese concrete în ceea ce privește punerea în aplicare a planului de acțiune, fiind luate măsuri într-o serie de domenii pentru a atinge cele patru obiective ale planului de acțiune: reducerea accesibilității materialelor CBRN; asigurarea unei pregătiri mai temeinice în ceea ce privește incidentele de securitate CBRN și reacția față de acestea; stabilirea unor legături interne-externe mai puternice în domeniul securității CBRN cu principalii parteneri europeni regionali și internaționali; și îmbunătățirea cunoștințelor în materie de riscuri CBRN.
În primul rând, ca parte a eforturilor de a reduce accesibilitatea materialelor CBRN, Uniunea își intensifică măsurile luate de autoritățile vamale pentru prevenirea intrării ilegale a materialelor CBRN. Sistemele de informații cu privire la încărcătură sunt esențiale pentru consolidarea monitorizării și a controalelor bazate pe risc cu privire la lanțurile internaționale de aprovizionare. Comisia actualizează astfel în mod semnificativ informațiile prealabile cu privire la încărcătură și sistemul de gestionare a riscurilor în domeniul vamal prin remodelarea sistemelor naționale existente slab conectate într-un sistem informatic integrat la scară largă. Noul sistem va fi axat pe registrul comun de date comerciale care poate primi în timp real informații de o mai bună calitate cu privire la încărcătură. Acesta va interconecta sistemele de evaluare a riscurilor ale autorităților vamale naționale. Noul sistem va fi conectat la mii de alte părți adiționale implicate în domeniul logisticii internaționale, cum ar fi agenții de expediție, furnizorii de servicii logistice, operatorii poștali pentru toate modurile de transport, aceștia furnizând sistemului date importante referitoare la încărcături care nu sunt disponibile în prezent. Scopul acestui sistem este să acopere întreaga gamă de riscuri vamale, inclusiv amenințările reprezentate de materialele CBRN.
În al doilea rând, în ceea ce privește îmbunătățirea nivelului de pregătire și a rezilienței, statele membre își consolidează capacitatea de detectare a materialelor CBRN pentru a contribui la prevenirea atacurilor CBRN. La inițiativa Comisiei, un consorțiu de experți naționali a efectuat o analiză a lacunelor în materie de echipamente de detectare pentru aproximativ 70 de tipuri diferite de scenarii CBRN. Raportul privind analiza lacunelor a fost comunicat și discutat cu statele membre, contribuind la orientarea viitoarelor nevoi în materie de cercetare și permițându-le acestora să ia decizii în cunoștință de cauză cu privire la strategiile de detectare și să ia măsuri operaționale pentru a remedia lacunele identificate. De asemenea, analiza arată o nevoie clară de standarde tehnice la nivelul UE pentru echipamentele de detectare. Pornind de la rezultatele analizei și utilizând cadrul grupului consultativ CBRN 8 instituit în cadrul planului de acțiune, Comisia va depune eforturi în vederea standardizării la nivelul UE în ceea ce privește echipamentele de detectare CBRN. În plus, statele membre ar trebui să stabilească inventarele stocurilor de contramăsuri medicale esențiale, laboratoare, tratamente și alte capacități. Comisia va colabora cu statele membre pentru a cartografia în mod regulat disponibilitatea acestor stocuri în întreaga UE pentru a spori accesibilitatea și mobilizarea rapidă a acestora în cazul unor atacuri CBRN. Pregătirea și gestionarea consecințelor unui atac CBRN necesită o cooperare și o coordonare consolidată între statele membre, inclusiv între autoritățile de protecție civilă. Mecanismul Uniunii de protecție civilă poate juca un rol esențial în acest proces, în scopul consolidării capacității colective de pregătire și de reacție a Europei.
În al treilea rând, Planul de acțiune în domeniul CBRN subliniază necesitatea unei cooperări strânse cu principalii parteneri și organizații internaționale. În perioada 28-29 iunie 2018, Comisia, în colaborare cu Departamentul pentru Energie al SUA, va organiza un atelier de lucru UE-SUA privind securitatea surselor radioactive. De asemenea, Comisia consolidează capacitățile instituționale și ale comunității privind CBRN în țările partenere vizate de politica europeană de vecinătate. În plus, Uniunea ia măsuri concrete pentru dezvoltarea unei cooperări mai strânse cu NATO privind CBRN, inclusiv în ceea ce privește pregătirea civilă. Reprezentanții UE au participat ca observatori în cadrul unui atelier organizat de NATO cu privire la cooperarea civil-militară ca răspuns la un atac terorist CBRN de mare amploare. În plus, UE și NATO au în vedere crearea unui modul comun de formare-sensibilizare pentru factorii de decizie în materie de CBRN. De asemenea, UE ar trebui să analizeze măsuri care să susțină respectarea normelor și standardelor internaționale împotriva utilizării armelor chimice, inclusiv prin intermediul unei posibile scheme de sancțiuni specifice ale UE privind armele chimice. În ceea ce privește sectorul transporturilor, Comisia și statele membre au colaborat cu parteneri internaționali pentru consolidarea nivelului de pregătire a sistemului UE de securitate aeronautică în scopul de a combate amenințările CBRN. Această activitate a avut drept rezultat o listă de acțiuni pentru abordarea amenințărilor CBRN împotriva aviației.
În al patrulea rând, un răspuns eficace la riscurile CBRN necesită cunoștințe de specialitate la toate nivelurile, fapt pentru care este esențial să se intensifice punerea în comun și schimbul de experiență. Un exemplu de cele mai bune practici este Centrul Central European de Formare CBRN-E 9 înființat în 2016 în Budapesta de opt state membre. 10 Acesta urmărește să partajeze, să extindă și să aprofundeze cunoștințele, experiența și competențele în materie de CBRN-E ale personalului de primă intervenție prin exerciții și cursuri de formare. În plus, Comisia a evaluat în mod pozitiv o propunere de proiect de consolidare a acestei cooperări prin crearea unei unități mobile de personal de primă intervenție în caz de CBRN-E /bombă radiologică, care poate fi mobilizată – la cerere – în cazul unui incident CBRN-E. Domeniul criminalisticii reprezintă un exemplu pentru nevoia de a crea capacități colective. Colectarea de probe și prelucrarea acestora într-o zonă contaminată este foarte dificilă și necesită instalații specializate. Centrul Comun de Cercetare al Comisiei lucrează în prezent la elaborarea unor inițiative în acest domeniu cu capacități în domeniul criminalisticii nucleare pentru a face schimb de cunoștințe de specialitate privind capacitățile aferente. Pe baza rezultatelor analizei lacunelor menționate mai sus, Comisia colaborează, de asemenea, cu grupul consultativ CBRN pentru a identifica domeniile pentru punerea în comun a capacităților de detectare.
În al cincilea rând, formarea și exercițiile sunt metode de a face schimb în mod eficace de expertiză privind riscurile CBRN. În contextul proiectului finanțat de UE eNotice, s-a pus la dispoziție o bază de date 11 cu peste 200 de inițiative de formare relevante, oferind o imagine de ansamblu asupra oportunităților de formare în întreaga Uniune. Statele membre sunt încurajate să utilizeze oportunitățile de formare disponibile în domeniul CBRN în vederea obținerii de rezultate optime. În plus, valorificând pe deplin Centrul european de formare în domeniul securității nucleare, Comisia a lansat o campanie cuprinzătoare de formare pentru experții vamali din UE care operează echipamente sofisticate de detecție nucleară și a radiațiilor de-a lungul frontierelor externe, în porturi și aeroporturi. Mai mult, Comisia a evaluat în mod pozitiv o propunere de proiect pentru elaborarea unui curriculum armonizat de formare în domeniul CBRN pentru personalul de primă intervenție și personalul medical. În ceea ce privește exercițiile practice, la începutul anului 2018, exercițiul teoretic Chimera organizat de Comisia Europeană a reunit sectoarele sănătății, protecției civile și securității de pe întreg teritoriul UE pentru a testa planificarea pregătirii și reacției la nivel transfrontalier, pe baza unui scenariu fictiv care implică diseminarea deliberată a unei boli transmisibile. Acest exercițiu la nivelul UE a contribuit la sprijinul acordat pentru consolidarea capacităților transsectoriale și îmbunătățirea interoperabilității și a coordonării între sectoarele sănătății, protecției civile și securității la nivelul UE și al statelor membre. Mai mult, schimbul de expertiză se extinde, de asemenea, la sectorul privat, având în vedere consecințele importante pe care un atac CBRN le poate avea asupra operatorilor din acest sector. Un proiect patronat de reprezentanții sectorului 12 menit să crească gradul de informare a personalului de securitate, în principal din sectorul aviației, a dezvoltat un instrument de elearning care oferă informații esențiale persoanelor care intră în contact cu materiale și agenți CBRN.
2.Acțiuni consolidate împotriva amenințărilor chimice
Utilizarea potențială a produselor chimice în atacuri teroriste joacă un rol din ce în ce mai important în propaganda teroristă. Aceasta se adaugă la preocupările apărute în legătură cu complotul terorist descoperit în Australia în iulie 2017 și la recenta utilizare a produselor chimice în teatrul de operații. Prin urmare, Comisia accelerează măsuri suplimentare privind amenințările chimice în cadrul general al Planului de acțiune în domeniul CBRN, pe baza progreselor realizate în ceea ce privește analiza lacunelor privind capacitățile de detectare și a schimbului de cele mai bune practici în cadrul grupului consultativ pentru securitate CBRN.
În cadrul unei reuniuni confidențiale cu experți din statele membre în martie 2018 au fost identificate o serie de priorități stringente pentru cooperarea viitoare împotriva amenințărilor chimice. Pe această bază, Comisia va colabora cu statele membre pentru a finaliza etapele următoare până la sfârșitul anului 2018:
·crearea unei liste comune de substanțe chimice care prezintă o amenințare specială, ca bază pentru continuarea acțiunii operaționale pentru reducerea accesibilității acestora și consolidarea capacităților pentru detectarea lor. Aceste activități se vor desfășura în cadrul unui grup de experți dedicat, înființat în mai 2018, cu privire la detectarea amenințărilor chimice, pornind de la cercetarea în curs de desfășurare în statele membre și la Centrul Comun de Cercetare al Comisiei.
·lansarea unui dialog cu actorii privați din lanțul de aprovizionare pentru a conlucra în direcția unor măsuri pentru a aborda amenințările noi și în evoluție legate de substanțe chimice care pot fi utilizate ca precursori. Această activitate urmează exemplul 13 măsurilor luate la nivelul UE pentru a restricționa accesul la precursorii de explozivi, iar un prim schimb de opinii a avut deja loc în cadrul Comitetului permanent pentru precursori.
·accelerarea unei revizuiri a scenariilor de amenințare și a unei analize a metodelor de detectare existente pentru a îmbunătăți detectarea amenințărilor chimice, cu scopul de a dezvolta orientări operaționale pentru ca statele membre să își intensifice capacitățile de detectare. În acest scop, grupul de experți specific menționat anterior a fost instituit pentru a răspunde noilor amenințări chimice. Pe termen mai lung, lucrările acestui grup pot deschide calea către standardizarea echipamentelor de detectare.
·sensibilizarea personalului de primă intervenție, în special autoritățile de aplicare a legii și personalul de protecție civilă, pentru a le permite să recunoască semnele timpurii ale unui atac cu arme chimice și să reacționeze în mod corespunzător.
III. COMBATEREA RADICALIZĂRII
1.Combaterea conținutului online cu caracter terorist
Abordarea conținutului online cu caracter terorist rămâne o provocare esențială în prevenirea radicalizării. În urma adoptării Recomandării Comisiei din 1 martie 2018 14 privind combaterea conținutului ilegal online, un exercițiu de raportare, astfel cum se solicită prin recomandare, a fost inițiat ulterior în scopul de a monitoriza eforturile întreprinse atât de industrie, cât și de statele membre și de alți parteneri-cheie cum ar fi Europol în vederea reducerii accesului la conținut online cu caracter terorist.
Primele constatări în urma acestui prim exercițiu de raportare bazat pe indicatori stabiliți de comun acord în cadrul Forumului UE privind internetul – care cuprinde în total 13 societăți și include principalele întreprinderi de comunicare socială 15 , 20 de state membre și Europol – indică unele progrese în ceea ce privește transparența, având în vedere faptul că s-au primit informații suplimentare de la mai multe societăți, inclusiv de la societăți care nu s-au implicat anterior în Forumul pentru internet al UE.
În plus, mai multe societăți adoptă măsuri proactive pentru a identifica conținut terorist, iar un volum mai mare de astfel de conținut este eliminat. Cei care au dezvoltat instrumente automatizate de identificare a conținutului cu caracter terorist (inclusiv conținut anterior eliminat) au reușit să îmbunătățească viteza de eliminare a conținutului cu caracter terorist de pe platformele lor, identificând și eliminând totodată cantități semnificative de materiale din arhivă. Baza de date a amprentelor numerice (hashes) – un instrument creat de un consorțiu de societăți pentru a facilita cooperarea astfel încât să se împiedice difuzarea de conținut cu caracter terorist între platforme – continuă să se extindă, atât în ceea ce privește numărul de membri, cât și în ceea ce privește volumul de conținut terorist depistat în baza de date. În prezent, 13 societăți sunt conectate la baza de date, care cuprinde în prezent 80 000 de amprente numerice din imagini și 8 000 de amprente numerice din filme video. Pentru prima dată, unele societăți au furnizat feedback cu privire la impactul bazei de date a amprentelor numerice în ceea ce privește conținutul eliminat, dar acest feedback trebuie să se extindă și să devină mai detaliat și sistematic între platforme.
De asemenea, semnalările din partea statelor membre rămân o componentă importantă a reacției. Numărul de state membre care semnalează conținut cu caracter terorist companiilor de internet continuă să crească, iar Unitatea de semnalare a conținutului online din cadrul Europol continuă să caute modalități de îmbunătățire a semnalărilor din partea UE – în special în ceea ce privește coordonarea și simplificarea procesului. Unitatea UE de semnalare a conținutului online a făcut obiectul a 8 103 decizii legate de semnalări în al patrulea trimestru al anului 2017, din care 89 % au fost eliminate. În primul trimestru al anului 2018 au fost declanșate 5 708 de decizii legate de semnalări, la un număr sporit de societăți mai mici și mai puțin cunoscute, cu o rată de succes de 61 %. Ratele de reușită a eliminării în rândul societăților pentru care a existat o implicare pe termen lung cu unitățile de semnalare a conținutului online au rămas stabile – în majoritatea cazurilor fiind între 90 % și 100 %. Viteza de reacție raportată a societăților la semnalări variază între platforme și este cuprinsă între sub o oră până la câteva zile, fiind necesar ca societățile mari și mici să-și îmbunătățească viteza de reacție pentru a răspunde în mod adecvat la recomandarea pentru eliminarea conținutului cu caracter terorist în termen de o oră de la semnalare.
Mecanismele de feedback sistematic complet cu privire la semnalări nu funcționează încă, deși statele membre recunosc confirmări de primire și unele confirmări de acțiune de la mai multe societăți. O singură societate furnizează informații complete privind primirea, calendarul și acțiunea. În vederea îmbunătățirii cooperării și a coordonării între autoritățile de aplicare a legii și societăți, Unitatea UE de semnalare a conținutului online a instituit în 2016 aplicația de gestionare a semnalărilor conținutului online. Până în prezent, trei state membre sunt conectate la platformă, iar altele și-au exprimat interesul.
Comisia a lansat o evaluare a impactului pentru a stabili dacă abordarea actuală este suficientă sau dacă sunt necesare măsuri suplimentare pentru a garanta o aplicare rapidă și proactivă în depistarea și eliminarea conținutului ilegal online, inclusiv posibilele măsuri legislative pentru a completa cadrul de reglementare existent. Raportarea realizată în temeiul recomandării va contribui la această evaluare.
Unitatea UE de semnalare a conținutului online din cadrul Europol a condus o acțiune coordonată multinațională vizând propaganda Daesh, cu implicarea a șase state membre, precum și a Statelor Unite și a Canadei. Acest efort de colaborare – punctul culminant a peste doi ani de activități implicând 29 de țări – nu numai că a realizat o perturbare semnificativă a activităților de propagandă și a infrastructurilor Daesh, ci a avut drept rezultat, de asemenea, confiscarea unui volum considerabil de probe digitale.
2. Acțiuni ulterioare ale Grupului de experți la nivel înalt privind radicalizarea
În paralel cu eforturile depuse pentru a combate conținutul terorist online, activitatea desfășurată la nivelul UE continuă să sprijine prevenirea radicalizării în statele membre și comunitățile lor locale. Grupul de experți la nivel înalt privind radicalizarea, înființat 16 în iulie 2017 pentru a oferi recomandări privind modul în care s-ar putea îmbunătăți coordonarea și colaborarea între toate părțile interesate relevante, și-a prezentat raportul final 17 la 18 mai 2018. Acesta include o gamă largă de recomandări privind măsuri concrete pentru a aborda provocările din domeniile prioritare, cum ar fi radicalizarea în închisori (inclusiv monitorizarea după eliberare și gestionarea sentințelor), comunicarea și propaganda online, cooperarea între mai multe părți interesate la nivel local, educația și incluziunea socială, sprijinul pentru grupurile care necesită o atenție deosebită (în special în ceea ce privește radicalizarea tineretului și a copiilor care fac obiectul procedurii de returnare), precum și dimensiunea externă. Recunoscând valoarea adăugată a realizărilor și inițiativelor UE precum Rețeaua pentru sensibilizarea publicului cu privire la radicalizare (RAN), Rețeaua europeană de comunicații strategice (ESCN) și Forumul UE pentru internet, raportul solicită consolidarea acestor inițiative și coordonarea între acestea, precum și crearea în același timp de legături mai strânse între toate părțile interesate implicate, inclusiv profesioniști din prima linie, factori de decizie politică și cercetători. Raportul subliniază importanța ca acțiunile la nivelul UE să fie orientate mai îndeaproape de nevoile statelor membre.
Comisia apreciază raportul final, având în vedere că acesta identifică domeniile care necesită măsuri urgente în statele membre și la nivelul UE. În special, Comisia va da curs recomandării de a institui un mecanism de cooperare al UE pentru a asigura o mai mare implicare a statelor membre în activitatea de combatere a radicalizării. Acest mecanism de cooperare al UE va cuprinde un nou Comitet director alcătuit din statele membre și o structură de coordonare și sprijin privind radicalizarea, care urmează să fie stabilită în cadrul Comisiei.
Comisia va lua măsuri imediate pentru a da curs recomandărilor grupului de experți:
·în primul rând, prin adoptarea unei decizii de înființare a Comitetului director compus din statele membre (cu coordonatorul UE pentru combaterea terorismului și Serviciul European de Acțiune Externă în calitate de observatori) pentru a se asigura că acțiunile UE în acest domeniu sunt mai bine orientate către necesitățile și prioritățile politice din statele membre și care să ofere statelor membre posibilitatea de a se implica mai mult în stabilirea de orientări strategice. O primă reuniune a comitetului este prevăzută cel târziu în noiembrie 2018.
·în al doilea rând, prin stabilirea unei structuri de coordonare și sprijin consolidat în cadrul Comisiei, în concordanță cu resursele limitate disponibile în prezent. Contribuțiile statelor membre la consolidarea expertizei necesare ar fi deosebit de importante pentru atingerea obiectivelor stabilite în raportul final. În acest scop, Comisia invită statele membre să prezinte propuneri de detașări fără plată în structura de coordonare și sprijin. Aceasta, împreună cu Comitetul director, va furniza mecanismul de cooperare al UE privind combaterea radicalizării.
·în al treilea rând, prin convocarea unei reuniuni a rețelei factorilor naționali de decizie politică în materie de prevenire până în octombrie 2018, pentru a facilita schimburi suplimentare între statele membre și pentru a discuta acțiuni subsecvente concrete.
Comisia ia act de recomandarea grupului de experți cu privire la o inventariere și evaluare a mecanismului de cooperare al UE privind combaterea radicalizării în 2019 și va avea ca obiectiv să prezinte rezultatele unei astfel de evaluări până în decembrie 2019, recunoscând că este posibil ca până la acel moment măsurile propuse să nu fi fost încă puse în aplicare pe deplin.
În domeniul educației, Consiliul Educație, Tineret, Cultură și Sport a adoptat, la 22 mai 2018, o Recomandare 18 privind promovarea valorilor comune în școli pentru a consolida un sentiment mai puternic de apartenență la nivel local și național, conform propunerii Comisiei 19 . Recomandarea invită statele membre să ia măsuri suplimentare pentru a consolida gândirea critică și alfabetizarea mediatică în școli.
IV. MĂSURI CONCRETE PE TERMEN SCURT PENTRU A ÎMBUNĂTĂȚI SECURITATEA TRANSPORTULUI FEROVIAR DE CĂLĂTORI
Nodurile de transport, precum și căile ferate și trenurile reprezintă o țintă cu risc ridicat, întrucât infrastructura este deschisă de la stadiul conceperii 20 . În prezent, 26 de milioane de pasageri se îmbarcă în trenuri europene în fiecare zi și, până în 2050, se preconizează o creștere cu aproximativ 80 % a transportului feroviar de călători. Protecția utilizatorilor transportului feroviar, a lucrătorilor și a infrastructurii feroviare împotriva amenințărilor la adresa securității aflate în constantă evoluție reprezintă o provocare esențială și constantă. Transportul feroviar european trebuie să rămână sigur și securizat.
Europa are nevoie de un sistem de securitate modern pentru transportul feroviar care se bazează pe evaluarea riscurilor și care permite un răspuns prompt și proporțional la amenințările emergente, menținând în același timp servicii de transport feroviar accesibile. Pentru a asigura un nivel sporit de securitate, menținând transportul feroviar european accesibil și deschis pentru pasageri și prevenind barierele inutile în calea pieței interne, statele membre ar trebui să îmbunătățească schimbul de informații și să crească nivelul de conștientizare, gradul de pregătire și capacitatea de a reacționa la incidentele teroriste. Măsurile introduse de fiecare stat membru în parte, fără coordonare în amonte, pot să creeze bariere și să genereze costuri sub formă de timpi de călătorie mai lungi, anulări și acces supraaglomerat la nodurile de cale ferată.
Este nevoie de niveluri echivalente de securitate pentru călătorii din transportul feroviar UE la nivel transfrontalier și între operatorii de transport. O acțiune la nivelul UE pentru a se asigura coordonarea transfrontalieră a tuturor actorilor implicați poate contribui la un nivel uniform de protecție a securității în întreaga UE.
Prin urmare, Comisia propune întreprinderea unei serii de acțiuni pe termen scurt pentru a îmbunătăți securitatea călătorilor din transportul feroviar în UE (a se vedea anexa I). Pachetul UE de combatere a terorismului, adoptat la 18 octombrie 2017, a anunțat măsuri menite să sporească protecția spațiilor publice 21 , iar acțiunile propuse se bazează pe acesta, precum și pe studii specializate care indică faptul că ar trebui luate măsuri pentru a îmbunătăți reziliența securității căilor ferate din UE, în special în cazul serviciilor internaționale 22 . Aceste acțiuni reflectă, de asemenea, rezultatele unei evaluări a riscurilor efectuate de Comisie, statele membre și INTCEN UE.
Acțiunile identificate vizează atât nivelul UE, cât și nivelul național pentru a spori securitatea transportului feroviar. La nivelul UE, Comisia propune crearea unei Platforme UE de securitate a călătorilor din transportul feroviar pentru a crea un mediu de cooperare eficace și propune recomandări pentru a sprijini statele membre să-și coordoneze în mod eficient acțiunile în domenul securității transportului feroviar. Platforma va oferi sprijin pentru colectarea și schimbul de informații vitale privind securitatea transportului feroviar, privind optimizarea securității serviciilor feroviare transfrontaliere și definirea unui mecanism de coordonare pentru a evita deciziile unilaterale la nivel național. De asemenea, platforma va sprijini statele membre și părțile interesate din sectorul feroviar să evalueze în comun noile amenințări și incidente de securitate și să realizeze o reacție coordonată corespunzătoare. În plus, Comisia, în strânsă colaborare cu statele membre, cu Serviciul European de Acțiune Externă și cu agențiile relevante, va elabora o metodologie comună de evaluare a riscurilor pentru riscurile în materie de securitate a transportului feroviar la nivelul UE.
Acțiunile propuse vor fi testate în practică. Comisia va institui activități anuale, testând eficiența acestui mecanism în diferite scenarii. Acest lucru ar putea fi legat de exercițiile existente sponsorizate de UE care sunt întreprinse de forțele de poliție feroviară. Comisia va prezenta un raport privind punerea în aplicare a acestor acțiuni și poate examina toate măsurile adecvate, în conformitate cu principiile unei mai bune legiferări, în vederea îmbunătățirii acțiunilor sau a remedierii oricăror deficiențe identificate.
V. PUNEREA ÎN APLICARE A ALTOR DOSARE PRIORITARE ÎN MATERIE DE SECURITATE
1.Către interoperabilitatea sistemelor de informații
Prin activitățile desfășurate în vederea dezvoltării unor sisteme de informații mai puternice și mai inteligente pentru gestionarea securității, a frontierelor și a migrației, UE abordează deficiențele în gestionarea informațiilor și schimburile de informații la nivelul UE în regim de urgență și ca o prioritate absolută. Elementul central în acest sens sunt propunerile Comisiei din decembrie 2017 23 privind interoperabilitatea sistemelor de informații, pe care Parlamentul European și Consiliul continuă să le analizeze. În Declarația comună cu privire la prioritățile legislative ale UE, cele trei instituții au convenit asupra obiectivului comun de a ajunge la un acord cu privire la aceste propuneri până la sfârșitul anului 2018. Din acest motiv, astfel cum s-a anunțat anterior 24 , Comisia a prezentat împreună cu prezentul raport două propuneri modificate privind interoperabilitatea care încorporează modificările necesare la propunerile privind interoperabilitatea din decembrie 2017 în legătură cu respectivele instrumente juridice care, la momentul respectiv, erau încă în curs de negociere. Comisia invită colegiuitorii să includă propunerile modificate în examinarea în curs de către aceștia a propunerilor privind interoperabilitatea, în vederea inițierii fără întârziere a unor discuții tripartite.
Propunerile modificate reflectă progresele recente realizate de către Parlamentul European și Consiliu cu privire la propunerile legislative referitoare la sistemele de informații ale UE pentru gestionarea securității, a frontierelor și a migrației. Colegiuitorii au ajuns la un acord politic final la 25 aprilie 2018 cu privire la instituirea Sistemului european de informații și de autorizare privind călătoriile (ETIAS) 25 care va permite controalele prealabile de securitate pentru depistarea cazurilor de migrație neregulamentară ale persoanelor care călătoresc fără viză în UE. La 12 iunie 2018, colegiuitorii au ajuns, de asemenea, la un acord politic cu privire la cele trei propuneri legislative 26 vizând consolidarea Sistemului de Informații Schengen, sistemul de schimb de informații cel mai larg utilizat pentru gestionarea frontierelor și a securității în Europa. Acest lucru va spori securitatea cetățenilor europeni prin consolidarea capacității sistemului de a combate terorismul și criminalitatea transfrontalieră, de a îmbunătăți gestionarea frontierelor și a migrației și de a asigura un schimb eficace de informații între statele membre. În plus, colegiuitorii au ajuns la un acord politic la 24 mai 2018 privind propunerea legislativă 27 care vizează consolidarea eu-LISA, Agenția europeană pentru gestionarea operațională a sistemelor informatice la scară largă în spațiul de libertate, securitate și justiție. Mandatul consolidat va permite agenției să dezvolte și să pună în aplicare soluții tehnice pentru a asigura interoperabilitatea sistemelor relevante de informații. Acordul la care s-a ajuns cu privire la aceste trei inițiative, precum și progresele înregistrate în cadrul discuțiilor referitoare la propunerea legislativă 28 pentru extinderea Sistemului european de informații cu privire la cazierele judiciare ale resortisanților țărilor terțe, au permis Comisiei să prezinte propunerile modificate menționate anterior privind interoperabilitatea, integrând modificările necesare în legătură cu respectivele instrumente legislative în propunerile privind interoperabilitatea din decembrie 2017.
Propunerile modificate privind interoperabilitatea nu includ modificările referitoare la Eurodac, baza de date UE în domeniul azilului și migrației ilegale, având în vedere că încă nu s-au încheiat discuțiile cu privire la propunerea legislativă din mai 2016 29 vizând consolidarea sistemului Eurodac. Actuala arhitectură a sistemului Eurodac existent este inadecvată din punct de vedere tehnic pentru a deveni parte din interoperabilitatea sistemelor de informații, dat fiind că rolul său este doar de a stoca date biometrice și un număr de referință, dar nu și alte date cu caracter personal (de exemplu, numele, vârsta, data nașterii) care ar permite depistarea unor identități multiple legate de același set de date biometrice. Propunerea legislativă din mai 2016 urmărește să extindă sistemul Eurodac la identificarea resortisanților țărilor terțe aflați în situație de ședere ilegală și a celor care au intrat în UE în mod ilegal. În special, aceasta prevede stocarea datelor cu caracter personal, cum ar fi numele, vârsta, data nașterii, naționalitatea și documentele de identitate. Aceste date de identitate sunt esențiale pentru a se asigura că sistemul Eurodac va fi în măsură să contribuie la obiectivele de interoperabilitate și să funcționeze în cadrul său tehnic. Această necesitate subliniază nevoia ca colegiuitorii să ajungă de urgență la un acord referitor la propunerea legislativă. În așteptarea unui acord cu privire la propunerea legislativă vizând consolidarea sistemului Eurodac, datele resortisanților țărilor terțe aflați în situație de ședere ilegală și ale celor care au intrat în UE în mod ilegal ar putea să nu facă parte din interoperabilitatea sistemelor de informații ale UE. Odată ce colegiuitorii ajung la un acord privind propunerea legislativă de consolidare a sistemului Eurodac sau au realizat progrese suficiente, Comisia va prezenta în termen de două săptămâni amendamentele aferente la propunerile privind interoperabilitatea.
La 16 mai 2018, Comisia a prezentat o propunere legislativă 30 vizând consolidarea Sistemului de informații privind vizele (SIV) pentru a reacționa mai bine la provocările în continuă evoluție legate de migrație și de securitate și pentru a îmbunătăți gestionarea frontierelor externe ale UE. Deși Sistemul de informații privind vizele este deja abordat în propunerile privind interoperabilitatea din decembrie 2017, propunerea legislativă din mai 2018 vizând consolidarea Sistemului de informații privind vizele ar permite ca sistemul să utilizeze pe deplin soluțiile de interoperabilitate propuse. Propunerea prevede intensificarea verificărilor în bazele de date pentru a preveni riscurile legate de migrație și de securitate cu ocazia eliberării vizelor, precum și consolidarea capacităților de prevenire a criminalității, contribuind astfel la consolidarea securității și la eliminarea lacunelor în materie de informații.
2.Punerea în aplicare a Directivei privind registrul cu numele pasagerilor
Directiva privind registrul cu numele pasagerilor (PNR) 31 este esențială pentru răspunsul comun al Uniunii la amenințarea terorismului și a criminalității organizate. Termenul pentru punerea în aplicare a directivei de către statele membre a expirat la 25 mai 2018. Până la data de 7 iunie 2018, paisprezece state membre au comunicat Comisiei măsurile adoptate pentru transpunerea directivei 32 . Celelalte treisprezece state membre nu au notificat încă măsurile naționale de transpunere 33 . În nouă state membre, legislația necesară a fost depusă în parlament spre adoptare, în timp ce într-un alt stat membru s-a adoptat deja legislația primară de punere în aplicare a directivei, dar adoptarea legislației secundare pentru a ajunge la transpunerea integrală este încă în curs. Dintre statele membre care nu au notificat până în prezent Comisiei măsurile de transpunere, cinci au o legislație în vigoare care le permite să colecteze date PNR în temeiul dreptului intern. Cu toate acestea, cadrul lor legislativ necesită în continuare modificări pentru a se conforma pe deplin directivei.
În plus față de notificarea măsurilor naționale de transpunere în conformitate cu articolul 18, Directiva privind PNR prevede anumite notificări referitoare la aplicarea sa în cazul zborurilor intra-UE (articolul 2); instituirea de unități de informații despre pasageri (UIP) (articolul 4) și lista autorităților competente îndreptățite să solicite sau să primească date din PNR sau rezultatul prelucrării acestor datelor de la UIP (articolul 7). Toate cele douăzeci și șapte de state membre 34 au trimis Comisiei o listă a autorităților competente îndreptățite să solicite sau să primească date din PNR sau rezultatul prelucrării acestor date, astfel cum se prevede la articolul 7 alineatul (3) din Directiva privind PNR. Nouăsprezece state membre au informat Comisia că intenționează să aplice directiva în cazul zborurilor intra-UE în conformitate cu articolul 2 alineatul (1), iar alte douăzeci și unu au notificat Comisiei înființarea propriilor unități de informații despre pasageri în conformitate cu articolul 4 alineatul (5).
Pe lângă adoptarea de măsuri pentru a transpune directiva în legislația națională și pentru a finaliza mecanismele instituționale necesare, statele membre au realizat progrese în ceea ce privește stabilirea soluțiilor tehnice necesare pentru stocarea, prelucrarea și analiza datelor PNR. Douăzeci și patru de state membre dispun de o soluție tehnică PNR, în timp ce celelalte trei se află în diverse etape de dezvoltare a infrastructurii necesare. Procesul de stabilire a conectivității cu transportatorii aerieni în scopul de a permite transmiterea de date PNR către unitățile de informații despre pasageri este într-un stadiu avansat în douăsprezece state membre, în timp ce în alte unsprezece cel puțin un transportator aerian transmite deja în timp real date PNR către UIP.
Prin urmare, Comisia constată că în ultimii doi ani s-au înregistrat progrese semnificative în punerea în aplicare a Directivei privind PNR. Cu toate acestea, având în vedere importanța crucială a acestui instrument pentru răspunsul comun al UE la terorism și la formele grave de criminalitate, Comisia va face uz de toate măsurile aflate la dispoziția sa pentru a asigura respectarea legislației UE, inclusiv prin acțiuni în constatarea neîndeplinirii obligațiilor atunci când este cazul. Lipsa transpunerii compromite eficacitatea mecanismului PNR al UE în ansamblu, reduce securitatea juridică pentru transportatorii aerieni prin întârzierea creării unui regim unic la nivelul întregii UE pentru furnizarea de date PNR și împiedică protecția efectivă a datelor cu caracter personal în întreaga UE. Comisia va continua să sprijine toate statele membre în eforturile depuse pentru a finaliza dezvoltarea propriilor sisteme PNR, inclusiv prin facilitarea schimbului de informații și de cele mai bune practici după termenul de punere în aplicare. În acest sens, la 7 iunie 2018 a avut loc o primă reuniune cu statele membre pentru a discuta diferite aspecte legate de punerea în aplicare a Directivei privind PNR.
3.Securitatea cibernetică și amenințările facilitate de tehnologiile informatice
Comisia continuă, în cooperare cu Serviciul European de Acțiune Externă, să pună în aplicare acțiunile stabilite în Comunicarea comună din septembrie 2017 35 „Reziliență, prevenire și apărare: construirea unui securități cibernetice puternice pentru UE”.
9 mai 2018 a fost termenul pentru ca toate statele membre ale UE să transpună Directiva privind securitatea rețelelor și a sistemelor informatice în legislația națională. Acesta este primul set de norme obligatorii din punct de vedere juridic la nivelul UE privind securitatea cibernetică, care stabilește un nivel comun ridicat de securitate a rețelelor și a informației în UE.
La 6 și 7 iunie 2018, cel de al 5-lea exercițiu paneuropen în caz de criză cibernetică, Cyber Europe 2018, s-a desfășurat sub coordonarea Agenției Uniunii Europene pentru Securitatea Rețelelor și a Informațiilor (ENISA). 36 Exercițiul a fost organizat pentru echipe din domeniul securității sistemelor informatice, al continuității activităților și al gestionării crizelor provenind din statele membre ale UE și ale AELS și a implicat peste 1 000 de participanți. Scenariul a vizat aviația, care poate implica autorități aeronautice civile, furnizori de servicii de navigație aeriană („Air Navigation Service Providers” – ANSP), companii aeroportuare, transportatori aerieni, cu efecte potențiale în alte sectoare.
Expunerea cetățenilor la dezinformare pe scară largă, inclusiv informații înșelătoare sau evident false, este un alt tip grav de amenințare facilitată de tehnologiile informatice și o provocare majoră pentru Europa. În comunicarea sa din 26 aprilie „Combaterea dezinformării online: o abordare europeană” 37 , Comisia a prezentat un plan de acțiune și instrumente de autoreglementare pentru a combate răspândirea și impactul dezinformării online în Europa și pentru a asigura protecția valorilor europene și a sistemelor democratice. Printre măsurile specifice prezentate se numără un Cod de practică privind dezinformarea pentru platforme online și agenții de publicitate la nivelul UE, sprijin pentru o rețea independentă de verificatori ai veridicității informațiilor și o serie de acțiuni pentru a stimula jurnalismul de calitate și a promova educația în domeniul mass-media. La 29 mai 2018 a avut loc o primă reuniune a forumului multilateral privind dezinformarea, care s-a angajat să prezinte o foaie de parcurs ambițioasă pentru a asigura adoptarea codului la 17 iulie 2018.
Corporația pentru Alocarea de Nume și Numere pe Internet (Internet Corporation for Assigned Names and Numbers – ICANN) joacă un rol-cheie în susținerea obiectivelor de politică publică ale sistemului de nume de domenii. Comisia amintește 38 faptul că ICANN ar trebui să-și accelereze eforturile pentru a se asigura că respectă pe deplin Regulamentul general privind protecția datelor ca urmare a reformei în curs a serviciului WHOIS, asigurând în același timp un model WHOIS care păstrează funcțiile esențiale de interes public, de la aplicarea legii la securitatea informatică și protecția drepturilor de proprietate intelectuală. Având în vedere acest obiectiv, Comisia continuă să faciliteze discuțiile dintre ICANN și Comitetul european pentru protecția datelor 39 (CEPD) în vederea stabilirii unui nou model care să îndeplinească ambele obiective. În acest sens, Comisia solicită ICANN să își asume responsabilitatea pentru soluționarea problemelor în curs. La 17 mai 2018, Consiliul ICANN a adoptat o specificație temporară pentru datele de înregistrare gTLD (așa-numitele domenii generice de nivel superior) care se aplică de la 25 mai 2018, cu scopul de a asigura conformitatea cu GDPR. Deși specificația temporară lasă deschise o serie de aspecte, inclusiv în ceea ce privește accesul la date WHOIS în scopuri legitime, cum ar fi pentru investigațiile efectuate de autoritățile de aplicare a legii, Consiliul ICANN s-a angajat să colaboreze în continuare cu comunitatea pentru a dezvolta și a implementa o soluție cuprinzătoare și permanentă 40 . La 27 mai 2018, Comitetul european pentru protecția datelor a adoptat o declarație care recunoaște eforturile întreprinse de ICANN pentru a asigura conformitatea sistemului WHOIS cu GDPR, însă progresele suplimentare înregistrate de ICANN vor fi monitorizate în continuare pentru a se asigura că cerințele legale sunt abordate în mod corespunzător 41 . Întrucât absența unui model global pentru serviciul WHOIS poate afecta grav capacitatea autorităților de aplicare a legii de a investiga infracțiunile, inclusiv infracțiunile informatice, Comisia va veghea, de asemenea, ca ICANN să furnizeze la timp un model adecvat care asigură accesul la date WHOIS în scopuri legitime.
4.Combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului
Având în vedere că infractorii și teroriștii își desfășoară activitatea în diferite state membre și au posibilitatea să transfere fonduri între conturi bancare diferite în câteva ore pentru a-și pregăti acțiunile sau pentru a muta și a spăla veniturile provenite din săvârșirea infracțiunilor, combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului este un aspect important al eforturilor depuse către o uniune a securității efectivă. La 14 mai 2018, Consiliul a adoptat o directivă de consolidare a normelor UE de prevenire a spălării banilor și a finanțării terorismului. Așanumita cea de a 5-a Directivă privind combaterea spălării banilor va spori transparența cu privire la regimul proprietății societăților și a fiduciilor, pentru a preveni fenomenul spălării banilor și al finanțării terorismului prin intermediul unor structuri opace. Aceasta va îmbunătăți activitatea unităților de informații financiare printr-un acces mai bun la informații prin intermediul unor registre centralizate referitoare la conturile bancare. Directiva va combate, de asemenea, riscul de finanțare a terorismului legat de utilizarea anonimă a monedelor virtuale și a instrumentelor preplătite. În sfârșit, se va asigura un nivel înalt de garanții pentru fluxurile financiare provenite din țări terțe cu grad înalt de risc.
La 30 mai 2018, Parlamentul European și Consiliul au ajuns la un acord politic cu privire la propunerea legislativă 42 referitoare la o directivă privind combaterea spălării banilor prin legislația penală, care va armoniza infracțiunile de spălare a banilor.
În contextul Planului de acțiune 43 pentru consolidarea luptei împotriva finanțării terorismului, Consiliul a solicitat Comisiei, în februarie 2016, „să analizeze necesitatea unor restricții adecvate privind plățile în numerar care depășesc anumite praguri”. Ulterior, Comisia a consultat informal statele membre, a comandat un studiu unui contractant extern și a efectuat o consultare publică în perioada martie – mai 2017. Comisia a publicat un Raport privind restricțiile asupra plăților în numerar, împreună cu acest raport privind progresele înregistrate către o uniune a securității. Constatările au condus la concluzia că restricțiile asupra plăților în numerar nu ar împiedica în mod semnificativ finanțarea terorismului, dar că astfel de restricții ar putea fi utile în combaterea spălării banilor. În acest stadiu, Comisia nu ia măsuri legislative suplimentare în această privință.
5.Dimensiunea externă
Armele de calibru mic și armamentul ușor (SALW) și armele de foc ilicite continuă să contribuie la instabilitate și violență, atât în Uniunea Europeană, cât și în imediata sa vecinătate și dincolo de aceasta. Prin urmare, Comisia și Înaltul Reprezentant propun Consiliului o revizuire a strategiei din 2005 privind armele de calibru mic și armamentul ușor, ținând seama de noul context de securitate, de inițiativele UE și de evoluțiile controlului armelor convenționale care au avut loc începând din 2005, și anume intrarea în vigoare a Tratatului privind comerțul cu arme, încheierea Protocolului ONU privind armele de foc, revizuirea legislației UE privind armele de foc, activitățile cu țările învecinate prin Planul de acțiune al Comisiei din 2015 44 , precum și lucrările desfășurate în contextul ciclului de politici ale UE. Această strategie actualizată are ca obiectiv orientarea acțiunii colective și coordonate la nivel european pentru a preveni și a combate achiziționarea ilicită de arme de foc și de arme de calibru mic și armament ușor, precum și a muniției aferente de către teroriști, infractori și alți actori neautorizați. Strategia susține consolidarea normelor internaționale și la nivelul UE, un control îmbunătățit și trasabilitatea armelor de foc, a armelor de calibru mic și armamentului ușor și a munițiilor pe durata ciclului lor de viață.
La 23-24 aprilie 2018, miniștrii de securitate din G7 s-au reunit la Toronto pentru a discuta cooperarea G7 în materie de securitate, inclusiv dezvoltarea de acțiuni comune împotriva amenințărilor teroriste. Angajamentele de la Toronto ale miniștrilor de securitate 45 au pus accentul pe protecția spațiilor publice, pregătirea împotriva riscurilor CBRN, precum și eforturile de combatere a conținutului online cu caracter terorist, de consolidare a securității cibernetice și de combatere a traficului cu ființe umane. O sesiune comună a miniștrilor de securitate și a miniștrilor de externe a avut drept rezultat adoptarea unor angajamente comune în materie de gestionare a luptătorilor teroriști străini și a călătorilor asociați 46 și de apărare a democrației și abordare a amenințărilor externe 47 .
La 14 mai 2018, Consiliul a adoptat o decizie care permite EUNAVFOR MED operația SOPHIA să găzduiască proiectul-pilot „Celulă specializată în informații privind criminalitatea” (CIC). CIC se va afla la bordul navei care găzduiește Operația Sophia, ca punct nodal în cadrul operațiunii, în care toate părțile interesate pot colabora pentru a facilita primirea, colectarea și schimbul de informații în ambele sensuri și în timp util pentru utilizare analitică și operațională suplimentară între EUNAVFOR MED operația SOPHIA, agențiile din domeniul justiției și afacerilor interne și autoritățile de aplicare a legii ale statelor membre, cu privire la aspecte legate de mandatul operației, și anume introducerea ilegală de migranți, traficul de persoane, traficul de armament, traficul ilegal de exporturi de petrol și pentru protecția forțelor operației.
Summitul de la Sofia cu liderii din Balcanii de Vest a avut loc la 17 mai 2018. Acesta a confirmat perspectiva europeană a regiunii și a stabilit o serie de acțiuni concrete menite să consolideze cooperarea, inclusiv, în primul rând, în domeniile securității și statului de drept, în conformitate cu inițiativa emblematică „Securitate și Migrație” din cadrul Strategiei privind Balcanii de Vest 48 .
La 22 și 23 mai 2018, reuniunea ministerială UE-SUA pe teme de justiție și afaceri interne a fost găzduită de Președinția Consiliului bulgar din Sofia. UE și SUA au discutat eforturile de combatere a terorismului, axându-se pe schimbul eficace de informații, prevenirea radicalizării, utilizarea internetului în scopuri teroriste, precum și vigilența în ceea ce privește amenințările chimice, biologice, radiologice și nucleare, în special în legătură cu evoluția amenințărilor chimice la adresa securității aeronautice și a spațiilor publice.
La 25 mai 2018, la Bruxelles a avut loc primul dialog la nivel înalt UE-ONU privind combaterea terorismului. UE și ONU au discutat eforturile de cooperare pentru prevenirea și combaterea terorismului, axându-se pe un număr important de priorități tematice și geografice, cu accent pe luptătorii teroriști străini și pe victimele terorismului.
La 29 mai 2018, membri ai personalului UE și NATO au organizat la Bruxelles un prim dialog privind combaterea terorismului în cadrul acțiunilor în curs pentru punerea în aplicare a Declarației comune a acestora din 2016. Aceștia au abordat provocările legate de returnarea sau relocarea luptătorilor teroriști străini și eforturile de dezvoltare a capacităților de combatere a terorismului în Irak, Afganistan, Bosnia-Herțegovina și Tunisia.
La 4 iunie 2018, Consiliul Justiție și Afaceri Interne a adoptat opt decizii de autorizare a Comisiei în vederea deschiderii negocierilor pentru acorduri între UE și Algeria, Egipt, Israel, Iordania, Liban, Maroc, Tunisia și, respectiv, Turcia privind schimbul de date cu caracter personal între Europol și autoritățile competente ale acestor țări pentru combaterea formelor grave de criminalitate și a terorismului.
Ca urmare a adoptării recente de către Canada a unui mandat de negociere la sfârșitul lunii mai 2018 pentru un acord revizuit între UE și Canada privind registrul cu numele pasagerilor, Comisia și Canada au luat imediat măsuri pentru a lansa negocieri oficiale în acest scop, iar deschiderea negocierilor este programată pentru 20 iunie 2018.
VI. CONCLUZIE
Raportul arată progresele continue realizate către o uniune a securității efectivă și reală, sprijinind statele membre în lupta împotriva terorismului, a formelor grave de criminalitate și a amenințărilor facilitate de tehnologiile informatice și contribuind la asigurarea unui nivel ridicat de securitate pentru cetățeni. Comisia invită colegiuitorii să ajungă la un acord rapid cu privire la toate acele propuneri legislative aflate în prezent în discuție care urmăresc să consolideze securitatea cetățenilor, în conformitate cu Declarația comună privind prioritățile legislative ale UE pentru 2018-2019.
Comisia va continua această activitate în mod prioritar, de asemenea în perspectiva reuniunii informale a șefilor de stat sau de guvern privind securitatea internă, care va avea loc la Salzburg la 20 septembrie 2018 ca parte a agendei liderilor.
http://www.consilium.europa.eu/media/33457/22-euco-final-conclusions-en.pdf .
JOIN(2018) 16 final (12.6.2018).
JOIN(2018) 14 final (12.6.2018).
COM(2017) 610 final (18.10.2017).
Europol, Raport privind situația și tendințele terorismului (TE-SAT) 2017, p. 16, disponibil la adresa: www.europol.europa.eu/sites/default/files/documents/tesat2017.pdf . A se vedea, de asemenea, declarațiile directorului general al Organizației pentru Interzicerea Armelor Chimice: www.globaltimes.cn/content/1044644.shtml .
C(2018) 1177 final (1.3.2018).
COM(2018) 321 final (2.5.2018).
În vederea facilitării cooperării între statele membre, Comisia a creat un nou grup consultativ pentru securitate CBRN, alcătuit din coordonatori naționali de securitate CBRN. Coordonatorii acționează ca puncte de contact pentru Comisie cu privire la CBRN în fiecare stat membru. Grupul, care s-a întâlnit pentru prima dată în ianuarie 2018, se va reuni din nou în iulie 2018 pentru a discuta evoluțiile politicii CBRN la nivelul UE și pentru a coordona activitățile întreprinse de statele membre.
CBRN-E se referă la materiale chimice, biologice, radiologice, nucleare și explozibili.
Republica Cehă, Germania, Croația, Ungaria, Austria, Polonia, Slovacia și Slovenia.
Proiectul s-a intitulat „eTraining împotriva terorismului CBRN: dezvoltarea formării online în domeniul CBRN” (număr de referință: HOME/2013/ISEC/AG/CBRN/4000005269) și a fost sprijinit financiar prin programul „Prevenirea și combaterea infracționalității”.
Ca parte a activităților în contextul uniunii securității pentru închiderea spațiului în care operează teroriștii și infractorii, Comisia a luat măsuri ferme pentru a reduce accesul la precursorii de explozivi care pot fi utilizați impropriu pentru fabricarea de explozivi artizanali. În octombrie 2017, Comisia a prezentat o recomandare stabilind măsuri imediate de prevenire a utilizării improprii a precursorilor de explozivi, bazată pe normele existente [Recomandarea C(2017) 6950 final din 18.10.2017]. Pe această bază, Comisia a adoptat în aprilie 2018 o propunere pentru revizuirea și consolidarea actualului Regulament (UE) nr. 98/2013 privind comercializarea și utilizarea precursorilor de explozivi (COM(2018) 209 final din 17.4.2018). Pentru informații suplimentare, a se vedea Al paisprezecelea raport privind progresele înregistrate către o uniune a securității efectivă și reală (COM(2018) 211 final din 17.4.2018).
Astfel cum s-a raportat în Al paisprezecelea raport privind progresele înregistrate privind uniunea securității (COM(2018) 211 final din 17.4.2018).
Dintre cele 33 de societăți contactate de către Comisie.
http://ec.europa.eu/transparency/regexpert/index.cfm?do=groupDetail.groupDetail&groupID=3552 .
Recomandarea Consiliului privind promovarea valorilor comune, a educației favorabile incluziunii și a dimensiunii europene a predării: http://data.consilium.europa.eu/doc/document/ST-8015-2018-INIT/ro/pdf .
Al treisprezecelea raport privind progresele înregistrate către o uniune a securității efectivă și reală (COM(2018) 46 final din 24.1.2018).
Al unsprezecelea raport privind progresele înregistrate către o uniune a securității efectivă și reală (COM(2017) 608 final din 18.10.2017).
COM(2017) 612 final (18.10.2017).
Steer Davies Gleave, Studiu privind opțiunile pentru securitatea serviciilor feroviare de mare viteză și internaționale desfășurat la cererea serviciilor CE, decembrie 2016: http://europa.eu/!mM86yp .
COM(2017) 793 final și COM(2017) 794 final (12.12.2017).
A se vedea Al paisprezecelea raport privind progresele înregistrate către o uniune a securității efectivă și reală (COM(2018) 211 final din 17.4.2018). Propunerile legislative din decembrie 2017 privind interoperabilitatea sistemelor de informații includ deja modificările necesare la instrumentele juridice constând în Codul frontierelor Schengen, viitorul Sistem de intrare/ieșire și Sistemul de informații privind vizele. Acestea nu includ modificările necesare la alte instrumente (regulamentele privind sistemul european de informații și de autorizare privind călătoriile, Eurodac, Sistemul de Informații Schengen, Sistemul european de informații cu privire la cazierele judiciare ale resortisanților țărilor terțe și Agenția europeană pentru gestionarea operațională a sistemelor informatice la scară largă), care erau în curs de negociere în cadrul Parlamentului European și al Consiliului atunci când au fost prezentate propunerile privind interoperabilitatea.
COM(2016) 731 final (16.11.2016).
COM(2016) 881 final, 882 final și 883 final (21.12.2016).
COM(2017) 352 final (29.6.2017).
COM(2017) 344 final (29.6.2017).
COM(2016) 272 final (4.5.2016).
COM(2018) 302 final (16.5.2018).
Directiva (UE) 2016/681 a Parlamentului European și a Consiliului din 27 aprilie 2016 privind utilizarea datelor din registrul cu numele pasagerilor (PNR) pentru prevenirea, depistarea, investigarea și urmărirea penală a infracțiunilor de terorism și a infracțiunilor grave, JO L 119, 4.5.2016, p. 132-149.
Belgia, Croația, Estonia, Germania, Ungaria, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Polonia, Slovacia și Regatul Unit. Informații cu privire la măsurile naționale de transpunere comunicate de statele membre sunt publicate pe site-ul Eur-Lex: https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/NIM/?uri=CELEX%3A32016L0681 .
Danemarca nu participă la Directiva privind PNR.
Danemarca nu participă la Directiva privind PNR.
JOIN (2017) 450 final (13.9.2017).
Pentru mai multe detalii, a se vedea: http://www.cyber-europe.eu/ .
COM(2018) 236 final (26.4.2018).
În al paisprezecelea raport privind progresele înregistrate privind uniunea securității (COM(2018) 211 final din 17.4.2018), Comisia a raportat cu privire la evoluțiile în curs în ceea ce privește serviciul WHOIS în special în vederea aplicării Regulamentului general privind protecția datelor din 25 mai 2018.
De înlocuire a Grupului de lucru „articolul 29”.
Consiliul ICANN a confirmat această abordare într-o scrisoare adresată Comisiei la 23 mai 2018: https://www.icann.org/resources/pages/correspondence .
COM(2016) 826 final (21.12.2016).
COM (2016) 50 (2.2.2016).
COM(2015) 624 final (2.12.2015).
https://g7.gc.ca/en/g7-presidency/themes/building-peaceful-secure-world/g7-ministerial-meeting/chairs-statement-security-ministers-meeting/g7-security-ministers-commitments-paper/ .
COM(2018) 65 final (6.2.2018). Aceasta include: intensificarea activității comune privind combaterea terorismului și prevenirea radicalizării, consolidarea cooperării în lupta împotriva criminalității organizate în domenii prioritare precum armele de foc, traficul de droguri, introducerea ilegală de migranți și traficul de ființe umane, precum și elaborarea unui nou plan de acțiuni privind cooperarea împotriva traficului ilicit de arme de foc.
COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 13.6.2018
COM(2018) 470 final
ANEXĂ
la
COMUNICAREA COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIUL EUROPEAN ȘI CONSILIU
Al cincisprezecelea raport privind progresele înregistrate în direcția realizării unei uniuni a securității efective și reale
MĂSURI SUPLIMENTARE DE ÎMBUNĂTĂȚIRE A SECURITĂȚII TRANSPORTULUI FEROVIAR DE CĂLĂTORI
I.Acțiuni ale Comisiei Europene
1. Până la sfârșitul anului 2018, Comisia va înființa o Platformă UE de securitate a călătorilor din transportul feroviar. Această platformă va colecta informații relevante cu privire la securitatea transportului feroviar și va oferi un ghid de bune practici pentru statele membre. Aceasta va evalua amenințările emergente la adresa securității și incidentele de securitate emergente și va propune un răspuns adecvat. Platforma va fi compusă din experți din statele membre și va facilita schimbul de informații și de expertiză la nivel european și național.
2. Până la sfârșitul anului 2018, Comisia va adopta o metodologie comună pentru evaluarea riscurilor la adresa securității transportului feroviar la nivelul UE și va actualiza ulterior această metodologie. Pe baza unei evaluări inițiale a riscurilor de securitate pentru sectorul feroviar efectuate de un grup de experți al Comisiei în 2017, Comisia va realiza o evaluare periodică și un schimb regulat de informații privind serviciile feroviare internaționale.
3. Până la sfârșitul anului 2019, Comisia va adopta orientări tehnice pe baza lucrărilor Platformei UE de securitate a călătorilor din transportul feroviar. După caz, Comisia va aproba activitatea tehnică a platformei sub formă de documente de orientare tehnică. Domeniile specifice de acțiune sunt: (a) informațiile care trebuie furnizate călătorilor în cazul unui incident de securitate, (b) soluțiile tehnologice și de proiectare în materie de securitate adaptate la specificul sectorului feroviar și (c) procedurile de control al personalului și formarea adecvată în domeniul securității.
II.Acțiunile statelor membre
4. Până la sfârșitul anului 2018, statele membre sunt invitate să desemneze un punct de contact național privind securitatea feroviară pentru toate societățile care își desfășoară activitatea pe teritoriul statului membru respectiv. Fiind o legătură oficială clară pentru cooperarea între autoritățile de aplicare a legii și întreprinderile feroviare, gestionarii de gară și administratorii de infrastructură, punctele de contact naționale vor contribui la asigurarea faptului că măsurile de securitate vor ține seama de specificul sectorului feroviar.
5. Până la sfârșitul anului 2018, statele membre sunt invitate să pună în aplicare un mecanism la nivel național pentru schimbul de informații relevante privind securitatea transportului feroviar la nivel național și cu alte state membre, prin intermediul Platformei UE de securitate a călătorilor din transportul feroviar. În acest scop, Comisia invită statele membre să ia măsurile necesare pentru schimbul imediat de informații relevante privind securitatea transportului feroviar între diferitele autorități naționale, cu părțile interesate din sectorul feroviar și cu alte state membre.
6. În prima jumătate a anului 2019, statele membre sunt invitate să adopte un program pentru gestionarea securității transportului feroviar la nivel național, care să identifice responsabilitățile și să includă măsuri de protecție și de reducere a riscului bazate pe o analiză și o evaluare a riscurilor. Măsurile de securitate trebuie să fie adaptabile în funcție de modificările nivelurilor de amenințare definite la nivel național.
7. Până la sfârșitul anului 2019, statele membre sunt invitate să solicite întreprinderilor feroviare și administratorilor de infrastructură și gestionarilor de gară să adopte un plan de gestionare a securității la nivel de societate, bazat pe o analiză și evaluare a riscurilor și proporțional cu nivelurile de amenințare de la nivel național.