—

având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la Myanmar/Birmania și la situația musulmanilor rohingya, în special cele din 7 iulie 2016 (1) și 15 decembrie 2016 (2), cea din 16 martie 2017 referitoare la prioritățile UE pentru sesiunile Consiliului ONU pentru Drepturile Omului din 2017 (3) și cea din 13 iunie 2017 referitoare la apatridie în Asia de Sud și de Sud-Est (4),

—

având în vedere concluziile Consiliului referitoare la strategia UE privind Myanmar/Birmania din 20 iunie 2016,

—

având în vedere Comunicarea comună din 1 iunie 2016 a Comisiei și a Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (VP/ÎR) către Parlamentul European și Consiliu intitulată „Elemente ale strategiei UE privind Myanmarul/Birmania: un parteneriat special pentru democrație, pace și prosperitate” (JOIN(2016)0024),

—

având în vedere declarația din 30 martie 2016 a VP/ÎR, Federica Mogherini, privind asumarea mandatului de către noul guvern al Uniunii Myanmar/Birmania,

—

având în vedere declarația din 2 decembrie 2016 a purtătorului de cuvânt al VP/ÎR privind recenta escaladare a violenței din Myanmar/Birmania, precum și declarația din 6 septembrie 2017 a VP/ÎR privind situația din statul Rakhine,

—

având în vedere comunicatul de presă comun din 25 noiembrie 2016 cu privire la cel de al treilea dialog UE-Myanmar/Birmania pe tema drepturilor omului,

—

având în vedere concluziile Consiliului din 4 decembrie 2015 referitoare la apatridie,

—

având în vedere recentele informări ale Oficiului Înaltului Comisar al Organizației Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului (OHCHR) și ale Raportorului special al ONU privind situația drepturilor omului în Myanmar/Birmania, din 29 și 18 noiembrie 2016, cu privire la deteriorarea situației drepturilor omului în zona de nord a statului Rakhine,

—

având în vedere raportul OHCHR intitulat „Situația drepturilor omului în cazul musulmanilor rohingya și al altor minorități din Myanmar/Birmania”, din 20 iunie 2016, și raportul Raportorului special al ONU privind situația drepturilor omului din Myanmar/Birmania din 18 martie 2016,

—

având în vedere Convenția ONU din 1951 privind statutul refugiaților și Protocolul din 1967 la aceasta,

—

având în vedere Convenția privind statutul apatrizilor din 1954 și Convenția privind reducerea apatridiei din 1961,

—

având în vedere Planul global de acțiune al Agenției ONU pentru refugiați (UNHCR) privind eradicarea apatridiei (2014-2024), din noiembrie 2014,

—

având în vedere Declarația universală a drepturilor omului (DUDO) din 1948,

—

având în vedere declarația de final de misiune din 20 ianuarie 2017 a Raportorului special al ONU privind situația drepturilor omului din Myanmar/Birmania, Yanghee Lee, în care acesta a concluzionat că „situația este în prezent mai gravă decât în orice moment din ultimii ani”,

—

având în vedere Raportul final al Comisiei consultative privind statul Rakhine din august 2017,

—

având în vedere Pactul internațional privind drepturile civile și politice și Pactul internațional privind drepturile economice, sociale și culturale, ambele din 1966,

—

având în vedere Carta Asociației Națiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN),

—

având în vedere articolul 135 alineatul (5) și articolul 123 alineatul (4) din Regulamentul său de procedură,

A.

întrucât, potrivit Agenției ONU pentru refugiați (UNHCR), în ultimele două săptămâni peste 300 000 de musulmani rohingya care au fugit din calea violențelor comise în statul Rakhine au încercat să se refugieze în Bangladesh;

B.

întrucât în statul Rakhine din Myanmar/Birmania locuiesc aproximativ un milion de rohingya, un grup minoritar predominant musulman care este supus unor represiuni și încălcări continue și grave ale drepturilor omului, inclusiv amenințări la adresa vieții și securității, negarea drepturilor la sănătate și educație, muncă forțată, violență sexuală și limitări ale drepturilor politice;

C.

întrucât etnicii rohingya sunt oficial apatrizi din 1982, când a fost adoptată Legea privind cetățenia birmană, care a impus restricții severe ale libertății de circulație și i-a constrâns să locuiască în tabere;

D.

întrucât, la 25 august 2017, un grup de insurgenți rohingya a atacat mai multe secții de poliție și o bază militară din statul Rakhine; întrucât acest atac a declanșat o contraofensivă militară semnificativă, cu încălcări grave și pe scară largă ale drepturilor omului, inclusiv asasinate, violuri și tortură; întrucât organizațiile pentru apărarea drepturilor omului, în special Human Rights Watch, au raportat, folosindu-se de imagini transmise prin satelit, distrugerea pe scară largă a unor locuințe și a altor tipuri de clădiri în zone din nordul statului Rakhine în prezent inaccesibile ONG-urilor și observatorilor independenți;

E.

întrucât, conform Constituției Myanmarului/Birmaniei în vigoare, armata nu este supusă controlului civil și are puteri extinse asupra guvernului și securității naționale;

F.

întrucât persoanele care fug din Myanmar/Birmania, printre care se numără multe femei și mulți copii, aleg trasee periculoase, riscând să fie împușcate și confruntându-se cu dificultatea rutelor, cu riscul de a muri de foame și cu lipsa asistenței medicale; întrucât zeci de persoane au murit pe drum; întrucât personalul pazei de coastă din Bangladesh a descoperit cadavrele a cel puțin 20 de persoane care au fugit din Myanmar/Birmania;

G.

întrucât Bangladesh a depus o plângere împotriva autorităților din Myanmar/Birmania în legătură cu minele amplasate de acestea de-a lungul unei părți a frontierei dintre cele două țări, pentru a împiedica întoarcerea musulmanilor rohingya care fug din calea violențelor;

H.

întrucât membrilor personalului internațional al ONU și al organizațiilor neguvernamentale internaționale le este interzis accesul în zonele afectate de conflict și întrucât agențiile ONU se află în imposibilitatea de a oferi ajutor umanitar, inclusiv alimente, apă și medicamente populației rohingya;

I.

întrucât, la 10 septembrie 2017, Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, Zeid Raad Al Hussein, a anunțat că situația din Myanmar/Birmania „pare un exemplu clasic de epurare etnică”;

J.

întrucât China și Rusia au blocat, în martie 2017, adoptarea unei declarații de către Consiliul de Securitate al Organizației Națiunilor Unite privind situația minorității rohingya din Myanmar/Birmania,

1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

10.

11.

12.

13.

14.

15.

16.

17.

18.

19.

20.