(1)

Societățile care doresc să desfășoare activități transfrontaliere în cadrul Uniunii Europene se lovesc de obstacole importante și de denaturări ale pieței din cauza existenței a 28 de sisteme diferite de impozitare a societăților și a interacțiunii dintre acestea. În plus, structurile de planificare fiscală au devenit din ce în ce mai sofisticate de-a lungul timpului, pe măsură ce se dezvoltă în diferite jurisdicții și profită efectiv de detaliile tehnice ale unui sistem fiscal sau de neconcordanțele dintre două sau mai multe sisteme fiscale în scopul reducerii obligațiilor fiscale ale societăților. Deși aceste situații evidențiază deficiențe cu un caracter complet diferit, ambele creează obstacole care împiedică buna funcționare a pieței interne. Prin urmare , o acțiune pentru a rectifica aceste probleme ar trebui să abordeze ambele tipuri de deficiențe ale pieței.

(1)

Societățile care doresc să desfășoare activități transfrontaliere în cadrul Uniunii Europene se lovesc de obstacole importante și de denaturări ale pieței din cauza existenței a 28 de sisteme diferite de impozitare a societăților și a interacțiunii dintre acestea. În această epocă a globalizării și digitalizării, impozitarea la sursă, mai ales a capitalului financiar și intelectual devine tot mai greu de urmărit și mai ușor de manipulat. În plus, structurile de planificare fiscală au devenit din ce în ce mai sofisticate de-a lungul timpului, pe măsură ce se dezvoltă în diferite jurisdicții și profită efectiv de detaliile tehnice ale unui sistem fiscal sau de neconcordanțele dintre două sau mai multe sisteme fiscale în scopul reducerii obligațiilor fiscale ale societăților. Digitalizarea pe scară largă a numeroase sectoare economice, asociată cu dezvoltarea rapidă a economiei digitale, pune sub semnul întrebării caracterul adecvat al modelelor de impozitare a societăților din Uniune concepute pentru industriile tradiționale, inclusiv în ceea ce privește măsura în care criteriile de evaluare și de calculare ar putea fi redefinite pentru a reflecta activitățile comerciale ale secolului XXI. Deși aceste situații evidențiază deficiențe cu un caracter complet diferit, toate creează obstacole care împiedică buna funcționare a pieței interne și creează denaturări între întreprinderile mari și întreprinderile mici și mijlocii . Un nou standard pentru o bază fiscală a societăților din Uniune ar trebui, prin urmare , să abordeze aceste tipuri de deficiențe ale pieței, respectând, în același timp, obiectivele de claritate și certitudine juridică pe termen lung și principiul neutralității fiscale. O mai mare convergență între sistemele fiscale naționale va duce la o scădere semnificativă a costurilor și a sarcinii administrative pentru întreprinderile cu activitate transfrontalieră pe teritoriul Uniunii. Deși politica fiscală este o competență națională, articolul 115 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene stipulează clar că Consiliul, hotărând în unanimitate, în conformitate cu o procedură legislativă specială și după consultarea Parlamentului European și a Comitetului Economic și Social, ar trebui să adopte directive pentru apropierea acestor acte cu putere de lege, regulamente și acte administrative în domeniul fiscal din statele membre care au incidență directă asupra instituirii sau funcționării pieței interne .

(2)

Pentru a sprijini buna funcționare a pieței interne, sistemul de impozitare a societăților din Uniune ar trebui să fie structurat pe baza principiului conform căruia societățile plătesc impozitele care le revin în mod echitabil în jurisdicția sau jurisdicțiile în care sunt generate profiturile lor. Prin urmare, este necesar să se prevadă mecanisme care descurajează societățile să profite de neconcordanțele dintre sistemele fiscale naționale pentru a-și reduce obligațiile fiscale. Este la fel de important să se stimuleze creșterea și dezvoltarea economică pe piața internă prin facilitarea comerțului transfrontalier și a investițiilor societăților. În acest scop, este necesar să se elimine atât riscurile dublei impuneri, cât și cele ale dublei neimpozitări în Uniune prin eradicarea disparităților rezultate din interacțiunea sistemelor naționale de impozitare a societăților. În același timp, societățile au nevoie de un cadru legal și fiscal ușor de utilizat pentru dezvoltarea activității lor comerciale și extinderea acesteia la nivel transfrontalier în Uniune. În acest context, cazurile de discriminare rămase ar trebui, de asemenea, să fie eliminate.

(2)

Pentru a sprijini buna funcționare a pieței interne, sistemul de impozitare a societăților din Uniune ar trebui să fie structurat pe baza principiului conform căruia societățile plătesc impozitele care le revin în mod echitabil în jurisdicția sau jurisdicțiile în care sunt generate profiturile lor și în care au sediul permanent. Ținând seama de transformarea digitală a mediului de afaceri, este necesar să se asigure faptul că societățile care generează venituri într-un stat membru fără a avea un sediu fizic permanent, ci numai un sediu digital permanent în statul membru respectiv, sunt tratate în același fel cu societățile ce au un sediu fizic permanent. Prin urmare, este necesar să se prevadă mecanisme care descurajează societățile să profite de neconcordanțele dintre sistemele fiscale naționale pentru a-și reduce obligațiile fiscale. Este la fel de important să se stimuleze creșterea și dezvoltarea economică pe piața internă prin facilitarea comerțului transfrontalier și a investițiilor societăților. În acest scop, este necesar să se elimine atât riscurile dublei impuneri, cât și cele ale dublei neimpozitări în Uniune prin eradicarea disparităților rezultate din interacțiunea sistemelor naționale de impozitare a societăților. În același timp, societățile au nevoie de un cadru legal și fiscal ușor de utilizat pentru dezvoltarea activității lor comerciale și extinderea acesteia la nivel transfrontalier în Uniune. În acest context, cazurile de discriminare rămase ar trebui, de asemenea, să fie eliminate. Consolidarea este un element esențial al sistemului CCCTB, având în vedere că principalele obstacole fiscale întâlnite de societățile aceluiași grup care desfășoară activități transfrontaliere în Uniune pot fi eliminate doar în acest fel. Prin consolidare se elimină formalitățile legate de prețurile de transfer și dubla impunere intragrup.

(3)

Astfel cum s-a subliniat în propunerea de Directivă a Consiliului privind o bază fiscală consolidată comună a societăților (CCCTB) (1) din 16 martie 2011, un sistem de impozitare a societăților care tratează Uniunea ca o piață unică în scopul calculării bazei de impozitare a profitului societăților ar facilita activitatea transfrontalieră a societăților din Uniune și ar promova obiectivul ca Uniunea să devină o locație mai competitivă pentru investiții la nivel internațional. Propunerea de CCCTB din 2011 s-a axat pe obiectivul de a facilita extinderea activității comerciale pentru societățile din cadrul Uniunii. În plus față de acest obiectiv, ar trebui să se ia în considerare, de asemenea, faptul că CCCTB poate fi extrem de eficace pentru îmbunătățirea funcționării pieței interne prin combaterea mecanismelor de evitare a obligațiilor fiscale. În acest context, inițiativa CCCTB ar trebui relansată pentru a aborda, în mod egal, atât aspectul de facilitare a activității comerciale, cât și funcția acesteia de combatere a evitării obligațiilor fiscale. O astfel de abordare ar servi cel mai bine scopului de a elimina denaturările care afectează funcționarea pieței interne.

(3)

Astfel cum s-a subliniat în propunerea de Directivă a Consiliului privind o bază fiscală consolidată comună a societăților (CCCTB) (2) din 16 martie 2011, un sistem de impozitare a societăților care tratează Uniunea ca o piață unică în scopul calculării bazei de impozitare a profitului societăților ar facilita activitatea transfrontalieră a societăților din Uniune și ar promova obiectivul ca Uniunea să devină o locație mai competitivă pentru investiții la nivel internațional, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii . Propunerea de CCCTB din 2011 s-a axat pe obiectivul de a facilita extinderea activității comerciale pentru societățile din cadrul Uniunii. În plus față de acest obiectiv, ar trebui să se ia în considerare, de asemenea, faptul că CCCTB poate fi extrem de eficace pentru îmbunătățirea funcționării pieței interne prin combaterea mecanismelor de evitare a obligațiilor fiscale. În acest context, inițiativa CCCTB ar trebui relansată pentru a aborda, în mod egal, atât aspectul de facilitare a activității comerciale, cât și funcția acesteia de combatere a evitării obligațiilor fiscale. După introducerea sa în toate statele membre, CCCTB ar garanta impozitarea acolo unde se generează profituri și unde societățile au un sediu permanent. O astfel de abordare ar servi cel mai bine scopului de a elimina denaturările care afectează funcționarea pieței interne. Îmbunătățirea pieței interne este un factor-cheie pentru stimularea creșterii economice și a creării de locuri de muncă. Introducerea unei CCCTB ar impulsiona creșterea economică și crearea de locuri de muncă în Uniune reducând concurența fiscală dăunătoare între întreprinderi.

(4)

Având în vedere necesitatea de a acționa rapid pentru a asigura buna funcționare a pieței interne, făcând-o, pe de o parte, mai favorabilă pentru comerț și investiții și, pe de altă parte, mai rezistentă la mecanismele de evitare a obligațiilor fiscale, este necesar ca ambițioasa inițiativă CCCTB să fie împărțită în două propuneri separate. Într-o primă etapă, ar trebui să se convină asupra normelor privind o bază fiscală comună a societăților, înainte de a aborda , într-o a doua etapă , aspectul consolidării .

(4)

Având în vedere necesitatea de a acționa rapid pentru a asigura buna funcționare a pieței interne, făcând-o, pe de o parte, mai favorabilă pentru comerț și investiții și, pe de altă parte, mai rezistentă la mecanismele de evitare a obligațiilor fiscale, este foarte important să se asigure intrarea simultană în vigoare a Directivei privind o bază fiscală comună a societăților și a Directivei privind o bază fiscală comună consolidată a societăților. Întrucât o astfel de modificare de regim reprezintă o etapă importantă în realizarea pieței interne, este nevoie de flexibilitate pentru a fi executată corespunzător încă de la început. Deoarece piața internă cuprinde toate statele membre, CCCTB ar trebui introdusă, prin urmare, în toate statele membre. În cazul în care Consiliul nu adoptă o decizie unanimă privind propunerea de instituire a unei CCCTB, Comisia ar trebui să prezinte o nouă propunere în temeiul articolului 116 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, prin care Parlamentul European și Consiliul să acționeze în conformitate cu procedura legislativă ordinară pentru a emite legislația necesară. În ultimă instanță, o cooperare consolidată ar trebui inițiată de statele membre, care ar trebui să fie deschisă în permanență statelor membre neparticipante în conformitate cu Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Este regretabil faptul că nu s-a realizat o evaluare suficient de detaliată a propunerii privind CCTB sau a celei privind CCCTB în ceea ce privește impactul asupra veniturilor fiscale ale societăților din statele membre pentru fiecare țară în parte.

(5)

Numeroase structuri de planificare fiscală agresivă apar în general într-un context transfrontalier, ceea ce implică faptul că grupurile participante de societăți dețin un minimum de resurse. Pe această premisă, din motive de proporționalitate, normele privind CCCTB ar trebui să fie obligatorii numai pentru grupurile de societăți de dimensiuni substanțiale. În acest scop, ar trebui să fie stabilit un prag legat de dimensiune pe baza veniturilor totale consolidate ale unui grup care depune situații financiare consolidate. În plus , pentru a contribui mai bine la realizarea obiectivului de facilitare a comerțului și a investițiilor pe piața internă, normele privind CCCTB ar trebui să fie disponibile, de asemenea, ca opțiune, pentru grupurile care nu ating pragul legat de dimensiune . Eligibilitatea pentru grupul consolidat în scopuri fiscale va fi determinată pe baza a două criterii:

(5)

Numeroase structuri de planificare fiscală agresivă apar în general într-un context transfrontalier, ceea ce implică faptul că grupurile participante de societăți dețin un minimum de resurse. Pe această premisă, din motive de proporționalitate, normele privind baza comună ar trebui să fie obligatorii la început numai pentru societățile care fac parte dintr-un grup de dimensiuni substanțiale. În acest scop, ar trebui să fie stabilit un prag inițial de 750 de milioane EUR legat de dimensiune pe baza veniturilor totale consolidate ale unui grup care depune situații financiare consolidate. Întrucât prezenta directivă vizează un nou standard pentru baza fiscală a tuturor societăților din Uniune , pragul ar trebui coborât până la zero pe o perioadă maximă de șapte ani. Pentru a contribui mai bine la realizarea obiectivului de facilitare a comerțului și a investițiilor pe piața internă, normele privind o bază fiscală comună a societăților ar trebui să fie disponibile, de asemenea, în prima etapă , ca opțiune, pentru societățile care nu îndeplinesc criteriile respective .

(5a)

În condiții egale, trecerea la o bază fiscală consolidată comună a societăților poate avea ca rezultat pierderea sau câștigarea unor venituri fiscale de către statele membre. Pentru a compensa pierderile, ar trebui să se creeze un mecanism temporar de compensare, finanțat cu ajutorul excedentului bugetar al statelor membre care câștigă venituri fiscale ca urmare a noului regim. Compensarea ar trebui să fie ajustată în fiecare an pentru a lua în considerare deciziile luate la nivel național sau regional înainte de intrarea în vigoare a prezentei directive. Comisia ar trebui să aibă obligația de a propune eliminarea sau modificarea sistemului de compensare după o perioadă de șapte ani, precum și de a stabili plafoanele maxime de compensare.

(5b)

Pentru a evita repartizarea existentă a efortului fiscal între întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) și societățile multinaționale, astfel cum se menționează în Rezoluția Parlamentului European din 25 noiembrie 2015 referitoare la deciziile fiscale și alte măsuri similare sau cu efecte similare, o bază fiscală comună a societăților urmărește obiectivul de a evita plasarea IMM-urilor într-un dezavantaj competitiv, asigurând în acest scop condiții de concurență echitabile pentru IMM-uri. Autoritatea fiscală principală poate oferi IMM-urilor instrumentele necesare care să le ajute să se conformeze cerințelor administrative și organizatorice pe care le implică o opțiune de participare la CCCTB.

(6)

Eligibilitatea pentru grupul consolidat în scopuri fiscale va fi determinată pe baza a două criterii: (i) controlul (mai mult de 50% din drepturile de vot) și (ii) proprietatea (mai mult de 75% din capital) sau dreptul la profit (mai mult de 75% din drepturile la repartizarea profitului). Un astfel de test ar asigura un nivel ridicat de integrare economică între membrii grupului. Pentru a garanta integritatea sistemului, cele două praguri legate de control și de proprietate sau dreptul la profit ar trebui respectate pe tot parcursul anului fiscal; în caz contrar, societatea neconformă ar trebui să părăsească imediat grupul. Pentru a preveni o manipulare a rezultatelor fiscale prin intermediul societăților care intră și ies din grup într-un termen scurt, ar trebui să existe, de asemenea, o cerință minimă de nouă luni consecutive pentru stabilirea calității de membru al grupului.

(6)

Este necesar să se definească noțiunea de sediu permanent situat în Uniune și care aparține unui contribuabil care este rezident în scopuri fiscale în Uniune. De prea multe ori întreprinderile multinaționale se organizează pentru a-și transfera profiturile în regimuri fiscale favorabile unde nu plătesc niciun impozit sau plătesc impozite foarte mici. Conceptul de sediu permanent ar permite formularea unei definiții precise și obligatorii a condițiilor care atestă că o întreprindere multinațională este stabilită cu adevărat într-o anumită țară. Această măsură ar obliga întreprinderile multinaționale să își plătească impozitele în mod echitabil. Obiectivul este de a asigura că toți contribuabilii în cauză împărtășesc o înțelegere comună și de a exclude posibilitatea unei discrepanțe din cauza definițiilor divergente. În mod similar, este important să existe o definiție comună a sediilor permanente situate într-o țară terță sau situate în Uniune, dar care aparțin unui contribuabil care este rezident în scopuri fiscale într-o țară terță. În cazul în care prețurile de transfer determină transferul profiturilor către jurisdicții fiscale cu taxe reduse, atunci este de preferat un sistem care alocă profitul printr-o formulă de repartizare. Prin adoptarea unui astfel de sistem, Uniunea poate stabili un standard internațional pentru impozitarea modernă și eficientă a societăților. Comisia ar trebui să elaboreze orientări pentru faza de tranziție în care repartizarea pe baza unei formule coexistă cu alte metode de alocare în relația cu țările terțe, cu mențiunea că, în cele din urmă, repartizarea pe baza unei formule ar trebui să fie metoda standard de alocare. Comisia ar trebui să prezinte o propunere de stabilire a unui model de tratat fiscal al Uniunii, care să înlocuiască, în cele din urmă, miile de tratate bilaterale încheiate de fiecare stat membru.

(6a)

Bunurile digitale sunt în general foarte mobile și necorporale. Studiile au arătat că sectorul digital este foarte implicat în practici de planificare fiscală agresivă, întrucât multe modele de afaceri nu necesită o infrastructură fizică pentru a efectua tranzacții cu clienții și pentru a realiza profituri. Acest lucru le permite celor mai mari întreprinderi digitale să plătească impozite apropiate de zero pe venitul realizat. Trezoreriile statelor membre pierd venituri fiscale de miliarde de euro, din cauza imposibilității de a impozita întreprinderile multinaționale digitale. Pentru a remedia această nedreptate socială reală și urgentă, legislația în vigoare privind impozitarea societăților trebuie să fie extinsă pentru a include legătura cu un nou sediu digital permanent bazată pe o prezență digitală semnificativă. Este nevoie de condiții de concurență echitabile pentru modele de afaceri similare pentru abordarea provocărilor de ordin fiscal care rezultă din contextul digitalizării, fără a afecta potențialul sectorului digital. În acest context, ar trebui să se ia în considerare în special lucrările de la nivelul OCDE privind un cadru internațional coerent de reglementare.

(10)

Formula de repartizare a bazei fiscale consolidate ar trebui să cuprindă trei factori cu pondere egală, și anume forța de muncă, activele și vânzările în funcție de destinație. Acești factori cu pondere egală ar trebui să reflecte o abordare echilibrată privind distribuirea profiturilor impozabile între statele membre în cauză și să asigure că profiturile sunt impozitate acolo unde sunt câștigate efectiv. Prin urmare, forța de muncă și activele ar trebui să fie alocate statului membru în care este efectuată munca sau în care sunt situate activele, acordându-se, astfel, importanța corespunzătoare intereselor statului membru de origine, în timp ce vânzările ar trebui să fie alocate statului membru de destinație a bunurilor sau serviciilor. Pentru a ține cont de diferențele dintre nivelurile salariilor din întreaga Uniune și, prin urmare, pentru a permite o distribuire corectă a bazei fiscale consolidate, factorul forță de muncă ar trebui să cuprindă atât masa salarială, cât și numărul de angajați (fiecare element având aceeași pondere). De asemenea, factorul active ar trebui să fie compus din toate imobilizările corporale, dar nu și din imobilizările necorporale și activele financiare, din cauza naturii lor mobile și a riscului aferent ca normele prezentei directive să fie eludate . În cazul în care, din cauza unor circumstanțe excepționale, rezultatul repartizării nu reflectă în mod echitabil volumul activității, o clauză de salvgardare ar trebui să prevadă posibilitatea utilizării unei alte metode de alocare a venitului.

(10)

Formula de repartizare a bazei fiscale consolidate ar trebui să cuprindă patru factori cu pondere egală, și anume forța de muncă, activele, vânzările în funcție de destinație, precum și colectarea și utilizarea datelor cu caracter personal ale utilizatorilor de platforme și servicii online (acesta din urmă fiind denumit în continuare „factorul date”) . Acești factori cu pondere egală ar trebui să reflecte o abordare echilibrată privind distribuirea profiturilor impozabile între statele membre în cauză și să asigure că profiturile sunt impozitate acolo unde sunt câștigate efectiv. Prin urmare, forța de muncă și activele ar trebui să fie alocate statului membru în care este efectuată munca sau în care sunt situate activele, acordându-se, astfel, importanța corespunzătoare intereselor statului membru de origine, în timp ce vânzările ar trebui să fie alocate statului membru de destinație a bunurilor sau serviciilor. Pentru a ține cont de diferențele dintre nivelurile salariilor din întreaga Uniune și, prin urmare, pentru a permite o distribuire corectă a bazei fiscale consolidate, factorul forță de muncă ar trebui să cuprindă atât masa salarială, cât și numărul de angajați (fiecare element având aceeași pondere). De asemenea, factorul active ar trebui să fie compus numai din imobilizările corporale. În cazul în care, din cauza unor circumstanțe excepționale, rezultatul repartizării nu reflectă în mod echitabil volumul activității, o clauză de salvgardare ar trebui să prevadă posibilitatea utilizării unei alte metode de alocare a venitului.

(10a)

Formula de repartizare a bazei fiscale consolidate trebuie să reflecte pe deplin activitatea economică care a avut loc în fiecare stat membru, luând pe deplin în considerare în mod corespunzător eventualele diferențe semnificative dintre economiile statelor membre. În cazul în care formula conduce la o repartizare dezechilibrată care nu reflectă activitatea economică, un mecanism de soluționare a litigiilor ar putea remedia o astfel de situație. Având în vedere considerentele de mai sus, Comisia ar trebui să evalueze posibilitatea instituirii unui mecanism de soluționare a litigiilor, pentru a permite soluționarea adecvată a litigiilor atunci când sunt implicate state membre diferite.

(11)

Datorită particularităților care le caracterizează, anumite sectoare, cum ar fi sectorul financiar și de asigurări, sectorul de petrol și gaze, precum și transportul maritim și transportul aerian, au nevoie de o formulă ajustată pentru repartizarea bazei fiscale consolidate.

(14)

Prezenta directivă se bazează pe Directiva 2016/xx/UE a Consiliului privind o bază fiscală comună a societăților (care stabilește un set comun de norme în materie de impozit pe profit pentru calcularea bazei de impozitare) și se axează pe consolidarea rezultatelor fiscale la nivelul grupului. Prin urmare, este necesar să se ia în calcul interacțiunea dintre cele două instrumente legislative și să se asigure tranziția anumitor elemente ale bazei de impozitare în noul cadru aplicabil grupurilor. Astfel de elemente ar trebui să includă, în special, norma privind limitarea deductibilității dobânzii, clauza privind nepermiterea exonerării veniturilor (switch over) și legislația referitoare la societățile străine controlate, precum și tratamentul neuniform al elementelor hibride.

(14)

Prezenta directivă se bazează pe Directiva 2016/xx/UE a Consiliului privind o bază fiscală comună a societăților (care stabilește un set comun de norme în materie de impozit pe profit pentru calcularea bazei de impozitare) și se axează pe consolidarea rezultatelor fiscale la nivelul grupului. Prin urmare, este necesar să se ia în calcul interacțiunea dintre cele două instrumente legislative și să se asigure tranziția anumitor elemente ale bazei de impozitare în noul cadru aplicabil grupurilor. Astfel de elemente ar trebui să includă, în special, norma privind limitarea deductibilității dobânzii, clauza privind nepermiterea exonerării veniturilor (switch over) și legislația referitoare la societățile străine controlate, precum și tratamentul neuniform al elementelor hibride. Statele membre nu ar trebui să fie împiedicate să introducă măsuri suplimentare împotriva evitării obligațiilor fiscale, pentru a reduce efectele negative ale transferului de profituri către țările terțe cu o impozitare redusă.

(16)

Pentru a completa sau a modifica anumite elemente neesențiale ale prezentei directive, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ar trebui delegată Comisiei în ceea ce privește (i) luarea în considerare a modificărilor aduse legislației statelor membre cu privire la formele de societăți și impozitele pe profit și modificarea anexelor I și II în acest sens; (ii) stabilirea unor definiții suplimentare; și (iii) completarea normei privind limitarea deductibilității dobânzii cu norme anti-fragmentare, pentru a aborda mai bine riscurile de evitare a obligațiilor fiscale care ar putea apărea în cadrul unui grup. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți. Atunci când pregătește și elaborează acte delegate, Comisia ar trebui să asigure transmiterea simultană, în timp util și adecvată a documentelor relevante către Parlamentul European și Consiliu.

(16)

Pentru a completa sau a modifica anumite elemente neesențiale ale prezentei directive, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ar trebui delegată Comisiei în ceea ce privește (i) luarea în considerare a modificărilor aduse legislației statelor membre cu privire la formele de societăți și impozitele pe profit și modificarea anexelor I și II în acest sens; (ii) stabilirea unor definiții suplimentare; (iii) completarea normei privind limitarea deductibilității dobânzii cu norme anti-fragmentare, pentru a aborda mai bine riscurile de evitare a obligațiilor fiscale care ar putea apărea în cadrul unui grup; și (vi) elaborarea de orientări pentru faza de tranziție, în care repartizarea pe baza unei formule coexistă cu alte metode de alocare în relația cu țările terțe . Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și să țină seama de rezoluția anuală a Parlamentului European . Atunci când pregătește și elaborează acte delegate, Comisia ar trebui să asigure transmiterea simultană, în timp util și adecvată a documentelor relevante către Parlamentul European și Consiliu.

(17)

În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentei directive, ar trebui să se confere Comisiei competențele de executare pentru (i) a adopta anual o listă de forme de societăți din țări terțe care sunt similare cu formele de societăți enumerate în anexa I; (ii) a stabili norme detaliate privind calcularea factorilor forță de muncă, active și vânzări, repartizarea angajaților și a masei salariale, a activelor și vânzărilor fiecărui factor în parte, precum și evaluarea activelor; (iii) a adopta un act de stabilire a unui formular standard al notificării de creare a unui grup; și (iv) a stabili norme privind depunerea electronică a declarației fiscale consolidate, formularul declarației fiscale consolidate, formularul declarației fiscale a unui contribuabil individual și documentele justificative necesare. Aceste competențe ar trebui să fie exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (3).

(17)

În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentei directive, ar trebui să se confere Comisiei competențele de executare pentru (i) a adopta anual o listă de forme de societăți din țări terțe care sunt similare cu formele de societăți enumerate în anexa I; (ii) a stabili norme detaliate privind calcularea factorilor forță de muncă, active, vânzări și date , repartizarea angajaților și a masei salariale, repartizarea datelor cu caracter personal colectate și exploatate , a activelor și vânzărilor fiecărui factor în parte, precum și evaluarea activelor; (iii) a adopta un act de stabilire a unui formular standard al notificării de creare a unui grup; și (iv) a stabili norme privind depunerea electronică a declarației fiscale consolidate, formularul declarației fiscale consolidate, formularul declarației fiscale a unui contribuabil individual și documentele justificative necesare. Comisia ar trebui să elaboreze aceste modele uniforme ale declarației fiscale în cooperare cu administrațiile fiscale din statele membre. Aceste competențe ar trebui să fie exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (4).

(18)

Având în vedere că obiectivele prezentei directive, și anume îmbunătățirea funcționării pieței interne prin combaterea practicilor de evitare a obligațiilor fiscale la nivel internațional și facilitarea extinderii societăților la nivel transfrontalier în cadrul Uniunii, nu pot fi realizate în mod satisfăcător de către statele membre acționând individual și într-un mod disparat, deoarece este necesară o acțiune coordonată pentru realizarea acestor obiective, dar, datorită faptului că directiva vizează ineficiențele pieței interne care își au originea în interacțiunea dintre normele fiscale naționale disparate care au un impact asupra pieței interne și descurajează activitatea transfrontalieră, aceste obiective pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, Uniunea poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității prevăzut la articolul respectiv, prezenta directivă nu depășește ceea ce este necesar pentru atingerea acestor obiective, în special având în vedere că domeniul său de aplicare obligatoriu este limitat la grupuri care depășesc o anumită dimensiune.

(18)

(18) Având în vedere că obiectivele prezentei directive, și anume îmbunătățirea funcționării pieței interne prin combaterea practicilor de evitare a obligațiilor fiscale la nivel internațional și facilitarea extinderii societăților, în special a IMM-urilor , la nivel transfrontalier în cadrul Uniunii, nu pot fi realizate în mod satisfăcător de către statele membre acționând individual și într-un mod disparat, deoarece este necesară o acțiune coordonată pentru realizarea acestor obiective, dar, datorită faptului că directiva vizează ineficiențele pieței interne care își au originea în interacțiunea dintre normele fiscale naționale disparate care au un impact asupra pieței interne și descurajează activitatea transfrontalieră, aceste obiective pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, Uniunea poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității prevăzut la articolul respectiv, prezenta directivă nu depășește ceea ce este necesar pentru atingerea acestor obiective, în special având în vedere că domeniul său de aplicare obligatoriu este limitat la grupuri care depășesc o anumită dimensiune.

(20)

Comisia ar trebui să aibă obligația de a revizui aplicarea directivei după cinci ani de la intrarea sa în vigoare și să raporteze Consiliului cu privire la funcționarea acesteia. Statele membre ar trebui să aibă obligația să comunice Comisiei textele dispozițiilor de drept intern pe care le adoptă în domeniul reglementat de prezenta directivă,

(20)

Întrucât prezenta directivă conține o modificare importantă a normelor privind impozitarea societăților comerciale , Comisia ar trebui să aibă obligația de a efectua o evaluare riguroasă a aplicării directivei după cinci ani de la intrarea sa în vigoare și de a raporta Parlamentului European și Consiliului cu privire la funcționarea acesteia. Acest raport de punere în aplicare ar trebui să cuprindă cel puțin următoarele puncte: impactul sistemului de impozitare prevăzut în prezenta directivă asupra veniturilor fiscale ale statelor membre, avantajele și dezavantajele sistemului pentru IMM-uri, impactul asupra colectării echitabile a impozitelor între statele membre, impactul asupra pieței interne în ansamblu, în special în ceea ce privește posibila denaturare a concurenței între societățile care fac obiectul noilor norme prevăzute în prezenta directivă, și numărul de întreprinderi care intră sub incidența domeniului de aplicare în perioada de tranziție. Comisia ar trebui să aibă obligația de a revizui aplicarea prezentei directive după 10 ani de la intrarea sa în vigoare și să raporteze Parlamentului European și Consiliului cu privire la funcționarea acesteia. Statele membre ar trebui să aibă obligația să comunice Comisiei textele dispozițiilor de drept intern pe care le adoptă în domeniul reglementat de prezenta directivă,

(20a)

Pentru a realiza o consolidare deplină și consecventă și pentru a preveni noi oportunități de arbitraj generate de incoerențele contabile dintre statele membre, este necesar să se adopte criterii clare, coerente și obiective pentru calcularea bazei fiscale consolidate. În acest scop, Comisia ar trebui să propună ajustările necesare ale dispozițiilor relevante din prezenta directivă referitoare la definirea și calcularea bazei fiscale consolidate,

(20b)

Comisia ar trebui să țină seama de studiile suplimentare care analizează impactul potențial al CCCTB asupra veniturilor din impozitul pe profit ale fiecărui stat membru și potențialele dezavantaje competitive pentru Uniune față de țările terțe,

(c)

este membră a unui grup consolidat în scopuri de contabilitate financiară cu un venit total consolidat al grupului care depășește 750 000 000  EUR în exercițiul financiar care precedă exercițiul financiar relevant;

(c)

este membră a unui grup consolidat în scopuri de contabilitate financiară cu un venit total consolidat al grupului care depășește 750 000 000  EUR în exercițiul financiar care precedă exercițiul financiar relevant; Acest prag se reduce la zero pe o perioadă maximă de șapte ani ;

(23)

„bază fiscală consolidată”înseamnă rezultatul însumării bazelor fiscale ale tuturor membrilor grupului, calculate în conformitate cu Directiva 2016/xx/UE;

23.

„bază fiscală consolidată”înseamnă venitul net impozabil consolidat al membrilor grupului, calculat pe o bază contabilă consecventă aplicabilă tuturor membrilor grupului în conformitate cu Directiva 2016/xx/UE;

28a.

„factor date”înseamnă colectarea și utilizarea în scopuri comerciale a datelor cu caracter personal ale utilizatorilor de platforme și servicii online în unul sau mai multe state membre.

(a)

dreptul de a exercita mai mult de 50 % din drepturile de vot ; și

(a)

dreptul de a exercita drepturi de vot care depășesc 50 % ; și