COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 23.11.2017

COM(2017) 684 final

RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU

privind activitățile Fundației IFRS, ale EFRAG și ale PIOB în 2016

1.Scopul și domeniul de aplicare ale raportului

1 Regulamentul (UE) nr. 258/2014 al Parlamentului European și al Consiliului, care a extins un program al Uniunii de sprijinire a activităților specifice din domeniul raportării financiare și al auditului pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2014 și 31 decembrie 2020, a intrat în vigoare la 9 aprilie 2014, după publicarea sa în Jurnalul Oficial.

În conformitate cu articolul 9 alineatul (3) din regulament, începând cu anul 2015, Comisia întocmește un raport anual referitor la activitatea beneficiarilor programului, și anume, Fundația pentru standarde internaționale de raportare financiară (Fundația IFRS), Grupul consultativ european pentru raportarea financiară (EFRAG) și Consiliul de supraveghere a interesului public (PIOB). Domeniul de aplicare al raportului este definit în continuare, la articolul 9 alineatele (4), (5) și (6) din regulament.

Raportul acoperă activitățile din 2016 ale Fundației IFRS, ale EFRAG și ale PIOB. Totuși, au fost menționate și anumite evenimente care au avut loc în 2017, în cazul în care s-a considerat că acestea sunt utile în scopul prezentului raport.

2.Fundația IFRS

2.1.Principiile generale pe baza cărora au fost elaborate noi standarde

Principiile generale pe baza cărora au fost elaborate noi standarde, printre care se numără principiul transparenței, al consultării depline și echitabile și al responsabilității, au fost descrise detaliat în precedentul raport anual al Comisiei privind activitățile Fundației IFRS 2 .

În urma publicării de către IASB a raportului Grupului consultativ pentru analiza efectelor 3 , recomandările sale au fost puse în aplicare pentru prima dată în analiza efectelor publicată odată cu noul standard IFRS 16 - Contracte de leasing în ianuarie 2016.

În 2016, Comisia a inițiat o dezbatere cu privire la analiza efectelor pentru noile standarde IFRS cu alți membri ai Fundației IFRS. Comisia de monitorizare a încheiat această dezbatere în februarie 2017, convenind că IASB ar trebui să publice și o analiză solidă a efectelor pe lângă standardele importante. Comisia de monitorizare a transmis acest mesaj administratorilor, iar aceștia l-au salutat. Cele două părți au convenit că efectuarea analizei efectelor era importantă în vederea obținerii sprijinului necesar pentru noile standarde IFRS.

În mai 2017, IASB a publicat standardul IFRS 17 - Contracte de asigurare, care a fost însoțit de o analiză separată a efectelor noului standard.

2.2.Principalele realizări ale IASB în 2016

În 2016, două standarde importante publicate anterior de IASB, și anume IFRS 9 - Instrumente financiare și IFRS 15 - Venituri din contractele cu clienții, au fost aprobate în UE. În ianuarie 2016, IASB a publicat un alt standard important: IFRS 16 - Contracte de leasing. În plus, IASB a continuat să lucreze la o serie de alte proiecte importante, în special privind noul standard IFRS 17 - Contracte de asigurare care va înlocui actualul standard IFRS 4, Modificări la IFRS 4 cu privire la alinierea necorespunzătoare între datele de aplicare a standardului IFRS 9 - Instrumente financiare și a noului standard privind contractele de asigurare (IFRS 17), inițiativa privind prezentarea de informații și cadrul conceptual.

IFRS 16 - Contracte de leasing

Consiliul a publicat standardul IFRS 16 - Contracte de leasing, marcând astfel încheierea a zece ani de eforturi depuse în vederea revizuirii normelor contabile privind contractele de leasing. IFRS 16 reprezintă o revizuire profundă a modului în care societățile contabilizează contractele de leasing și prevede că toate contractele de leasing trebuie să fie raportate ca active și pasive în bilanțul utilizatorului. Prin noul standard se urmărește o mai bună reflectare a consecințelor reale ale tranzacțiilor economice, precum și asigurarea transparenței atât de necesare cu privire la activele și pasivele care decurg din contractele de leasing ale societăților, acest lucru însemnând că finanțarea extrabilanțieră a contractelor de leasing nu mai este nerecunoscută. Se preconizează că standardul va facilita realizarea de comparații între societățile de leasing și societățile care împrumută pentru a cumpăra.

În avizul său prezentat în martie 2017, EFRAG a recomandat aprobarea standardului IFRS 16 în UE pe baza concluziilor sale potrivit cărora noul standard îndeplinește caracteristicile calitative necesare și este favorabil interesului public.

Alte realizări importante legate de proiecte

În 2016, IASB a continuat să lucreze intens la finalizarea noului standard cu privire la contractele de asigurare, care a fost publicat în cele din urmă la 18 mai 2017. Pe durata celei de a doua runde de deliberări, IASB a menținut un dialog amplu cu toate părțile interesate. Se preconizează că acest proiect va aduce transparența atât de necesară în contextul multitudinii de practici contabile utilizate în prezent în domeniu. Se preconizează că noul standard va avea ca rezultat o descriere mai realistă și o comparabilitate mai bună a performanțelor financiare ale domeniului asigurărilor din Europa și din întreaga lume. Caracterul urgent al acestui proiect a fost evidențiat de o solicitare pe care Consiliul pentru Stabilitate Financiară a adresat-o IASB, de a finaliza cât mai curând posibil standardul privind contractele de asigurare 4 .

În septembrie 2016, IASB a publicat o serie de modificări ale standardului existent privind contractele de asigurare, IFRS 4, cu scopul de a aborda consecințele temporare ale decalajului dintre data intrării în vigoare a IFRS 9 Instrumente financiare (1 ianuarie 2018) și data intrării în vigoare a noului standard privind contractele de asigurare (1 ianuarie 2021). Unele dintre societățile care emit contracte de asigurare și-au exprimat preocuparea cu privire la necesitatea punerii în aplicare a două modificări semnificative în domeniul contabil, la date diferite. De asemenea, acestea au subliniat faptul că, la nivelul profiturilor și al pierderilor, s-ar putea manifesta o volatilitate contabilă mai mare în cazul în care noile cerințe privind instrumentele financiare ar urma să fie puse în aplicare înaintea noilor cerințe privind contractele de asigurare. Aceste motive de îngrijorare au fost, de asemenea, exprimate de EFRAG în scrisoarea sa cu observații cu privire la proiectul de expunere privind modificările IFRS 4. Prin urmare, propunerile prezentate de IASB în acest domeniu au vizat abordarea acestor preocupări și crearea unui echilibru între ele și nevoile utilizatorilor de situații financiare.

De asemenea, IASB a făcut progrese semnificative cu privire la inițiativa privind prezentarea de informații, care include un portofoliu de proiecte întreprinse cu scopul de a îmbunătăți prezentarea de informații în raportarea financiară, făcându-le mai eficace și, astfel, mai puțin complexe și mai puțin voluminoase, fără a compromite obiectivul principal de a reflecta cu exactitate realitatea economică. În acest sens, IASB a publicat în martie 2017 un document de dezbatere cu privire la principiile prezentării informațiilor, care constituie piatra de temelie a inițiativei privind prezentarea de informații.

În cele din urmă, IASB a continuat să ia măsuri pentru a se asigura că IFRS se aplică la nivel mondial în mod coerent. În această privință, IASB a înființat așa-numitele grupuri de resurse de tranziție (TRG) pentru a facilita punerea în aplicare a IFRS 15 - Venituri din contractele cu clienții și a IFRS 9 - Instrumente financiare 5 . De asemenea, se are în vedere înființarea altui grup TRG în ceea ce privește noul standard privind contractele de asigurare (IFRS 17), cu obiectivul de a crea un forum public dedicat părților interesate pentru ca acestea să poată urmări discuțiile cu privire la problemele asociate punerii în aplicare a standardului și, în același timp, a ajuta Consiliul IASB să stabilească dacă vor fi necesare acțiuni pentru a aborda aceste chestiuni 6 .

2.3.Elaborarea unui cadru conceptual revizuit

În 2016, IASB și-a continuat lucrările la proiectul de elaborare a cadrului conceptual în urma publicării proiectului de expunere prin care a propus modificări ale cadrului și ale perioadei de consultare. Consiliul preconizează că publicarea cadrului conceptual revizuit va avea loc la sfârșitul anului 2017.

Cadrul conceptual descrie noțiunile necesare raportării financiare cu scop general. Printre altele, proiectul de expunere a abordat subiecte precum prudența, reprezentarea exactă și modelul de afaceri al unei entități 7 .

Prudența

În mai 2016, consiliul a decis, cu titlu provizoriu, să confirme că în cadrul conceptual revizuit ar trebui să se includă o trimitere la principiul prudenței, descrisă ca fiind necesitatea de a da dovadă de precauție atunci când se iau decizii în condiții de incertitudine, astfel cum se propune în proiectul de expunere. În septembrie 2016, consiliul a decis, cu titlu provizoriu, că principalele dispoziții ale cadrului conceptual revizuit ar trebui să recunoască faptul că, în anumite cazuri, veniturile ar putea necesita să fie tratate în mod diferit față de cheltuieli, iar activele, în mod diferit față de pasive.

Reprezentarea exactă

În mai 2016, consiliul a decis, cu titlu provizoriu, să confirme că relevanța și reprezentarea exactă ar trebui să fie identificate în continuare ca fiind cele două caracteristici calitative fundamentale ale informațiilor financiare utile. În plus, consiliul a decis, cu titlu provizoriu, să descrie incertitudinea de măsurare ca factor care afectează reprezentarea exactă și să clarifice (în cadrul argumentelor care stau la baza concluziilor privind cadrul revizuit) că poate exista un compromis între caracteristicile calitative fundamentale ale relevanței și ale reprezentării exacte.

Modelul de afaceri

În decembrie 2016, consiliul a decis, cu titlu provizoriu, să confirme abordarea activităților comerciale propuse în proiectul de expunere. Cadrul conceptual revizuit va analiza în special cum poate modul în care o entitate își desfășoară activitățile comerciale să influențeze deciziile cu privire la unitatea de cont, măsurarea, descrierea și prezentarea informațiilor, dar nu va introduce activitățile comerciale ca un concept general care afectează toate domeniile de raportare financiară.

3.EFRAG

3.1.Luarea în considerare a principiului imaginii fidele și consolidarea evaluării efectuate de EFRAG cu privire la impactul noilor standarde IFRS asupra interesului public

EFRAG își aduce contribuția la procesul de stabilire a standardelor prin formularea de observații cu privire la propunerile IASB și prin desfășurarea unor activități proactive menite să stimuleze o dezbatere la nivel european cu privire la aspecte contabile importante. Observațiile și activitățile proactive sunt esențiale pentru garantarea unei exprimări clare și adecvate a opiniilor europene privind evoluția raportării financiare în cadrul procesului de instituire a standardelor, obiectivul urmărit fiind ca standardele rezultate în urma acestui proces să fie adecvate pentru Europa.

După reforma în materie de guvernanță pusă în aplicare în 2014, EFRAG a continuat să evalueze standardele IFRS supuse spre aprobare, verificând dacă acestea îndeplineau toate criteriile tehnice prevăzute de Regulamentul IAS, inclusiv principiul imaginii fidele. De asemenea, EFRAG și-a consolidat evaluarea prin care viza să stabilească dacă cerințele de raportare financiară noi sau propuse erau favorabile interesului public. În 2016, EFRAG, cu asistență din partea personalului Comisiei, a continuat să își dezvolte metodologia analizei de impact. În această privință, prima analiză EFRAG completă a impactului a fost efectuată ca parte a avizului său privind aprobarea IFRS 16 - Contracte de leasing, care va servi drept caz-pilot în vederea continuării consolidării capacităților și experienței EFRAG în acest domeniu.

În 2016, activitatea EFRAG s-a concentrat asupra avizului privind aprobarea în legătură cu două standarde importante: IFRS 16 - Contracte de leasing și modificările la IFRS 4: Aplicarea IFRS 9 - Instrumente financiare împreună cu IFRS 4 - Contracte de asigurare. În ambele cazuri, EFRAG a transmis avizul său final privind aprobarea în 2017.

Avizul privind aprobarea IFRS 16 - Contracte de leasing a fost susținut de o analiză robustă a impactului care a vizat aspecte specifice identificate de Comisie în cererea sa de aviz privind aprobarea. În această privință, EFRAG a apreciat că IFRS 16 ar îmbunătăți raportarea financiară și ar presupune un compromis acceptabil între beneficiile pentru economia europeană ca urmare a unei mai mari transparențe și unei mai bune informări pentru procesul decizional și costurile asociate. În plus, EFRAG anticipează că IFRS 16 nu va avea niciun efect semnificativ asupra accesului entităților la contractele de leasing și stabilirea prețurilor acestora ca sursă de finanțare. EFRAG a apreciat că IFRS 16 ar putea avea o influență negativă asupra sectorului leasingului, ca urmare a trecerii utilizatorilor la forme alternative de finanțare, dar că impactul ar trebui să fie limitat. Per ansamblu, EFRAG a apreciat că nu este de așteptat ca IFRS 16 să aibă un impact nefavorabil sau disproporționat semnificativ asupra sectorului IMM-urilor din Europa. Pe baza propriei sale activități și a informațiilor furnizate de Banca Centrală Europeană, EFRAG a apreciat că nu este de așteptat ca IFRS 16 să prezinte un risc pentru stabilitatea financiară în Europa. În cele din urmă, EFRAG a apreciat că entitățile din UE nu ar fi dezavantajate în general în raport cu concurenții lor care aplică principiile contabile general acceptate din SUA. În consecință, EFRAG a concluzionat că aprobarea IFRS 16 este favorabilă interesului public european.

În plus, EFRAG a furnizat Comisiei un aviz privind aprobarea modificărilor aduse IFRS 4 - Contracte de asigurare care abordează consecințele temporare ale decalajului dintre datele de intrare în vigoare a IFRS 9 - Instrumente financiare și a noului standard privind contractele de asigurare. Deși EFRAG a concluzionat că, per ansamblu, aceste modificări ar fi favorabile interesului public european, a luat act de faptul că ele nu abordează preocupările privind costurile pe care le au multe entități care desfășoară activități de asigurare, dar nu ca activitate principală. Prin urmare, EFRAG nu a putut exclude faptul că domeniul de aplicare al acestor modificări ar putea crea o problemă de concurență. Cu toate acestea, nu a fost în măsură să stabilească dacă o astfel de problemă ar putea fi semnificativă din punct de vedere economic.

La 29 iunie 2017, statele membre care fac parte din Comitetul de reglementare contabilă au dat un aviz pozitiv cu privire la un regulament al Comisiei de adoptare a IFRS 16 - Contracte de leasing. De asemenea, comitetul a emis un aviz pozitiv cu privire la un regulament al Comisiei de adoptare a modificărilor IASB aduse IFRS 4 Aplicarea IFRS 9 - Instrumente financiare împreună cu IFRS 4 - Contracte de asigurare, împreună cu o extindere de către UE a domeniului de aplicare care să permită sectoarelor de asigurare din cadrul conglomeratelor financiare să amâne aplicarea IFRS 9 până cel târziu la 1 ianuarie 2021. Acest lucru permite societăților de asigurare, indiferent dacă fac parte dintr-un grup a cărui activitate principală este cea de asigurare sau fac parte dintr-un conglomerat financiar (grup bancar și de asigurări), să introducă IFRS 9 în același timp cu noul standard privind contractele de asigurare, IFRS 17. Prin garantarea egalității de tratament între societățile de asigurări, indiferent de structura lor juridică, regulamentul va garanta condiții de concurență echitabile și evitarea situațiilor de denaturare a concurenței pentru asigurătorii din Europa.

3.2.Luarea în considerare a diferitelor modele și abordări contabile și economice din Uniunea Europeană

EFRAG a pus în aplicare o procedură corespunzătoare, care garantează faptul că toate părțile interesate din Europa au posibilitatea de a-și transmite opiniile spre examinare către EFRAG și asigură că se ține seama de diferitele modele și abordări contabile și economice din Europa și că noile standarde IFRS răspund nevoilor Uniunii 8 . În urma reformei, s-a acordat o atenție sporită transparenței reuniunilor Consiliului de administrație al EFRAG și ale Grupului de experți tehnici (TEG) din cadrul EFRAG 9 .

3.3.Punerea în aplicare a reformei în materie de guvernanță ca urmare a recomandării formulate în raportul Maystadt

Reforma în materie de guvernanță a EFRAG, pusă în aplicare la 31 octombrie 2014, a sporit legitimitatea și reprezentativitatea organizației și a creat condiții mai favorabile pentru participarea UE la procesul de stabilire a standardelor. La 1 iulie 2016, Jean-Paul Gauzès, fost deputat în Parlamentului European, a fost desemnat președinte al Consiliului de administrație al EFRAG. Desemnarea sa de către Comisie a fost aprobată de Parlamentul European și de Consiliu. În 2016, EFRAG și-a elaborat toate concluziile pe baza unui consens, fără a recurge la vot. Se preconizează că punerea în aplicare a strategiei de comunicare a EFRAG, sprijinită de o echipă care a fost instituită sub conducerea președintelui Consiliului de administrație al EFRAG, va spori vizibilitatea și credibilitatea EFRAG.

Având în vedere rotația membrilor Consiliului de administrație al EFRAG care va avea loc în noiembrie 2017, EFRAG urmărește în prezent să își extindă numărul de membri prin includerea unor organizații europene și naționale cu interes în raportarea financiară. În plus, în scopul promovării unui grad mai mare de reprezentativitate al Consiliului de administrație al EFRAG, Adunarea Generală a EFRAG, în cadrul reuniunii sale din 12 aprilie 2017, a decis să înăsprească normele interne ale EFRAG, astfel încât un număr maxim de trei membri ai Consiliului de administrație al EFRAG să poată avea aceeași cetățenie.

La 13 aprilie 2016, Comisia a propus Consiliului și Parlamentului prelungirea finanțării acordate EFRAG pentru perioada 2017-2020 10 . În urma unor negocieri încununate de succes, prelungirea finanțării acordate EFRAG a fost aprobată în cele din urmă la 17 mai 2017 11 .

4.PIOB - evoluții privind diversificarea finanțării în 2016

PIOB este responsabil în principal pentru supravegherea activității comisiilor IFAC (Federația Internațională a Contabililor) responsabile pentru dezvoltarea și aprobarea de standarde internaționale și Codul de etică al auditorilor. Deosebit de importante sunt standardele internaționale de audit (ISA) pe care Comisia le poate adopta în vederea utilizării pe întreg teritoriul UE. Obiectivul final pentru PIOB este de a se asigura că aceste standarde sunt dezvoltate în interes public.

Pentru a îndeplini această funcție esențială de interes public, va fi important să se asigure că finanțarea instituției este concepută astfel încât să își păstreze independența reală și percepută. Pentru a atinge acest obiectiv, o diversificare adecvată a surselor de finanțare stabile ar contribui nu numai la menținerea continuității sale, ci și la garantarea acestei independențe. Importanța diversificării finanțării a fost recunoscută deja în cadrul reformei IFAC din 2003, care a stat la baza actualului sistem de stabilire a standardelor internaționale, inclusiv a PIOB.

De la crearea sa, în 2005 și până în 2010, când programul comunitar de finanțare instituit prin Decizia 716/2009/CE a devenit operațional, PIOB a fost finanțat exclusiv, cu excepția unor contribuții în natură din partea Spaniei (PIOB are sediul la Madrid), de IFAC.

Fondurile puse la dispoziție de IFAC într-un anumit an reprezintă contribuția maximă garantată care este pusă la dispoziția PIOB fără nicio intervenție ulterioară a IFAC. Contribuțiile care provin din alte surse decât IFAC substituie și, prin urmare, reduc contribuția IFAC corespunzătoare anului respectiv. În situația ideală, ponderea sumei finanțate de IFAC în cuantumul cheltuielilor anuale totale ale PIOB ar trebui să fie mai mică de jumătate din total.

Contribuția UE în perioada 2010-2016 i-a încurajat pe alți potențiali donatori să contribuie la rândul lor. În anul 2016, după cum se arată la pagina 1 din situațiile sale financiare pentru 2016, veniturile PIOB s-au ridicat la 1 563 565 de euro. Suma finanțată de IFAC a fost de 914 758 de euro, echivalentul a 58,50 % din cuantumul total al finanțării.

Comisia Europeană a furnizat 318 000 de euro (312 000 de euro în 2015), echivalentul a 20,34 % din cuantumul total al finanțării. Autoritatea responsabilă în materie de contabilitate din Abu Dhabi a furnizat, la fel ca în 2015, suma de 120 000 de euro, reprezentând 7,67 % din cuantumul total al finanțării. La fel ca în 2015, suma furnizată de IOSCO a fost de 100 000 de euro, echivalentul a 6,40 % din cuantumul total al finanțării. Banca Reglementelor Internaționale și-a menținut contribuția la 23 000 de euro, care reprezintă 1,48 % din cuantumul total al finanțării. Consiliul pentru raportare financiară al Regatului Unit a furnizat, ca și în 2015, suma de 40 000 de euro, care reprezintă 2,56 % din cuantumul total al finanțării. În cele din urmă, CFA Institute a furnizat pentru prima dată o contribuție care s-a ridicat la 45 000 de euro, reprezentând 2,88 % din cuantumul total al finanțării. Soldul de 2 807 euro reprezintă venituri din dobânzi.

Contribuția IFAC, de 58,50 % din cuantumul total al finanțării PIOB în 2016, este puțin mai mică decât cea din 2015 (60,67 %) și foarte similară celei din 2014 (58,19 %). Acest lucru arată că direcția este cea corectă.

Articolul 9 alineatul (5) din regulament prevede că, în cazul în care finanțarea din partea IFAC dintr-un anumit an se ridică la peste două treimi din totalul finanțării anuale a PIOB, Comisia propune limitarea contribuției sale anuale pentru anul respectiv la maximum 300 000 de euro. În anul 2016 (la fel ca în 2014 și 2015), acest lucru nu s-a întâmplat și, prin urmare, întrucât pragul critic prevăzut în regulament pentru finanțarea IFAC (66,66 %) nu a fost atins, Comisia nu trebuie să reevalueze contribuția aferentă anului 2016 acordată PIOB.

5.Concluzii

Fundația IFRS

În ianuarie 2016, IASB a publicat un alt standard important: IFRS 16 - Contracte de leasing , marcând astfel încheierea a zece ani de eforturi depuse în vederea revizuirii normelor contabile privind contractele de leasing, iar în septembrie 2016, consiliul a publicat modificările la IFRS 4 - Contracte de asigurare. În plus, IASB a continuat să lucreze la o serie de alte proiecte importante, în special noul standard privind contractele de asigurare (IFRS 17 finalizat în mai 2017), inițiativa privind prezentarea de informații și cadrul conceptual.

În ceea ce privește măsura în care standardele IFRS:

•    țin seama în mod corespunzător de diferitele modele de afaceri: IFRS 9, care a fost aprobat în UE în noiembrie 2016, recunoaște în mod explicit importanța modelelor de afaceri în ceea ce privește stabilirea măsurării instrumentelor financiare. Comisia se angajează să monitorizeze îndeaproape impactul IFRS 9 12 pentru a se asigura că acest standard servește strategiei de investiții pe termen lung a UE 13 . În această privință, în mai 2017, Comisia a transmis EFRAG o cerere de aviz tehnic privind tratamentul contabil al instrumentelor de capital propriu conform IFRS 9 dintr-o perspectivă a investițiilor pe termen lung. Într-o primă etapă, Comisia a solicitat EFRAG să organizeze misiuni de informare în acest domeniu până la sfârșitul anului 2017, pentru a evalua impactul posibil al IFRS 9 asupra investițiilor pe termen lung. Într-o a doua etapă, Comisia a solicitat EFRAG ca până la mijlocul anului 2018 să identifice dacă și în ce mod IFRS 9 ar putea fi îmbunătățit în ceea ce privește tratamentul contabil al instrumentelor de capital propriu deținute ca investiții pe termen lung. În plus, modificările aduse IFRS 4 abordează problema neconcordanțelor între datele de aplicare a IFRS 9 - Instrumente financiare și a noului standard privind contractele de asigurare (IFRS 17), care are o importanță deosebită pentru sectorul asigurărilor. În cele din urmă, cadrul conceptual acordă o atenție sporită modelelor de afaceri;

•    reflectă consecințele reale ale tranzacțiilor economice: IFRS 16 urmărește să reflecte mai bine consecințele reale ale tranzacțiilor economice și să asigure transparența atât de necesară cu privire la activele și pasivele care decurg din contractele de leasing ale societăților. De asemenea, se preconizează că IFRS 17 - Contracte de asigurare va oferi o descriere realistă și o comparabilitate mai bună a performanței financiare a sectorului asigurărilor din diverse zone. Acest aspect va fi examinat în detaliu de către EFRAG ca parte a activității sale cu privire la avizul privind aprobarea noului standard;

•    nu sunt exagerat de complexe: în ciuda faptului că IFRS 9 este un standard complex, el a introdus simplificări în contabilitatea instrumentelor financiare. În opinia EFRAG, prezentată în avizul privind adoptarea, IFRS 9 nu conține niciun element de complexitate care ar putea afecta înțelegerea acestuia. În plus, se preconizează că inițiativa privind prezentarea de informații va continua să contribuie la obiectivul de realizare a unei raportări financiare mai puțin complexe și voluminoase;

•    evită favorizarea perspectivelor pe termen scurt și a volatilității: Referitor la standardul IFRS 17 - Contracte de asigurare, Comisia, cu sprijinul EFRAG, va analiza acest aspect pe durata procesului de aprobare ulterior publicării standardului de către IASB.

În ceea ce privește cadrul conceptual, Comisia își reafirmă sprijinul pentru reintroducerea noțiunii de prudență și va urmări îndeaproape etapa finală a acestui proiect.

Ca ultim punct, Comisia salută analiza efectelor care a însoțit două standarde noi importante, IFRS 16 și IFRS 17, și invită IASB să își dezvolte în continuare procedura de analiză a impactului standardelor noi sau modificate.

EFRAG

În urma punerii în aplicare a reformei sale în materie de guvernanță și a numirii președintelui Consiliului său de administrație, EFRAG și-a consolidat legitimitatea pozițiilor și a contribuit în mod semnificativ la îndeplinirea obiectivului unei Europe care se exprimă la unison.

EFRAG a continuat să examineze, în evaluările sale privind aprobarea standardelor IFRS, dacă acestea îndeplineau toate criteriile tehnice prevăzute de Regulamentul IAS și și-a consolidat sfera evaluării menite să stabilească dacă cerințele de raportare financiară noi sau propuse sunt favorabile interesului public european.

Comisia a apreciat analiza cuprinzătoare a efectelor, care a sprijinit avizul EFRAG privind aprobarea IFRS 16 - Contracte de leasing, și încurajează EFRAG să își dezvolte capacitățile în acest domeniu în continuare.

Datorită procedurii sale exhaustive, EFRAG a fost în măsură să evalueze în mod adecvat dacă standardele IFRS aflate în stadiul de proiect, noi sau modificate răspund nevoilor Uniunii, ținând seama, totodată, de diversitatea modelelor și a abordărilor contabile și economice din UE.

PIOB

În ceea ce privește PIOB, diversificarea surselor de finanțare a continuat cu încorporarea CFA Institute în calitate de donator. După cum se arată la pagina 1 din situațiile sale financiare pentru 2016, ponderea sumei totale furnizate de IFAC în 2016 este de 58,50 %, adică mai mică decât în 2015 (60,67 %) și cu mult sub pragul de două treimi prevăzut în regulament.

În anii următori, Comisia va continua să monitorizeze evoluțiile în materie de finanțare și va coopera cu alți potențiali donatori interesați, în special cu alți membri ai Grupului de monitorizare, pentru a se asigura că PIOB beneficiază de un sistem de finanțare clar, stabil, diversificat și adecvat, astfel încât acesta să își poată îndeplini misiunea de interes public în mod independent, durabil și eficient.

(1)

JO L 105, 8.4.2014, p. 1

(2)

A se vedea raportul anterior al Comisiei privind activitățile din 2015 ale Fundației IFRS, ale EFRAG și ale PIOB

http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=COM:2016:0559:FIN

(3)

Grupul a fost înființat pentru a oferi IASB consiliere cu privire la cele mai bune practici în materie de evaluare a efectelor probabile ale unui nou standard și pentru a spori astfel încrederea în procese, precum și eficiența acestora.

(4)

http://www.fsb.org/wp-content/uploads/September-Plenary-press-release.pdf

(5)

Grupul de resurse de tranziție privind veniturile și Grupul de resurse de tranziție privind deprecierea instrumentelor financiare

(6)

Printre acțiunile posibile s-ar putea număra furnizarea de materiale de sprijin cum ar fi seminare online, studii de caz și/sau sesizări adresate consiliului sau Comitetului pentru interpretare.

(7)

A se vedea raportul anterior al Comisiei privind activitățile din 2015 ale Fundației IFRS, ale EFRAG și ale PIOB pentru descrierea acestor concepte, astfel cum au fost prezentate în proiectul de expunere.

http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=COM:2016:0559:FIN

(8)

A se vedea raportul anterior al Comisiei privind activitățile din 2015 ale Fundației IFRS, ale EFRAG și ale PIOB

http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=COM:2016:0559:FIN

(9)

Reuniunile Consiliului de administrație al EFRAG și TEG din cadrul EFRAG sunt publice. Documentele justificative și rezumatele acestor reuniuni sunt puse la dispoziție pe site-ul EFRAG.

(10)

https://ec.europa.eu/transparency/regdoc/rep/1/2016/RO/1-2016-202-RO-F1-1.PDF

(11)

http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32017R0827&from=RO

(12)

A se vedea răspunsul Comisiei la rezoluția Parlamentului European privind IFRS 9 http://www.europarl.europa.eu/oeil/popups/ficheprocedure.do?lang=en&reference=2016/2898 (RSP) # tab-0

(13)

A se vedea documentul de lucru al serviciilor Comisiei care însoțește Comunicarea Comisiei referitoare la evaluarea la jumătatea perioadei a Planului de acțiune privind uniunea piețelor de capital

https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/staff-working-document-cmu-mid-term-review-june2017_en.pdf