2.9.2017

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 292/7

---

Publicarea unei cereri de înregistrare în temeiul articolului 50 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare

(2017/C 292/09)

Prezenta publicare conferă dreptul de opoziție la cererea de înregistrare în temeiul articolului 51 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (1).

DOCUMENT UNIC

„SLAVONSKI MED”

Nr. UE: PDO-HR-02187 – 26.9.2016

DOP ( X ) IGP ( )

1.   Denumirea

„Slavonski med”

2.   Statul membru sau țara terță

Croația

3.   Descrierea produsului agricol sau alimentar

3.1.   Tipul de produs

Clasa 1.4. Alte produse de origine animală (ouă, miere, diverse produse lactate, cu excepția untului etc.)

3.2.   Descrierea produsului căruia i se aplică denumirea de la punctul 1

„Slavonski med” este mierea produsă de albinele indigene carnica-gri (Apis mellifera carnica – subtipul panonic) din nectarul plantelor melifere sau din secrețiile secțiunilor vii ale plantelor sau din excrețiile, pe secțiunile vii ale plantelor, ale insectelor care se hrănesc prin sucțiune din plante, substanțe pe care albinele le colectează, le combină cu substanțe proprii specifice, le adună, le deshidratează și le depozitează în faguri pentru a se maturiza, în aria geografică menționată la punctul 4.

În funcție de modul de producție, „Slavonski med” este mierea în fagure, mierea cu fagure sau bucăți de fagure și mierea extrasă. „Slavonski med” înseamnă:

1.	mierea de salcâm;

2.	mierea de tei;

3.	mierea de rapiță;

4.	mierea de floarea-soarelui;

5.	mierea de castan;

6.	mierea polifloră;

7.	mierea de mană de gârniță.

Proprietățile caracteristice comune ale produsului „Slavonski med” care îi influențează calitatea sunt ponderea conținutului de apă și cantitatea de hidroximetilfurfural (HMF). „Slavonski med” conține cel mult 18,3 % apă și cantitatea maximă de HMF este de 16,5 mg/kg. O altă trăsătură specifică a mierii „Slavonski med” este prezența polenului de la specii de plante din familia Brassicaceae, Robinia spp. și familia Rosaceae, fie ca polen secundar (cel puțin 16 %), fie ca polen puțin important (până la 15 %). Cantitatea de zaharoză din „Slavonski med” este mai mică decât valorile prescrise.

Caracteristicile fizico-chimice, organoleptice și melisopalinologice ale diferitelor tipuri de miere sunt indicate în tabelele următoare:

Miere	Apă [%]	HMF [mg/kg]	Caracteristici melisopalinologice [%]	Conductivitate electrică [mS/cm]	Activitate diastazică [scara Schade]	Cantitatea de zaharoză [g/100 g]
SALCÂM	maximum 18,3	maximum 16,5	minimum 20	maximum 0,2	minimum 8	maximum 9
TEI	maximum 18,3	maximum 16,5	minimum 25	minimum 0,5	minimum 8	maximum 4
RAPIȚĂ	maximum 18,3	maximum 16,5	minimum 61	maximum 0,3	minimum 8	maximum 4
FLOAREA-SOARELUI	maximum 18,3	maximum 16,5	minimum 45	maximum 0,6	minimum 8	maximum 4
CASTAN	maximum 18,3	maximum 16,5	minimum 86	maximum 0,8	minimum 8	maximum 4
POLIFLORĂ	maximum 18,3	maximum 16,5	x	maximum 0,8	minimum 8	maximum 4
MIERE DE MANĂ DE GÂRNIȚĂ	maximum 18,3	maximum 16,5	x	maximum 0,8	minimum 8	maximum 4

Miere	CARACTERISTICILE ORGANOLEPTICE ALE MIERII
	Culoare	Gust	Miros
SALCÂM	galben spre galben deschis	gust plăcut de salcâm	miros slab, nepronunțat
TEI	galben deschis spre ușor verzui	gust plăcut, ușor amar	gust pronunțat de flori de tei
RAPIȚĂ	galben deschis spre galben-pai	mediu dulce spre ușor acru	ierbos, pronunțat
FLOAREA-SOARELUI	chihlimbariu	gust dulce spre ușor astringent	miros ușor de floarea-soarelui
CASTAN	maro	amar, ușor acru	miros puternic, pătrunzător, de mere răscoapte
POLIFLORĂ	galben cu nuanțe roșiatice sau mai închise	dulce la nivel plăcut, ușor amar	miros de la slab la intens
MIERE DE MANĂ DE GÂRNIȚĂ	pronunțat închisă, aproape neagră	mediu dulce	miros de miere de pădure

Miere	Specii de plante (polen predominant, secundar și puțin important)
Salcâm	Robinia pseudoacacia (salcâm) minimum 20 %, Brassicaceae, Rosaceae
Tei	Tilia (tei) minimum 25 %, Robinia spp. (salcâm)
Rapiță	Brassica napus (rapiță) minimum 61 %, Rosaceae, Salix spp. (salcie)
Floarea-soarelui	Helianthus annuus (floarea-soarelui) minimum 45 %, Brassicaceae
Castan	Castanea sativa (castan comestibil) minimum 86 %
Polifloră	Brassicaceae, Rosaceae, Salix spp. (salcie)
Miere de mană de gârniță	elemente ale manei (spori și hife), Castanea sativa (castan comestibil)

3.3.   Hrană pentru animale (doar în cazul produselor de origine animală) și materii prime (doar în cazul produselor prelucrate)

Albinele pot fi hrănite artificial în timpul perioadei în care nu se colectează nectarul (primăvara devreme și toamna târziu, în funcție de condițiile meteorologice). Albinele pot fi hrănite cu zahăr, dar acesta trebuie să fi fost produs în aria geografică delimitată menționată la punctul 4. Mierea nu poate fi comercializată sub denumirea „Slavonski med” dacă nu au fost îndeplinite condițiile legate de hrănirea artificială și dacă hrana artificială constituie sursa de hrană a albinelor.

3.4.   Etape specifice ale producției care trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată

Toate etapele producției și extracției de „Slavonski med” trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată, menționată la punctul 4.

3.5.   Norme specifice privind felierea, răzuirea, ambalarea etc. ale produsului la care se referă denumirea înregistrată

Mierea „Slavonski med” trebuie ambalată în aria geografică delimitată menționată la punctul 4, astfel încât să se protejeze mai bine autenticitatea și calitatea sa și să se asigure trasabilitatea și controlul produsului.

Numai astfel se poate păstra calitatea și se pot evita orice modificări ale caracteristicilor fizico-chimice și organoleptice. Transportarea produsului către un nou amplasament duce la modificări ale temperaturii și ale umidității, la absorbirea unor mirosuri străine și la creșterea cantității de HMF și a activității diastazice.

Ambalarea mierii „Slavonski med” în aria delimitată reduce riscul amestecării sale cu miere din afara ariei delimitate la punctul 4.

3.6.   Norme specifice privind etichetarea produsului la care se referă denumirea înregistrată

Logoul prezentat în figură trebuie să apară pe fiecare ambalaj comercializat. Toți utilizatorii mărcii care comercializează produsul în conformitate cu caietul de sarcini au dreptul să utilizeze logoul în aceleași condiții. Logoul este în culorile maro și negru, este decorat cu împletitura croată, iar în colțul din stânga sus este reprezentată o albină. În partea din stânga a logoului este harta Croației, iar în dreapta apare anul „1879” și vechea stemă a Slavoniei. În mijlocul logoului este un stup din răchită. În partea de sus a logoului apare denumirea „Slavonski med”, iar în partea de jos sunt reprezentate trei frunze de stejar.

Figură: Logoul „Slavonski med”

4.   Delimitarea concisă a ariei geografice

Mierea „Slavonski med” este produsă în Slavonia, în perimetrul administrativ al orașelor și localităților din următoarele cantoane: Vukovar-Srijem, Osijek-Baranja, Brod-Posavina, Požega-Slavonia, Bjelovar-Bilogora și Virovitica-Podravina și în orașele și satele Novska, Lipovljani și Jasenovac din cantonul Sisak-Moslavina.

5.   Legătura cu aria geografică

5.1.   Detalii privind aria geografică de origine

Factori naturali

Regiunea Slavonia este delimitată de trei cursuri de apă de câmpie importante: râul Drava la nord, fluviul Dunărea la est și râul Sava la sud. Principalul factor de mediu determinant din această regiune este diferența în ceea ce privește caracteristicile geomorfologice și ale terenului dintre partea muntoasă din vest și partea de est, cu un relief predominant de câmpie. Punctul cel mai de jos (78 de metri deasupra nivelului mării) este situat în sud-estul îndepărtat al regiunii, în Spačva.

Terenul arabil reprezintă 52 % (655 468 de hectare) din cele 1 248 600 de hectare de suprafață ale Slavoniei, pădurile 29 % (359 605 hectare), pajiștile 4,2 %, iar pășunile 1,2 %.

Având în vedere această dispunere a terenului și diferențele pronunțate în ceea ce privește condițiile climatice, forma terenului și caracteristicile vegetației sale, condițiile din Slavonia sunt ideale pentru producția de „Slavonski med”, care se poate obține din mierea de salcâm, mierea de tei, mierea de rapiță, mierea de floarea-soarelui, mierea de castan, mierea polifloră și mierea de mană de gârniță.

Recunoscând unicitatea caracteristicilor climatice, pedologice și hidrologice ale Slavoniei, precum și bogăția florei și faunei sale, Republica Croația a protejat trei arii din perimetrul său, creând trei parcuri naționale. Acestea sunt Kopački Rit, Papuk și Lonjsko Polje.

Condițiile climatice și meteorologice din Slavonia sunt determinate în principal de altitudinea joasă a acestei regiuni, de situarea sa în Câmpia Panonică și de deschiderea sa spre interiorul continentului european. În cea mai mare parte a iernii, zona se află sub influența unei mase de aer rece, dar se încălzește în mod semnificativ pe timpul verii. Vara, temperatura crește cu cât se merge mai spre est, cu o scădere concomitentă a cantității de precipitații.

Temperaturile favorabile creșterii și dezvoltării plantelor melifere persistă în toate cele patru anotimpuri. Primăvara, temperatura medie este de 11,8 °C, vara, 21,1 °C, toamna, 11,3 °C și iarna, 1,0 °C. Temperatura medie în perioada de vegetație (din aprilie în septembrie) este de 18,3 °C.

Regimul și distribuția precipitațiilor de-a lungul anului sunt favorabile producției de plante și apiculturii. Numărul zilelor cu ploaie variază între 104 și 160 pe an.

Viteza medie lunară a vântului este maximă în lunile de primăvară (martie și aprilie) și minimă vara târziu și la începutul toamnei (august și septembrie). Vântul bate cel mai adesea dinspre nord-vest și sud-est, urmat de cel dinspre sud-vest și nord-est.

Plantele melifere care cresc în aria delimitată a Slavoniei înfloresc în momente diferite (între martie și noiembrie), oferindu-le astfel albinelor o gamă largă de surse de nectar și polen.

Factori umani

Apicultorii din Slavonia continuă tradiția de producție a mierii de aproape 130 de ani. Cea mai răspândită este producția de miere la scară mică, ca mijloc de suplimentare a venitului familiei în fermele familiale din zonele rurale. Faptul că apicultura este practicată de mulți ani în Slavonia a dus și la dezvoltarea și transferul know-how-ului privind apicultura, sub forma practicilor, competențelor, capacităților și cunoștințelor oamenilor.

Practicile apicole pe care apicultorii le-au moștenit de la strămoșii lor cu privire la producția de „Slavonski med” sunt următoarele:

—	majoritatea stupilor sunt din lemn;

—	apicultorii au mare grijă să folosească afumătoare care utilizează combustibil din reziduuri de plante uscate, care generează un fum ușor;

—	albinele nu trebuie niciodată hrănite artificial în perioada în care se colectează nectarul;

—	descăpăcirea fagurilor se face în mod tradițional, utilizând furculițe, cuțite sau perii;

—	mierea este extrasă de pe cadru fără a fi încălzită;

—	mierea nu este pasteurizată în momentul centrifugării;

—	Temperatura maximă la care mierea poate fi decristalizată este de 43 °C.

5.2.   Detalii privind calitatea și caracteristicile produsului

Mierea „Slavonski med” se distinge prin faptul că are o valoare maximă a HMF de 16,5 mg/kg și un conținut maxim de apă de 18,3 % atunci când este proaspătă. Mierea „Slavonski med” are un spectru polinic; cu alte cuvinte, conține polen de la specii de plante din familiile Brassicaceae și Rosaceae, precum și de la Robinia spp., în majoritatea tipurilor de miere monofloră și polifloră. Acest fapt o distinge de mierea produsă în alte zone. Cantitatea de zaharoză din mierea „Slavonski med” este mai mică decât valorile prescrise.

Caracteristicile mierii „Slavonski med” se reflectă în caracteristicile sale fizice, chimice, organoleptice și melisopalinologice. Produsul poate fi decristalizat la o temperatură maximă de 43 °C; astfel, proprietățile sale derivate din flora specifică ariei delimitate și albinelor rămân neschimbate.

Denumirea „Slavonski med” se utilizează atât pe piață, cât și în limbajul curent [chitanță (2014); notă de mulțumire pentru o donație (2015); scrisoare de mulțumire (2015); timbru de pe ambalaj].

5.3.   Legătura cauzală dintre aria de producție și caracteristicile produsului

Datorită condițiilor pedoclimatice favorabile și abundenței de specii de plante melifere care există pe pășunile, pajiștile, câmpurile și pădurile extinse ale Slavoniei, precum și în luncile aluviale și mlaștinile situate de-a lungul râurilor Sava și Drava și de-a lungul Dunării, albinele indigene carnica-gri (Apis mellifera carnica, subtipul panonic) au putut găsi și găsesc, de mii de ani, pășuni bogate în nectar și polen. S-a creat o zonă agroecologică unică, fapt ce a permis mierii „Slavonski med” să se distingă ca soi de miere pur. Aceasta este recunoscută și respectată ca atare pe piață.

Munca și condițiile apicole care determină producția de miere sunt direct legate de climă, care în Slavonia este favorabilă producției de „Slavonski med”.

Primăvara, temperaturile permit creșterea timpurie și abundentă a plantelor care înfloresc primăvara, a pomilor fructiferi și a pajiștilor, în timp ce vara temperaturile sunt favorabile pentru maturarea culturilor agricole, unele dintre acestea fiind melifere și esențiale pentru „Slavonski med”.

Toamna, condițiile climatice sunt adecvate pentru albine, acestea pregătindu-se pentru hibernare, în timp ce iarna condițiile climatice sunt bune pentru hibernare și le oferă albinelor un început bun pentru noul sezon.

Temperaturile optime din timpul primăverii și al verii sunt favorabile pentru secreția de nectar din majoritatea plantelor. Plantele care înfloresc primăvara secretă nectar la temperaturi mai scăzute, în timp ce plantele care înfloresc vara necesită o temperatură nocturnă mai ridicată pentru ca secreția de nectar să nu scadă sau să nu se oprească.

Se înregistrează precipitații în mai puțin de o treime din an (însă în cel puțin 104 zile), ceea ce înseamnă că, într-un an, sunt destule zile fără precipitații în care albinele pot colecta nectar.

Primăvara, albinele au la dispoziție o cantitate mai mare de nectar. Acesta le furnizează energie și astfel pot rezista mai ușor curenților de aer. Spre sfârșitul verii, puterea vântului și cantitatea de nectar scad, albinele consumă mai puțină energie pentru a rezista vântului și o păstrează mai ușor pentru a se pregăti pentru hibernare.

Într-un raport al filialei Đakovo publicat în 1845 în List mesečni horvatsko-slavonskog Gospodarskoga družtva (Publicație lunară a întreprinderilor comerciale croate și slavone) se afirma că „nu există niciun oraș sau nicio localitate în Slavonia care să nu producă miere de bună calitate”. Asociația Apicultorilor din Slavonia a fost înființată în 1879 în Osijek, fiind prima și cea mai veche asociație de acest tip din Europa de Sud-Est, iar încă din martie 1881 a fost fondată revista Slavonska Pčela (Albina slavonă), ca buletin al Asociației Apicultorilor din Slavonia. După ce a luat naștere revista, au început să se înființeze foarte rapid filiale ale asociației. Asociația Apicultorilor din Slavonia s-a implicat activ în progresul apiculturii din Slavonia și în îmbunătățirea calității „Slavonski med”, încurajând implicarea învățătorilor în dezvoltarea apiculturii, sensibilizând publicul cu privire la progresele din apicultură, difuzând ultimele noutăți din apicultură și calendarele de colectare a nectarului etc. Importanța contribuției sale la dezvoltarea apiculturii din Slavonia și, mai general, din Croația, este atestată prin faptul că Bogdan Penjić (1852-1918), fondatorul și secretarul de lungă durată al celei mai vechi asociații și, în același timp, editorul publicației Slavonska pčela, este considerat părintele apiculturii moderne din Croația. Acesta a fost responsabil pentru introducerea primelor rame mobile pentru stupi (în 1871) și a primelor extractoare de miere și pentru adoptarea foilor de ceară artificială (în 1879). Prima expoziție apicolă a fost organizată în Osijek în anul 1889, iar în 1903, Asociația Apicultorilor din Vukovar a publicat în ziarul Gospodarski list o inițiativă de organizare a unei piețe a mierii.

Interacțiunea reciprocă a condițiilor pedoclimatice specifice, experiența apicolă a populației locale, veche de secole, și interacțiunea reciprocă dintre cele două influențează mierea „Slavonski med” în așa fel încât aceasta are o compoziție fizico-chimică specifică și proprietăți organoleptice specifice, datorită cărora este o miere renumită și apreciată în rândul consumatorilor.

Trimitere la publicarea caietului de sarcini

[articolul 6 alineatul (1) al doilea paragraf din prezentul regulament]

http://www.mps.hr/UserDocsImages/HRANA/SLAVONSKI%20MED/Izmijenjena%20Specifikacija%20proizvoda-Slavonski%20med%20.pdf

---

(1)  JO L 343, 14.12.2012, p. 1.

---