COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 5.3.2018

COM(2018) 86 final

RAPORT AL COMISIEI CĂTRE CONSILIU ȘI PARLAMENTUL EUROPEAN

privind implementarea Programului energetic european pentru redresare și a Fondului european pentru eficiență energetică

{SWD(2018) 48 final}

RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU

privind implementarea Programului energetic european pentru redresare
și a Fondului european pentru eficiență energetică

O infrastructură rezilientă este coloana vertebrală a uniunii energetice. Anul trecut, au fost puse în aplicare proiecte de interconectare importante, iar cooperarea regională a fost consolidată considerabil.

În acest context, Programul energetic european pentru redresare (PEER) a jucat un rol esențial în ceea ce privește sprijinul financiar acordat infrastructurilor majore de interes comun pentru integrarea piețelor de energie electrică și de gaze și pentru consolidarea siguranței aprovizionării.

I. PROGRESELE ÎNREGISTRATE ÎN CEEA CE PRIVEȘTE IMPLEMENTAREA PROGRAMULUI

Inovarea și infrastructura energetică, forțele motrice din spatele Programului energetic european pentru redresare (PEER), sunt astăzi la fel de importante cum erau în 2009, când a fost instituit PEER.

Prezentul raport evidențiază, pentru fiecare parte a PEER, progresele realizate în implementarea proiectelor și a Fondului european pentru eficiență energetică (EEEF). El îi urmează raportului adoptat în 2016 1 și se referă la implementarea proiectelor între 31 august 2016 și 30 iunie 2017, precum și la plățile efectuate în decursul perioadei respective.

II. IMPLEMENTAREA GENERALĂ A PROIECTELOR

La sfârșitul lunii iunie 2017, 37 de proiecte din 59 erau finalizate, iar beneficiarilor le fusese plătită o sumă totală de 2 279 701 215 EUR (după deducerea ordinelor de recuperare, în valoare de 159 202 466 EUR).

Situația infrastructurilor de gaz și de energie electrică se prezintă în felul următor: cinci proiecte sunt în curs de desfășurare, în timp ce un proiect se află în discuție. Majoritatea proiectelor sunt finalizate și se preconizează că promotorii vor prezenta cererea finală de plată până la sfârșitul acestui an.

Promotorii integrării energiei eoliene offshore (OWE) în rețea au realizat progrese semnificative, în timp ce promotorii ultimului proiect CSC au decis să sisteze sprijinul financiar acordat proiectului.

Comisia a optat pentru menținerea sprijinului său financiar pentru investitori atât timp cât rămâne clară posibilitatea unei decizii finale de investiție (DFI).

1.    Infrastructura de gaz și de energie electrică

Subprogramul pentru infrastructură al PEER a sprijinit 44 de proiecte în trei domenii principale de activitate.

A fost angajată o sumă totală de 2 267 574 462 EUR, din care 1 483 712 280 EUR au fost plătiți beneficiarilor până la 30 iunie 2017. Plățile sunt condiționate de angajamentul ferm al beneficiarilor de a implementa proiectul printr-o decizie finală de investiție.

1.1. Progresele înregistrate până în prezent

Până în prezent au fost finalizate 35 dintre cele 44 de proiecte de infrastructură, patru proiecte aflându-se în curs de desfășurare și unul fiind în discuție.

În sectorul energiei electrice au fost finalizate 10 proiecte din 12. Celelalte două proiecte progresează bine și se preconizează că vor fi finalizate până la sfârșitul anului 2017.

În sectorul gazelor au fost finalizate 25 proiecte din 32; două progresează conform planului, unul este în discuție și patru au fost încheiate prematur. Toate proiectele de interconectare și de implementare a capacităților de inversare a fluxului din Europa Centrală și de Est au fost finalizate, cu excepția proiectului de implementare a capacității de inversare a fluxului din România, care a fost încheiat prematur de Comisie în luna septembrie 2014.

De la ultimul raport de implementare a PEER, din 2016, s-au realizat progrese importante în cazul unor proiecte de infrastructură de energie electrică și gaz. 

De exemplu, consolidarea rețelei franceze de gaze pe axa Africa-Spania-Franța este pe drumul cel bun. În cadrul proiectului va fi dezvoltată rețeaua de gaze din Franța cu scopul de a consolida axa Africa-Spania-Franța (Saint-Martin-de-Crau – Saint-Avit și Lacal – Lussagnet). Datorită proiectului, va crește siguranța aprovizionării și concurența pe piață în regiune. Fondurile PEER au asigurat dezvoltarea proiectului, în special pe axa estică, încurajând beneficiarii să ia decizii în materie de investiții.

Interconexiunea Bulgaria-România a fost implementată cu succes la sfârșitul anului 2016. Realizarea acestui proiect permite o integrare mai bună a pieței de gaze în regiune și creșterea siguranței aprovizionării în Bulgaria, sprijinind totodată deschiderea coridorului sudic al gazelor.

Proiectul în domeniul energiei electrice Halle/Saale – Schweinfurt face legătura între partea de nord-est și cea de sud-est a Germaniei, facilitând transportul de energie electrică din surse regenerabile produsă în Germania de Nord și în regiunea Mării Nordului în restul rețelei germane. Linia de interconexiune a fost finalizată la sfârșitul lunii septembrie 2017.

Proiectul Nordbalt 1 a constat în construcția liniei de interconexiune dintre sistemul suedez și cel lituanian de transport al energiei electrice prin intermediul unui cablu submarin de înaltă tensiune în curent continuu (HVDC) cu o capacitate de 700 MW. Proiectul are ca obiectiv reducerea progresivă a izolării statelor baltice de piața internă a energiei. Toate lucrările au fost finalizate.

În prezent, se preconizează că, din cele cinci proiecte aflate în desfășurare, trei ar trebui să fie finalizate în 2017, un proiect urmează să fie finalizat în 2018 și un proiect este în discuție.

2. Proiecte de parcuri eoliene offshore

2.1 Progrese înregistrate până în prezent

Subprogramul de parcuri eoliene offshore a inclus nouă proiecte, cu o asistență de 565 de milioane EUR împărțită între două tipuri principale de activități:

·Teste la scară mare, fabricarea și instalarea de turbine și structuri de fundații offshore inovatoare (șase proiecte) și

·dezvoltarea de soluții modulare pentru integrarea în rețea a unor capacități mari de transport al energiei eoliene (trei proiecte).

Dintre aceste nouă proiecte, patru au fost finalizate și două au fost încheiate prematur. Pentru aceste proiecte a fost plătită suma de 255 744 668 EUR (după deducerea ordinelor de recuperare). Celelalte trei proiecte sunt în curs de desfășurare.

2.2 Progrese înregistrate până în prezent pe sectoare

2.2.1 Progrese în ceea ce privește turbinele și structurile offshore inovatoare

În ceea ce privește „Parcul eolian offshore Aberdeen”, a fost luată o decizie finală de investiție pozitivă în iulie 2016. Dificultățile legate de obținerea unor autorizații atât pentru offshore, cât și pentru onshore au întârziat proiectul, și se estimează acum că lucrările de construcție vor începe în cel de al patrulea trimestru al anului 2017 (cu punerea în funcțiune în 2019).

Proiectul de parc eolian offshore Noordsee Oost a fost finalizat cu succes în mai 2016.

Proiectul Global Tech I nu a găsit un coinvestitor. Prin urmare, Comisia a confirmat, în aprilie 2015, că proiectul a fost încheiat prematur, cu efect retroactiv de la 1 ianuarie 2014.

2.2.2 Progrese în ceea ce privește integrarea în rețea a energiei eoliene

Un proiect, platforma HVDC, a fost încheiat prematur.

În ansamblu, execuția celorlalte două proiecte, Kriegers Flak și Cobra Cable, s-a desfășurat conform așteptărilor. În ceea ce privește Kriegers Flak, în septembrie 2015 Comisia Europeană a aprobat modificarea acordului de grant pentru noua soluție tehnică. Beneficiarii 50Hertz și Energinet.dk au luat decizia finală de construcție.

Procedura de ofertare a UE pentru principalele echipamente de infrastructură este aproape de finalizare. Conform planului, beneficiarii au atribuit aproape toate contractele, iar construcția avansează. Procedura de autorizare pentru Germania și Danemarca se desfășoară conform planului. Linia de interconexiune offshore Kriegers Flak CGS este planificată să fie pusă în funcțiune până la sfârșitul anului 2018.

În ceea ce privește Cobra Cable, ca urmare a deciziei finale de investiție luate în decembrie 2015, multe dintre elementele proiectului se desfășoară conform planului, cu excepția a două aspecte, și anume producerea și testarea transformatoarelor și a cablului. Prin urmare, va fi necesară o prelungire a contractului cu 12 luni pentru ca finalizarea activităților și prezentarea rezultatelor să nu depășească durata contractului. Construcția și testarea liniei de interconexiune este programată pentru 2018, iar punerea în funcțiune a acesteia – în 2019. Este în curs de desfășurare studiul de înalt nivel care urmărește să identifice și să descrie aspectele importante de proiectare de care trebuie să se țină cont la pregătirea legăturii HVDC pentru utilizarea sa în viitor ca parte a unei rețele cu terminale multiple.

3. Captarea și stocarea dioxidului de carbon

Subprogramul PEER consta în șase proiecte și 1 miliard EUR de asistență financiară, având ca obiectiv demonstrarea întregului proces de captare, de transport și de stocare a dioxidului de carbon.

Un proiect a fost finalizat, furnizând instalații-pilot operaționale pentru captare, transport și stocare. Trei proiecte au fost încheiate prematur din cauza deciziei promotorului proiectului de a nu investi, un proiect a expirat fără finalizare, iar ROAD este ultimul proiect rămas. Pentru aceste proiecte a fost plătită suma de 424 040 501 EUR.

Progrese în ceea ce privește proiectele CSC

În noiembrie 2016, Comisia și promotorii proiectului ROAD au decis să prelungească acordul de grant până la 31 decembrie 2019, ca urmare a progreselor înregistrate în discuțiile cu privire la noi surse de finanțare, la restructurarea proiectului și la alegerea unui loc de stocare mai puțin costisitor. Totuși, în iunie 2017, promotorii proiectului au informat Comisia că partenerii întreprinderii comune, Engie și Uniper, au decis să sisteze sprijinul financiar pe care îl acordau proiectului și, ulterior, au confirmat că și-au retras cererea de grant. În consecință, acordul de grant este pe cale de a înceta. Se află însă în curs de pregătire un nou proiect, sub conducerea portului Rotterdam, care ar putea să recurgă la alte fonduri europene, dacă va fi realizat.

III. FONDUL EUROPEAN PENTRU EFICIENȚĂ ENERGETICĂ (EEEF)

În decembrie 2010, a fost alocată o sumă de 146,3 milioane EUR din Programul energetic european pentru redresare (PEER) unui mecanism financiar pentru proiecte în domeniul energiei durabile 2 . Din această sumă, 125 de milioane EUR au fost utilizate drept contribuție a UE la Fondul european pentru eficiență energetică (EEEF), creat în iulie 2011, care a ajuns la un volum total de 265 de milioane EUR 3 , sprijinit de un mecanism de grant pentru asistență tehnică, cu un buget de 20 de milioane EUR și 1,3 milioane EUR pentru activități de sensibilizare.

EEEF oferă finanțare adaptată (atât instrumente de datorie, cât și instrumente de capital) pentru proiecte privind eficiența energetică, energia din surse regenerabile și transportul urban curat. Beneficiarii sunt autoritățile publice locale sau regionale sau entitățile private care acționează în numele acestora.

Progrese înregistrate până în prezent

În 2016, la portofoliul fondului a fost adăugată o nouă tranzacție. Ore Valley Housing Association (OVHA) și-a încheiat operațiunile financiare cu EEEF pentru un proiect în valoare de 4,6 milioane GBP. Banii vor finanța dezvoltarea unor situri eoliene în Fife, Scoția, și un sistem inovator de finanțare pentru înlocuirea a 200 de sisteme de încălzire în locuințele OVHA. Este vorba de prima tranzacție a EEEF în folosul comunității în Regatul Unit și este rezultatul unui efort de colaborare de patru ani între EEEF și OVHA.

De la crearea sa, la 31 decembrie 2016, EEEF a semnat contracte cu 11 proiecte, în valoare de 121 de milioane EUR, care au generat investiții finale în valoare de 224 de milioane EUR.

Pe baza cadrului EEEF de evaluare și de raportare a proiectelor cu privire la economiile de emisii în echivalent CO2 și la economiile de energie primară, la sfârșitul anului 2016, investițiile sale au permis realizarea unor economii de aproximativ 249 000 de tone de CO2 și de 308 802 MWh de energie primară 4 .

Mecanismul de asistență tehnică al Comisiei Europene

În 2016 nu au fost alocate fonduri suplimentare pentru finanțarea activităților de dezvoltare a proiectelor.

În total, mecanismul de asistență tehnică finanțat de Comisie va fi sprijinit structurarea a 16 proiecte, reprezentând o sumă totală alocată de 16 milioane EUR (din bugetul de 20 de milioane EUR). Motivele existenței unor fonduri nealocate pot fi explicate de mai mulți factori. În primul rând, proiectele identificate în faza de început a fondului au prezentat un stadiu de avansare/nivel de maturitate mai mare și, prin urmare, nu au avut nevoie de asistență tehnică. În plus, experiența mecanismului de asistență tehnică a demonstrat că finanțarea proiectelor de eficiență energetică se confruntă cu numeroase provocări, cum ar fi un nivel mai scăzut de pregătire a cererilor decât se estimase inițial la începutul EEEF (dintre cererile de asistență tehnică primite, puține erau pregătite adecvat pentru depunere), modificări ale proiectelor în urma schimbărilor politice din cadrul guvernelor sau adaptări necesare după primul set de studii de fezabilitate.

Mecanismul de asistență tehnică al EEEF

În noiembrie 2016, Fondul european pentru eficiență energetică a lansat un nou mecanism de asistență tehnică. Urmând mecanismului de asistență tehnică al Comisiei Europene, gestionat de EEEF, fondul a creat un nou instrument pentru a sprijini beneficiarii publici ambițioși care vin cu proiecte viabile de investiții în energia durabilă. Aceste proiecte vizează sectorul eficienței energetice, energia din surse regenerabile la scară mică și/sau și inițiativele în domeniul transportului public. EEEF sprijină beneficiarii (regiuni, consilii locale, universități, spitale publice și alte entități publice situate în cele 28 de state membre ale UE) prin acordarea de servicii de consultanță pentru investițiile planificate, de exemplu sub formă de studii de fezabilitate, audituri energetice, servicii juridice și analize ale viabilității economice. Mecanismul de asistență tehnică al EEEF a primit finanțare prin instrumentul ELENA în cadrul programului Orizont 2020 al Uniunii Europene.

Principalele concluzii și perspective

EEEF prezintă un bilanț solid de investiții profitabile și va căuta în mod activ investitori majori suplimentari pentru a genera în continuare un efect de multiplicare a contribuției UE.

Pentru 2017, portofoliul de proiecte conține 17 proiecte cu un volum total de 337 de milioane EUR, pentru care contribuția EEEF preconizată se ridică la 142 de milioane EUR. EEEF va continua să caute să își extindă acoperirea geografică, acolo unde condițiile proiectului și condițiile de piață o permit.

IV. Concluzii de ansamblu

PEER a înregistrat rezultate bune. Majoritatea proiectelor au fost finalizate, în special în ceea ce privește infrastructurile pentru gaz și pentru energie electrică. Controlul strict exercitat de Comisia Europeană în implementarea și monitorizarea proiectelor a contribuit la creșterea eficienței instrumentului.

În pofida faptului că proiectele eoliene offshore s-au dovedit a fi mai complexe decât se anticipase, promotorii și constructorii au reușit să găsească soluții, iar expertiza tehnică a crescut în cei cinci ani.

Deși sprijinul financiar din partea PEER nu a fost suficient pentru a încuraja întreprinderile să realizeze proiecte demonstrative de CSC la scară comercială, Comisia consideră totuși că CSC este importantă pentru decarbonizare. Eforturile viitoare de demonstrare a CSC în Europa ar trebui să se concentreze asupra industriilor mari consumatoare de energie și cu emisii mari de dioxid de carbon.

EEEF a investit în mai multe proiecte de eficiență energetică și va continua să își extindă portofoliul, furnizând soluții de finanțare și generând profituri care acoperă cheltuielile administrative, dividendele acționarilor și rambursarea costurilor de înființare. De asemenea, EEEF servește drept model pentru instrumentele financiare inovatoare care investesc în proiecte de energie durabilă rentabile și mature (cu perioade de recuperare a investiției de până la 18 ani) și care pot atrage capital privat, prezentând totodată argumentele economice care stau la baza acestor investiții și afișând rezultate credibile.

(1)

Raport 2016, adoptat la 28.11.2016, COM(2016) 743 final.

(2)

   Regulamentul (UE) nr. 1233/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 decembrie 2010 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 663/2009 de stabilire a unui program de ajutor pentru redresare economică prin acordarea de asistență financiară comunitară pentru proiecte în domeniul energiei.

(3)

   Pe lângă investițiile Comisiei Europene, au mai fost făcute investiții de către: Banca Europeană de Investiții (75 de milioane EUR), Cassa Depositi e Prestiti SpA (CDP) (60 de milioane EUR) și Deutsche Bank (DB) ca administrator de investiții (5 milioane EUR).

(4)

   Economiile de energie primară cumulate sunt prezentate doar pentru tehnologiile în materie de eficiență energetică și transport urban curat. Ele includ calcule pentru perioada cuprinsă între încheierea operațiunilor financiare și scadența împrumutului, bazate pe estimări pentru proiecte aflate în construcție și în funcțiune de mai puțin de un an și pe date concrete pentru proiecte care sunt în funcțiune de peste un an. Economiile corespund unui volum total de investiții în proiect (investiții ale EEEF și ale altor părți).

COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 5.3.2018

COM(2018) 86 final

ANEXĂ

la

RAPORTUL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU

privind implementarea Programului energetic european pentru redresare și a Fondului european pentru eficiență energetică

{SWD(2018) 48 final}