18.7.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 252/99

—

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și în special articolul 19 și articolul 168, care prevede printre obiectivele tuturor politicilor Uniunii asigurarea unui „nivel ridicat de protecție a sănătății umane”;

—

având în vedere Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, în special articolele 21, 23 și 35,

—

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 536/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 aprilie 2014 privind studiile clinice intervenționale cu medicamente de uz uman și de abrogare a Directivei 2001/20/CE,

—

având în vedere Directiva 2001/20/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 4 aprilie 2001 de apropiere a actelor cu putere de lege și a actelor administrative ale statelor membre privind aplicarea bunelor practici clinice în cazul efectuării de studii clinice pentru evaluarea produselor medicamentoase de uz uman (Directiva privind studiile clinice),

—

având în vedere Comunicarea Comisiei din 3 martie 2010, intitulată „Europa 2020 – O strategie europeană pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii” (COM(2010)2020),

—

având în vedere Cartea verde a Comisiei, intitulată „Îmbunătățirea sănătății mintale a populației – Către o strategie privind sănătatea mintală pentru Uniunea Europeană” (COM(2005)0484),

—

având în vedere Indicatorul UE pentru acțiunea privind sănătatea mintală și bunăstarea,

—

având în vedere Planul de acțiune pentru sănătatea mintală 2013-2020, elaborat de Organizația Mondială a Sănătății (OMS),

—

având în vedere Strategia mondială 2016-2030 a OMS pentru sănătatea femeilor, copiilor și adolescenților,

—

având în vedere Declarația din anul 2005 privind sănătatea mintală pentru Europa, semnată de OMS, Comisie și Consiliul Europei,

—

având în vedere „Planul european de acțiune pentru sănătatea mintală 2013-2020” al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS),

—

având în vedere Pactul european pentru sănătate mintală și bunăstare din 2008,

—

având în vedere Acțiunea comună privind sănătatea mintală și bunăstarea, al CE (2013-2016),

—

având în vedere Comentariul general nr. 14 al Comitetului ONU pentru drepturile economice, sociale și culturale, privind „Dreptul la cele mai înalte standarde de sănătate”, document ONU E/C.12/2000/4 și Comentariul general nr. 20 privind „Nediscriminarea în materie de drepturi economice, sociale și culturale” (document ONU E/C.12/GC/2009),

—

având în vedere Recomandarea CM/Rec (2010)5 a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei către statele membre privind măsurile de combatere a discriminării pe motiv de orientare sexuală și identitate de gen,

—

având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

—

având în vedere raportul Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen și avizul Comisiei pentru dezvoltare (A8-0380/2016),

A.

întrucât dreptul la cel mai înalt standard posibil de sănătate fizică și mintală este un drept fundamental al omului și include obligația nediscriminării; întrucât toată lumea trebuie să aibă acces la asistență medicală; întrucât accesul la serviciile de sănătate mintală este esențial pentru îmbunătățirea calității vieții cetățenilor europeni, pentru că promovează incluziunea socială și asigură dezvoltarea economică și culturală a Uniunii;

B.

întrucât, în contextul mondial actual marcat de o continuă criză economică și o creștere puternică a șomajului, în special în rândul tinerilor și al femeilor, apar tot mai des cazuri de tulburări psihice, cum ar fi depresia, tulburarea bipolară, schizofrenia, anxietatea și demența;

C.

întrucât OMS definește sănătatea mintală ca fiind o stare de bine fizic, mintal și social, și nu doar absența bolii sau a infirmității; întrucât, conform OMS, „afecțiunile mintale” denotă o serie de tulburări mintale și comportamentale, precum depresia, tulburarea afectivă bipolară, schizofrenia, tulburările de anxietate, demența și autismul, întrucât prin OMS definește sănătatea mintală, ca o stare de bine emoțional și psihologic în care persoana respectivă poate să își folosească capacitățile cognitive și emoționale, să funcționeze în societate, să răspundă cerințelor zilnice ale vieții de zi cu zi, să stabilească relații satisfăcătoare și mature cu ceilalți, să participe în mod constructiv la schimbarea socială și să se adapteze la condițiile externe și la conflictele interne;

D.

întrucât sănătatea mintală trebuie înțeleasă și abordată în mod holist, luând în considerare factori sociali, economici și de mediu și presupunând o abordare psihosocială a întregii societăți, pentru a obține cea mai bună stare de bine mintal pentru toți cetățenii;

E.

întrucât o strategie holistă privind sănătatea mintală și starea de bine psihic ar trebui să includă o perspectivă asupra întregului ciclu de viață, luând în considerare o varietate de factori care afectează persoanele de diferite vârste; întrucât trebuie luate în considerare vulnerabilitățile specifice adolescentelor și femeilor în vârstă;

F.

întrucât sănătatea fizică este legată de sănătatea mintală și ambele sunt esențiale pentru starea generală de bine; întrucât este recunoscut faptul că sănătatea mintală precară poate conduce la boli cronice, iar persoanele cu afecțiuni cronice sunt mai predispuse la tulburări mintale; întrucât, în pofida legăturilor cunoscute dintre cele două, deseori se acordă prioritate cercetării în domeniul sănătății fizice, în defavoarea celei din domeniul sănătății mintale;

G.

întrucât sănătatea mintală a femeilor și a fetelor este afectată negativ de o varietate de factori, inclusiv stereotipurile de gen frecvente, discriminare, obiectificare, violență de gen și hărțuire, mediul de lucru, echilibrul între viața profesională și cea privată, condițiile socioeconomice, absența sau precaritatea educației privind sănătatea mintală și accesul limitat la asistență medicală pentru sănătatea mintală;

H.

întrucât aproape 9 din 10 persoane care suferă de probleme mintale susțin au fost victimele stigmatizării și discriminării, iar peste 7 persoane din 10 spun că stigmatizarea și discriminarea le reduc calitatea vieții;

I.

întrucât trebuie acordată atenție factorilor geografici implicați în sănătatea mintală și starea de bine psihic, precum și diferențelor dintre mediile urbane și cele rurale, inclusiv în termeni demografici, de acces la servicii de îngrijire și de furnizare a asistenței medicale;

J.

întrucât modificările hormonale care intervin în timpul perimenopauzei și în perioada de după menopauză pot afecta sănătatea emoțională a unei femei și pot conduce la probleme de sănătate mintală, precum depresia și anxietatea; întrucât hipersensibilitatea la simptome poate împiedica identificarea la timp și tratamentul adecvat;

K.

întrucât factorii determinanți pentru sănătatea mintală și starea de bine psihic variază în funcție de gen și de grupele de vârstă; întrucât inegalitatea de gen, diferențele de venit, expunerea mai mare a femeilor la sărăcie și suprasolicitare, discriminarea socioeconomică, violența de gen, malnutriția și foametea expun și mai mult femeile la probleme de sănătate mintală; întrucât, conform OMS, nu există nici o diferență semnificativă între femei și bărbați în cazul tulburărilor psihice severe, dar la femei apar rate mai mari de depresie, anxietate, stres, somatizare și tulburări de alimentație, în timp ce la bărbați sunt rate mai mari de abuz de substanțe și tulburări antisociale; întrucât, depresia este cea mai comună tulburare neuropsihiatrică, iar probabilitatea de îmbolnăvire este mai mare în rândul femeilor decât în cel al bărbaților; întrucât la femeile cu vârsta între 15 și 44 de ani, depresia este cauza principala a îmbolnăvirilor;

L.

întrucât afecțiunile mintale și starea de bine psihic sunt adesea neglijate, ignorate sau reprimate, din cauza stigmatizării, a prejudecăților, a necunoașterii sau a lipsei de resurse; întrucât din această cauză mulți dintre cei cu afecțiuni mintale nu merg la doctor, iar doctorii nu reușesc să diagnosticheze pacienții sau, uneori, pun diagnostice greșite pacienților; întrucât diagnosticarea afecțiunilor mintale este puternic influențată de gen, femeile fiind mult mai susceptibile să fie diagnosticate cu anumite boli decât bărbații;

M.

întrucât mai ales femeile lesbiene și bisexuale, dar și persoanele transgen și intersexuale se confruntă cu probleme de sănătate mintală specifice, provocate de stresul condiției de minoritar, definit printr-un nivel ridicat de anxietate și stres cauzat de prejudecăți, stigmatizare și experiențe de discriminare, precum și de medicalizare și patologizare; întrucât persoanele LGBTI se pot confrunta cu probleme specifice de sănătate mintală și de bine psihic, care trebuie luate în considerare în toate strategiile ce privesc sănătatea mintală;

N.

întrucât printre formele de somatizare care apar cel mai des la femei și care sunt diagnosticate mai des la femei decât la bărbați sunt fibromialgia și oboseala cronică, simptomele principale fiind durerea și epuizarea, deși femeile prezintă multe altele simptome care sunt comune cu alte afecțiuni;

O.

întrucât identitățile transgen nu sunt patologice, însă, din păcate, sunt în continuare considerate tulburări de sănătate mintală, iar majoritatea statelor membre solicită astfel de diagnostice pentru accesul la recunoașterea legală a genului sau la asistență medicală specifică persoanelor transgen, chiar dacă cercetările au arătat că diagnosticul de „tulburare a identității de gen” reprezintă o sursă importantă de suferință pentru persoanele transgen;

P.

întrucât tulburările depresive reprezintă 49,1 % din cazurile de dizabilitate cauzate de tulburări neuropsihiatrice în rândul femeilor, comparativ cu și 29,3 % în rândul bărbaților;

Q.

întrucât OMS estimează că depresia afectează 350 de milioane de persoane; întrucât până în anul 2020, această boală va reprezenta a doua cauză pentru incapacitatea de muncă;

R.

întrucât copiii prepuberi cu identitate de gen diferită de genul lor biologic sunt în continuare supuși unor practici de diagnosticare nejustificate și nocive, deși fiecare copil ar trebui să își poată explora în siguranță identitatea și expresia de gen;

S.

întrucât, din cauza unor factori diverși, legați mai ales de rolurile de gen diferite și de inegalitățile de gen și discriminarea, depresia este aproximativ de două ori mai frecventă în rândul femeilor decât al bărbaților, iar u număr deosebit de ridicat de persoane transgen s-au gândit la sinucidere sau au încercat să-și pună capăt zilelor; întrucât studiile arată că rolurile tradiționale de gen impuse au un impact negativ asupra sănătății și stării de bine psihic a femeilor;

T.

întrucât nu se acordă suficientă atenție sănătății mentale și sării de bine psihic în sistemele de învățământ din statele membre sau la locul de muncă, deoarece sănătatea mintală este adeseori stigmatizată sau reprezintă un subiect tabu; întrucât educația privind sănătatea mintală combate stigma asociată acestui subiect și ar trebui, de asemenea, să abordeze și vulnerabilitățile specifice fiecărui gen, stereotipurile de gen și discriminarea cu care se confruntă femeile și fetele;

U.

întrucât bărbații și băieții se confruntă cu probleme de sănătate mintală specifice; întrucât, în Europa, la bărbați probabilitatea de a se sinucide este de cinci ori mai mare decât la femei, iar sinuciderea reprezintă cea mai frecventă cauză a morții pentru bărbații sub 35 de ani; întrucât la bărbați probabilitatea de a deveni dependenți de alcool este de trei ori mai mare decât la femei, ei având și o probabilitate mai mare de a consuma substanțe ilegale (și de a muri din această cauză); întrucât bărbații sunt mai puțin înclinați decât femeile să urmeze psihoterapii; întrucât bărbații și băieții se confruntă cu stereotipuri de gen asociate masculinității, care pot încuraja reprimarea emoțiilor sau recurgerea la furie, iar acestea afectează sănătatea mintală a bărbaților, precum și fenomenul de violență bazată pe gen;

V.

întrucât aproximativ 58 000 de sinucideri au loc anual în UE, iar un sfert dintre cei care se sinucid sunt femei și întrucât sinuciderea rămâne o cauză majoră a deceselor;

W.

întrucât abordarea sănătății mintale dintr-o perspectivă psihosocială a întregii societăți necesită politici coerente pentru starea de bine, coordonarea asistenței medicale, educație, angajare, politici sociale și economice pentru a atinge unor niveluri generale mai ridicate de bine psihic;

X.

întrucât tulburările de alimentație, cum ar fi anorexia și bulimia afectează în special fetele adolescente și cele trecute de adolescență;

Y.

întrucât numeroase studii au documentat efectele pe termen lung ale tulburărilor de alimentație asupra sănătății fizice și mintale, precum anorexia și bulimia, la fel ca și dimensiunea de gen a cauzelor lor;

Z.

întrucât femeile, la locul de muncă, sunt mai expuse la hărțuire psihologică sau sexuală, ceea ce creează probleme psihologice și fizice pentru cei care sunt supuși unor astfel de tratamente;

AA.

întrucât, în programele de sănătate publică în materie de prevenire, tratament și reabilitare ar trebui luate în considerare modelele de îngrijire socială care tratează bolilor mintale prin sport, arte sau activități sociale;

AB.

întrucât persoanele cu dizabilități riscă să sufere de probleme de sănătate mintală exacerbate;

AC.

întrucât educația sexuală și cea în materie de relații este esențială pentru depășirea stereotipurilor de gen, pentru combaterea violenței de gen și pentru ameliorarea sănătății mintale și stării de bine psihic pentru fete și băieți, femei și bărbați;

AD.

întrucât afecțiunile și bolile mintale sunt o cauză principală a incapacității, afectând negativ sănătatea, educația, economia, piața muncii și sistemele de protecție socială ale UE, conducând la costuri economice mari și la consecințe negative semnificative asupra economiei UE, oferind noi motive pentru a soluționa problemele legate de îngrijirea sănătății mintale într-o manieră holistă, globală și care ia în considerare diferențele de gen; întrucât, potrivit unui studiu al EDA (Asociația Europeană de luptă împotriva depresiei), în Europa un lucrător din 10 beneficiază de zile libere din cauza depresiei, cu costuri estimate la circa 92 de miliarde și pierderi de producție;

AE.

întrucât sănătatea mintală a femeilor depinde de factori precum educația primită, de însușirea valorilor, a normelor și a stereotipurilor sociale și culturale, de modul în care au trăit și asimilat propriile experiențe, de atitudinile pe care le au față de ele însele și față de ceilalți, de rolurile pe care le joacă și de obstacolele și presiunile exercitate asupra lor;

AF.

întrucât eficiența politicilor de sănătate adresate femeilor ar fi mărită dacă s-ar ține seama de diversitatea femeilor, de diferențele lor fiziologice față de bărbați și dacă acești factori ar fi încorporați în politici de sănătate orientate spre prevenție, dar și spre tratament care vizează femeile, însoțiți de măsuri specifice adresate grupurilor vulnerabile și marginalizatei;

AG.

întrucât, din diverse motive femeile au fost excluse din studiile de toxicologie, din cele biomedicale și din cele clinice; întrucât marile discrepanțe de gen din cercetare limitează ceea ce știm despre diferența dintre sănătatea femeilor și cea a bărbaților; întrucât, ca urmare, cercetarea biomedicală a avut tendința de a reflecta predominant perspectiva masculină, asimilând femeile în mod eronat bărbaților în domenii unde există diferențe fiziologice; întrucât nu există cercetări privind nevoile specifice ale femeilor intersexuale;

AH.

întrucât excluziunea și subreprezentarea femeilor ca subiecți sau a genului și a sexului ca factori în cercetarea biomedicală și în studiile clinice pun în pericol sănătatea și viețile femeilor;

AI.

întrucât Regulamentul (UE) nr. 536/2014 privind studiile clinice intervenționale cu medicamente de uz uman a introdus cerințe de luare în considerare a genului în studiile clinice, însă trebuie evaluată aplicarea regulamentului; întrucât regulamentul nu specifică alte considerații referitoare la femei, în afară de cele referitoare la femeile însărcinate sau care alăptează;

AJ.

întrucât Agenția Europeană pentru Medicamente (EMEA) nu a elaborat strategii specifice pentru a implementa orientări pentru studierea și evaluarea diferențelor de gen în testarea clinică a medicamentelor, deși a recunoscut că „unii dintre factorii care influențează efectul unui medicament la nivelul populației pot fi importanți când se examinează posibilele diferențe de gen între reacții” și că „influențele specifice de gen pot și ele juca un rol important în efectul unui medicament” (1),

AK.

întrucât efectele substanțelor și ale medicamentelor de tipul mijloacelor contraceptive, antidepresivelor și sedativelor asupra sănătății fizice și mintale a femeilor este în continuare puțin înțeles și necesită cercetări suplimentare pentru a elimina efectele secundare nocive pentru a îmbunătăți furnizarea îngrijirilor;

AL.

întrucât aspectele legate de sex și de gen în sănătate conduc la existența unor riscuri specifice de sănătate cu care se confruntă femeile pe parcursul vieții.,

AM.

întrucât nu există date comparabile privind asistența medicală disponibilă, accesibilă și de calitate pentru persoanele transgen, iar produsele utilizate în tratamentele de substituție hormonală nu sunt testate și autorizate corespunzător;

AN.

întrucât mortalitatea maternă este considerată un indicator major al eficienței, calității și performanței sistemelor de sănătate;

AO.

întrucât lipsa accesului la drepturile sexuale și reproductive, inclusiv la servicii de avort sigure și legale, pune în pericol viața și sănătatea femeilor și a fetelor, precum și a tuturor persoanelor cu capacitate de reproducere, determină creșterea mortalității și morbidității materne și conduce la refuzul asistenței pentru salvarea de vieți omenești și la un număr mai mare de avorturi clandestine;

AP.

întrucât în toate țările pentru care sunt disponibile informații există diferențe semnificative în materie de sănătate între grupurile socioeconomice și între femei și bărbați, în sensul că persoanele cu un nivel mai scăzut de educație, de ocupare sau de venit tind să aibă, în mod sistematic, rate mai ridicate ale morbidității și mortalității; întrucât aceste inegalități din sănătate reprezintă una dintre principalele provocări pentru politicile de sănătate publică în ziua de azi; întrucât condițiile socioeconomice precare, sărăcia și excluziunea socială au un impact negativ considerabil asupra sănătății mintale și a stării de bine psihic;

AQ.

întrucât o educație sexuală completă, adecvată vârstei, bazată pe date concrete, exactă din punct de vedere științific și nemoralizatoare, alături de serviciile de planificare familială de calitate și accesul la contracepție ajută la prevenirea sarcinilor neplanificate și nedorite, reduc nevoia de a recurge la avort și contribuie la prevenirea contractării HIV și a infecțiilor cu transmitere sexuală; întrucât a-i învăța pe tineri să își asume responsabilitatea pentru sănătatea lor sexuală și reproductivă are efecte pozitive pe termen lung, pe toată durata vieții lor, și un impact pozitiv asupra societății;

AR.

întrucât una din patru nașteri în UE este efectuată prin operație cezariană și, din punct de vedere statistic, problemele de sănătate asociate cu care se confruntă mamele și copiii sunt în creștere;

AS.

întrucât deja există diferențe periculoase la nivel de dispoziții în unele state membre, ca urmare a închiderii maternităților și al reducerii considerabile a numărului de moașe și de obstetricieni;

AT.

întrucât restricțiile și reducerile bugetare în domeniul sănătății publice și al educației impuse de guvernele naționale au determinat, de asemenea, îngreunarea accesului la serviciile de sănătate și de sănătate mintală, iar acest lucru le afectează în mod disproporționat pe femei, în special mamele singure și familiile numeroase;

AU.

întrucât femeile migrante, cele refugiate și cele care solicită azil pot, în plus, să sufere de boli foarte grave ca urmare a lipsei unei tratament adecvat sau pot să se confrunte cu probleme specifice legate de sănătatea reproducerii, cum ar fi complicații în timpul sarcinii și la naștere și ale traume psihologice posibile cum ar fi depresia antenatală sau postnatală, precum și cu riscul expunerii traumatizante la violențe (sexuale) și la abuzuri, precum și la riscuri specifice la adresa sănătății mintale și a stării lor de bine; întrucât există o serie de probleme specifice legate de furnizarea de îngrijiri de sănătate mintală pentru aceste categorii, amploarea acestor probleme variind în funcție de o serie de factori, printre care și zona din care vin refugiații și perioada de timp petrecută în țara gazdă;

AV.

întrucât femeile suferă de anumite forme de cancer, cum ar fi cancerul de sân, cancerul uterin și cancerul de col uterin, forme predominate în rândul femeilor sau specifice numai lor;

AW.

întrucât, în general, femeile care suferă de cancer și supuse unor intervenții și tratamente invazive, cum ar fi radioterapia și chimioterapia sunt mai expuse riscului de depresie;

AX.

întrucât 10 state membre ale UE au stabilit ca obiectiv efectuarea testelor de depistare a cancerului mamar pe întreaga populație feminină și întrucât opt țări au stabilit un astfel de obiectiv pentru depistarea cancerului de col uterin;

AY.

întrucât boli precum osteoporoza, problemele musculo-scheletice și bolile sistemului nervos central, cum ar fi boala Alzheimer sau demența sunt legate de schimbările hormonale care au loc la menopauză sau mai devreme din cauza tratamentelor hormonale; întrucât, deși se știe că femeile sunt afectate mai frecvent de aceste boli decât bărbații, dimensiunea de gen a fost neglijată în cercetarea acestor boli;

AZ.

întrucât endometrioza este o boală incurabilă care afectează aproximativ una din zece femei și fete (adică aproximativ 180 de milioane de femei din întreaga lume și 15 milioane de femei în UE); întrucât această afecțiune duce frecvent la infertilitate și cauzează adesea dureri foarte mari și probleme de sănătate mintală, având astfel efecte incapacitante în mai multe aspecte ale vieții profesionale, private și sociale;

BA.

întrucât violența de gen fizică și psihologică, violența împotriva femeilor și consecințele ei asupra sănătății victimelor constituie un obstacol fundamental pentru realizarea egalității de gen și pentru ca femeile să-și exercite pe deplin libertățile garantate de drepturile fundamentale ale omului;

BB.

întrucât femeile și fetele care sunt victime ale mutilării genitale sunt expuse unor efecte grave pe termen scurt și lung asupra sănătății lor fizice, psihologice, sexuale și reproductive;

BC.

întrucât persoanele intersexuale supuse mutilării genitale se confruntă, de asemenea, cu efecte la nivelul sănătății lor fizice, psihice, sexuale și reproductive;

BD.

întrucât persoanele transgen sunt în continuare supuse sterilizării forțate în proceduri de recunoaștere a identității de gen în 13 state membre;

BE.

întrucât colectarea sistematică și adecvată a informațiilor privind violența împotriva femeilor este esențială pentru a asigura o politică eficientă în domeniu atât la nivel central, cât și la nivel regional și local și pentru a controla aplicarea legislației;

BF.

întrucât femeile care au suferit violențe de gen rămân, adesea pe viață, cu sechele fizice și psihice; întrucât, conform Raportului mondial al OMS privind violența și sănătatea (2), repercusiunile violenței de gen asupra femeilor pot lua diferite forme: repercusiuni fizice (contuzii, fracturi, sindroame de durere cronică, dizabilități, fibromialgie, fracturi, tulburări gastrointestinale etc.); repercusiuni psihologice și comportamentale (abuz de alcool și droguri, depresie și anxietate, tulburări de alimentație și de somn, sentimente de rușine și de vinovăție, fobii și tulburări de panică, stimă de sine scăzută, tulburare de stres posttraumatic, tulburări psihosomatice, comportament suicidal și autodistructiv, nesiguranță în relațiile ulterioare etc.); repercusiuni sexuale și reproductive: tulburări ginecologice, infertilitate, complicații ale sarcinii, avorturi, disfuncții sexuale, boli cu transmitere sexuală, sarcină nedorită etc.), precum și reprecusiuni fatale (omucidere, sinucidere, deces în urma contractării unei boli cu transmitere sexuală etc.);

1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

10.

11.

12.

13.

14.

15.

16.

17.

18.

19.

20.

21.

22.

23.

24.

25.

26.

27.

28.

29.

30.

31.

32.

33.

34.

35.

36.

37.

38.

39.

40.

41.

42.

43.

44.

45.

46.

47.

48.

49.

50.

51.

52.

53.

54.

55.

56.

57.

58.

59.

60.

61.

62.

63.

64.

65.