COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 3.5.2018

COM(2018) 256 final

RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU

privind implementarea cadrului de sprijin pentru supravegherea și urmărirea spațială (SST) (2014-2017)

1.    INTRODUCERE

Activele și serviciile spațiale au devenit indispensabile pentru economia și societatea noastră, iar disponibilitatea lor pe termen lung este esențială pentru siguranța și securitatea Europei. Numărul și importanța activelor spațiale europene au înregistrat o creștere constantă, ca și pericolele spațiale. Europa urmează să aibă 40 de sateliți Galileo și Copernicus în spațiu până în 2020 și circa 12 % din sateliții de la nivel mondial. Prin urmare, are un interes vital să asigure faptul că activele și serviciile sale spațiale pot fi lansate și exploatate în condiții de siguranță. În 2008, Consiliul 1 a subliniat necesitatea de a dezvolta o capacitate europeană pentru monitorizarea și supravegherea infrastructurii spațiale europene și a deșeurilor spațiale.

Reacția inițială a UE a fost să instituie o capacitate a Uniunii Europene de supraveghere și de urmărire spațială (SST UE), prin Decizia 541/2014/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 aprilie 2014 de stabilire a unui cadru de sprijin pentru supravegherea și urmărirea spațială („Decizia SST”) 2 . Conform cerințelor de la articolul 11 alineatul (2) din această decizie, prezentul raport cuprinde informații referitoare la punerea sa în aplicare și la rezultatele obținute.

Decizia SST recunoaște faptul că asigurarea unui nivel acceptabil de autonomie a activităților SST ar putea necesita adoptarea unui act de bază 3 și că revizuirea la jumătatea perioadei a cadrului financiar multianual (CFM) pentru 2014-2020 al UE ar trebui să examineze o astfel de posibilitate. În consecință, concluziile și recomandările prezentului raport vor contribui la activitatea prevăzută în Strategia spațială pentru Europa 4 în ceea ce privește SST UE.

2.    CONTEXT

Securitatea infrastructurii spațiale europene critice este amenințată de riscul de coliziune între vehicule spațiale și între vehicule spațiale și deșeuri spațiale. De asemenea, revenirea necontrolată pe Pământ a vehiculelor spațiale și a deșeurilor reprezintă un pericol pentru securitatea populației Pământului. Înainte de stabilirea cadrului, nu exista un serviciu SST la nivel european care să răspundă acestor pericole. Cu toate că unele state membre aveau active SST, acestea nu alcătuiau o rețea europeană. De asemenea, ele nu furnizau servicii operaționale SST pentru toți operatorii de sateliți din Europa.

În acest context, cadrul a fost creat cu obiectivul general de a contribui la asigurarea durabilității pe termen lung a infrastructurii, a instalațiilor și a serviciilor spațiale europene și naționale, precum și cu următoarele obiective specifice:

a)evaluarea și reducerea riscurilor pentru operațiunile pe orbită care implică vehicule spațiale europene și asigurarea posibilității ca operatorii de vehicule spațiale să planifice și să aplice în mod mai eficient măsuri de atenuare;

b)reducerea riscurilor legate de lansarea vehiculelor spațiale europene;

c)supravegherea reintrării necontrolate a vehiculelor spațiale și a deșeurilor în atmosfera terestră și furnizarea unor alerte timpurii mai precise și mai eficiente și

d)căutarea de mijloace de a preveni proliferarea deșeurilor spațiale 5 .

La un nivel mai amplu, conform Deciziei SST cadrul ar trebui, de asemenea, să promoveze sinergiile dintre toate domeniile principale de cunoaștere a situației spațiale (SST, condițiile meteorologice spațiale și obiectele din apropierea Pământului) și ar trebui să completeze inițiativele internaționale relevante referitoare la deșeurile spațiale și la activitățile din spațiul cosmic.

Pentru realizarea obiectivelor de mai sus, ambiția cadrului este să creeze o capacitate de SST la nivel european cu un grad adecvat de autonomie europeană. În acest scop, Decizia SST stabilește trei acțiuni:

a)instituirea și exploatarea unei funcții de senzor constând într-o rețea de senzori tereștri și spațiali ai statelor membre, pentru a supraveghea și a urmări obiecte spațiale, precum și pentru a produce o bază de date;

b)instituirea și exploatarea unei funcții de prelucrare pentru a prelucra și a analiza datele SST la nivel național în scopul de a produce informații și servicii SST pentru transmiterea către funcția de furnizare a serviciilor SST și

c)instituirea unei funcții de furnizare a unor servicii SST civile pentru utilizatori în vederea evaluării riscurilor de coliziune (CA) și de reintrare necontrolată a obiectelor în atmosfera terestră (RE), precum și pentru detectarea fragmentării pe orbită (FG) 6 .

Având în vedere sensibilitatea acestui domeniu, cadrul propus s-a bazat pe un model de guvernanță inovator: statele membre participante, integrate într-un consorțiu 7 , ar urma să implementeze acțiunile legate de senzori, de prelucrare și de servicii pentru furnizarea serviciilor SST și ar acționa ca organism de implementare la nivelul UE, în cooperare cu Centrul Satelitar al Uniunii Europene (SATCEN) în calitate de serviciu de asistență imediată. Rolul Comisiei constă în primul rând în gestionarea cadrului și asigurarea punerii sale în aplicare, cu competențe de a lua măsurile relevante pentru a sprijini obiectivele cadrului.

3.    METODOLOGIE

Prezentul raport acoperă primii trei ani și opt luni de activitate a cadrului (aprilie 2014-decembrie 2017), care includ 18 luni de exploatare efectivă. Raportul a fost întocmit pe baza datelor și a informațiilor colectate din documente, din sondaje și din reuniuni cu părțile interesate, după cum urmează:

-rezultatele și documentele produse de Consorțiul SST între ianuarie 2016 și decembrie 2017, inclusiv rapoartele finale privind încheierea granturilor SST pe 2015 și statistici privind activitatea portalului de furnizare a serviciilor SST UE - situația din decembrie 2017;

-feedback din partea statelor membre în 2017, prin consultări cu privire la implementarea și la evoluția SST UE în cadrul Comitetului SST 8 și al Grupului de experți SST 9 , precum și prin reuniuni tehnice cu Consorțiul SST 10 ;

-o campanie de feedback din partea utilizatorilor, organizată de SATCEN și de Consorțiul SST în perioada mai-iunie 2017 cu utilizatorii înregistrați ai SST UE;

-o consultare publică a părților interesate cu privire la Strategia spațială pentru Europa (aprilie-iunie 2016), care cuprindea întrebări specifice referitoare la SST 11 ;

-o analiză realizată de experți tehnici externi independenți, angajați de Comisie pentru a sprijini evaluarea privind executarea granturilor SST.

În conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din Decizia SST, raportul evaluează realizările înregistrate în privința obiectivelor cadrului, din punctul de vedere al rezultatelor și al impactului, al utilizării eficace a resurselor și al valorii adăugate europene. Raportul furnizează informații privind progresul activităților, al rezultatelor și al indicatorilor-cheie de performanță din planul de coordonare pentru perioada 2017‑2020 cuprins în Decizia de punere în aplicare a Comisiei din 2016 12 .

4.    IMPLEMENTAREA CADRULUI DE SPRIJIN PENTRU SST

4.1    Faza pregătitoare

Mai multe activități au pregătit terenul pentru demararea operațiunilor SST UE la 1 iulie 2016, printre care:

-în martie 2015, cinci state membre (Franța, Germania, Italia, Spania și Regatul Unit) au fost considerate conforme cu criteriile de participare la cadrul de sprijin pentru SST prevăzute în Decizia SST și în Decizia de punere în aplicare a Comisiei din 2014 13 și au desemnat entitățile naționale care să formeze Consorțiul SST 14 ;

-la 16 iunie 2015, statele membre participante au semnat Acordul SST, care a instituit în mod oficial Consorțiul SST;

-la 14 septembrie 2015, Consorțiul SST și SATCEN au semnat Acordul de implementare a SST, care a instituit în mod oficial cooperarea în domeniul SST și

-primele granturi în cadrul programelor UE (bugetul pe 2015) au fost lansate la 1 ianuarie 2016 pentru a finanța instituirea și funcționarea SST UE.

4.2    Faza operațională

Funcția de senzor

În temeiul Deciziei SST, fiecare stat membru menține controlul și exploatează proprii senzori SST, legați în rețea cu centrul național de operațiuni propriu (CNO). Senzorii SST naționali generează date privind obiectele spațiale de pe orbită, care reprezintă o sursă esențială de date de intrare pentru funcția de prelucrare a datelor și a informațiilor.

Tipul, capacitatea și distribuția geografică a senzorilor SST UE determină acoperirea orbitală și numărul de obiecte spațiale de o anumită dimensiune minimă care poate fi observat și, în cele din urmă, autonomia și capacitatea SST UE.

Numărul de senzori operaționali a crescut treptat de la demararea operațiunilor în iulie 2016. Până în decembrie 2017, 33 de senzori aflați sub control național (3 radare de supraveghere, 8 radare de urmărire, 18 telescoape și 4 stații de telemetrie cu laser) contribuiseră la operațiunile SST UE, fiind utilizați pentru urmărire și/sau pentru supraveghere. Împreună, acești senzori acoperă toate orbitele (LEO, MEO, HEO și GEO) 15 , dar numărul obiectelor pe care le acoperă este limitat, din cauza:

-disponibilității insuficiente a unor senzori pentru SST UE;

-situării geografice a senzorilor SST existenți și

-nedetectării obiectelor care au sub anumite dimensiuni.

Depășirea acestor deficiențe necesită o modernizare a senzorilor SST existenți și instalarea unora noi. O simulare realizată în 2017 a estimat următorul nivel de acoperire pentru diversele dimensiuni ale obiectelor, în funcție de diferitele regimuri orbitale, și a comparat performanța arhitecturii inițiale din 2017 cu cea preconizată în 2021, după modernizare:

*    Obiectele observate sunt obiecte care au fost observate cel puțin o dată pe parcursul perioadei de 14 zile a simulării.

**    Obiectele observate bine sunt obiectele observate care au fost observate în fiecare zi în LEO și o dată la trei zile în MEO/GEO.

În ceea ce privește funcția de senzor, activitatea desfășurată de Consorțiul SST presupune în principal:

·legarea în rețea a senzorilor SST din sistemele SST naționale

Majoritatea senzorilor aveau deja legăturile necesare cu CNO-ul lor la începutul operațiunilor și acum au fost stabilite legături și pentru restul. Sunt în curs de desfășurare lucrări suplimentare pentru a adapta utilizarea senzorilor la necesitățile SST UE;

·cartografierea senzorilor europeni și studii privind arhitectura

Cartografierea senzorilor europeni care ar putea fi adecvați pentru SST UE a fost finalizată în 2017. Catalogul senzorilor europeni rezultat a stat la baza studiilor privind arhitectura și a facilitat extinderea senzorilor SST UE. El reunește date de la 133 de senzori potențiali din nouă state membre (țările din Consorțiul SST, plus Austria, Polonia, Portugalia și România). Vor fi necesare actualizări continue, inclusiv extinderea acoperirii naționale. Studiile privind arhitectura inițială a SST UE și performanța acesteia au fost finalizate în 2017, iar evaluarea detaliată a viitoarelor opțiuni de arhitectură pentru SST UE este preconizată pentru 2018;

·modernizarea senzorilor

Pe baza rezultatelor studiilor inițiale privind senzorii europeni, în 2016 a fost demarată o modernizare a 18 senzori din toate țările Consorțiului SST (cofinanțată de UE). În programele UE pentru perioada 2015-2020 nu este prevăzută nicio dezvoltare de noi active SST UE.

Funcția de prelucrare

Funcția de prelucrare este realizată de CNO-uri, care sunt exploatate de statele membre sub coordonarea Consorțiului SST. Fiecare CNO transmite date și informații din surse interne si externe către baza sa de date națională, care apoi le prelucrează și le analizează în vederea furnizării serviciilor SST. Fiecare CNO este independent și utilizează formate diferite de date și de informații, precum și software și algoritmi de prelucrare a datelor diferiți.

În comparație cu catalogul SUA, bazele de date naționale conțin un număr limitat de obiecte și în prezent nu există o bază de date europeană comună a obiectelor spațiale; prin urmare, procesul se bazează aproape în întregime pe datele din SUA. Calitatea și frecvența actualizării datelor din SUA variază în funcție de orbită și depind de acordurile bilaterale cu SUA la nivel național. Deseori, este nevoie de analize, de verificări și de o rafinare în plus a acestor date. Tabelul de mai jos prezintă ponderea mesajelor de date de conjuncție (CDM) 16 generate prin utilizarea datelor de la senzorii SST UE în cadrul numărului total de CDM încărcate pe portalul SST UE.

SST UE este compus din cinci CNO-uri: ISOC (Italia), S3TOC (Spania), COO (Franța), GSSAC (Germania) și UKSpOC (Regatul Unit). Legăturile de comunicații dintre CNO‑uri au fost stabilite și CNO-urile țin în mod regulat legătura unele cu celelalte pentru a face schimb de cunoștințe și de informații. Politica privind schimbul de date și de informații este în curs de pregătire, având ca scop facilitarea viitoarei colaborări între membrii consorțiului. Au fost finalizate studiile inițiale privind statutul fiecărui proces al CNO-urilor (formatele datelor și informațiilor, algoritmii, bazele de date, utilizarea datelor externe etc.). Pe această bază, va fi posibil să se stabilească formatele și procedurile pentru schimbul de date și de informații care sunt o condiție prealabilă pentru îmbunătățirea legăturilor în rețea, pentru interoperabilitatea datelor, pentru definirea sarcinilor senzorilor în cadrul consorțiului și pentru compilarea unei baze de date europene comune.

Funcția de serviciu

Furnizarea a trei servicii SST inițiale a început la 1 iulie 2016:

-analiză și avertizare privind conjuncțiile (CA)

-analiză și informații privind reintrarea (RE)

-analiză privind fragmentarea (FG)

CNO-urile furnizează serviciile în funcție de portofoliul de servicii al SST UE, care este compus din:

-„nivelul de referință garantat comun” (RFG, și anume serviciile SST UE minime furnizate de toate CNO-urile); completate de

-servicii cu valoare adăugată (care sunt bazate pe capacitățile existente ale CNO în cauză și care urmează să fie incluse treptat în RFG).

În prezent, pentru evitarea coliziunilor, solicitările utilizatorilor sunt repartizate către unul sau mai multe CNO-uri, de la caz la caz, ceea ce poate include gestionarea în comun sau partajată a unei flote de vehicule spațiale. Există o rotație lunară a CNO-urilor pentru furnizarea serviciilor privind fragmentarea și reintrarea, pe baza unor proceduri de predare.

SATCEN exploatează portalul SST UE și serviciul de asistență SST UE. Produsele sunt livrate de obicei utilizatorilor înregistrați ai SST UE prin intermediul portalului SST UE. Pentru evitarea coliziunilor, CNO în cauză poate furniza direct informații utilizatorilor care i-au fost alocați, atunci când este cazul.

La data de 1 decembrie 2017, fuseseră aprobate următoarele înregistrări de la începutul operațiunilor SST UE: 27 pentru CA, 30 pentru FG și 36 pentru RE. Acestea reprezintă 27 de organizații din 12 state membre 18 și, pentru evitarea coliziunilor, 79 de vehicule spațiale, dintre care 35 în LEO, 18 în MEO și 26 în GEO. Sateliții Galileo și Copernicus ai UE sunt înregistrați pentru serviciile SST UE.

Între începutul operațiunilor, în iulie 2016, și luna decembrie 2017, au fost gestionate sau raportate peste un milion de evenimente și de produse, rapoartele fiind furnizate prin portalul SST UE. Anexa conține statistici privind produsele livrate.

Se preconizează că mecanismul de interacțiune cu utilizatorii va fi instituit în 2018. Prima campanie de feedback din partea utilizatorilor s-a desfășurat în perioada mai-iunie 2017. Respondenții la chestionar au fost în general satisfăcuți de serviciile SST inițiale, dar rata de răspuns a fost de numai 26 %. Ei au sugerat îmbunătățiri pentru livrarea armonizată și la timp a produselor, precum și mai multe informații privind obiectul și evenimentul. SATCEN și Consorțiul SST au identificat nevoile utilizatorilor și o listă preliminară de utilizatori potențiali.

Gestionarea granturilor SST

Granturile UE au finanțat activități SST UE în trei domenii principale:

-furnizarea de servicii SST UE (1SST);

-legarea în rețea a activelor și coordonarea acțiunilor (2SST) și

-modernizarea activelor SST existente și dezvoltarea unora noi (3SST).

Pentru perioada 2015-2020 s-au alocat în total 167,5 milioane EUR, prin diverse granturi în cadrul programelor Copernicus, Galileo și Orizont 2020, din care circa 70,5 milioane EUR pentru implementarea acțiunilor din Decizia SST (granturile 1SST și 2SST) și 97 de milioane EUR pentru modernizarea senzorilor (3SST).

Activitățile descrise în prezentul raport au fost cofinanțate de granturile din 2015, care au făcut obiectul încheierii administrative în decembrie 2017. Granturile din 2016-2017, semnate în decembrie 2017, ar trebui să asigure continuitatea activităților și tranziția către servicii SST UE mai cuprinzătoare și mai eficace. Temele cererilor de propuneri de granturi Orizont 2020 pentru perioada 2018-2020 au fost publicate în 2017 19 .

Modalitățile de finanțare de către UE a primelor proiecte SST s-au dovedit a fi complexe și împovărătoare din punct de vedere administrativ. În 2015-2017, aceasta a condus la gestionarea simultană a mai multor granturi cu o durată relativ scurtă (18 luni) în temeiul unor norme financiare diferite. S-au depus eforturi pentru simplificarea modalităților de gestionare a granturilor 20 .

Guvernanță

Decizia SST recunoaște caracterul sensibil al SST și lasă implementarea și gestionarea capacității SST UE în responsabilitatea statelor membre participante, activele fiind deținute la nivel național. Implicarea Comisiei în perioada 2014-2017 a fost legată în mare parte de monitorizarea procedurii pentru participarea statelor membre, de executarea granturilor, de interacțiunea informală cu Consorțiul SST și de elaborarea planului de coordonare pentru perioada 2017-2020.

Structura de guvernanță a Consorțiului SST implică lucrări în cadrul comitetelor director, tehnic și de securitate, precum și coordonarea financiară și a proiectelor, deciziile fiind luate în unanimitate. Majoritatea deciziilor, inclusiv cele referitoare la gestionarea programului, sunt luate în cadrul comitetului director, în care Comisia are statut de observator din 2017. Comitetul director este responsabil pentru guvernanța cooperării SST (Consorțiul SST și SATCEN).

Odată cu adoptarea celei de a doua decizii de punere în aplicare în 2016, Comisia a lansat cea de a doua rundă a cererilor de aderare a statelor membre la Consorțiul SST. Trei state membre (Polonia, România și Portugalia) au depus cereri oficiale de aderare la Consorțiul SST până la termenul de 19 august 2017, iar procedura ar trebui să fie finalizată în 2018. Participarea unor noi state membre poate contribui la creșterea performanței SST UE.

Alte opt state membre (Austria, Croația, Finlanda, Republica Cehă, Grecia, Letonia, Slovacia și Suedia) și-au exprimat intenția de a colabora cu Consorțiul SST ca entități participante la implementarea granturilor viitoare. Sectorul privat contribuie la SST UE, în principal ca furnizor de tehnologie și de date, dar nu participă la guvernanța SST UE.

5.    EVALUARE

5.1    Rezultate și impacturi

Cadrul a dus la obținerea de rezultate în ceea ce privește instituirea și exploatarea funcțiilor și acțiunilor SST UE. Cu toate acestea, dat fiind perioada relativ scurtă de desfășurare a operațiunilor SST UE până în prezent, nu este încă posibilă identificarea impacturilor de ordin socio-economic.

Principalele realizări ale cadrului pot fi rezumate după cum urmează:

-disponibilitatea serviciilor SST UE – Consorțiul SST a furnizat servicii sub emblema SST UE începând de la 1 iulie 2016, prin portalul SST UE. Serviciile privind evitarea coliziunilor, fragmentarea pe orbită și reintrarea sunt furnizate gratuit, 24 de ore din 24 și 7 zile din 7, tuturor proprietarilor și operatorilor de vehicule spațiale și utilizatorilor instituționali europeni. Numărul utilizatorilor a crescut în mod constant;

-comunicarea proactivă cu utilizatorii – au fost identificați utilizatori potențiali și au fost documentate nevoile acestora. Deși limitat, feedbackul din partea utilizatorilor este promițător. SST UE a contribuit la îmbunătățirea cunoașterii de către părțile interesate a riscurilor din spațiu și a necesității de a proteja infrastructura spațială; 

-cooperarea și colectarea de cunoștințe puse în comun – s-a stabilit o comunicare regulată între CNO-uri. Experții naționali își împărtășesc cunoștințele și practicile de lucru în cadrul grupurilor de lucru care implementează granturile SST. Au fost evaluate sistemele, procesele și procedurile fiecărui CNO;

-cartografierea și punerea în comun a activelor europene – în total, 33 de senzori au contribuit la operațiunile SST UE inițiale, acoperind toate orbitele. Au fost evaluate arhitectura și performanța lor inițiale. Au fost identificați senzori europeni care ar putea fi adecvați pentru SST UE și s-au demarat modernizări ale senzorilor naționali;

-comunicarea proactivă cu alte state membre – SST UE a atras interes și a determinat noi state membre să colaboreze cu Consorțiul SST sau să se alăture acestuia.

5.2    Eficacitate

Cadrul a facilitat instituirea capacității SST UE inițiale în vederea îndeplinirii obiectivului general de asigurare a durabilității pe termen lung a infrastructurii și a serviciilor spațiale europene. Toate cele trei servicii au fost instituite și au intrat în funcțiune astfel cum s-a prevăzut în Decizia SST. De când au început operațiunile SST UE, CNO-urile au furnizat avertismente de coliziune și nu s-a produs niciun incident catastrofic care să implice vehicule spațiale înregistrate, inclusiv sateliți ai UE. Evenimentele de reintrare au fost monitorizate și raportate. La sfârșitul anului 2017, extinderea Consorțiului SST și executarea granturilor SST erau conform planului. Cadrul a fost implementat într-un ritm adecvat, conform planului de coordonare, dată fiind complexitatea și sensibilitatea acestui domeniu. Modelul de guvernanță inovator al SST UE a facilitat progresul în acest domeniu foarte sensibil.

În pofida acestor realizări, SST UE trebuie să își îmbunătățească în continuare performanța și autonomia. Funcțiile SST UE ca sumă a capacităților naționale, cu baze de date naționale diferite și niveluri de servicii variate, precum și economiile de scară și evitarea dublărilor inutile încă nu au fost realizate. În acest sens, s-au realizat lucrări pregătitoare pentru legarea în rețea a CNO-urilor și schimbarea de către acestea a datelor și informațiilor SST, în scopul dezvoltării unei baze de date europene comune și al optimizării operațiunilor SST UE. În plus, după cum au demonstrat studiile privind arhitectura inițială realizate în cadrul granturilor SST, continuarea progresului către autonomia SST la nivel european depinde de investiții substanțiale în senzorii existenți și în alții noi pentru supravegherea și urmărirea obiectelor spațiale. În acest scop, sunt necesare orientări la nivelul UE cu privire la obiectivele strategice și la viziunea pe termen lung.

Serviciile SST UE nu acoperă pericolele spațiale de-a lungul întregului ciclu de viață al misiunilor vehiculelor spațiale, de la lansare și până la eliminare, care amenință însă durabilitatea pe termen lung a infrastructurii și a serviciilor spațiale europene. Mai mult, cadrul nu definește acțiuni sau nu furnizează mijloace pentru a facilita explorarea unor potențiale sinergii cu alte segmente ale cunoașterii situației spațiale (condițiile meteorologice spațiale și obiectele din apropierea Pământului) și urmează încă să creeze efecte de levier pe scena internațională, pe măsură ce capacitatea se dezvoltă.

5.3    Valoarea adăugată europeană

Cadrul de sprijin pentru SST a oferit statelor membre un stimulent pentru a coopera în acest domeniu sensibil la nivel național și a contribuit la creșterea transparenței și la consolidarea încrederii.

Serviciile SST sunt accesibile pentru utilizatorii europeni și promovează excelența

Serviciile SST UE sunt disponibile gratuit pentru toți utilizatorii europeni implicați, ceea ce a fost deosebit de important pentru proprietarii și operatorii europeni de sateliți din sectorul public și din cel privat care este posibil să nu dețină o capacitate proprie de înaltă calitate pentru evitarea coliziunilor. Au fost primite cereri de accesare a serviciilor SST UE de la țări din afara UE; ar trebui elaborate criterii specifice pentru abordarea acestor cereri.

Cadrul a creat o platformă de învățare și de schimb de cunoștințe între CNO-uri, care a condus la îmbunătățirea serviciilor cu valoare adăugată, inclusiv în beneficiul utilizatorilor care erau deserviți anterior de SST la nivel național.

Depășirea problemei reprezentate de fragmentarea capacităților SST naționale și sporirea autonomiei europene

Studiile privind arhitectura și cartografierea inițiale a senzorilor europeni au furnizat informații strategice care ar trebui să permită dezvoltarea viitoare a capacității SST UE într-un mod mai coordonat și mai eficace din punctul de vedere al costurilor. Prin urmare, ar trebui să fie posibilă optimizarea, modernizarea și dezvoltarea senzorilor în Europa.

Europa depinde foarte mult de datele SUA, însă calitatea și accesibilitatea acestor date variază. Crearea SST UE constituie baza, precum și primul pas către dezvoltarea viitoare a unui anumit nivel de autonomie europeană în ceea ce privește SST. Din cauza costurilor ridicate asociate cu instituirea unei capacități SST de înaltă performanță, niciun stat membru nu și-ar permite să facă aceste investiții pe cont propriu. SST UE a demonstrat existența dorinței de a coopera la nivelul UE în direcția atingerii acestui obiectiv.

6.    CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

Având în vedere perioada relativ scurtă de implementare a cadrului, activitățile sunt pe calea cea bună pentru îndeplinirea rezultatelor planificate pentru perioada 2014-2020 în cadrul planului de coordonare. SST UE a dat rezultate pentru toate acțiunile și pentru cele trei servicii prevăzute în Decizia SST și a creat valoare adăugată la nivelul UE. Cu toate acestea, implementarea trebuie intensificată în faza următoare, iar SST UE trebuie să evolueze pentru a-și îmbunătăți eficacitatea.

Următoarele etape operaționale de referință ar facilita realizarea obiectivului general de a contribui la asigurarea durabilității pe termen lung a infrastructurii și a serviciilor spațiale europene:

-definirea unei viitoare arhitecturi eficace a SST UE și a modalităților adecvate pentru furnizarea serviciilor – acest lucru este esențial pentru optimizare și pentru crearea de valoare adăugată europeană. Evoluțiile viitoare trebuie să asigure faptul că SST UE se bazează pe complementaritatea dintre activele naționale și că își optimizează arhitectura, evitându-se, în același timp, dublarea inutilă a funcțiilor. Pentru a se îmbunătăți capacitățile și serviciile SST UE, sunt necesare investiții în senzorii existenți și în noi senzori, pe baza studiilor privind arhitectura. În acest scop, etapele următoare trebuie să includă stabilirea unui plan de dezvoltare solid care să ducă la crearea viitoarei arhitecturi a SST UE;

-o bază de date comună la nivelul UE a obiectelor orbitale, pe baza datelor naționale – acest lucru este indispensabil pentru viitoarea autonomie a Europei în ceea ce privește SST. În acest scop, sunt necesare progrese în viitorul apropiat în ceea ce privește legarea în rețea a CNO-urilor și schimbul de date și de informații SST. În paralel, UE ar trebui să decidă cu privire la nivelul de ambiție pentru a orienta dezvoltarea strategică a SST UE. UE ar trebui să stabilească un grad de autonomie adecvat, acceptabil și realizabil și să aibă în vedere posibile strategii pentru asigurarea complementarității cu principalele țări partenere;

-comunicarea proactivă cu utilizatorii potențiali, sprijinită de dezvoltarea în continuare a serviciilor SST UE – SST UE a contribuit la atragerea de utilizatori pentru serviciile sale și la sporirea conștientizării pericolelor spațiale, însă există în continuare un număr important de utilizatori potențiali la care nu s-a ajuns încă. În acest scop, trebuie îmbunătățită calitatea și eficiența serviciilor SST UE în funcție de nevoile utilizatorilor, inclusiv în ceea ce privește valoarea adăugată și gestionarea operațională a flotei. Aceasta ar trebui să fie sprijinită de: intensificarea campaniilor de comunicare; dezvoltarea în continuare a mecanismului de feedback din partea utilizatorilor și a procedurilor și standardelor comune ale SST UE pentru furnizarea serviciilor; și includerea de servicii cu valoare adăugată în nivelul de referință garantat comun;

-luarea în considerare a nevoii de sinergie (și posibile mijloace de realizare a acesteia) cu alte segmente ale cunoașterii situației spațiale, precum și a nevoii de servicii SST care să acopere pericolele spațiale pe durata întregului ciclu de viață al misiunilor vehiculelor spațiale;

-formularea unor orientări generale, a unor obiective strategice și a unei viziuni pe termen lung la nivelul UE – acestea ar trebui să fie sprijinite de foi de parcurs pentru punerea în aplicare și de planuri multianuale și să țină seama de lucrările pregătitoare desfășurate până în prezent;

-simplificarea în continuare a sistemului de gestionare a granturilor SST UE – acest lucru este necesar pentru a aborda provocările legate de modalitățile de finanțare complexe și împovărătoare din punct de vedere administrativ ale UE și pentru a oferi previzibilitate și stabilitate viitoarei dezvoltări a SST UE și

-modificări la nivelul guvernanței pentru a asigura gestionarea rentabilă – acest lucru este esențial pentru a permite o participare posibil și mai mare a statelor membre, precum și dezvoltarea SST UE. Implicarea Comisiei în cadrul SST UE ar trebui intensificată, pentru a permite furnizarea unor orientări și a unei monitorizări sporite la nivel strategic, de politică și organizațional. Rolul SATCEN în ceea ce privește facilitarea furnizării serviciilor SST UE ar trebui explorat mai în amănunt.

(1)      Rezoluția Consiliului din 26 septembrie 2008, „Promovarea politicii spațiale europene”, JO C 268, 23.10.2008.

(2)      JO L 158, 27.5.2014, p. 227.

(3)      În sensul Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului.

(4)      Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor - „O strategie spațială pentru Europa” (Strategia spațială) [COM(2016) 705, 26.10.2016].

(5)      Articolul 3 din Decizia SST.

(6)      Articolul 4 din Decizia SST.

(7)      Participarea statelor membre candidate la consorțiul SST este condiționată de evaluarea conformității și a securității de către Comisie.

(8)      La 17 ianuarie, 1 martie, 30 martie, 18 mai, 12 iunie și 11 decembrie 2017.

(9)      La 2 martie și 27 noiembrie 2017.

(10)      La 5-6 iulie, 20 septembrie, 13 noiembrie și 12 decembrie 2017.

(11)      Raport de sinteză privind consultarea publică ce însoțea Comunicarea Comisiei intitulată „O strategie spațială pentru Europa”.

(12)

     Decizia de punere în aplicare a Comisiei din 19 decembrie 2016 privind un plan de coordonare pentru cadrul de sprijin pentru supravegherea și urmărirea spațială și privind procedura de participare a statelor membre, [C(2016) 8482].

(13)      Decizia de punere în aplicare a Comisiei din 12 septembrie 2014 privind procedura de participare a statelor membre la cadrul de sprijin pentru supravegherea și urmărirea spațială [C(2014) 6342 final].

(14)      Agenzia Spaziale Italiana (ASI), Centro para el Desarrollo Tecnológico Industrial (CDTI), Centre National d’Etudes Spatiales (CNES), Deutsches Zentrum für Luft- und Raumfahrt (DLR), UK Space Agency (UKSA).

(15)      LEO – orbita terestră joasă; MEO – orbita terestră medie; HEO – orbita eliptică înaltă; GEO – orbita geostaționară.

(16)      CDM conțin informații orbitale privind obiectele spațiale, care sunt utilizate pentru a analiza potențiale conjuncții.

(17)      Include informații primite de la SUA pentru obiectul secundar.

(18)      Belgia, Bulgaria, Republica Cehă, Franța, Germania, Grecia, Italia, Țările de Jos, România, Slovacia, Spania și Regatul Unit.

(19)      Programele de lucru pentru Copernicus și Galileo sunt adoptate anual.

(20)      Mai precis, 2SST și 3SST au fost fuzionate pentru bugetul pe 2016-2017.

COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 3.5.2018

COM(2018) 256 final

ANEXĂ

la

RAPORTUL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU

privind implementarea cadrului de sprijin pentru supravegherea și urmărirea spațială (SST) (2014-2017)

ANEXĂ

Produse disponibile prin intermediul portalului de furnizare a serviciilor SST UE

1 iulie 2016-31 decembrie 2017

(1)    Mesaje de date de conjuncție.