EUR-Lex Access to European Union law

Back to EUR-Lex homepage

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 52017DC0651

COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR Finalizarea Agendei pentru o mai bună legiferare: Soluții mai bune pentru rezultate mai bune

COM/2017/0651 final

Strasbourg, 24.10.2017

COM(2017) 651 final

COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR EMPTY

Finalizarea Agendei pentru o mai bună legiferare: Soluții mai bune pentru rezultate mai bune

{SWD(2017) 675 final}


1.Introducere: o mai bună legiferare la Comisie

Actuala Comisie se află la jumătatea mandatului său. Aceasta se axează în continuare pe elaborarea de inițiative prioritare pentru a sprijini cele 10 priorități politice 1 în beneficiul cetățenilor Uniunii; pentru a susține creșterea economică și crearea de locuri de muncă, pentru a face ca piața unică să funcționeze mai bine, pentru a face față amenințărilor la adresa securității, pentru a proteja consumatorii și lucrătorii și pentru a îmbunătăți sănătatea publică și mediul. Programul de lucru pentru 2018 2 demonstrează încă o dată preocuparea Comisiei pentru aspectele majore care necesită soluții europene. Aceasta include măsuri de instituire a pieței unice digitale și a Uniunii energetice, de asigurare a unei impozitări echitabile a întreprinderilor și a echității sociale, de finalizare a Uniunii piețelor de capital, de consolidare a Uniunii economice și monetare și a Uniunii bancare, de combatere în continuare a terorismului și de stabilire a planului pentru viitorul cadru financiar multianual al Uniunii.

Mai buna legiferare stă la baza eforturilor Comisiei de a se asigura că acțiunile UE răspund necesităților și sunt încununate de succes. În acest scop, în 2015 3 , Comisia a identificat un set de principii și măsuri echilibrate, care gravitează în jurul a trei piloni principali:

Evaluarea impactului: noile propuneri sunt însoțite de evaluări ale impactului, care analizează modul în care obiectivele de politică pot fi realizate în modul cel mai eficient, fără a impune sarcini inutile.

„Evaluarea înainte de toate”: toate revizuirile legislației existente vor evalua posibilitățile de a simplifica și de a reduce costurile inutile, pe baza analizelor și a contribuțiilor părților interesate.

Implicarea părților interesate: mai buna legiferare se bazează pe implicarea activă a societății civile, care presupune invitarea părților interesate să transmită contribuții în toate etapele ciclului de elaborare a politicilor, prin intermediul unei serii de instrumente de feedback și activități de consultare.

Abordarea privind mai buna legiferare s-a bucurat de o largă susținere din partea părților interesate, inclusiv a Parlamentului European 4 și a Consiliului 5 . Încă din 2015, OCDE a plasat evaluarea impactului și sistemele de evaluare ale Comisiei pe locul al treilea și, respectiv, al cincilea în clasamentul membrilor săi 6 . De la întocmirea acestui clasament, Comisia a introdus mai multe îmbunătățiri în luna mai 2015 și, în anul 2016, Parlamentul European, Consiliul și Comisia au convenit asupra unui Acord interinstituțional privind o mai bună legiferare 7 . În plus, în decembrie 2016, Comisia a prezentat o abordare mai strategică privind aplicarea legislației UE 8 . În cursul anului 2017, au avut loc alte trei evoluții semnificative în ceea ce privește modul în care Comisia abordează mai buna legiferare.

În primul rând, Comisia și-a continuat eforturile de a crește transparența, legitimitatea și responsabilitatea activității sale, în special în ceea ce privește procesul de consultare și posibilitățile oferite părților interesate de a prezenta observații cu privire la propunerile sale (secțiunea 2.2 de mai jos). Până la sfârșitul anului 2017, Comisia va fi lansat site-ul internet „contribuția dvs. la procesul legislativ” care va permite părților interesate să participe pe deplin la lucrările Comisiei pe parcursul întregului ciclu de elaborare a politicilor 9 .

În al doilea rând, în 2017, Comisia a finalizat o actualizare majoră a orientărilor și a instrumentelor pentru o mai bună legiferare la nivelul întregului ciclu de elaborare a politicilor 10 . În timp ce funcția lor principală este să explice și să valorifice legăturile dintre diferitele etape ale procesului de elaborare a politicilor în cadrul Comisiei și să sprijine serviciile acesteia în activitatea lor privind o mai bună legiferare, acestea sunt, de asemenea, puse la dispoziția Parlamentului European, a Consiliului, a statelor membre și a tuturor părților interesate. Obiectivul este de a facilita implicarea suplimentară a tuturor acestor actori în procesul de elaborare a politicilor Uniunii.

În al treilea rând, la începutul anului 2017, Comitetul de control normativ a finalizat procesul de recrutare a personalului său și în prezent include trei membri din afara instituțiilor europene. Acest comitet independent 11 verifică calitatea evaluărilor impactului și a unor evaluări selectate ale legislației existente și face publice toate avizele sale. Fiecare evaluare a impactului va necesita, în principiu, un aviz pozitiv pentru ca inițiativa să demareze. În cazul în care Comisia decide să ia măsuri în absența unui astfel de aviz, aceasta explică public motivele pentru care a decis să acționeze astfel. În plus, comitetul oferă consiliere metodologică practică departamentelor Comisiei. În prezent, comitetul examinează, de asemenea, evaluările selectate și verifică în mod sistematic dacă – în conformitate cu „principiul evaluării înainte de toate” – s-a efectuat o evaluare în sprijinul raportului de evaluare a impactului în cazul în care se modifică legislația.

Figura 1 oferă o prezentare generală a principalelor activități aferente mai bunei legiferări și indică activitățile substanțiale finalizate în cursul ultimelor douăsprezece luni. În continuare, prezenta comunicare oferă mai multe detalii cu privire la aceste evoluții, cu privire la lucrările în desfășurare în ceea ce privește platforma REFIT pentru a colecta, a analiza și a promova opiniile părților interesate cu privire la modalitățile de simplificare a legislației existente. De asemenea, aceasta răspunde la angajamentele Comisiei formulate în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare (în special punctul 48) și la concluziile Consiliului 12 și definește măsurile ulterioare pentru realizarea ambițioasei Agende a Comisiei pentru o mai bună legiferare. Documentul de lucru al serviciilor Comisiei care însoțește prezenta comunicare oferă informații suplimentare cu privire la eforturile de simplificare. 

Figura 1. Prezentare generală a activităților aferente mai bunei legiferări, de la lansarea acestora la Comisie

La 31 august 2016

La 31 august 2017

Evaluări

688

798

Evaluările impactului

975

1028

Consultări publice

704

814

Avize privind platforma REFIT

17

58

2.Aplicarea unei mai bune legiferări: principalele rezultate

2.1.Un cuvânt hotărâtor în chestiunile importante: respectarea subsidiarității și a proporționalității

Comisia Juncker se axează pe un set de bază de zece priorități politice și își menține angajamentul de a acționa numai când este necesar la nivelul UE și de a propune numai ceea ce este esențial pentru a obține rezultatele pe care dorim. Pe baza dovezilor colectate prin intermediul diferitelor instrumente pentru o mai bună legiferare, aceasta acționează unde este necesar și unde aduce valoare adăugată. Figura 2 ilustrează această prioritate a Comisiei care facilitează, de asemenea, integrarea obiectivelor orizontale, cum ar fi durabilitatea, în toate domeniile de politică. În cele din urmă, în cazul în care au fost urmărite abordări sectoriale într-o serie de domenii, cum ar fi energia și schimbările climatice, transporturile, piața unică digitală și piața internă, au fost utilizate instrumente pentru o mai bună legiferare în scopul de a asigura coerența și de a evita costurile inutile și suprapunerea acestora în sectoarele respective.

Pentru marea majoritate a acestor inițiative au fost elaborate evaluări ale impactului. Cu toate acestea, informațiile și dovezile necesare pentru o evaluare a impactului nu pot fi obținute întotdeauna pentru acțiuni în care este necesară o reacție politică imediată. Acesta a fost cazul în ultimul an în domeniul migrației și al securității, de exemplu. Cu toate acestea, în astfel de cazuri, Comisia a furnizat dovezi, în măsura posibilului, în sprijinul propunerilor sale și, în puținele cazuri în care acest lucru nu a fost posibil, a explicat motivele pentru aceasta.

Figura 2. Numărul de inițiative prioritare ale Comisiei Juncker pentru perioada 2015-2018, comparativ cu ultimul an al Comisiei anterioare

Pe lângă accentul plasat pe principalele priorități, Comisia își continuă, de asemenea, eforturile de a se asigura că acțiunile întreprinse sunt proporționale. Comisia raportează anual cu privire la activitățile substanțiale pe care le desfășoară în ceea ce privește subsidiaritatea și proporționalitatea. Un instrument important este analiza independentă a opțiunilor de politică de către Comitetul de control normativ înainte de adoptarea de către Comisie a propunerilor sale. Comitetul verifică opțiunile examinate pentru a simplifica legislația și toate impacturile relevante (cum ar fi cele privind IMM-urile), care pot conduce la abordări mai eficace, mai eficiente sau mai proporționale pentru a evita costurile inutile. În caseta 1 sunt oferite exemple în acest sens.

Caseta 1. Exemple de cazuri în care mai buna legiferare a condus la abordări mai proporționate

·Propunere privind fluxul liber al datelor pe piața unică digitală [COM(2017) 495]. Comitetul de control normativ a exprimat preocupări cu privire la necesitatea și proporționalitatea opțiunii de a interveni în contractele încheiate între întreprinderi pentru a face mai eficient transferul („portabilitatea”) datelor între furnizorii de servicii cloud. Prin urmare, Comisia a ales să încurajeze mai degrabă autoreglementarea prin coduri de conduită referitoare la informațiile care vor fi furnizate utilizatorilor de servicii de depozitare sau de alte servicii de prelucrare a datelor. De asemenea, Comisia a decis că modalitățile de schimbare a furnizorului și de portare a serviciilor ar trebui să fie abordate prin auto-reglementare pentru a stabili cele mai bune practici.

·Propunere de directivă privind promovarea energiei din surse regenerabile [COM(2016) 767]. Astfel cum se explică în expunerea de motive a propunerii, au fost propuse măsuri mai puțin intruzive în urma preocupărilor exprimate de Comitetul de control normativ cu privire la proporționalitatea (și conformitatea cu principiul subsidiarității a) măsurilor de promovare a energiei din surse regenerabile în sectoarele încălzirii și răcirii.

·Politica europeană de standardizare. Părțile interesate se bazează pe standarde tehnice armonizate la nivelul UE pentru operațiunile acestora. Publicarea în timp util a referințelor privind aceste standarde în Jurnalul Oficial al UE a fost problematică. Pe baza recomandărilor formulate de platforma REFIT, Comisia și organizațiile europene de standardizare au convenit asupra unui plan de acțiune pentru a soluționa problema.

2.2.Transparență, legitimitate și responsabilitate

În cursul anilor 2016 și 2017, Comisia a plasat un accent deosebit pe creșterea legitimității acțiunilor sale. Comisia se angajează să respecte cele mai înalte standarde de transparență și de responsabilitate în interesul legitimității democratice, în conformitate cu Prioritatea 10 din orientările sale politice („O Uniune a schimbărilor democratice”). Publicul și părțile interesate se așteaptă, pe bună dreptate, să fie în măsură să influențeze ele însele procesul decizional, să examineze dovezile și să știe cine încearcă să influențeze procesul decizional. Comisia a reprezentat un bun exemplu de transparență în ceea ce privește interacțiunea cu reprezentanții grupurilor de interese prin aplicarea principiului conform căruia comisarii, membrii cabinetelor acestora și directorii generali se vor întâlni numai cu reprezentanții grupurilor de interese care figurează în Registrul de transparență și care publică informații despre aceste reuniuni pe site-urile lor de internet. În plus, înscrierea în Registrul de transparență este în prezent o cerință, de asemenea, pentru ca organizațiile părților interesate și experții individuali care reprezintă un interes comun să fie desemnați membri ai grupurilor de experți care oferă consultanță Comisiei. În septembrie 2016, Comisia a prezentat o propunere de Acord interinstituțional obligatoriu din punct de vedere juridic pentru un Registru de transparență obligatoriu care ar viza Comisia, Parlamentul European și, pentru prima dată, Consiliul. Acesta ar reprezenta un pas important în direcția unei transparențe crescute a activităților de lobby.

Comisia este ferm hotărâtă să implice părțile interesate și cetățenii pe parcursul ciclului de elaborare a politicilor 13 și a investit semnificativ într-o serie de instrumente pentru o mai bună colaborare cu privire la activitățile sale. În pofida disponibilității acestor instrumente, este evident că nivelul de participare nu și-a atins întregul potențial, iar unele părți interesate în continuare nu sunt dispuse sau capabile să se implice. Comisia a luat măsuri suplimentare pentru abordarea acestei probleme. În special:

·pentru a răspunde preocupărilor părților interesate, inclusiv platforma REFIT 14 , potrivit cărora adesea nu este clar în ce mod utilizează Comisia contribuția acestora, Comisia va furniza un feedback îmbunătățit cu privire la opiniile părților interesate în evaluările impactului, evaluările și rapoartele sale de consultare, pentru a indica modul în care au fost utilizate contribuțiile lor.

·pentru a se asigura că părțile interesate potrivite sunt vizate în modul cel mai eficace pentru a colecta opiniile acestora și date importante, Comisia și-a consolidat orientările pentru serviciile Comisiei privind pregătirea unei strategii clare de consultare pentru fiecare inițiativă, care va fi prezentată în foile de parcurs și evaluările inițiale ale impactului.

·pentru a ajunge la un public cât mai larg și pentru a facilita feedback-ul, consultările publice pentru inițiative importante vor fi disponibile acum în toate limbile oficiale ale UE, în timp ce altele vor apărea cel puțin în limbile engleză, franceză și germană. Acest lucru constituie un răspuns la preocupările exprimate de Parlamentul European, Ombudsmanul European, părțile interesate și cetățeni.

·La 1 iulie 2016, Comisia a lansat un site internet care este un punct de intrare central pentru cetățeni și părțile interesate pentru a găsi informații cu privire la procesul de elaborare a politicilor și pentru a participa la acest proces 15 . Acesta facilitează exprimarea punctelor de vedere. Acest lucru face mai transparent procesul de elaborare a politicilor, întrucât contribuțiile sunt publicate în mod automat. Astfel este îndeplinit un angajament important al Agendei pentru o mai bună legiferare din 2015.

·În prezent, poate fi oferit feedback, pe un site internet unic, cu privire la ideile inițiale ale Comisiei pentru noi inițiative (foi de parcurs și evaluări inițiale ale impactului), propunerile adoptate și proiectele de legislație terțiară (acte delegate și acte de punere în aplicare). Aceasta este o îmbunătățire semnificativă în ceea ce privește transparența și consultarea pentru ceea ce a fost, în mod tradițional, un proces opac și complex care implica doar experți și reprezentanți ai statelor membre. Figura 3 oferă o imagine de ansamblu asupra situației actuale.

Figura 3. Site-ul internet „Contribuția dvs. la procesul legislativ”: prezentare generală de la lansarea sa la 1 iulie 2016

Acte publicate pe site-ul internet Europa pentru feedback-ul părților interesate

La 31 august 2017

Proiecte de acte delegate

98

Proiecte de acte de punere în aplicare

126

Foi de parcurs și evaluări inițiale ale impactului

225

Propuneri legislative adoptate de Comisie

194

De asemenea, Comisia va continua să încurajeze participarea sporită a părților interesate, în special în ceea ce privește propunerile prioritare, prin intermediul mijloacelor de comunicare sociale (#EUHaveYourSay). Aceasta a contribuit la o creștere constantă a numărului de vizitatori ai site-ului internet „Contribuția dvs. la procesul legislativ”, ajungând la peste 47 000 în august 2017 (figura 4). Contribuțiile primite au condus, de exemplu, la o serie de modificări în propunerea Comisiei privind normele legate de utilizarea echitabilă a roamingului în telecomunicațiile mobile 16 sau au informat legiuitorul, astfel cum s-a întâmplat în cazul răspunsului publicului la propunerea Comisiei privind armele de foc 17 .

Comisia va realiza îmbunătățiri suplimentare ale site-ului până la sfârșitul anului 2017. Acestea vor include o „vizualizare tip calendar”, care va oferi informații timpurii și mai substanțiale cu privire la fiecare inițiativă viitoare și va cuprinde accesul la toate consultările publice online lansate în fiecare an.

Figura 4. Evoluția numărului de vizitatori ai site-ului internet al UE „Contribuția dvs. la procesul legislativ”

2.3.Simplificarea legislației și abordarea costurilor inutile

De la începutul mandatului său, actuala Comisie a subliniat faptul că o gestionare activă a legislației UE existente este la fel de importantă ca elaborarea de noi inițiative. Este esențial să se garanteze că legislația rămâne adecvată pentru obiectivul urmărit și conduce la rezultatele dorite de factorii de decizie de la nivelul UE. În centrul eforturilor sale de a realiza simplificarea legislației, Comisia se concentrează pe abordarea costurilor inutile și eliminarea sarcinii administrative fără a afecta obiectivele de politică. Atingerea obiectivului de a avea o legislație mai simplă și mai puțin împovărătoare îmbunătățește, de asemenea, punerea în aplicare și asigurarea respectării legislației și, în cele din urmă, generează rezultate mai bune.

Comisia este convinsă că reducerea costurilor inutile este realizată cel mai eficient de la caz la caz, astfel încât obiectivele propuse ale legislației să fie pe deplin menținute. Comisia și-a menținut opinia conform căreia o mai bună legiferare nu este sinonimă cu dereglementarea. În cazul în care există o nevoie clară de a reglementa pentru a atinge obiective societale importante – fie, de exemplu, în domeniul piețelor muncii, al sănătății și siguranței la locul de muncă, al protecției mediului, fie pentru a contracara impactul noilor tehnologii asupra vieții private – acest lucru se va realiza cu un nivel adecvat de ambiție. Vor fi întotdeauna suportate costurile necesare pentru a se asigura că legislația este eficace, iar acestea trebuie privite în contextul beneficiilor globale pe care le va aduce legislația. Pentru a asigura responsabilitatea democratică și transparența, este esențial ca o decizie politică ale cărei costuri sunt legitime în vederea îndeplinirii obiectivelor de politică să se bazeze pe dovezi provenite dintr-o evaluare de la caz la caz, care răspunde preocupărilor exprimate de părțile interesate și de cetățeni.

Abordarea Comisiei, spre deosebire de cea din multe state membre, se bazează pe „principiul evaluării înainte de toate”. Înainte de revizuirea legislației sau de introducerea unei noi legislații, Comisia și-a asumat angajamentul de a evalua ceea ce există deja în scopul de a identifica potențialul de simplificare și de reducere a costurilor. Aceste evaluări pot viza acte legislative individuale sau mai multe acte legislative care reglementează împreună un anumit sector („verificări ale adecvării”) și identifică domenii în care sunt posibile economii de costuri pentru legislația specifică în cauză. Această analiză este continuată ulterior în procesul de evaluare a impactului, care identifică modul în care astfel de modificări pot fi puse în aplicare cel mai bine și le cuantifică ori de câte ori este posibil. Aceste exerciții sunt efectuate pe baza dovezilor care sunt colectate prin consultările cu părțile interesate, lucrările platformei REFIT și informațiile care pot fi prezentate pe site-ul internet „Reducerea poverii administrative” 18 . Acest proces este esențial pentru a asigura legitimitatea generală a exercițiului și pentru a se asigura că obiectivele politice nu sunt afectate în mod negativ de eforturile de reducere a costurilor. În 2016, au fost efectuate evaluări pentru aproape o jumătate din evaluările impactului, iar în 2017 procentul a crescut până la aproape 70 %. Aceasta este o realizare semnificativă de la introducerea conceptului.

Caseta 2. Evaluări importante și verificări ale adecvării pentru perioada 2016-2017

·Verificarea adecvării obligațiilor de monitorizare și de raportare în politica de mediu a UE.

·Evaluarea Fondului pentru frontierele externe pentru perioada 2011-2013.

·Evaluarea programului Orizont 2020.

·Evaluarea Regulamentului privind recunoașterea reciprocă în domeniul produselor.

·Evaluarea dispozițiilor de supraveghere a pieței din Regulamentul (CE) nr. 765/2008.

·Verificarea adecvării legislației privind protecția consumatorilor.

·Verificarea adecvării legislației sectoriale pentru sectorul construcțiilor.

·Cerere de contribuții privind funcționarea cadrului de reglementare al UE pentru servicii financiare

O provocare-cheie este aceea de a cuantifica cu exactitate și în mod suficient costurile și beneficiile modificărilor propuse. Această cuantificare este dificilă nu în ultimul rând din cauza faptului că, adesea, datele care sunt disponibile – inclusiv datele pe care statele membre le-ar putea colecta cu privire la aplicarea legislației – sunt limitate. Acest lucru face dificilă elaborarea unor estimări riguroase ale impactului la nivelul celor 28 de state membre. Cu toate acestea, în pofida provocărilor, Comisia prezintă informații cuantificate în aproximativ jumătate din evaluările impactului și în aproape toate evaluările incluse în programul REFIT. În general, practica adoptată de Comisie în ceea ce privește cuantificarea este în foarte mare măsură în conformitate cu abordările utilizate în alte domenii și este destul de avansată în ceea ce privește estimarea beneficiilor politicilor.

Această abordare dă rezultate. În cadrul programului privind adecvarea reglementării, Comisia a lansat 137 de inițiative de simplificare începând din 2015. Platforma REFIT a jucat un rol important în concentrarea activității Comisiei asupra a ceea ce contează cel mai mult pentru părțile interesate. De la începutul anului 2016, platforma REFIT a adoptat 58 de avize și a furnizat informații în special pentru simplificarea politicii agricole comune, a fondurilor structurale și de investiții europene, a normelor privind TVA și în domeniul pieței unice. În caseta 3 sunt prezentate o serie de exemple în care Comisia a identificat potențiale economii de costuri pentru întreprinderi, precum și pentru cetățeni și administrațiile naționale, cu ajutorul platformei REFIT. Mai multe detalii cu privire la acestea și la toate celelalte propuneri REFIT sunt furnizate în documentul de lucru al serviciilor Comisiei publicat împreună cu prezenta comunicare. Programul de lucru pentru 2018 enumeră principalele propuneri de reducere a costurilor inutile pe care Comisia intenționează să le prezinte înainte de încheierea mandatului său.

Caseta 3. Exemple de simplificare normativă a legislației existente 19

·Propunere de modernizare a TVA pentru comerțul electronic transfrontalier dintre întreprinderi și consumatori (B2C)(COM(2016) 757). Propunerea are ca obiectiv simplificarea obligațiilor complexe în materie de TVA legate de comerțul electronic transfrontalier și crearea de condiții de concurență echitabile pentru întreprinderile din UE și din țările terțe care efectuează adesea vânzări scutite de TVA care nu respectă cerințele. Se preconizează că propunerea va reduce costurile de respectare a legislației în materie de TVA pentru întreprinderi cu 2,3 miliarde EUR pe an începând din 2021, mărind în același timp veniturile din TVA pentru statele membre cu 7 miliarde EUR.

·Propunere de regulament privind înființarea unui portal digital unic pentru a furniza informații, proceduri, servicii de asistență și soluționare a problemelor (COM(2017) 256). Există obstacole semnificative atât pentru cetățenii, cât și pentru întreprinderile care doresc să se mute, să vândă produse sau să furnizeze servicii în altă țară din UE. Găsirea de informații relevante, exacte și ușor de înțeles pe internet, precum și posibilitatea de a accesa și de a efectua anumite proceduri administrative online este esențială pentru cei care doresc să beneficieze de avantajele pieței unice, dar rămâne adesea complicată, costisitoare și necesită timp, dacă este posibilă. În ceea ce privește informațiile în cauză, întreprinderile ar putea economisi între 11 și 55 de miliarde EUR pe an pentru căutarea de informații despre doar nouă subiecte de afaceri. Opțiunea preferată ar reduce cu 60 % cele 1,5 milioane de ore pe care cetățenii le petrec în prezent căutând informații online despre șapte subiecte esențiale înainte de a călători în străinătate.

·Propunere de regulament privind statisticile europene referitoare la întreprinderi (COM(2017) 114). Sistemul actual de producere a statisticilor europene referitoare la întreprinderi este fragmentat în reglementări specifice fiecărui domeniu. Acest lucru conduce la inconsecvențe în ceea ce privește datele colectate și ineficiențe în procesul de producere a acestora. Noua propunere va abroga 10 acte în vigoare și oferă un cadru juridic comun pentru elaborarea și compilarea statisticilor referitoare la întreprinderi. Se preconizează că propunerea va oferi statistici de mai bună calitate și va conduce la o raționalizare a proceselor de elaborare a statisticilor naționale și la o reducere a sarcinii statistice asupra respondenților care furnizează date. Se preconizează că noua propunere va genera o reducere a sarcinii administrative pentru întreprinderi cu cel puțin 13,5 % pe an, în mare parte datorită realizării de economii în producerea statisticilor privind comerțul în interiorul UE.

·Revizuirea Regulamentului privind infrastructura pieței europene (Regulamentul privind instrumentele financiare derivate extrabursiere, contrapărțile centrale și registrele de tranzacții) (COM(2017) 208). Proiectul prevede o serie de modificări specifice ale regulamentului în vigoare, în special pentru a simplifica normele și a elimina costurile și sarcinile administrative disproporționate pentru întreprinderi mici din sectorul financiar, fără a pune în pericol stabilitatea financiară. Efectul combinat al tuturor opțiunilor preferate, calculat exclusiv în scopul evaluării impactului, se ridică la reduceri de costuri cuprinse între 2,3 miliarde EUR și 6,9 miliarde EUR în costuri fixe (unice) și între 1,1 miliarde EUR și 2,66 miliarde EUR în costuri operaționale.

·Propunere de regulament privind guvernanța uniunii energetice (COM(2016) 759). Propunerea va conduce la o reducere semnificativă a sarcinii administrative pentru statele membre, Comisie și alte instituții ale UE prin raționalizarea cerințelor actuale de planificare și de raportare în domeniul energiei și al climei, care sunt dispersate în numeroase instrumente juridice diferite cu cicluri de raportare diferite. Propunerea integrează, simplifică sau abrogă peste 50 de obligații individuale existente de planificare, raportare și monitorizare. Se preconizează că aceasta va genera economii de peste 3,4 milioane EUR în costuri administrative.

·Propunere privind interoperabilitatea sistemelor de taxare rutieră electronică și facilitarea schimbului transfrontalier de informații cu privire la neplata taxelor rutiere în cadrul Uniunii (COM(2017 280). Propunerea abordează interoperabilitatea insuficientă a infrastructurii și a sistemelor europene de taxare rutieră, facilitând astfel intrarea pe piață a noilor prestatori de servicii și furnizând proprietarilor de vehicule unități de bord mai puțin complexe din punct de vedere tehnic (non-GPS). Se estimează că interoperabilitatea redusă va genera costuri inutile de 334 de milioane EUR pe an.

·Propunere de modificare a restricțiilor de utilizare a substanțelor periculoase în echipamentele electrice și electronice (COM(2017 38). Măsurile propuse vor restabili piața secundară și vor     crește disponibilitatea pieselor de schimb pentru anumite echipamente. Astfel s-ar reduce costurile și sarcina administrativă pentru întreprinderi și autorități publice și ar apărea oportunități de piață suplimentare pentru repararea și vânzarea secundară, cu un impact social pozitiv, inclusiv pentru spitalele din UE, generând economii de aproximativ 170 de milioane EUR după 2019, din menținerea posibilității de a revinde și de a cumpăra dispozitive medicale uzate. Excluderea orgilor cu tuburi din domeniul de aplicare a directivei ar contribui, de asemenea, la evitarea unor pierderi de până la 90 % din locurile de muncă din acest sector și a unor pierderi anuale de până la 65 de milioane EUR până în 2025.

2.4.Evaluarea abordărilor alternative de simplificare și reducere a costurilor

Reducerea sarcinii de reglementare inutile este o prioritate politică a Comisiei, care este pusă în aplicare prin intermediul unei abordări care răspunde la preocupările reale ale părților interesate, asigură în mod corespunzător responsabilitatea democratică și favorizează o cuantificare precisă fără a depinde de aceasta. În conformitate cu angajamentul asumat în cadrul Acordului interinstituțional privind o mai bună legiferare, Comisia a evaluat abordările alternative, inclusiv cea de stabilire a unor obiective de reducere a poverii în sectoare specifice. Concluziile sale sunt rezumate în caseta 4 și sunt prezentate în detaliu în documentul de lucru al serviciilor Comisiei care însoțește prezenta comunicare.

Caseta 4. Abordări alternative pentru simplificarea reglementării

·O modalitate de reducere a costurilor de reglementare este prin stabilirea ex ante a unor obiective de reducere a sarcinii pentru economie în ansamblul său sau pentru sectoare. Pentru a fi credibile și eficiente, astfel de obiective trebuie să se bazeze pe o metodologie pentru stabilirea nivelului global al costurilor și pe o evaluare a ceea ce poate redus în mod realist („scenariul de referință”). Colectarea dovezilor este costisitoare, finalizarea acesteia necesită timp și nu conduce neapărat la o reprezentare exactă, întrucât datele sunt adesea limitate. Această incertitudine face foarte dificilă calibrarea ambiției oricărui obiectiv ex ante, fie pentru economie în ansamblul său sau pentru un anumit sector. Acest lucru este cu atât mai valabil la nivel european, astfel cum a demonstrat experiența Comisiei în ceea ce privește reducerea sarcinilor administrative în perioada 2007-2013 20 .

·Unele părți interesate au sugerat că ar trebui stabilite obiective „la nivel politic” mai degrabă decât pe baza unei metodologii, fără nicio justificare clară pentru modul în care acestea ar fi calculate sau motivul pentru care acestea ar trebui să se aplice numai în anumite sectoare. Comisia este preocupată de faptul că o astfel de abordare ar crea presiuni de dereglementare și i-ar afecta responsabilitatea politică de a face ceea ce trebuie făcut atunci când trebuie făcut (a se lua în considerare, de exemplu, necesitatea din trecut de a reacționa la criza financiară și eforturile mai recente de a aborda aspectele legate de securitate, provocarea reprezentată de migrație sau aspectele legate de protecția vieții private pe care le prezintă noile tehnologii). De asemenea, Comisia nu este convinsă că o astfel de abordare ar fi general acceptabilă pentru părțile interesate. Diversitatea de opinii cu privire la această chestiune a obiectivelor ex ante este bine ilustrată de rezultatele consultării platformei REFIT 21 .

·Aceleași considerente se aplică, de asemenea, sistemului „o măsură nouă apare, o măsură veche dispare” în cazul căruia un nou act sau costurile suplimentare introduse printr-un nou act legislativ trebuie să fie însoțite de o reducere echivalentă prin revizuirea unui act legislativ existent sau retragerea acestuia. Costurile reglementării ar trebui să fie reduse pe bază de dovezi, nu de simple obiective numerice. Deși Comisia prezintă o propunere de retragere a unui act legislativ, legiuitorul ar putea să nu fie de acord; iar retragerea în sine ar putea conduce la 28 de abordări naționale diferite și potențial divergente.

Experiența Comisiei și dovezile obținute din alte sisteme nu sugerează că o abordare bazată pe obiective de reducere ex ante va produce rezultate mai bune în ceea ce privește abordarea problemei costurilor inutile și furnizarea de beneficii concrete pentru părțile interesate în comparație cu abordarea sa actuală. Această abordare se bazează pe o evaluare de la caz la caz a actelor legislative în vigoare pentru a identifica în mod concret ceea ce poate fi simplificat, reorganizat sau eliminat. Abordarea Comisiei se bazează pe dovezi, iar legitimitatea este asigurată de faptul că aceasta implică în mod activ părțile interesate. Comisia se asigură de faptul că nu există niciun risc de dereglementare excesivă sau cu un impact negativ asupra obiectivelor de politică esențiale.

Prin urmare, Comisia își va concentra eforturile asupra îmbunătățirii acestei abordări. În special, pe baza evaluărilor legislației, Comisia se angajează să se asigure că fiecare evaluare a impactului care sprijină o revizuire a legislației prezintă în mod clar potențialele economii de costuri, cuantificate în măsura posibilului, stabilind astfel un obiectiv clar de reducere a sarcinii, pentru a fi luat în considerare de Parlamentul European și de Consiliu în activitatea lor 22 . Atunci când acestea modifică propunerile Comisiei și reduc sau adaugă elemente de simplificare, Comisia va îndemna ambele instituții să explice, în mod transparent, motivul pentru care acest lucru este necesar și să evalueze efectul modificărilor acestora în conformitate cu Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare. Acest obiectiv de reducere a sarcinii ar trebui, de asemenea, să ghideze statele membre atunci când transpun și pun în aplicare legislația Uniunii.

În plus, Comisia și-a modificat setul de instrumente pentru o mai bună legiferare pentru a include orientări detaliate privind cuantificarea pentru serviciile Comisiei și a intensificat acțiunile de formare interne disponibile. De asemenea, Comisia intenționează să consulte părțile interesate într-un mod mai sistematic cu privire la necesitatea sau potențialul de a simplifica legislația, ca parte a activităților sale de consultare care însoțesc evaluările și analizele impactului.

Comisia va conlucra, de asemenea, cu cele două instituții pentru a consolida efectul punctelor 22 și 23 din Acordul interinstituțional cu privire la stabilirea unei abordări mai sistematice privind monitorizarea și evaluarea eficacității legislației în vigoare în scopul de a garanta disponibilitatea datelor necesare pentru evaluări bune și o cuantificare solidă. Comisia va include dispoziții corespunzătoare în propunerile sale.

În plus, statele membre au o putere de apreciere considerabilă în ceea ce privește modalitatea de punere în aplicare a dreptului Uniunii la nivel național, regional și local. Percepția întreprinderilor cu privire la sarcina de reglementare variază semnificativ în Uniune, ceea ce sugerează că această putere de apreciere joacă un rol important. Comisia va continua să colaboreze cu statele membre referitor la acest aspect, de exemplu prin furnizarea de planuri de punere în aplicare pentru a facilita punerea în aplicare. În conformitate cu apelul din Acordul interinstituțional, statele membre ar trebui să clarifice, la transpunerea legislației Uniunii în legislația națională, dacă acestea adaugă elemente care nu sunt legate de legislația respectivă.

2.5.Noua abordare în ceea ce privește aplicarea dreptului Uniunii

Aplicarea eficace a dreptului Uniunii este esențială pentru a obține beneficiile preconizate ale acestuia. Este esențial ca statele membre să își onoreze responsabilitatea de a respecta și de a aplica normele pe care ele însele le-au introdus. Comisia va continua să sprijine statele membre în eforturile lor de a transpune, a aplica și a pune în aplicare legislația UE. În același timp, în calitate de gardian al tratatelor, Comisia își va intensifica eforturile pentru a asigura conformitatea cu legislația UE.

În concordanță cu acțiunile prioritare anunțate în 2016, Comisia a prezentat noua sa politică privind aplicarea în Comunicarea „Legislația UE: o mai bună aplicare pentru obținerea unor rezultate mai bune” 23 . Comunicarea stabilește o abordare mai strategică a politicii Comisiei privind încălcarea dreptului Uniunii, care se axează pe probleme sistemice, în cazul cărora măsurile de executare ale Comisiei pot aduce o schimbare reală. Prioritatea va fi de a investiga cazurile în care statele membre transpun legislația UE în mod incorect în legislația națională sau nu fac deloc acest lucru. Importanța pe care Comisia o acordă transpunerii la timp a dreptului Uniunii se reflectă în abordarea sa consolidată cu privire la sancțiunile financiare pentru astfel de cazuri. De asemenea, Comisia va urmări cu strictețe cazurile în care statele membre nu s-au conformat unei hotărâri a Curții de Justiție sau în care acestea au provocat pagube semnificative intereselor financiare ale UE sau au încălcat competențele exclusive ale UE. Astfel de încălcări privează cetățenii și întreprinderile de drepturile și avantajele de care se bucură în temeiul dreptului european. În conformitate cu această nouă politică, Comisia va închide cazurile atunci când va considera acest lucru adecvat din punct de vedere al politicilor. O recentă fișă informativă care însoțește discursul Președintelui cu privire la starea Uniunii ilustrează evoluția activității de executare 24 .

Obiectivul noii politici a Comisiei privind încălcarea dreptului Uniunii este de a asigura respectarea mai ușoară, atunci când este necesar, pentru a facilita îndeplinirea priorităților sale de politică. Această nouă politică privind încălcarea dreptului Uniunii nu este o inițiativă de sine stătătoare, ci este bine integrată într-o serie de alte acțiuni pe care Comisia le va întreprinde pentru a sprijini statele membre în punerea în aplicare a legislației UE și pentru a lucra în strânsă colaborare cu acestea în scopul de a se asigura că legislația UE este aplicată la timp, corect și eficace. Comisia se va implica într-un dialog mai sistematic privind o mai bună legiferare cu statele membre referitor la conformitatea cu dreptul UE și la aspectele mai ample privind aplicarea și considerentele de politică, în ceea ce privește întreaga gamă de domenii legislative.

Punerea în aplicare necorespunzătoare a legislației Uniunii înseamnă că beneficiile preconizate depline nu sunt concretizate. De exemplu, punerea integrală în aplicare a legislației europene în domeniul mediului ar putea permite economiei UE să economisească 50 de miliarde EUR pe an în costuri pentru sănătate și costuri directe pentru mediu. Evaluarea periodică a punerii în aplicare a politicilor de mediu (Environmental Implementation Review) 25 a fost lansată ca un nou instrument de îmbunătățire a punerii în aplicare a politicii europene de protecție a mediului și a normelor stabilite de comun acord. Acesta este începutul unui nou proces cu statele membre pentru a identifica și a aborda cauzele deficiențelor de punere în aplicare și pentru a încerca identificarea de soluții înainte ca problemele să devină urgente. În februarie 2017, Comisia a publicat primul set de 28 de rapoarte de țară de cartografiere a punctelor forte, a oportunităților și a punctelor slabe la nivel național în ceea ce privește punerea în aplicare, împreună cu o comunicare care a identificat provocările comune și a sugerat acțiuni pentru ameliorarea situației pentru toate statele membre ale UE 26 . În cele din urmă, acest concept ar putea fi aplicat la o scară mai largă în alte domenii de politică, în cazul în care aceasta se bucură de succes.

2.6.Cooperarea cu alte instituții

Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare recunoaște responsabilitatea comună a tuturor instituțiilor UE în ceea ce privește realizarea unei legislații de înaltă calitate a Uniunii. La rândul său, Comisia a realizat progresiv cele mai multe dintre angajamentele pe care și le-a asumat în temeiul acordului în ultimele aproximativ 12 luni. Comisia așteaptă cu interes primul bilanț politic cu Parlamentul European și Consiliul pentru a vedea unde sunt necesare eforturi suplimentare pentru a îmbunătăți procesele de legiferare și adecvarea legislației UE.

Caseta 5. Punerea în aplicare a angajamentelor asumate de Comisie în cadrul Acordului interinstituțional privind o mai bună legiferare (IIABL)

·Împreună cu Parlamentul European și Consiliul, s-a convenit asupra unei declarații comune privind prioritățile politice pentru 2017, care este pusă în aplicare în prezent.

·S-au prezentat propuneri de actualizare a normelor de comitologie din actele Uniunii în conformitate cu cerințele Tratatului de la Lisabona.

·În prezent, sunt în vigoare noi norme privind consultarea experților din statele membre în cursul pregătirii actelor delegate. Au fost lansate negocieri între Parlamentul European, Consiliu și Comisie cu privire la stabilirea criteriilor de delimitare pentru actele delegate.

·Proiectul informatic pentru stabilirea unui nou registru al actelor delegate este pe cale să devină funcțional până la sfârșitul anului 2017, astfel cum a fost prevăzut.

·Cele trei instituții au elaborat și înaintează un plan pentru un nou portal interinstituțional comun pe internet pentru îmbunătățirea transparenței procesului legislativ.

·Au fost lansate negocieri între Parlamentul European, Consiliu și Comisie cu privire la stabilirea unor modalități practice pentru desfășurarea negocierilor internaționale.

·Orientările Comisiei și setul de instrumente pentru o mai bună legiferare au fost revizuite și acoperă în prezent toate aspectele reglementate de IIA-BL, cum ar fi reformarea, codificarea, costul așa-numitei opțiuni „non-Europa”, dispozițiile legale privind monitorizarea și evaluarea etc.

·A fost creată o capacitate informatică pentru a accepta rapoartele statelor membre cu privire la măsuri naționale respective de transpunere care depășesc cerințele impuse de dreptul Uniunii.

·Prezenta comunicare se referă la angajamentele de simplificare a legislației și de evaluare a posibilității de a stabili obiective de reducere a costurilor inutile în sectoarele esențiale.

3.Concluzii și pașii următori pentru finalizarea agendei pentru o mai bună legiferare

Astăzi, mai mult decât oricând, este necesar să se asigure că elaborarea politicilor se bazează pe fapte și dovezi. Lumea și problemele cu care ne confruntăm sunt prea complexe pentru a găsi soluții fără a examina dovezile într-un mod structurat și cuprinzător.

Abordarea Comisiei funcționează bine și a obținut rezultate pozitive. O mai bună legiferare reprezintă un instrument care a oferit o bază pentru luarea unor decizii de politică oportune și solide pentru îndeplinirea priorităților politice care stau la baza acțiunii Comisiei în scopul de a face față provocărilor cu care se confruntă UE în prezent. Consultările publice, evaluarea, evaluările impactului și programul REFIT au permis evaluarea sistematică a noilor propuneri și a legislației în vigoare, astfel încât să se poată obține rezultatele necesare și să fie evitate costurile de reglementare inutile. Această abordare permite evaluarea exhaustivă, bazată pe dovezi și sistematică a meritelor legislației. Abordarea este flexibilă și permite Comisiei să se concentreze asupra unor acte specifice, cu privire la care părțile interesate subliniază necesitatea unor îmbunătățiri.

Astfel se asigură faptul că o mai bună legiferare stă la baza opțiunilor politice și le oferă acestora o mai mare legitimitate și responsabilitate. Abordarea obligă responsabilii politici, precum și părțile interesate să ofere argumente pe baza dovezilor și a efectelor preconizate și, în final, aceasta oferă o serie de instrumente pentru a colabora în mod semnificativ cu toate părțile societății.

Cu toate acestea, Comisia este întotdeauna pregătită să își îmbunătățească politica privind o mai bună legiferare. În special, în ceea ce privește programul REFIT, Comisia a decis să își intensifice eforturile de a cuantifica impactul propunerilor sale și de a se asigura că toate revizuirile legislației existente urmăresc în mod sistematic să simplifice și să reducă costurile inutile. Acest lucru este în conformitate cu orientările privind o mai bună legiferare și cu setul de instrumente revizuit, care a intrat în vigoare în luna iulie a acestui an. De la 1 noiembrie, toate evaluările impactului ar trebui, în măsura posibilului, să cuantifice și să prezinte, în mod consecvent, rezultatele activității legate de programul REFIT și toate informațiile despre costurile și beneficiile inițiativei.

Comisia va prezenta o evaluare globală a modului în care Agenda pentru o mai bună legiferare a fost pusă în aplicare pe durata mandatului actualei Comisii.

Caseta 6. Acțiuni ulterioare

·Pentru revizuiri ale legislației în vigoare, fiecare evaluare a impactului va prezenta în mod clar potențialele economii de costuri, cuantificate în măsura posibilului, stabilind astfel un obiectiv clar de reducere a sarcinii care să fie luat în considerare de Parlamentul European și de Consiliu în procesul legislativ, precum și de statele membre în transpunerea și punerea în aplicare a legislației.

·În plus, vor exista propuneri-cheie în 2017 și 2018, cu o dimensiune semnificativă de simplificare, inclusiv:

Impozitarea și TVA: un pachet de inițiative privind sistemul definitiv de TVA și simplificarea pentru IMM-uri care va reduce sarcina administrativă asupra micilor întreprinderi, pentru a contribui la crearea unui mediu favorabil creșterii acestora și comerțului transfrontalier și pentru a asigura condiții de concurență echitabile.

Reducerea sarcinilor administrative ale societăților: pachetul privind dreptul societăților comerciale ar simplifica procedurile legate de dreptul societăților comerciale și ar reduce sarcina administrativă aferentă atât pentru societăți, cât și pentru autoritățile publice (de exemplu, utilizarea procedurilor digitale).

Sprijinirea autorităților publice: cerințele de raportare din legislația de mediu ar fi raționalizate, pe baza constatărilor evaluării adecvării.

Sprijinirea consumatorilor: simplificarea normelor existente în cadrul legislației privind consumatorii, cum ar fi cerințele de informare și comunicarea la distanță cu consumatorii. Aceasta ar conduce la unele reduceri ale costurilor și ar simplifica sarcinile administrative.

·Continuarea evaluării periodice a legislației Uniunii cu scopul de a o menține adecvată scopului pentru care a fost elaborată. Evaluări importante aflate în desfășurare în prezent includ evaluările privind legislația privind substanțele chimice, legislația în domeniul maritim și legislația generală privind produsele alimentare.

·Asigurarea faptului că părțile interesate sunt invitate în mod sistematic să își exprime opiniile cu privire la necesitatea și posibilitatea de a simplifica legislația (de exemplu, în cadrul consultărilor publice care însoțesc evaluările și evaluările impactului).

·Împreună cu Parlamentul European și Consiliul, intensificarea eforturilor pentru a pune în aplicare dispozițiile Acordului interinstituțional privind o mai bună legiferare în scopul de a include în noua legislație măsuri proporționale de monitorizare și evaluare.

(1)       https://ec.europa.eu/commission/index_ro  
(2)      COM(2017) xxx [a se completa atunci când va fi cunoscută].
(3)      COM(2015) 215 din 19 mai 2015; O mai bună legiferare pentru rezultate mai bune – O agendă a UE.
(4)      Rezoluția Parlamentului European din 12 aprilie 2016 referitoare la „Programul privind o reglementare adecvată și funcțională (REFIT): Situația actuală și perspective”; http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?type=TA&language=RO&reference=P8-TA-2016-0104 .
(5)      O mai bună legiferare pentru consolidarea competitivității: Concluziile Consiliului din 26 mai 2016; http://www.consilium.europa.eu/en/press/press-releases/2016/05/26-conclusions-better-regulation/ .
(6)      OCDE (2015), OECD Regulatory Policy Outlook 2015 [Perspectivele politicii de reglementare OCDE 2015], OECD Publishing, Paris; http://www.oecd.org/publications/oecd-regulatory-policy-outlook-2015-9789264238770-en.htm .
(7)      Acord interinstituțional între Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană privind o mai bună legiferare. JO L 123, 12 mai 2016, p. 1. http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=OJ:L:2016:123:TOC .
(8)      C(2016) 8600 din 21 decembrie 2016; Legislația UE: o mai bună aplicare pentru obținerea unor rezultate mai bune.
(9)      „Contribuția dvs. la procesul legislativ”: https://ec.europa.eu/info/law/contribute-law-making_ro .
(10)       https://ec.europa.eu/info/better-regulation-guidelines-and-toolbox_ro .
(11)       https://ec.europa.eu/info/law/law-making-process/regulatory-scrutiny-board_ro .
(12)      Concluziile Consiliului din decembrie 2014 (Doc. 16000/14): „[...] invită Comisia să elaboreze și să pună în practică – pe baza informațiilor transmise de statele membre și părțile interesate – obiectivele de reducere în domeniile deosebit de împovărătoare, în special pentru IMM-uri, în cadrul programului REFIT, care nu ar necesita o evaluare de bază și, în același timp, ar trebui să țină seama de costurile și beneficiile reglementării.”; și concluziile Consiliului din 26 mai 2016 privind o mai bună legiferare pentru consolidarea competitivității, care „îndeamnă Comisia să procedeze cu privire la [...] introducerea unor obiective de reducere în 2017, luând întotdeauna în considerare, în același timp, un nivel ridicat de protecție a consumatorilor, a sănătății, a mediului și a angajaților, precum și importanța unei piețe unice pe deplin funcționale.”
(13)      Baza de date pilot a OCDE cu privire la practicile de implicare a părților interesate: http://www.oecd.org/gov/regulatory-policy/EC-Stakeholder-Engagement.pdf .
(14)       https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/xxii4ab_on_stakeholder_consultation_mechanisms.pdf .
(15)       https://ec.europa.eu/info/law/contribute-law-making_ro .
(16)       https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/news/roaming-implementing-regulation .
(17)      COM(2015) 0750. Propunere de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 91/477/CEE a Consiliului privind controlul achiziționării și deținerii de arme.
(18)       http://ec.europa.eu/info/law/better-regulation/lighten-load_ro .
(19)      Exemple selectate din tabloul de bord REFIT. Mai multe informații pot fi consultate în documentul de lucru însoțitor.
(20)       https://publications.europa.eu/en/publication-detail/-/publication/257ede84-dd11-4873-be36-77aaca2faeab (programul ABRplus).
(21)       https://ec.europa.eu/info/law/law-making-process/overview-law-making-process/evaluating-and-improving-existing-laws/reducing-burdens-and-simplifying-law/refit-platform/refit-platform-recommendations_en .
(22)      A se vedea instrumentul # 12 privind formatul raportului de evaluare a impactului în setul de instrumente pentru o mai bună legiferare; https://ec.europa.eu/info/better-regulation-guidelines-and-toolbox_ro .
(23)       C(2016) 8600 , JO C 18, 19.1.2017. 
(24)       https://ec.europa.eu/commission/sites/beta-political/files/better-regulation-factsheet_ro.pdf .
(25)      Comunicarea „Realizarea beneficiilor politicilor de mediu ale UE prin intermediul unei evaluări periodice a punerii lor în aplicare” (COM(2016)316 final).
(26)      Comunicare „Evaluarea punerii în aplicare a politicilor de mediu ale UE: provocări comune și modalități de unire a eforturilor pentru obținerea de rezultate mai bune” (COM(2017)063 final).
Top