Choose the experimental features you want to try

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 52017IP0028

    Rezoluţia Parlamentului European din 14 februarie 2017 referitoare la promovarea egalității de gen în sănătatea mintală și în cercetarea clinică (2016/2096(INI))

    JO C 252, 18.7.2018, p. 99–112 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

    18.7.2018   

    RO

    Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

    C 252/99


    P8_TA(2017)0028

    Promovarea egalității de gen în sănătatea mintală și în cercetarea clinică

    Rezoluţia Parlamentului European din 14 februarie 2017 referitoare la promovarea egalității de gen în sănătatea mintală și în cercetarea clinică (2016/2096(INI))

    (2018/C 252/10)

    Parlamentul European,

    având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și în special articolul 19 și articolul 168, care prevede printre obiectivele tuturor politicilor Uniunii asigurarea unui „nivel ridicat de protecție a sănătății umane”;

    având în vedere Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, în special articolele 21, 23 și 35,

    având în vedere Regulamentul (UE) nr. 536/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 aprilie 2014 privind studiile clinice intervenționale cu medicamente de uz uman și de abrogare a Directivei 2001/20/CE,

    având în vedere Directiva 2001/20/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 4 aprilie 2001 de apropiere a actelor cu putere de lege și a actelor administrative ale statelor membre privind aplicarea bunelor practici clinice în cazul efectuării de studii clinice pentru evaluarea produselor medicamentoase de uz uman (Directiva privind studiile clinice),

    având în vedere Comunicarea Comisiei din 3 martie 2010, intitulată „Europa 2020 – O strategie europeană pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii” (COM(2010)2020),

    având în vedere Cartea verde a Comisiei, intitulată „Îmbunătățirea sănătății mintale a populației – Către o strategie privind sănătatea mintală pentru Uniunea Europeană” (COM(2005)0484),

    având în vedere Indicatorul UE pentru acțiunea privind sănătatea mintală și bunăstarea,

    având în vedere Planul de acțiune pentru sănătatea mintală 2013-2020, elaborat de Organizația Mondială a Sănătății (OMS),

    având în vedere Strategia mondială 2016-2030 a OMS pentru sănătatea femeilor, copiilor și adolescenților,

    având în vedere Declarația din anul 2005 privind sănătatea mintală pentru Europa, semnată de OMS, Comisie și Consiliul Europei,

    având în vedere „Planul european de acțiune pentru sănătatea mintală 2013-2020” al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS),

    având în vedere Pactul european pentru sănătate mintală și bunăstare din 2008,

    având în vedere Acțiunea comună privind sănătatea mintală și bunăstarea, al CE (2013-2016),

    având în vedere Comentariul general nr. 14 al Comitetului ONU pentru drepturile economice, sociale și culturale, privind „Dreptul la cele mai înalte standarde de sănătate”, document ONU E/C.12/2000/4 și Comentariul general nr. 20 privind „Nediscriminarea în materie de drepturi economice, sociale și culturale” (document ONU E/C.12/GC/2009),

    având în vedere Recomandarea CM/Rec (2010)5 a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei către statele membre privind măsurile de combatere a discriminării pe motiv de orientare sexuală și identitate de gen,

    având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

    având în vedere raportul Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen și avizul Comisiei pentru dezvoltare (A8-0380/2016),

    A.

    întrucât dreptul la cel mai înalt standard posibil de sănătate fizică și mintală este un drept fundamental al omului și include obligația nediscriminării; întrucât toată lumea trebuie să aibă acces la asistență medicală; întrucât accesul la serviciile de sănătate mintală este esențial pentru îmbunătățirea calității vieții cetățenilor europeni, pentru că promovează incluziunea socială și asigură dezvoltarea economică și culturală a Uniunii;

    B.

    întrucât, în contextul mondial actual marcat de o continuă criză economică și o creștere puternică a șomajului, în special în rândul tinerilor și al femeilor, apar tot mai des cazuri de tulburări psihice, cum ar fi depresia, tulburarea bipolară, schizofrenia, anxietatea și demența;

    C.

    întrucât OMS definește sănătatea mintală ca fiind o stare de bine fizic, mintal și social, și nu doar absența bolii sau a infirmității; întrucât, conform OMS, „afecțiunile mintale” denotă o serie de tulburări mintale și comportamentale, precum depresia, tulburarea afectivă bipolară, schizofrenia, tulburările de anxietate, demența și autismul, întrucât prin OMS definește sănătatea mintală, ca o stare de bine emoțional și psihologic în care persoana respectivă poate să își folosească capacitățile cognitive și emoționale, să funcționeze în societate, să răspundă cerințelor zilnice ale vieții de zi cu zi, să stabilească relații satisfăcătoare și mature cu ceilalți, să participe în mod constructiv la schimbarea socială și să se adapteze la condițiile externe și la conflictele interne;

    D.

    întrucât sănătatea mintală trebuie înțeleasă și abordată în mod holist, luând în considerare factori sociali, economici și de mediu și presupunând o abordare psihosocială a întregii societăți, pentru a obține cea mai bună stare de bine mintal pentru toți cetățenii;

    E.

    întrucât o strategie holistă privind sănătatea mintală și starea de bine psihic ar trebui să includă o perspectivă asupra întregului ciclu de viață, luând în considerare o varietate de factori care afectează persoanele de diferite vârste; întrucât trebuie luate în considerare vulnerabilitățile specifice adolescentelor și femeilor în vârstă;

    F.

    întrucât sănătatea fizică este legată de sănătatea mintală și ambele sunt esențiale pentru starea generală de bine; întrucât este recunoscut faptul că sănătatea mintală precară poate conduce la boli cronice, iar persoanele cu afecțiuni cronice sunt mai predispuse la tulburări mintale; întrucât, în pofida legăturilor cunoscute dintre cele două, deseori se acordă prioritate cercetării în domeniul sănătății fizice, în defavoarea celei din domeniul sănătății mintale;

    G.

    întrucât sănătatea mintală a femeilor și a fetelor este afectată negativ de o varietate de factori, inclusiv stereotipurile de gen frecvente, discriminare, obiectificare, violență de gen și hărțuire, mediul de lucru, echilibrul între viața profesională și cea privată, condițiile socioeconomice, absența sau precaritatea educației privind sănătatea mintală și accesul limitat la asistență medicală pentru sănătatea mintală;

    H.

    întrucât aproape 9 din 10 persoane care suferă de probleme mintale susțin au fost victimele stigmatizării și discriminării, iar peste 7 persoane din 10 spun că stigmatizarea și discriminarea le reduc calitatea vieții;

    I.

    întrucât trebuie acordată atenție factorilor geografici implicați în sănătatea mintală și starea de bine psihic, precum și diferențelor dintre mediile urbane și cele rurale, inclusiv în termeni demografici, de acces la servicii de îngrijire și de furnizare a asistenței medicale;

    J.

    întrucât modificările hormonale care intervin în timpul perimenopauzei și în perioada de după menopauză pot afecta sănătatea emoțională a unei femei și pot conduce la probleme de sănătate mintală, precum depresia și anxietatea; întrucât hipersensibilitatea la simptome poate împiedica identificarea la timp și tratamentul adecvat;

    K.

    întrucât factorii determinanți pentru sănătatea mintală și starea de bine psihic variază în funcție de gen și de grupele de vârstă; întrucât inegalitatea de gen, diferențele de venit, expunerea mai mare a femeilor la sărăcie și suprasolicitare, discriminarea socioeconomică, violența de gen, malnutriția și foametea expun și mai mult femeile la probleme de sănătate mintală; întrucât, conform OMS, nu există nici o diferență semnificativă între femei și bărbați în cazul tulburărilor psihice severe, dar la femei apar rate mai mari de depresie, anxietate, stres, somatizare și tulburări de alimentație, în timp ce la bărbați sunt rate mai mari de abuz de substanțe și tulburări antisociale; întrucât, depresia este cea mai comună tulburare neuropsihiatrică, iar probabilitatea de îmbolnăvire este mai mare în rândul femeilor decât în cel al bărbaților; întrucât la femeile cu vârsta între 15 și 44 de ani, depresia este cauza principala a îmbolnăvirilor;

    L.

    întrucât afecțiunile mintale și starea de bine psihic sunt adesea neglijate, ignorate sau reprimate, din cauza stigmatizării, a prejudecăților, a necunoașterii sau a lipsei de resurse; întrucât din această cauză mulți dintre cei cu afecțiuni mintale nu merg la doctor, iar doctorii nu reușesc să diagnosticheze pacienții sau, uneori, pun diagnostice greșite pacienților; întrucât diagnosticarea afecțiunilor mintale este puternic influențată de gen, femeile fiind mult mai susceptibile să fie diagnosticate cu anumite boli decât bărbații;

    M.

    întrucât mai ales femeile lesbiene și bisexuale, dar și persoanele transgen și intersexuale se confruntă cu probleme de sănătate mintală specifice, provocate de stresul condiției de minoritar, definit printr-un nivel ridicat de anxietate și stres cauzat de prejudecăți, stigmatizare și experiențe de discriminare, precum și de medicalizare și patologizare; întrucât persoanele LGBTI se pot confrunta cu probleme specifice de sănătate mintală și de bine psihic, care trebuie luate în considerare în toate strategiile ce privesc sănătatea mintală;

    N.

    întrucât printre formele de somatizare care apar cel mai des la femei și care sunt diagnosticate mai des la femei decât la bărbați sunt fibromialgia și oboseala cronică, simptomele principale fiind durerea și epuizarea, deși femeile prezintă multe altele simptome care sunt comune cu alte afecțiuni;

    O.

    întrucât identitățile transgen nu sunt patologice, însă, din păcate, sunt în continuare considerate tulburări de sănătate mintală, iar majoritatea statelor membre solicită astfel de diagnostice pentru accesul la recunoașterea legală a genului sau la asistență medicală specifică persoanelor transgen, chiar dacă cercetările au arătat că diagnosticul de „tulburare a identității de gen” reprezintă o sursă importantă de suferință pentru persoanele transgen;

    P.

    întrucât tulburările depresive reprezintă 49,1 % din cazurile de dizabilitate cauzate de tulburări neuropsihiatrice în rândul femeilor, comparativ cu și 29,3 % în rândul bărbaților;

    Q.

    întrucât OMS estimează că depresia afectează 350 de milioane de persoane; întrucât până în anul 2020, această boală va reprezenta a doua cauză pentru incapacitatea de muncă;

    R.

    întrucât copiii prepuberi cu identitate de gen diferită de genul lor biologic sunt în continuare supuși unor practici de diagnosticare nejustificate și nocive, deși fiecare copil ar trebui să își poată explora în siguranță identitatea și expresia de gen;

    S.

    întrucât, din cauza unor factori diverși, legați mai ales de rolurile de gen diferite și de inegalitățile de gen și discriminarea, depresia este aproximativ de două ori mai frecventă în rândul femeilor decât al bărbaților, iar u număr deosebit de ridicat de persoane transgen s-au gândit la sinucidere sau au încercat să-și pună capăt zilelor; întrucât studiile arată că rolurile tradiționale de gen impuse au un impact negativ asupra sănătății și stării de bine psihic a femeilor;

    T.

    întrucât nu se acordă suficientă atenție sănătății mentale și sării de bine psihic în sistemele de învățământ din statele membre sau la locul de muncă, deoarece sănătatea mintală este adeseori stigmatizată sau reprezintă un subiect tabu; întrucât educația privind sănătatea mintală combate stigma asociată acestui subiect și ar trebui, de asemenea, să abordeze și vulnerabilitățile specifice fiecărui gen, stereotipurile de gen și discriminarea cu care se confruntă femeile și fetele;

    U.

    întrucât bărbații și băieții se confruntă cu probleme de sănătate mintală specifice; întrucât, în Europa, la bărbați probabilitatea de a se sinucide este de cinci ori mai mare decât la femei, iar sinuciderea reprezintă cea mai frecventă cauză a morții pentru bărbații sub 35 de ani; întrucât la bărbați probabilitatea de a deveni dependenți de alcool este de trei ori mai mare decât la femei, ei având și o probabilitate mai mare de a consuma substanțe ilegale (și de a muri din această cauză); întrucât bărbații sunt mai puțin înclinați decât femeile să urmeze psihoterapii; întrucât bărbații și băieții se confruntă cu stereotipuri de gen asociate masculinității, care pot încuraja reprimarea emoțiilor sau recurgerea la furie, iar acestea afectează sănătatea mintală a bărbaților, precum și fenomenul de violență bazată pe gen;

    V.

    întrucât aproximativ 58 000 de sinucideri au loc anual în UE, iar un sfert dintre cei care se sinucid sunt femei și întrucât sinuciderea rămâne o cauză majoră a deceselor;

    W.

    întrucât abordarea sănătății mintale dintr-o perspectivă psihosocială a întregii societăți necesită politici coerente pentru starea de bine, coordonarea asistenței medicale, educație, angajare, politici sociale și economice pentru a atinge unor niveluri generale mai ridicate de bine psihic;

    X.

    întrucât tulburările de alimentație, cum ar fi anorexia și bulimia afectează în special fetele adolescente și cele trecute de adolescență;

    Y.

    întrucât numeroase studii au documentat efectele pe termen lung ale tulburărilor de alimentație asupra sănătății fizice și mintale, precum anorexia și bulimia, la fel ca și dimensiunea de gen a cauzelor lor;

    Z.

    întrucât femeile, la locul de muncă, sunt mai expuse la hărțuire psihologică sau sexuală, ceea ce creează probleme psihologice și fizice pentru cei care sunt supuși unor astfel de tratamente;

    AA.

    întrucât, în programele de sănătate publică în materie de prevenire, tratament și reabilitare ar trebui luate în considerare modelele de îngrijire socială care tratează bolilor mintale prin sport, arte sau activități sociale;

    AB.

    întrucât persoanele cu dizabilități riscă să sufere de probleme de sănătate mintală exacerbate;

    AC.

    întrucât educația sexuală și cea în materie de relații este esențială pentru depășirea stereotipurilor de gen, pentru combaterea violenței de gen și pentru ameliorarea sănătății mintale și stării de bine psihic pentru fete și băieți, femei și bărbați;

    AD.

    întrucât afecțiunile și bolile mintale sunt o cauză principală a incapacității, afectând negativ sănătatea, educația, economia, piața muncii și sistemele de protecție socială ale UE, conducând la costuri economice mari și la consecințe negative semnificative asupra economiei UE, oferind noi motive pentru a soluționa problemele legate de îngrijirea sănătății mintale într-o manieră holistă, globală și care ia în considerare diferențele de gen; întrucât, potrivit unui studiu al EDA (Asociația Europeană de luptă împotriva depresiei), în Europa un lucrător din 10 beneficiază de zile libere din cauza depresiei, cu costuri estimate la circa 92 de miliarde și pierderi de producție;

    AE.

    întrucât sănătatea mintală a femeilor depinde de factori precum educația primită, de însușirea valorilor, a normelor și a stereotipurilor sociale și culturale, de modul în care au trăit și asimilat propriile experiențe, de atitudinile pe care le au față de ele însele și față de ceilalți, de rolurile pe care le joacă și de obstacolele și presiunile exercitate asupra lor;

    AF.

    întrucât eficiența politicilor de sănătate adresate femeilor ar fi mărită dacă s-ar ține seama de diversitatea femeilor, de diferențele lor fiziologice față de bărbați și dacă acești factori ar fi încorporați în politici de sănătate orientate spre prevenție, dar și spre tratament care vizează femeile, însoțiți de măsuri specifice adresate grupurilor vulnerabile și marginalizatei;

    AG.

    întrucât, din diverse motive femeile au fost excluse din studiile de toxicologie, din cele biomedicale și din cele clinice; întrucât marile discrepanțe de gen din cercetare limitează ceea ce știm despre diferența dintre sănătatea femeilor și cea a bărbaților; întrucât, ca urmare, cercetarea biomedicală a avut tendința de a reflecta predominant perspectiva masculină, asimilând femeile în mod eronat bărbaților în domenii unde există diferențe fiziologice; întrucât nu există cercetări privind nevoile specifice ale femeilor intersexuale;

    AH.

    întrucât excluziunea și subreprezentarea femeilor ca subiecți sau a genului și a sexului ca factori în cercetarea biomedicală și în studiile clinice pun în pericol sănătatea și viețile femeilor;

    AI.

    întrucât Regulamentul (UE) nr. 536/2014 privind studiile clinice intervenționale cu medicamente de uz uman a introdus cerințe de luare în considerare a genului în studiile clinice, însă trebuie evaluată aplicarea regulamentului; întrucât regulamentul nu specifică alte considerații referitoare la femei, în afară de cele referitoare la femeile însărcinate sau care alăptează;

    AJ.

    întrucât Agenția Europeană pentru Medicamente (EMEA) nu a elaborat strategii specifice pentru a implementa orientări pentru studierea și evaluarea diferențelor de gen în testarea clinică a medicamentelor, deși a recunoscut că „unii dintre factorii care influențează efectul unui medicament la nivelul populației pot fi importanți când se examinează posibilele diferențe de gen între reacții” și că „influențele specifice de gen pot și ele juca un rol important în efectul unui medicament” (1),

    AK.

    întrucât efectele substanțelor și ale medicamentelor de tipul mijloacelor contraceptive, antidepresivelor și sedativelor asupra sănătății fizice și mintale a femeilor este în continuare puțin înțeles și necesită cercetări suplimentare pentru a elimina efectele secundare nocive pentru a îmbunătăți furnizarea îngrijirilor;

    AL.

    întrucât aspectele legate de sex și de gen în sănătate conduc la existența unor riscuri specifice de sănătate cu care se confruntă femeile pe parcursul vieții.,

    AM.

    întrucât nu există date comparabile privind asistența medicală disponibilă, accesibilă și de calitate pentru persoanele transgen, iar produsele utilizate în tratamentele de substituție hormonală nu sunt testate și autorizate corespunzător;

    AN.

    întrucât mortalitatea maternă este considerată un indicator major al eficienței, calității și performanței sistemelor de sănătate;

    AO.

    întrucât lipsa accesului la drepturile sexuale și reproductive, inclusiv la servicii de avort sigure și legale, pune în pericol viața și sănătatea femeilor și a fetelor, precum și a tuturor persoanelor cu capacitate de reproducere, determină creșterea mortalității și morbidității materne și conduce la refuzul asistenței pentru salvarea de vieți omenești și la un număr mai mare de avorturi clandestine;

    AP.

    întrucât în toate țările pentru care sunt disponibile informații există diferențe semnificative în materie de sănătate între grupurile socioeconomice și între femei și bărbați, în sensul că persoanele cu un nivel mai scăzut de educație, de ocupare sau de venit tind să aibă, în mod sistematic, rate mai ridicate ale morbidității și mortalității; întrucât aceste inegalități din sănătate reprezintă una dintre principalele provocări pentru politicile de sănătate publică în ziua de azi; întrucât condițiile socioeconomice precare, sărăcia și excluziunea socială au un impact negativ considerabil asupra sănătății mintale și a stării de bine psihic;

    AQ.

    întrucât o educație sexuală completă, adecvată vârstei, bazată pe date concrete, exactă din punct de vedere științific și nemoralizatoare, alături de serviciile de planificare familială de calitate și accesul la contracepție ajută la prevenirea sarcinilor neplanificate și nedorite, reduc nevoia de a recurge la avort și contribuie la prevenirea contractării HIV și a infecțiilor cu transmitere sexuală; întrucât a-i învăța pe tineri să își asume responsabilitatea pentru sănătatea lor sexuală și reproductivă are efecte pozitive pe termen lung, pe toată durata vieții lor, și un impact pozitiv asupra societății;

    AR.

    întrucât una din patru nașteri în UE este efectuată prin operație cezariană și, din punct de vedere statistic, problemele de sănătate asociate cu care se confruntă mamele și copiii sunt în creștere;

    AS.

    întrucât deja există diferențe periculoase la nivel de dispoziții în unele state membre, ca urmare a închiderii maternităților și al reducerii considerabile a numărului de moașe și de obstetricieni;

    AT.

    întrucât restricțiile și reducerile bugetare în domeniul sănătății publice și al educației impuse de guvernele naționale au determinat, de asemenea, îngreunarea accesului la serviciile de sănătate și de sănătate mintală, iar acest lucru le afectează în mod disproporționat pe femei, în special mamele singure și familiile numeroase;

    AU.

    întrucât femeile migrante, cele refugiate și cele care solicită azil pot, în plus, să sufere de boli foarte grave ca urmare a lipsei unei tratament adecvat sau pot să se confrunte cu probleme specifice legate de sănătatea reproducerii, cum ar fi complicații în timpul sarcinii și la naștere și ale traume psihologice posibile cum ar fi depresia antenatală sau postnatală, precum și cu riscul expunerii traumatizante la violențe (sexuale) și la abuzuri, precum și la riscuri specifice la adresa sănătății mintale și a stării lor de bine; întrucât există o serie de probleme specifice legate de furnizarea de îngrijiri de sănătate mintală pentru aceste categorii, amploarea acestor probleme variind în funcție de o serie de factori, printre care și zona din care vin refugiații și perioada de timp petrecută în țara gazdă;

    AV.

    întrucât femeile suferă de anumite forme de cancer, cum ar fi cancerul de sân, cancerul uterin și cancerul de col uterin, forme predominate în rândul femeilor sau specifice numai lor;

    AW.

    întrucât, în general, femeile care suferă de cancer și supuse unor intervenții și tratamente invazive, cum ar fi radioterapia și chimioterapia sunt mai expuse riscului de depresie;

    AX.

    întrucât 10 state membre ale UE au stabilit ca obiectiv efectuarea testelor de depistare a cancerului mamar pe întreaga populație feminină și întrucât opt țări au stabilit un astfel de obiectiv pentru depistarea cancerului de col uterin;

    AY.

    întrucât boli precum osteoporoza, problemele musculo-scheletice și bolile sistemului nervos central, cum ar fi boala Alzheimer sau demența sunt legate de schimbările hormonale care au loc la menopauză sau mai devreme din cauza tratamentelor hormonale; întrucât, deși se știe că femeile sunt afectate mai frecvent de aceste boli decât bărbații, dimensiunea de gen a fost neglijată în cercetarea acestor boli;

    AZ.

    întrucât endometrioza este o boală incurabilă care afectează aproximativ una din zece femei și fete (adică aproximativ 180 de milioane de femei din întreaga lume și 15 milioane de femei în UE); întrucât această afecțiune duce frecvent la infertilitate și cauzează adesea dureri foarte mari și probleme de sănătate mintală, având astfel efecte incapacitante în mai multe aspecte ale vieții profesionale, private și sociale;

    BA.

    întrucât violența de gen fizică și psihologică, violența împotriva femeilor și consecințele ei asupra sănătății victimelor constituie un obstacol fundamental pentru realizarea egalității de gen și pentru ca femeile să-și exercite pe deplin libertățile garantate de drepturile fundamentale ale omului;

    BB.

    întrucât femeile și fetele care sunt victime ale mutilării genitale sunt expuse unor efecte grave pe termen scurt și lung asupra sănătății lor fizice, psihologice, sexuale și reproductive;

    BC.

    întrucât persoanele intersexuale supuse mutilării genitale se confruntă, de asemenea, cu efecte la nivelul sănătății lor fizice, psihice, sexuale și reproductive;

    BD.

    întrucât persoanele transgen sunt în continuare supuse sterilizării forțate în proceduri de recunoaștere a identității de gen în 13 state membre;

    BE.

    întrucât colectarea sistematică și adecvată a informațiilor privind violența împotriva femeilor este esențială pentru a asigura o politică eficientă în domeniu atât la nivel central, cât și la nivel regional și local și pentru a controla aplicarea legislației;

    BF.

    întrucât femeile care au suferit violențe de gen rămân, adesea pe viață, cu sechele fizice și psihice; întrucât, conform Raportului mondial al OMS privind violența și sănătatea (2), repercusiunile violenței de gen asupra femeilor pot lua diferite forme: repercusiuni fizice (contuzii, fracturi, sindroame de durere cronică, dizabilități, fibromialgie, fracturi, tulburări gastrointestinale etc.); repercusiuni psihologice și comportamentale (abuz de alcool și droguri, depresie și anxietate, tulburări de alimentație și de somn, sentimente de rușine și de vinovăție, fobii și tulburări de panică, stimă de sine scăzută, tulburare de stres posttraumatic, tulburări psihosomatice, comportament suicidal și autodistructiv, nesiguranță în relațiile ulterioare etc.); repercusiuni sexuale și reproductive: tulburări ginecologice, infertilitate, complicații ale sarcinii, avorturi, disfuncții sexuale, boli cu transmitere sexuală, sarcină nedorită etc.), precum și reprecusiuni fatale (omucidere, sinucidere, deces în urma contractării unei boli cu transmitere sexuală etc.);

    Egalitatea de gen în domeniul sănătății mintale

    1.

    invită Comisia și statele membre ca, pe baza datelor din baza de date a UE privind sănătatea mintală și starea de bine psihic să elaboreze o nouă strategie ambițioasă privind sănătatea mintală, care să promoveze o abordare dintr-o perspectivă psihosocială holistă a întregii societăți, ce conține un pilon puternic dedicat genului și asigură coerența politicilor privind sănătatea mintală;

    2.

    menționează că, în UE, 27 % din populația adultă de ambele sexe s-a confruntat cu cel puțin un episod de boală psihică;

    3.

    invită statele membre să ia măsuri și să aloce suficiente resurse care să asigure accesul la serviciile de asistență medicală și în special la cele care țin de sănătatea mintală – inclusiv adăposturi pentru femei – pentru toate femeile, indiferent de statutul lor juridic, dizabilități, orientare sexuală, identitate de gen, caracteristici sexuale, rasă sau origine etnică, vârstă sau religie; invită statele membre și Comisia să soluționeze decalajul în accesul la serviciile de sănătate mintală;

    4.

    menționează că este nevoie de mai multe studii privind impactul violenței de gen, inclusiv al violenței verbale și psihologice, al hărțuirii și al intimidării, asupra sănătății mintale;

    5.

    invită Comisia, statele membre și autoritățile locale să se asigure că strategiile lor naționale de sănătate mintală vizează și problemele legate de sănătatea mintală cu care s-ar putea confrunta persoanele LGBTI; încurajează statele membre să transpună în practică recomandările din documentul Consiliului Europei CM/Rec(2010)5 și să ia în considerare nevoile specifice ale lesbienelor, ale persoanelor bisexuale și ale celor transgen atunci când elaborează politici, programe și protocoale de sănătate;

    6.

    invită statele membre să promoveze crearea de centre de consiliere psihologică pentru pacienții cu cancer pentru a le oferi sprijin psihologic pe durata tratamentului și a readaptării;

    7.

    atrage atenția asupra situației grave cu care se confruntă femeile cu dizabilități, care prezintă mai frecvent riscul unor dificultăți ce sunt legate direct nu doar de dizabilitatea lor, ci și de creșterea izolării sociale și a inactivității involuntare; invită statele membre să mărească sistematic accesibilitatea îngrijirii psihologice preventive pentru femeile cu dizabilități și să acorde sprijin psihologic femeilor care îngrijesc un copil cu o dizabilitate gravă; subliniază necesitatea unei strategii și schimbului de bune practici referitoare la sănătatea mintală și starea de bine psihic a femeilor și fetelor cu dizabilități;

    8.

    invită Comisia și statele membre să promoveze campanii de informare și de prevenire, precum și alte inițiative pentru a conștientiza publicul de problemele legate de sănătatea mintală și pentru a combate stigmatizarea acestora; îndeamnă statele membre și Comisia să investească în educația formală, informală și non-formală în domeniul sănătății mintale și a stării de bine psihic pentru toate vârstele, insistând asupra problemelor de sănătate mintală în care există diferențe de gen, cum ar fi depresia, anxietatea sau abuzul de substanțe; invită statele membre să se asigure că există în școli un cadru adecvat și funcțional pentru identificarea și sprijinirea celor care suferă de probleme de sănătate mintală, inclusiv aspectele de gen, și de asemenea, să asigure accesibilitatea serviciilor de sănătate mintală; constată că 70 % dintre copiii și tinerii care se confruntă cu o problemă de sănătate mintală nu au primit îngrijirile necesare la suficient de devreme;

    9.

    invită Comisia, statele membre și Institutul European pentru egalitatea de Gen (EIGE) să mărească colectarea regulată de date regulate, defalcate pe gen privind sănătatea mintală la nivelul UE și la nivel național, legate în special de prevalența depresiei, iar aceste date să fie descompuse cel puțin pe sex, gen, grupă de vârstă și statut socioeconomic și care să conțină și indicatori privind sănătatea sexuală și reproductivă;

    10.

    consideră că acțiunile întreprinse la nivelul UE privind sănătatea mintală și starea de bine psihic trebuie să implice personalități de marcă din sfera politică, din sectorul sănătății, din educație și din domeniul social, precum și partenerii sociali și organizații din societatea civilă; este important ca sănătatea mintală să nu mai fie considerată tabu în anumite medii sociale;

    11.

    insistă asupra faptului că legătura existentă între condițiile socioeconomice, sănătatea mintală și starea de bine psihic este esențială pentru coerența politicilor privind sănătatea mintală, deoarece sărăcia și excluziunea socială conduc la probleme mai mari de sănătate mintală; constată că feminizarea sărăciei și politicile de austeritate care afectează în mod disproporționat femeile pun și mai mult în pericol starea de bine psihic a femeilor;

    12.

    accentuează importanța tratamentului și a asistenței sociale pentru problemele de sănătate mintală, de exemplu prin sport, muzică, arte și activități culturale, ca element important în furnizarea de servicii de sănătate și ca factor de reducere a costurilor economice și umane determinate de problemele de sănătate mintală pentru persoane și pentru întreaga societate; invită Comisia și statele membre să investească mai mult în programe sociale de asistență medicală de sănătate mintală, precum terapiile prin activități sociale;

    13.

    observă cu îngrijorare că la Organizația Mondială a Sănătății sunt înregistrate numai 13 state membre ale UE care au adoptat o strategie națională pentru prevenirea sinuciderii; invită Comisia și statele membre să elaboreze și să aplice strategii naționale de prevenire a sinuciderii și să adopte măsuri pentru reducerea factorilor de risc de sinucidere, cum ar fi abuzul de alcool, de droguri, excluziunea socială, depresia și stresul; de asemenea, cere crearea unor mecanisme prin care să se acorde sprijin după tentativele de sinucidere;

    14.

    recunoaște impactul mass-media și mai ales al internetului și al rețelelor sociale asupra sănătății mintale și a stării de bine psihic, în special în rândul tinerelor și fetelor, și observă că este nevoie de mai multe studii pe această temă; observă că culturile promovate de mass-media care pun accent pe vârsta femeilor și pe aspectul lor fizic pot provoca femeilor și fetelor efecte negative asupra sănătății lor mentale și a stării de bine psihic, cum ar fi anxietatea, depresia sau comportamentul obsesiv; subliniază că trebuie elaborate instrumente eficiente, inclusiv măsuri legale, pentru a face față intimidării, hărțuirii și obiectificării; subliniază necesitatea unei strategii ambițioase privind sănătatea mintală și starea de bine psihic în mediul online și a unor eforturi de promovare și de colaborare cu părțile implicate pentru a dezvolta noi terapii on line (e-terapii); recunoaște că o strategie media privind sănătatea mintală trebuie să implice toate părțile interesate, inclusiv editorii și industria de publicitate, care trebuie să adopte standarde etice, astfel încât să evite obiectificarea femeilor și promovarea stereotipurilor de gen;

    15.

    remarcă faptul că, în unele cazuri, femeile au o percepție atât de distorsionată a imaginii lor din cauza mass-mediilor, a publicității pline de stereotipuri, a presiunii mediatice și ajung să sufere tulburări de alimentație și de comportament precum anorexia, bulimia, ortorexia, mâncatul compulsiv și bigorexia; sprijină o abordare care acordă atenție aspectelor de gen în tulburările de alimentație, precum și necesitatea de a integra această abordare în discursul privind sănătatea și în informațiile pentru publicul larg; invită statele membre să creeze centre de asistență și sprijin în școli, pentru a oferi elevilor sprijin psihologic, în special adolescentelor, care sunt mai vulnerabile la riscurile unor tulburări de alimentație, cum ar fi anorexia și bulimia;

    16.

    salută faptul că, pentru prima dată, liderii mondiali recunosc că promovarea sănătății mintale și a stării de bine psihic, precum și prevenirea și tratamentul abuzului de substanțe reprezintă priorități de sănătate în cadrul agendei de dezvoltare globale;

    17.

    își exprimă profunda îngrijorare cu privire la acordarea asistenței medicale pentru sănătate mintală și la structurile pentru femeile și fetele refugiate în Europa, în special pentru cele care locuiesc în condiții improvizate în statele membre; subliniază că detenția refugiaților și a solicitanților de azil fără analizarea efectivă și eficientă a cererilor lor de azil încalcă dreptul internațional și are un impact negativ asupra sănătății mintale și a stării de bine psihic; invită statele membre să protejeze solicitantele de azil aflate în detenție și subliniază că acestor femei trebuie să li se asigure imediat protecție, inclusiv eliberare imediată, relocare rapidă și promovarea sprijinului și a consilierii; invită statele membre să decuplând politicile de sănătate de controlul imigrației, permițând accesul la servicii de asistență medicală de bază și neimpunându-le celor care asigură asistența medicală obligația de a raporta migranții fără documente; cere, totodată, statelor membre să transpună în practică orientările mai multor agenții privind protejarea și sprijinirea sănătății mintale și a stării de bine psihosocial al refugiaților, al solicitanților de azil și al migranților în Europa, elaborate de OMS Europa, UNHCR și OIM;

    18.

    subliniază că, în multe cazuri, femeile sunt obligate să lucreze în două schimburi, unul la locul de muncă și unul acasă, deoarece bărbații nu se implică suficient în responsabilitățile casnice și în creștere copiilor, ceea ce face ca multe femei să sufere de depresie, anxietate și stres în cazul multor femei, în plus față de sentimentele de vinovăție pentru că nu au grijă suficient de bine de familie, acesta fiind un rol atribuit în mod tradițional femeilor;

    19.

    condamnă noul stereotip sexist larg răspândit prin care femeia modernă trebuie să exceleze în educație și în viața profesională, dar să se conformeze și așteptărilor tradiționale, trebuind să fie o soție și o gospodină bună, o mamă perfectă, o femeie atrăgătoare, model comportamental care generează stres și anxietate pentru multe femei;

    20.

    invită Comisia, statele membre și autoritățile locale să elaboreze politici adaptate specifice pentru a asigura servicii de sănătate mintală grupurilor vulnerabile de femei din comunitățile marginalizate și celor care se confruntă cu discriminarea intersecțională, de exemplu femeilor refugiate și celor migrante, femeilor care se confruntă cu sărăcia și excluziunea socială, persoanelor intersexuale și transgen, femeilor aparținând minorităților etnice, femeilor cu dizabilități, femeilor în vârstă și celor din zone rurale;

    21.

    subliniază importanța unei abordări a sănătății mintale din perspectiva întregului ciclu de viață, în cadrul căreia nevoile fiecărei grupe de vârstă sunt vizate în mod coerent și complet, acordându-se o atenție deosebită adolescentelor și femeilor în vârstă care, în medie, declară un nivel mai scăzut de satisfacție de viață viața decât bărbații din aceleași grupe de vârstă;

    22.

    recomandă ca, în cazul sarcinii, asistența medicală în domeniul sănătății mentale să înceapă cât mai curând posibil în primul trimestru de sarcină, pentru a se putea identifica condițiile specifice ce ar putea impune supravegherea, a se recunoaște problemele sociale pentru care femeile ar putea avea nevoie de asistență socială sau de servicii de sănătate mintală și pentru a informa femeile cu privire la chestiuni legate de sarcină; cere să se garanteze, în toate statele membre ale UE, furnizarea mai multor servicii obstetrice generale și locale, incluzând moașele și obstetricienii, și subliniază importanța deosebită a acestei probleme pentru zonele rurale; subliniază că asistența medicală psihologică este la fel de importantă ca asistența medicală fizică și menționează că între 10 % și 15 % din femeile din UE care au născut recent suferă de depresie postnatală; subliniază că este important ca femeile să aibă acces la asistență psihologică și medicală după ce au pierdut o sarcină și că este nevoie de o abordare sensibilă și personalizată; invită Comisia și statele membre să promoveze, să dezvolte și să asigure diagnosticarea și tratamentul precoce al psihozei postnatale și al depresiei postnatale;

    23.

    subliniază că politicile sociale și de ocupare a forței de muncă, în special cele vizând echilibrul dintre viața profesională și cea personală, trebuie să țină cont în mod holist de sănătatea mintală și de starea de bine psihic a femeilor și invită Comisia și statele membre să colaboreze cu sindicatele, cu angajatorii, cu profesioniștii din domeniul sănătății și cu societatea civilă pentru a dezvolta o abordare holistă a stării de bine psihic la locul de muncă din perspectiva genului; menționează că este important să se asigure o pregătire în domeniul sănătății mintale pentru cei cu responsabilități manageriale în sistemul public și în cel privat;

    24.

    recunoaște rolul important al îngrijitorilor formali și informali (care sunt în proporție covârșitoare femei) în asistența medicală pentru sănătatea mintală; cere ă se acorde o atenție deosebită rolului îngrijitorilor formali și informali în asistența medicală pentru sănătate mintală, în special rolului îngrijitoarelor, precum și să se ia măsuri pentru protejarea sănătății mintale și a stării de bine psihic a îngrijitorilor;

    25.

    îndeamnă Comisia și statele membre să includă problemele legate de sănătatea mentală și binele psihic cu care se confruntă bărbații și băieții din cauza stereotipurilor de gen, probleme ce conduc la riscuri mai mari de abuz de substanțe și sinucidere decât în cazul femeilor; subliniază că politicile privind sănătatea mintală a bărbaților trebuie să ia în considerare și perspectiva vârstei și a duratei de viață, a condiției socioeconomice, a excluziunii sociale și a factorilor geografici;

    Egalitatea de gen în studiile clinice

    26.

    subliniază că sunt necesare studii clinice ale produselor farmaceutice atât pentru bărbați, cât și pe femei și că aceste studii ar trebui să fie incluzive, nediscriminatorii și desfășurate în condiții de egalitate, incluziune și fără marginalizare, precum și suficient de reprezentative pentru populația care va folosi produsele; sugerează că studiile clinice ar trebui să țină seama, de asemenea, de anumite grupuri de populație vulnerabile, precum pacienții copii sau persoane în vârstă și personale care aparțin minorităților etnice; este de opinie că datele defalcate pe gen trebuie colectate și după comercializarea produselor, pentru a înregistra efectele secundare diferite și, de asemenea, trebuie colectate studii și date privind implementarea în statele membre a legislației relevante a UE;

    27.

    își exprimă profunda îngrijorare față de punerea în pericol a vieții și sănătății femeilor din cauza lipsei de reprezentare a femeilor în studiile clinice și în cercetările biomedicale și subliniază că metodologiile și structura studiilor clinice trebuie să permită o analiză stratificată în funcție de vârstă și gen; subliniază, așadar, necesitatea urgentă de a integra diferențele de gen în intervenția clinică în domeniul sănătății mintale;

    28.

    subliniază importanța publicării rezultatelor studiilor clinice, pentru ca metodologia să fie transparentă și accesibilă;

    29.

    reamintește că incidența bolilor infecțioase (precum HIV și malaria) și a problemelor legate de naștere (de exemplu, nașterea unui făt mort) este cea mai mare în țările cu venituri mici și medii; solicită includerea femeilor însărcinate în studiile clinice pentru a reduce morbiditatea și mortalitatea în rândul mamelor și al nou-născuților;

    30.

    cere ca etichetele de pe produse farmaceutice să indice în mod clar dacă s-au făcut studii clinice pe femei și dacă bărbații și femeile se pot aștepta la efecte secundare diferite; invită statele membre să încurajeze cercetarea privind efectele pe termen lung ale produselor utilizate în terapiile de substituție hormonală;

    31.

    cere Comisiei să stimuleze proiecte la nivelul UE care se axează pe modul în care sunt tratate femeile în cercetarea clinică; consideră că astfel de proiecte ar trebui să implice autoritățile din domeniul sănătății de la toate nivelurile și industria farmaceutică elaborând strategii specifice pentru aplicarea orientărilor privind studierea și evaluarea diferențelor de gen în evaluarea clinică a medicamentelor;

    32.

    îndeamnă Comisia și statele membre să investească în campanii de conștientizare pentru a încuraja femeile să participe la studii clinice;

    33.

    îndeamnă EMEA să elaboreze orientări separate pentru femei, desemnând această categorie ca populație specială în studiile clinice;

    34.

    invită statele membre ca, atunci când aplică Regulamentul (UE) nr. 536/2014 în studiile ale medicamentelor de uz uman, să folosească o abordare metodologică pentru studiile clinice care poate garanta o reprezentare adecvată a femeilor și a bărbaților, acordând o atenție deosebită transparenței în ceea ce privește genul participanților și – atunci când analizează aplicarea corectă a acestui regulament – să controleze specific nivelul de reprezentare a femeilor și bărbaților;

    35.

    îndeamnă statele membre, EMEA și părțile interesate relevante să se asigure că factorii de sex și gen sunt introduși în primele stadii ale cercetării și dezvoltării medicamentelor, înainte de debutul studiilor clinice; subliniază că este nevoie să se îmbunătățească schimbul de bune practici pe această temă între instituțiile și furnizorii de asistență medicală din Europa;

    36.

    subliniază că este nevoie de acțiuni urgente pentru a corecta reprezentarea inegală a genurilor în studiile clinice în domeniile sănătății în care o astfel de reprezentare inegală este deosebit de nocivă, precum în cazul tratamentului maladiei Alzheimer, al cancerului, al accidentelor vasculare cerebrale, al antidepresivelor și al bolilor cardiovasculare;

    37.

    accentuează faptul că cercetătorii și toate părțile interesate relevante trebuie să întreprindă acțiuni coordonate pentru a elimina efectele secundare nocive ale medicamentelor care afectează în mod specific femeile, de exemplu medicamentele antidepresive, contraceptive sau alte tipuri de medicamente, pentru a îmbunătăți sănătatea femeilor și calitatea asistenței medicale;

    38.

    constată cu îngrijorare că cercetarea în domeniul sănătății și asistenței sociale în țările în curs de dezvoltare e marcată de discriminări și inegalități între bărbați și femei, ceea ce afectează dezvoltarea unor tratamente adecvate și specifice; subliniază, în special, că pacienții din țările în curs de dezvoltare nu sunt reprezentați în mod adecvat în cercetarea farmacologică; constată că anumite segmente ale populației, printre care copiii și femeile însărcinate, au fost neglijate în dezvoltarea medicamentelor împotriva tuberculozei; subliniază că, în viitoarele studii clinice, trebuie colectate și stocate eșantioane de gen pentru studii farmacogenetice; reamintește că, având în vedere structura biologică și fiziologică diferită a femeilor, sunt necesare informații adecvate despre efectele medicamentelor asupra organismului femeilor;

    39.

    remarcă cu îngrijorare că relocalizarea din ce în ce mai frecventă a testării medicamentelor în Africa și în alte regiuni subdezvoltate poate conduce la încălcări grave ale eticii și ale principiilor fundamentale ale UE, precum dreptul la protecția sănătății și la asistență medicală; subliniază că în lipsa accesului la servicii medicale accesibile, la asigurări de sănătate sau la medicamente la prețuri accesibile, persoanele vulnerabile, mai ales femeile, nu au altă opțiune decât să participe la studii clinice pentru a primi un tratament medical, posibil fără să cunoască poate riscurile la care se expun;

    40.

    subliniază că este un fapt dovedit că femeile consumă mai multe medicamente psihotrope decât bărbații, dar există foarte puține studii cu privire la diferențele de gen în ceea ce privește efectul acestor medicamente, care sunt prescrise fără deosebire atât bărbaților, cât și femeilor, în aceleași doze; își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că femeile suferă într-o mai mare măsură de efecte adverse ale medicamentelor psihotrope pentru că sunt excluse din studiile clinice și astfel nu se ține cont de fiziologia feminină; precizează, de asemenea, că femeile recurg mai frecvent decât bărbații la psihoterapie pentru a-și rezolva problemele psihice;

    Observații generale

    41.

    invită Comisia și statele membre:

    (a)

    să promoveze sănătatea, oferind acces ușor la servicii și furnizând informații adecvate, adaptate nevoilor specifice ale femeilor și bărbaților și făcând schimb de bune practici în domeniul sănătății mintale și al cercetării clinice;

    (b)

    să ia în considerare nevoile de sănătate specifice ale femeilor și bărbaților și să asigure integrarea unei perspective de gen în politicile sale, în programele și cercetarea din domeniul sănătății, de la elaborarea și conceperea lor, până la studiul de impact și conceperea bugetului;

    (c)

    să asigure că strategiile de prevenire vizează în mod concret femeile expuse riscului de discriminare intersecțională, precum femeile rome, femeile cu dizabilități, lesbienele și femeile bisexuale, femeile migrante și cele refugiate, persoanele transgen și cele intersexuale și femeile care trăiesc în sărăcie;

    (d)

    să recunoască violența bazată pe gen și violența împotriva femeilor ca fiind o problemă de sănătate publică, după cum s-a declarat în rezoluția OMS WHA49.25 din 25 mai 1996, care are cu efecte directe asupra sănătății mintale și a stării de bine psihic a femeilor;

    (e)

    să asigure derularea rapidă a unei anchete sociologice la nivelul UE privind prevalența violenței de gen pentru implementarea Sistemului Statistic European, conform programul de lucru pentru 2016 al Eurostat și să colecteze date regulate, dezagregate legate în special de prevalența depresiei, iar aceste date să fie clasificate cel puțin în funcție de sex, grupă de vârstă și statut socioeconomic;

    (f)

    să sprijine societatea civilă și organizațiile de femei care promovează drepturile femeilor și să depună eforturi pentru a se asigura că vocea femeilor este auzită când se discută teme de sănătate în politicile europene și naționale, precum și că măsurile de sănătate adoptate la nivel național răspund nevoilor lor;

    (g)

    să încurajeze conceperea de programe ce vizează nevoile specifice ale femeilor legate de afecțiuni precum osteoporoza, problemele musculo-scheletice și boli ale sistemul nervos central, cum ar fi boala Alzheimer sau demența, incluzând programele care informează femeile despre metodele de prevenire și care oferă cursuri de pregătire pentru personalul medical;

    (h)

    să acorde o atenție deosebită nevoilor speciale ale femeilor diagnosticate cu sindromul de oboseală cronică sau cu fibromialgie, oferindu-le servicii de îngrijiri medicale corespunzătoare și de înaltă calitate;

    (i)

    să mărească finanțarea destinată cercetării cauzelor și tratamentelor posibile ale endometriozei, precum și elaborării de orientări clinice și creării de centre de referință; să promoveze campanii de informare, prevenire și conștientizare privind endometrioza și să ofere instrumente pentru pregătirea profesioniștilor specializați din domeniul sănătății și pentru inițiativele de cercetare;

    42.

    îndeamnă statele membre să adopte politici pentru îmbunătățirea nivelului mediul de sănătate a populației prin eliminarea inegalităților din domeniul sănătății care afectează grupurile socioeconomice defavorizate; solicită, în acest sens, implicarea activă a mai multor sectoare politice, nu numai a sistemelor publice de sănătate și de asistență medicală, ci și a celor responsabile de educație, securitate socială, urbanism și echilibrul dintre viața profesională și cea privată, aplicând mereu o perspectivă a egalității de gen clară;

    43.

    invită guvernele din țările în curs de dezvoltare să integreze aspectele de gen în politicile din domeniul sănătății mintale și să elaboreze politici și programe care vizează atât nevoile specifice ale femeilor în ceea ce privește tratamentele de sănătate mintală, cât și cauzele sociale ale suferințelor psihologice; constată cu îngrijorare că, în special în țările cel mai puțin dezvoltate, excluderea femeilor din cercetarea biomedicală este adeseori rezultatul lipsei unor campanii de informare și de conștientizare, al îndeplinirii de către femei a rolului lor matern și de îngrijire și al lipsei libertății acestora de a lua decizii în gospodărie; este ferm convins că un echilibru mai bun între rolurile și obligațiile femeilor și ale bărbaților, stabilitatea veniturilor, accesul egal la educație, integrarea pe piața muncii, luarea unor măsuri mai eficiente pentru a promova echilibrul dintre viața profesională și cea privată, în special pentru mamele singure, dezvoltarea rețelelor de siguranță socială și reducerea sărăciei ar contribui la reducerea disparităților de gen în domeniul sănătății mintale;

    44.

    consideră că drepturile sexuale și reproductive includ accesul la avort legal și în condiții de siguranță, la contracepție fiabilă, sigură și la prețuri accesibile, precum și la o educație sexuală și relațională temeinică;

    45.

    consideră regretabil că drepturile sexuale și reproductive sunt grav limitate și/sau sunt supuse anumitor condiții în mai multe state membre ale UE;

    46.

    consideră că numărul din ce în ce mai mare de specialiști în domeniul medical care refuză să efectueze avorturi în statele membre reprezintă încă o amenințare pentru sănătatea și drepturile femeilor; solicită statelor membre să se asigure că există cel puțin un număr minim de specialiști în domeniul sănătății care să facă avorturi în spitale;

    47.

    invită statele membre să prevină, să interzică și să urmărească în justiție sterilizarea forțată a femeilor – fenomen care afectează în special femeile cu dizabilități, persoanele transgen și cele intersexuale și femeile de etnie romă;

    48.

    subliniază faptul că procedurile de depistare încă din primele stadii cancerului, alături de programele de informare sunt considerate printre cele mai eficiente măsuri de prevenire a cancerului și solicită statelor membre să asigure faptul că toate femeile și fetele au acces la astfel de proceduri;

    49.

    subliniază că promovarea egalității de gen și capacitarea femeilor sunt esențiale pentru a se accelera dezvoltarea durabilă și, astfel, pentru eliminarea tuturor formelor de discriminare împotriva femeilor și a fetelor, inclusiv cele care apar la nivelul sănătății mintale și al cercetării clinice, nu este doar un drept fundamental al omului;, iar aceste două elemente nu reprezintă numai un drept de bază al omului, ci și un factor cu efect multiplicator pentru toate celelalte domenii de dezvoltare (Obiectivul de dezvoltare durabilă nr. 5 al ONU);

    50.

    consideră că statele membre au obligația de a garanta furnizarea de îngrijire obstetrică la nivel local ca serviciu public și de a se asigura că există moașe, inclusiv în regiunile rurale și alpine;

    51.

    invită autoritățile din domeniul sănătății din statele membre să recunoască endometrioza ca boală incapacitantă, deoarece acest fapt ar permite femeilor afectate să fie tratate gratuit, chiar și în cazul tratamentelor costisitoare sau al intervențiilor chirurgicale, și ar permite obținerea de concedii medicale speciale în perioadele cele mai acute, evitând astfel stigmatizarea la locul de muncă;

    52.

    invită statele membre, Comisia și agențiile relevante să asigure accesul deplin la servicii de îngrijire a sănătății fizice și mintale de bună calitate pentru toți refugiații, pentru cei care cer azil și migranți, îndeosebi femeile și fetele vulnerabile, ca o chestiune de drepturi universale ale omului, iar pe termen lung, să își pregătească în mod adecvat sistemele lor naționale de sănătate pentru viitorii refugiați și solicitanți de azil; subliniază că este necesară o pregătire în domeniul sănătății mintale care ține cont de dimensiunea de gen pentru personalul și funcționarii care lucrează în domeniul imigrației, al azilului și al asigurării respectării legii și care lucrează cu refugiați, solicitanți de azil și imigranți, în special cei care lucrează cu femei și fete vulnerabile; consideră că aceste măsuri de asistență medicală necesare ar trebui să includă facilități precum cazare și instalații sanitare sigure pentru femei și copii, consiliere juridică și acces la servicii de sănătate și drepturi sexuale și reproductive, inclusiv la contracepție, sprijin pentru victimele violenței sexuale și pentru avorturi în condiții legale și sigure;

    53.

    solicită UE și statelor membre să oprească imediat politicile de austeritate actuale și reducerile de cheltuieli publice pentru care afectează serviciile esențiale pentru realizarea unui nivel ridicat de asigurare a asistenței medicale pentru toate femeile și bărbații, toate fetele și toți băieții din UE, indiferent de mediul din care provin sau de statutul lor juridic;

    54.

    invită statele membre să asigure accesul gratuit la servicii de sănătate pentru șomere, femeile din mediul rural și pensionarele cu venituri mici, care nu își pot plăti controlul și tratamentul medical;

    55.

    recomandă ca, după nașterea unui copil cu dizabilități sau a unui copil cu boli care îi pun în pericol viața, să li se acorde un sprijin special femeilor, inclusiv accesul liber la îngrijirea pediatrică la domiciliu pe termen lung, la îngrijirea pediatrică paliativă și la sprijin psihologic specializat și ușor accesibil;

    56.

    subliniază că realizarea dreptului la sănătate pentru toți este mai importantă decât protecția drepturilor de proprietate intelectuală și depinde de investițiile în cercetarea europeană în domeniul sănătății, inclusiv în domeniul tehnologiilor medicale și al medicamentelor pentru bolile neglijate și asociate sărăciei;

    57.

    regretă tăierea bugetelor de sănătate publică de către statele membre și este dezamăgit că bugetele anuale pentru programele ce vizează prevenirea violenței de gen și violența împotriva femeilor în toate statele membre sunt mult mai mici decât costurile reale ale acestor violențe, costuri economice, sociale sau morale; sprijină statele membre în creșterea cheltuielilor pentru sprijinirea programelor care vizează prevenirea violenței împotriva femeilor și care ajută și protejează efectiv victimele;

    58.

    invită statele membre să stabilească măsuri în domeniul sănătății privind detectarea precoce și sprijinul acordat victimelor violenței de gen, precum și să aplice protocoale medicale pentru agresiunile suferite de victime, cazuri ce vor fi transmise instanțelor corespunzătoare pentru a accelera procedurile judiciare; invită, de asemenea, statele membre să garanteze dreptul de acces la informație și la asistența socială integrată, prin servicii de îngrijire permanentă, de urgență și servicii specializate multidisciplinare;

    59.

    salută acțiunile Comisiei pentru ca UE să ratifice Convenția de la Istanbul și regretă că multe state membre nu au ratificat această convenție; îndeamnă Consiliul să asigure aderarea UE la Convenția de la Istanbul cât mai rapid;

    60.

    subliniază că prostituția este și o problemă de sănătate, deoarece are efecte negative asupra sănătății persoanelor care o practică, acestea fiind mult mai expuse traumelor sexuale, fizice și psihice, dependenței de alcool și droguri, lipsei de încredere în sine și unei rate de mortalitate mai mari decât media populației; adaugă și subliniază că mulți dintre cumpărătorii de servicii sexuale cer sex comercial neprotejat, ceea ce crește riscul unor efecte negative asupra sănătății, atât pentru persoanele care se prostituează, cât și pentru cumpărători;

    61.

    invită statele membre să prevină, să interzică și să urmărească în instanță mutilarea genitală la femei și la persoane intersexuale, precum și să ofere sprijin psihologic împreună cu asistența medicală fizică victimelor și acelor persoane ce ar putea fi vizate;

    62.

    încurajează Comisia și statele membre să acorde atenție deosebită grupurilor celor mai vulnerabile sau defavorizate și să lanseze programe de intervenție dedicate acestora;

    63.

    consideră că absența unor date defalcate pe gen, comparabile, cuprinzătoare, fiabile și actualizate periodic conduce la discriminări pentru sănătatea femeilor;

    64.

    reamintește că politica în materie de asistență medicală și de sănătate este o competență a statelor membre și că rolul Comisiei este complementar politicilor naționale;

    o

    o o

    65.

    încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

    (1)  EMEA/CHMP/3916/2005 – ICH http://www.ema.europa.eu/docs/en_GB/document_library/Scientific_guideline/2010/01/WC500059887.pdf

    (2)  Krug, Dahlberg, Mercy, Zwi and Lozano, 2002.


    Top