COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 23.10.2017

COM(2017) 617 final

RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR

Evaluare la jumătatea perioadei a programului Copernicus (2014-2020)

{SWD(2017) 347 final}

Introducere

Prezentul raport pune în evidență principalele constatări ale evaluării la jumătatea perioadei a programul european de monitorizare a Pământului, Copernicus, după trei ani de punere în aplicare. Raportul se bazează pe un studiu extern 1 desfășurat, în numele Comisiei, ca răspuns la obligația impusă prin articolul 32 din Regulamentul Copernicus 2 . Evaluarea oferă o perspectivă valoroasă pentru cea de a doua jumătate a punerii în aplicare a programului și pentru stabilirea abordării viitoarelor inițiative din cadrul programului Copernicus.

Comisia a lansat acest exercițiu nu numai pentru a evalua beneficiile și realizările programului Copernicus, ci și pentru a verifica măsura în care obiectivele sale inițiale sunt încă adecvate și modul în care programul ar putea să răspundă mai bine noilor provocări și ambiții, având în vedere faptul că, în ultimii ani, mediul politic, societal, științific și economic global a suferit schimbări dramatice. Strategia spațială 3 pentru Europa aprobată anul trecut, pentru care programul Copernicus este unul dintre piloni, a evidențiat deja principalele priorități pentru viitorul activităților spațiale ale UE și va inspira evoluții viitoare.

Apariția unei noi economii spațiale a fost, fără îndoială, un factor de schimbare, însă apariția societății informaționale hiper-conectate și a economiei digitale este cea care, în mare parte, necesită o realiniere a priorităților și a perspectivelor: datele ne schimbă viețile în multe domenii. Combinarea volumelor mari de date spațiale cu tehnologiile digitale și de cloud computing deschide noi posibilități de afaceri interesante pentru companiile care utilizează aceste date pentru a dezvolta produse, servicii și aplicații inovatoare. Avem în perspectivă un sistem de date și informații georeferențiate utilizabile, care alimentează și susțin un număr infinit de aplicații. De fapt, informațiile geospațiale 4 ale programului Copernicus sunt deja un motor al societății 4.0. Prin urmare, obiectivele programului vor trebui să reflecte aceste actualizări societale și, asigurând în același timp realizările existente, să ofere o bază pentru dezvoltare în domenii precum securitatea, promovând în același timp creșterea economică.

Acesta este motivul pentru care prezentul raport de evaluare adoptă o nouă abordare, urmărind lanțul valoric al datelor din cadrul programului Copernicus: de la colectarea și prelucrarea datelor și de la distribuirea de date și informații până la dinamica acceptării serviciilor bazate pe acestea de către utilizatori și piață. Această nouă abordare reflectă realitatea în continuă schimbare a programului Copernicus, care în doar câțiva ani a devenit unul dintre cei mai mari furnizori de date de observare a Pământului din lume și un motor al economiei digitale europene. De la un instrument simplu, deși unic, de observare a Pământului, Copernicus devine în prezent un sistem dinamic de informații geospațiale.

De la succesul infrastructurii sale de furnizare a datelor, la acuratețea datelor distribuite în conformitate cu o politică privind datele gratuite, complete și deschise, la potențialul imens al aplicațiilor comerciale, Copernicus și-a demonstrat deja valoarea și a câștigat recunoaștere pentru UE pe plan internațional. Acesta sprijină politicile și aplicațiile în domeniul schimbărilor climatice și al mediului, al siguranței și securității maritime, al agriculturii, al gestionării dezastrelor, al urbanismului și al infrastructurii. El ajută, de asemenea, autoritățile civile să salveze vieți în situații de urgență, cum ar fi cutremure, incendii forestiere sau inundații. Programul promovează cooperarea internațională și contribuie la inițiative globale precum Sistemul de sisteme globale de observare a Pământului (GEOSS) și Comitetul pentru sateliții de observare a Pământului (CEOS).

Prezentul raport este însoțit de un document de lucru al serviciilor Comisiei care furnizează mai multe detalii și trimiteri la studiul pe care se bazează. Studiul în sine a inclus o serie de consultări cu părțile interesate, ale căror rezultate se reflectă în analiza finală a diferitelor componente ale programului.

Evaluarea vizează, astfel cum era prevăzut, numai primii trei ani de funcționare a programului Copernicus. Chiar și în această perioadă scurtă de timp, toate obiectivele stabilite în regulament au fost îndeplinite, cu un grad diferit de realizare. Infrastructura și serviciile sunt instituite, conform planificării, într-un mod satisfăcător. Referitor la unele aspecte de punere în aplicare legate de crearea de aplicații comerciale sau chiar de adoptarea de către utilizatori, este prea devreme pentru evaluarea lor în mod corespunzător, întrucât acestea depind de achiziționarea de date brute care au fost primite pentru prima oară, prin funcționare implicită, la câteva luni după lansarea sateliților Sentinel. O execuție excelentă a bugetului alocat și un progres satisfăcător în ceea ce privește acceptarea de către utilizatori completează imaginea unui program viabil și dinamic. Cu toate acestea, complexitatea interacțiunii dintre clusterele programului (infrastructurile spațiale, furnizarea de servicii și accesul utilizatorilor) a evidențiat necesitatea simplificării procedurilor și a modelelor de guvernanță în scopul de a obține rezultate optime în ceea ce privește punerea în aplicare a politicii industriale.

Context

Copernicus este programul Uniunii pentru observarea și monitorizarea Pământului, instituit în 2014 ca succesor al programului spațial anterior GMES 5 . Obiectivele sale generale sprijină protecția mediului, protecția civilă și securitatea civilă. Programul își propune să maximizeze beneficiile socio-economice, asigurând accesul european independent la cunoștințele în materie de mediu și promovând dezvoltarea unui sector european competitiv al spațiului și al serviciilor. Copernicus are trei componente-cheie: o infrastructură spațială (inclusiv sateliți și echipamente terestre pentru recepția și prelucrarea datelor), servicii pentru generarea de date tematice și produse informaționale și distribuirea acestora, precum și accesul coordonat la datele in situ. Cele mai multe dintre sarcinile operaționale, de gestionare a proiectelor, de coordonare și de punere în aplicare ale componentei spațiale au fost delegate Agenției Spațiale Europene (ESA) și parțial Organizației Europene pentru Exploatarea Sateliților Meteorologici (EUMETSAT), în timp ce serviciile se bazează pe sprijinul acordat de DG JRC 6 și de diferiții operatori de servicii cu care au fost încheiate acorduri de delegare. Printre aceștia se numără Agenția Europeană de Mediu (AEM), Centrul european pentru prognoze meteorologice pe termen mediu (CPMTM), Mercator Océan, Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (FRONTEX), Agenția Europeană pentru Siguranță Maritimă (EMSA) și Centrul Satelitar al Uniunii Europene. Copernicus a moștenit de la GMES un nivel ridicat de sinergie cu programul INSPIRE 7 , cu care interacționează pentru contextul operațional al serviciilor de bază și al platformelor de distribuire de date. Conformitatea programului Copernicus cu serviciile online și interoperabilitatea programului INSPIRE este obligatorie pentru a asigura o integrare eficace și eficientă cu toate celelalte resurse geospațiale de date.

Principalele constatări ale evaluării

Conform normelor de evaluare, rezultatele punerii în aplicare a programului au fost

evaluate pe baza celor cinci criterii de eficacitate, eficiență, relevanță, coerență (și complementaritatea și cooperarea asociate) și valoare adăugată europeană. Evaluarea s-a bazat pe principalii indicatori de performanță definiți în regulament și în diferitele acorduri de delegare.

Obținerea datelor

Copernicus își obține datele din diverse surse: sateliți, senzori in situ și alte misiuni. Datele spațiale transmise de sateliții Sentinel (sateliții Copernicus) către segmentul terestru sunt completate de date non-spațiale cu o dimensiune geografică, care includ date de observare de la senzori tereștri, marini sau aerieni, precum și date de referință și auxiliare care fac obiectul unei licențe sau sunt furnizate pentru a fi utilizate în cadrul programului Copernicus din surse diferite (în special surse de date ale statelor membre sau ale organismelor europene și internaționale, cum ar fi EUMETNET 8 ), așa-numitele date „in situ”. Evaluarea a confirmat faptul că această componentă spațială, delegată către ESA și EUMETSAT, este cel mai avansat element al programului în ceea ce privește utilizarea sateliților, volumul și calitatea datelor transmise și prelucrate pentru o distribuire ulterioară. Toate datele obținute de sateliți sunt controlate, verificate pe baza datelor in situ și validate înainte de a fi publicate, asigurându-se un nivel de calitate omogen. Mulți utilizatori percep acest aspect ca fiind elementul-cheie al programului Copernicus.

La sfârșitul primului trimestru din 2017, constelația Sentinel număra cinci sateliți pe orbită, care înregistrau rezultate foarte bune. Au fost înregistrate întârzieri limitate numai pentru doi dintre aceștia, ca urmare a disponibilității lansatoarelor: ambii sateliți (Sentinel -3A și Sentinel -2B) au fost planificați să fie lansați cu un lansator Rockot rusesc, aceasta fiind considerată cea mai economică opțiune la momentul achiziționării lansatoarelor. Deteriorarea contextului politic și impactul asupra lanțului de aprovizionare au afectat programul de lansare. Pentru a reduce întârzierile de lansare pentru cel puțin unul dintre cei doi sateliți (Sentinel 2B), s-a hotărât utilizarea unui alt lansator (Vega), care a permis lansarea cu succes a satelitului la 7 martie 2017. Cu toate acestea, întârzierile pot fi considerate neglijabile pentru un program spațial de această amploare, iar programul de lansare a fost în general respectat.

Volumul, acuratețea, fiabilitatea și calitatea datelor sunt unele dintre cele mai de succes elemente ale punerii în aplicare a programului Copernicus. Până la sfârșitul primului trimestru al anului 2017, sateliții Sentinel au atins și au depășit volumul zilnic preconizat de producere a datelor 9 . Infrastructura terestră de bază inițială, dedicată recepției și prelucrării datelor pentru diseminarea ulterioară prin intermediul centrelor de distribuire a datelor, a fost prevăzută cu stații locale suplimentare pentru recepționarea datelor de la sateliți, prelucrarea datelor, site-urile oglindă și arhivele promovate de statele membre (așa-numitul „segment de colaborare”). Pentru a preveni fragmentarea și suprapunerea structurilor și a investițiilor, Comisia a instituit, în 2015, un grup operativ ad-hoc care să coordoneze inițiativele în domeniul distribuirii datelor și să consolideze sinergiile.

Pentru a completa datele transmise de sateliții Sentinel cu datele suplimentare relevante pentru utilizatorii finali și necesare pentru a genera produsele aferente serviciilor sale, Copernicus utilizează, de asemenea, așa-numitele misiuni contribuitoare, și anume misiuni spațiale naționale sau internaționale, esențiale pentru program. De exemplu, accesul la anumite date de rezoluție foarte înaltă este garantat de misiunile contribuitoare, întrucât acesta nu poate fi furnizat numai de sateliții Sentinel. Dintr-o perspectivă istorică, datele misiunilor contribuitoare au permis lansarea serviciilor Copernicus înainte de lansarea primului satelit Sentinel în aprilie 2014. Până în prezent, au fost semnate 10 licențe cu furnizorii de date ale misiunilor contribuitoare 10 . Toate seturile de date ale misiunilor contribuitoare sunt incluse în depozitul de date. Ultimele statistici din 2017 arată că cererea de date ale misiunilor contribuitoare crește rapid, pe măsură ce serviciile devin din ce în ce mai operaționale.

Copernicus este un program „orientat către utilizatori”, bazat pe cerințele comunităților de utilizatori care solicită date, informații și produse specifice. Acest lucru se reflectă în structura de guvernanță a programului, care include un „forum al utilizatorilor”, în care toate comunitățile de utilizatori sunt reprezentate și pot sprijini și dirija punerea în aplicare a programului. După un an și jumătate de la ultima actualizare, Comisia revizuiește în prezent operarea depozitului de date în ceea ce privește procedura de colectare a cerințelor de date, satisfacția utilizatorilor și instrumentele de monitorizare a depozitului de date. Mai multe obiective au fost atinse înainte de 2017 în ceea ce privește coordonarea activităților: cerințele de date in situ ale programului Copernicus au fost revizuite și actualizate pentru toate cele șase servicii Copernicus; au fost identificate deficiențe critice privind datele in situ, inclusiv cu propuneri de măsuri de eliminare a deficiențelor; au fost încheiate acorduri de acces la date cu anumite rețele europene; nodul de acces la datele de referință ale programului Copernicus (CORDA) a devenit operațional; a fost convenit împreună cu serviciile un plan de implicare a rețelelor selectate la nivel mondial; s-au creat un registru interservicii al părților interesate, al parteneriatelor și al acordurilor de accesare a datelor. Acordul cu rețele internaționale de parteneri, cum ar fi EUMETNET, a creat o interfață unică care oferă acces la mai multe zeci de parteneri și este recunoscut drept cea mai bună practică în materie de eficiență.

Constatările privind aspectele bugetare sunt, de asemenea, pozitive: conform feedbackului din partea partenerilor industriali, operațiunile spațiale ale programului Copernicus arată că nu există depășiri ale costurilor și că se aplică un proces de achiziții foarte eficient. Cheltuielile pentru componenta spațială (cea mai mare parte a bugetului alocat programului) sunt conforme cu bugetul preconizat pentru perioada 2014-2016. Având în vedere complexitatea programului și costurile aferente, care sunt dificil de suportat de un singur stat membru, valoarea adăugată europeană a programului este foarte mare: cu capacitățile sale și cu sistemul său de producere și coordonare a datelor, Copernicus este mai mult decât suma contribuției fiecărui stat membru la program; acesta este o adevărată capacitate europeană în serviciul cetățenilor, al industriei și al societății în general.

Prelucrarea datelor și a informațiilor

Cele șase servicii Copernicus, reunite în jurul a ceea ce poate fi definit ca sistemul de informații geospațiale Copernicus, furnizează informații fiabile în timp util unei comunități în creștere de utilizatori din Europa și din întreaga lume. Pentru această activitate de generare de cunoștințe, datele obținute sunt prelucrate și transformate în produse adecvate disponibile pentru utilizatorii finali și distribuite prin intermediul serviciilor. Bazându-se pe observații și date atât spațiale, cât și în situ, serviciile Copernicus realizează produse de geo-informare în timp util și fiabile. conform unor procese definite și convenite, în unele cazuri implicând eforturi semnificative de asimilare și de modelare a datelor. Fiecare dintre cele șase servicii răspunde anumitor teme legate de mediu sau de securitate identificate ca fiind esențiale pentru societatea europeană. Serviciile sunt delegate operatorilor de servicii competenți (sau entităților desemnate) care administrează serviciile în numele Comisiei.

La începutul programului Copernicus, două dintre cele șase servicii de bază, monitorizarea suprafeței terestre (CLMS) 11 și gestionarea situațiilor de urgență (EMS) 12 erau deja operaționale, datorită datelor furnizate de misiunile contribuitoare din cadrul programului GMES GIO 13 . Serviciul de monitorizare a atmosferei (CAMS) 14 și serviciul de monitorizare a mediului marin (CMEMS) 15 erau în etapa pre-operațională, în timp ce serviciul privind schimbările climatice (C3S) 16 și serviciul de securitate erau încă în etapa de proiectare sau de dezvoltare. Trei ani mai târziu, toate serviciile sunt în funcțiune, cu excepția grupurilor specifice de produse ale serviciului de securitate și ale serviciului privind schimbările climatice, aflate încă în etapa pre-operațională. Cu toate acestea, toate acordurile de delegare cu entitățile desemnate au fost semnate în conformitate cu programul planificat.

Unele dintre produsele furnizate de aceste servicii sunt deosebit de importante pentru sectorul public și autoritățile locale: serviciul de monitorizare a suprafeței terestre numără printre clienții săi planificatorii urbani, administratorii orașelor și autoritățile de transport. Un număr din ce în ce mai mare de operatori privați din domeniul monitorizării și dezvoltării urbane, cum ar fi companiile de energie și de utilități, companiile imobiliare, lanțurile de magazine și furnizorii de materiale de construcții, achiziționează produse de observare a Pământului. Tipologia utilizatorilor variază în funcție de serviciu, desigur: utilizatorii de servicii de urgență sunt, de exemplu, numai entități și organizații la nivel regional, național, european și internațional care sunt active în domeniul gestionării crizelor.

Lista priorităților politice ale UE și ale Comisiei sprijinite de serviciile și produsele din cadrul programului Copernicus este lungă și include schimbările climatice, migrația, politica în domeniul mediului, agricultura și siguranța alimentară, supravegherea maritimă, securitatea, transporturile și energia, dezvoltarea urbană inteligentă, gestionarea și reducerea dezastrelor.

Performanța serviciilor este considerată în general bună de către utilizatori, pe baza nivelului bun de disponibilitate și de actualizare și a diversității portofoliului de produse. Chiar și serviciul privind schimbările climatice, deși aflat încă într-un stadiu pre-operațional, este deja într-o direcție bună, întrucât numărul de utilizatori s-a dublat între 2015 și 2016, aceștia fiind atrași în mod clar de primele rezultate extrem de inovatoare. Un exemplu de produs excelent al serviciului este primul Raport privind starea oceanelor, bazat pe produsele serviciului Copernicus de monitorizare a mediului marin, care este un instrument prețios pentru activitățile direcțiilor, agențiilor, convențiilor și organizațiilor internaționale din domeniul mediului.

Serviciul de securitate, în special, a dobândit o relevanță din ce în ce mai ridicată pentru informațiile pe care le poate oferi ca răspuns la provocările în materie de securitate ale Europei, în special în ceea ce privește supravegherea frontierelor și supravegherea maritimă. Datele și produsele sale sunt complet integrate și sprijină pe deplin sarcinile mandatate ale agențiilor în domeniul protecției frontierelor, al siguranței maritime și al sprijinului acordat PESC/PSAC 17 a UE.

O definire echilibrată a noilor produse din cadrul portofoliului de produse Copernicus a fost considerată o provocare, însă aceasta a fost abordată de Comisie prin stabilirea unei proceduri specifice pentru definirea noilor produse și a procesului de colectare a nevoilor utilizatorilor, în acord cu părțile interesate. Acest proces permite programului Copernicus să reacționeze în mod dinamic la un mediu în continuă schimbare.

Accesul la date și distribuirea acestora

Datele spațiale și datele in situ, precum și informațiile și produsele serviciilor trebuie să fie puse la dispoziția utilizatorilor într-o manieră eficientă. Una dintre deficiențele identificate pe durata consultării cu părțile interesate în ceea ce privește componenta de distribuire a datelor programului constă în fragmentarea ofertei de produse și a mecanismului de diseminare a datelor (prin intermediul entităților desemnate, al portalurilor web ale UE sau prin intermediul ESA), ceea ce este posibil să fi creat o confuzie pentru unii utilizatori și a fost percepută ca o dublare a eforturilor. Prin urmare, se sugerează desfășurarea unor activități suplimentare pentru a facilita accesul la date, cu o atenție deosebită acordată segmentelor terestre de colaborare și a distribuției datelor la nivel național. Transferurile de date între punctele de preluare ale programului Copernicus și utilizatori sunt relativ lente, afectând astfel capacitatea de utilizare a acestora la scară largă. De asemenea, lizibilitatea metadatelor este identificată ca fiind o problemă pentru utilizatori, în mod tipic atunci când sunt necesare supercalculatoare pentru stocarea datelor. De asemenea, utilizatorii se așteaptă să dispună de facilități de procesare online apropiate de date, pentru a evita descărcarea unor volume mari de date. Comisia a luat măsuri pentru a răspunde acestor solicitări din partea utilizatorilor. Traseele tradiționale de distribuire pentru accesarea datelor și informațiilor din cadrul programului Copernicus sunt consolidate, iar în cadrul acordurilor cu ESA și EUMETSAT sunt lansate servicii inovatoare de acces la date și informații (DIAS) în scopul de a aduce utilizatorii mai aproape de date. Se preconizează că primele DIAS vor începe să funcționeze la începutul anului 2018. În prezent, pe lângă accesul la platformele de servicii Copernicus, gestionate de diferitele organisme delegate, principalul canal de acces la date prin satelit constă în cele 4 centre ale ESA:

1. Centrul Copernicus de acces deschis (COAHub), fostul Centru științific.

2. Centrul Copernicus de date pentru servicii (ServHub), fostul CopHub, disponibil numai pentru serviciile Copernicus și instituțiile europene.

3. Centrul de colaborare în materie de date (ColHub), deschis componentei spațiale GMES și statelor participante la programul Copernicus în urma semnării unui acord cu ESA privind segmentul terestru de colaborare.

4. Centrul de acces internațional (IntHub), deschis partenerilor internaționali care au semnat un acord.

Volumul mare de date descărcate creează provocări legate de gestionarea traficului de rețea pentru infrastructura TIC. Pentru a răspunde acestei provocări, a fost creată în mai 2016 o legătură dedicată către rețeaua „GÉANT” 18 :: în prezent, prin aceasta trece aproximativ 66 % din traficul de rețea. Actuala infrastructură a fost modernizată în martie 2017 pentru a dubla lărgimea de bandă.

În ceea ce privește aspectele legate de securitate, politica privind datele complete, deschise și gratuite a fost pusă în aplicare în conformitate cu articolul 23 din regulament, inclusiv cu limitările definite în acesta. Nu au fost identificate amenințări cibernetice deosebite, având în vedere rezoluția actuală a imaginilor și măsurile interne ale fiecărei entități desemnate pentru a face față acestor amenințări.

Utilizarea datelor

Maximizarea beneficiilor socio-economice ale programului prin susținerea dezvoltării de aplicații inteligente, astfel cum prevede Regulamentul Copernicus, a reprezentat o sarcină dificilă, dat fiind că datele Copernicus erau planificate, însă nu erau încă disponibile (ca urmare a desfășurării progresive a constelației).

Politica privind datele gratuite, complete și deschise adoptată de programul Copernicus a condus la un interes neprevăzut: până la sfârșitul lunii martie 2017, numărul de utilizatori înregistrați în principalul centru de diseminare (Centrul de acces deschis) depășea cu mult obiectivul stabilit la începutul programului, la fel ca numărul de produse descărcate. Disponibilitatea datelor și serviciilor Copernicus a cunoscut o creștere puternică în sectorul european de servicii derivate în domeniul observării Pământului (peste 10 % pe an în 2014 și 2015 19 , comparativ cu 1,8 % în medie în economia europeană).

Comisia Europeană a susținut această tendință prin lansarea a numeroase inițiative pentru adoptarea de către utilizatori. Pentru a stimula promovarea la nivel regional și local, au fost instituite două rețele europene, Copernicus Relay („Antenele Copernicus”) și Copernicus Academy („Academia Copernicus”), însărcinate cu organizarea de activități de sensibilizare și care acționează în calitate de birouri de asistență locale. A fost creat un birou de sprijin Copernicus pentru a oferi sprijin tuturor utilizatorilor. În plus, pentru a stimula utilizarea inovatoare a datelor Copernicus, Comisia și-a unit forțele cu ESA pentru organizarea competiției „Copernicus Masters”, un concurs anual care urmărește stimularea inovării, creșterea gradului de conștientizare și asigurarea vizibilității pentru întreprinderile recent înființate. Programul de demarare Copernicus include, de asemenea, programul Copernicus Accelerator („Acceleratorul Copernicus”), un program de instruire cu o durată de un an lansat în 2016, care va fi completat în curând de Copernicus Hackathons (evenimente de dezvoltare software Copernicus) și Copernicus Incubation (programul de incubare Copernicus). De asemenea, a fost organizat un număr mare de sesiuni de informare și de formare, precum și ateliere tematice, care vizează utilizatori publici și privați. Comunicarea pe internet și pe rețelele sociale a fost consolidată în mod semnificativ. În paralel, Comisia a creat un program de competențe Copernicus, care cuprinde un parteneriat privind competențele pentru sectorul geo-spațial (prin intermediul programului ERASMUS+) și cooperarea cu două comunități de cunoaștere și inovare, comunitatea de cunoaștere și inovare în domeniul schimbărilor climatice și comunitatea de cunoaștere și inovare în domeniul materiilor prime. Aceste activități sunt completate de activități de comunicare și de adoptare de către utilizatori, desfășurate de entitățile desemnate din cadrul programului Copernicus.

Deși eforturile Comisiei de a lansa acțiuni de adoptare de către utilizatori au fost substanțiale, este încă necesară extinderea activităților în rândul utilizatorilor care nu sunt specialiști în domeniul observării Pământului. Unele comunități ar trebui să fie vizate în special, cum ar fi comunitatea informatică sau unele sectoare promițătoare (orașe inteligente, asigurări și altele). Acest lucru ar mări baza de utilizatori a programului Copernicus, multiplicând astfel impactul său societal. Pentru a spori și mai mult numărul de acțiuni pentru adoptarea de către utilizatori, Comisia ar putea lua în considerare, de asemenea, delegarea anumitor sarcini unei agenții operaționale. În sfârșit, o mai mare implicare a statelor membre și o coordonare mai strânsă cu acțiunile la nivelul UE ar putea accelera și mai mult adoptarea de către utilizatori a programului Copernicus. Comisia a început să se ocupe această chestiune și va lansa în curând un acord-cadru de parteneriat cu statele membre în scopul de a finanța în comun activitățile pentru adoptarea de către utilizatori.

Concluzii și calea de urmat

La numai trei ani de la lansarea primului satelit Sentinel, programul Copernicus produce rezultate tangibile care demonstrează în mod clar valoarea adăugată a acțiunii UE. Programul urmează cursul stabilit, iar obiectivele sale inițiale au fost în mare parte realizate. În prezent, Copernicus este unul dintre cei mai mari furnizori de date din lume. Volumul imens de date pe care îl generează acesta, împreună cu progresele înregistrate în domeniul informatic și al cloud computingului, creează oportunități de afaceri fără precedent în multe sectoare ale economiei și în toate statele membre ale UE. Deblocarea acestui potențial economic este una dintre principalele provocări cu care se confruntă programul Copernicus în prezent. Facilitarea unui ecosistem vibrant, capabil să transforme datele și informațiile Copernicus în produse și servicii inovatoare, va rămâne o prioritate clară în următoarea etapă a programului până în 2020.

Privind spre viitor pe baza prezentei evaluări, continuitatea și durabilitatea serviciilor și a datelor de observare vor fi absolut esențiale pentru succesul de durată al programului Copernicus. Stabilitatea pe termen lung a programului și politica sa privind datele gratuite, complete și deschise trebuie să fie asigurate pentru a oferi previzibilitate și certitudinea planificării pentru întreprinderi și utilizatori. Programul Copernicus este și ar trebui să rămână un program orientat spre utilizatori. Evoluția sa viitoare trebuie să țină pasul cu evoluția cerințelor utilizatorilor și cu schimbările de paradigmă din sectorul de observare a Pământului la nivel global. În conformitate cu strategia spațială adoptată în 2016, Comisia ar trebui să planifice o viziune pe termen lung pentru program, în scopul de a oferi vizibilitate și previzibilitate tuturor partenerilor din cadrul programului Copernicus, permițându-le să investească, să beneficieze și să ofere sprijin, în special luând în considerare prioritățile în schimbare ale programului.

Serviciile Copernicus constituie o parte importantă din valoarea adăugată a programului. Acestea ar trebui să continue să se dezvolte, să se îmbunătățească și să evolueze, abordând noile provocări și noile priorități politice. Strategia spațială pentru Europa identifică o serie de domenii prioritare de extindere și evoluție pentru a răspunde provocărilor legate de schimbările climatice și de dezvoltarea durabilă și pentru a monitoriza emisiile de CO2 și alte emisii de gaze cu efect de seră, utilizarea terenurilor și silvicultura sau schimbările din regiunea arctică. Îmbunătățirea dimensiunii de securitate a programului Copernicus este necesară, de asemenea, pentru a îmbunătăți capacitatea UE de a răspunde provocărilor în evoluție reprezentate de controalele la frontiere și supravegherea maritimă și de a explora modul în care programul Copernicus ar putea acoperi nevoile suplimentare de securitate, inclusiv apărarea. În pregătirea etapei post-2020 a programului, toate opțiunile ar trebui să fie analizate în detaliu și prioritizate împreună cu statele membre.

Programul Copernicus a fost elaborat ca un parteneriat între UE, statele membre, ESA și EUMETSAT. Principiul parteneriatelor sub coordonarea Comisiei Europene ar trebui să ghideze în continuare dezvoltarea viitoare a programului, întrucât guvernanța sa distribuită s-a dovedit a fi de succes. Pentru perioada ulterioară anului 2020, Comisia ar putea, cu toate acestea, să exploreze noi posibilități de simplificare și de optimizare și să evalueze necesitatea de a implica noi actori în cazul în care acest lucru ar putea aduce o valoare clară și o creștere a eficienței programului.

Noile modele de afaceri bazate pe parteneriatele public-public, parteneriatele public-privat sau sistemele de achiziții de servicii, care să valorifice capacitatea statelor membre și competențele industriale europene, ar putea susține o capacitate europeană de observare a Pământului robustă și durabilă, care, la rândul său, ar putea stimula investițiile ulterioare.

Cooperarea internațională este esențială în cadrul programului Copernicus. Acesta oferă un instrument esențial care susține angajamentele și rolul de lider al Europei în abordarea provocărilor globale precum schimbările climatice și oportunitățile globale privind produsele comercializabile. Evoluțiile viitoare trebuie să consolideze acest aspect și mai mult pentru a extinde domeniul de aplicare a datelor și a serviciilor Copernicus și calitatea acestora, pe baza unor acorduri de schimb de date reciproc avantajoase și pentru a coopera cu principalii parteneri internaționali în construirea de sinergii pozitive și de capacități de punere în comun în vederea abordării provocărilor globale într-un mod coordonat (de exemplu, monitorizarea emisiilor de CO2). Prin urmare, eforturile ar trebui direcționate spre consolidarea programului Copernicus ca standard global în domeniul datelor de localizare geografică.

Programul Copernicus reprezintă o mare șansă pentru Europa. Acesta oferă un potențial enorm pentru inovare, creștere economică și crearea de locuri de muncă. Prin programul Copernicus, industria europeană are o ocazie unică de a deveni lider pe o piață globală aflată în creștere rapidă. Prin urmare, următorii ani vor fi cruciali pentru consolidarea realizărilor și pregătirea viitorului prin adaptarea la realitatea în continuă schimbare a programului.

(1)

PwC „Evaluarea intermediară a programului Copernicus”, ET-04-17-742-EN-N

(2)

Regulamentul (UE) nr. 377/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 3 aprilie 2014 de instituire a programului Copernicus și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 911/2010.

(3)

 Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor O strategie spațială pentru Europa, COM (2016) 0705 final.

(4)

Informațiile geospațiale sunt înțelese ca informațiile privind activitatea umană de pe Pământ rezultate din exploatarea și analiza imaginilor și a informațiilor geospațiale care descriu, evaluează și prezintă vizual caracteristicile fizice și activitățile georeferențiate de pe Pământ. Acestea sunt alcătuite din imagini, informații imagistice și informații geospațiale.

(5)

Monitorizarea globală pentru mediu și securitate - Regulamentul (UE) nr. 911/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 septembrie 2010 privind Programul european de monitorizare a Pământului (GMES).

(6)

Direcția Generală Centrul Comun de Cercetare, care furnizează asistență tehnică prețioasă și soluții pentru activitățile programului Copernicus, inclusiv cercetare și aspecte internaționale.

(7)

Directiva 2007/2/CE a Parlamentului European și a Consiliului de instituire a unei infrastructuri pentru informații spațiale în Comunitatea Europeană (INSPIRE).

(8)

Rețeaua europeană de servicii meteorologice.

(9)

În vara anului 2016, sateliții Sentinel produceau aproximativ 12 TB de date pe zi.

(10)

Printre aceștia se numără: Radarsat-2, COSMO-SkyMed, TerraSAR-X, Pléiades 1A & 1B, Deimos-1 & 2, Dubaisat-2, UK-DMC2, WorldView-2 & 3 și GeoEye-1, PROBA-V, GAF AG și EUSI.

(11)

Serviciul Copernicus de monitorizare a suprafeței terestre (CLMS) oferă informații geografice privind acoperirea terenului și variabile legate, de exemplu, de starea vegetației sau de ciclul apei. Acesta sprijină aplicațiile dintr-o varietate de domenii, cum ar fi planificarea spațială, gestionarea pădurilor, gestionarea apei, agricultura și securitatea alimentară. Aceste produse au fost descărcate de peste 30 000 de ori în cea de a doua jumătate a anului 2016.

(12)

Serviciul Copernicus de gestionare a situațiilor de urgență (CEMS) furnizează informații pentru intervenții în caz de urgență în legătură cu diferite tipuri de dezastre. Serviciul de cartografiere, care furnizează hărți de referință, de delimitare și de clasificare, își îmbunătățește în mod constant serviciile furnizate, în special în ceea ce privește respectarea termenelor pentru componenta Cartografiere rapidă.

(13)

Programul inițial de operare al GMES.

(14)

Serviciul Copernicus de monitorizare a atmosferei (CAMS) furnizează informații privind compoziția atmosferică, cum ar fi analiză în timp real și prognoze zilnice sau chiar mai frecvente. Mai mult, CAMS oferă produse de reanaliză coerente care sunt actualizate în mod continuu, precum și un număr de produse suplimentare.

(15)

Serviciul Copernicus de monitorizare a mediului marin (CMEMS) oferă informații despre starea și dinamica ecosistemelor oceanului planetar și ale zonele marine pentru oceanul planetar și zonele marine din regiunea europeană. Aceste produse se aplică în patru tipuri principale de activități: (1) prognoza climatică, sezonieră și meteorologică, (2) mediul marin și costier, (3) siguranța maritimă și (4) resursele marine.

(16)

Serviciul Copernicus privind schimbările climatice (C3S), deși este încă pre-operațional, a obținut deja realizări tangibile: dezvoltarea infrastructurii de date privind clima și a primului conținut este în curs de pregătire și înregistrează rezultate pozitive. O serie de activități-pilot au demonstrat utilizarea produselor C3S în diferite sectoare de aplicații. Sunt furnizate în mod regulat primele produse pre-operaționale, cum ar fi temperatura aerului de suprafață, gheața mării, previziunile sezoniere sau produsele de reanaliză. 

(17)

Politica externă și de securitate comună/politica de securitate și apărare comună.

(18)

 GÉANT este rețeaua   paneuropeană  de date pentru comunitatea de  cercetare  și  educație . Aceasta interconectează  rețele naționale de cercetare și educație  (NREN) din întreaga Europă, permițând colaborarea în cadrul unor proiecte în domenii care variază de la biologice la observarea Pământului și artă și cultură. Proiectul GÉANT combină o rețea cu o lățime de bandă mare și o capacitate de 50 000 de kilometri cu o gamă tot mai mare de servicii. Toate acestea le permit cercetătorilor să colaboreze, aceștia putând să lucreze împreună indiferent de locul în care se află.

(19)

Surse: Analiza stării și a sănătății industriei europene a serviciilor operatorilor economici, elaborată de EARSC pentru ESA, 2015.