Raportor:

Andrés BARCELÓ DELGADO

1.1.

1.2.

1.3.

1.4.

1.5.

1.6.

1.7.

1.8.

1.9.

1.10.

1.11.

1.12.

2.1.

În mod concret, UE și-a stabilit obiectivul ca statele membre să ajungă, până în 2020, la o interconectare de 10 % cu țările vecine. În plus, pentru ca dezvoltarea obiectivelor privind producția de energie din surse regenerabile să fie însoțită de o dezvoltare corespunzătoare a interconexiunilor, Consiliul European a convenit ca obiectivul de interconectare electrică să ajungă la 15 % până în 2030.

2.2.

2.3.

A treia listă de PIC, în curs de aprobare de către Parlamentul European, identifică 173 de proiecte, pentru a contribui la îndeplinirea obiectivelor de interconectare până în 2020 și 2030.

În pofida listei ambițioase și a măsurilor de sprijin existente, atât dificultățile tehnice inerente proiectelor, cât și implicațiile politice și administrative, precum și respingerea socială conduc la finalizarea, în 2020, a mai puțin de 30 % dintre cele 173 de proiecte incluse în cea de-a treia revizuire a PIC, efectuată în 2017.

La această întârziere a contribuit faptul că normele TEN-E nu au fost pe deplin puse în aplicare la nivel național.

2.4.

2.4.1.   Planul de interconectare a pieței energiei din zona baltică

Prioritatea politică constă în a sincroniza rețeaua electrică a țărilor baltice cu rețeaua continentală europeană și a pune capăt izolării țărilor baltice și a Finlandei, în ceea ce privește rețelele lor de gaze și dependența de o singură sursă de gaze.

CESE sprijină pe deplin semnarea unui acord politic pentru a stimula finalizarea PIC în domeniul gazelor în 2021, atât în ceea ce privește interconectarea Estonia-Finlanda, cât și interconectarea Polonia-Lituania.

2.4.2.   Peninsula Iberică (Declarația de la Madrid)

Din păcate, și în pofida aprobării liniei electrice a Golfului Biscaya, interconectarea Peninsulei Iberice cu restul Europei este departe de atingerea obiectivelor stabilite pentru anul 2020 și foarte departe de cele stabilite pentru 2030.

Nivelul de interconectare existent între Spania și Portugalia nu soluționează problema fundamentală a lipsei conexiunilor dintre Peninsula Iberică și Franța, întrucât singura modalitate de a interconecta peninsula cu Europa și de a o integra pe piața internă este prin intermediul Franței, interconexiunile cu această țară ajungând la un nivel de aproximativ 2,8 %.

Acest procent mic de interconectare face ca prețurile energiei electrice în Peninsula Iberică să fie dintre cele mai ridicate din Europa, iar costul sistemului de integrare a surselor regenerabile de energie să fie, de asemenea, foarte ridicat, având în vedere că sunt necesare capacități mari cu energie de rezervă și aplicarea unor proceduri care permit gestionarea unui grad înalt de volatilitate în combinarea producției de energie. Din declarațiile recente ale președintelui Macron reiese că este esențial ca cele două interconexiuni din Pirinei, care sunt încă într-un stadiu incipient, să beneficieze de sprijin politic.

2.4.3.   Conectivitatea energetică în Europa Centrală și de Sud-Est

Această regiune este vulnerabilă la întreruperile în aprovizionare și plătește prețuri pentru gaze mai mari decât restul UE, în pofida vecinătății sale geografice cu furnizorul de gaze.

Principalele obiective sunt lansarea conductei de interconectare Bulgaria-Serbia, inițierea investiției la terminalul de gaz natural lichefiat (GNL) din Krk (în primul semestru din 2018) și începerea construirii componentei românești a coridorului Bulgaria-Austria.

2.4.4.   Cooperarea în domeniul energiei în Marea Nordului

Obiectivul principal s-a axat pe combinarea producției și a transportului energiei din surse regenerabile și pe crearea unui cadru juridic și de reglementare favorabil dezvoltării unor asemenea proiecte într-o zonă al cărei potențial de producție a energiei eoliene va reprezenta, în 2030, între 4 % și 12 % din consumul UE.

3.1.

3.2.

Ca urmare a digitizării, sistemele vor dobândi o pondere din ce în ce mai mare în cadrul noilor proiecte de investiții.

3.3.

3.4.

3.5.

3.6.

Având în vedere datele Comisiei însăși, obiectivul de interconectare electrică de 15 % până în 2030 pare dificil de realizat, mai ales dacă se efectuează o analiză corectă a „blocajelor geografice”, și nu doar la nivelul statelor membre.

3.7.

Aceste trei praguri stabilesc o legătură directă între obiectivele de dezvoltare a surselor regenerabile de energie și integrarea pe piața internă, pe de o parte, și obiectivele de interconectare, pe de altă parte, prin progresele înregistrate în realizarea comună a tuturor acestora.

3.8.

Atât țările baltice, cât și Germania, Bulgaria, Polonia și România, ating două dintre cele trei praguri, în timp ce celelalte state membre pot fi considerate pe deplin integrate, întrucât ating cele trei praguri.

3.9.

3.10.

În plus, pentru proiectele care sporesc în mod semnificativ capacitatea actuală de interconectare în punctele în care nu este atins obiectivul de 10 %, ar trebui să se aplice toate instrumentele financiare disponibile, precum MIE, fondurile structurale și de investiții europene și Fondul european pentru investiții strategice. Aceste proiecte ar trebui să facă obiectul unui tratament specific în materie de reglementare, prin consolidarea măsurilor privind guvernanța europeană în cazul proiectelor care accelerează punerea lor în aplicare.

3.11.

Sunt necesare acțiuni concertate ale tuturor părților implicate, inclusiv ale statelor membre, ale operatorilor de sisteme de transport, ale promotorilor și ale autorităților de reglementare. Inițiative precum Forumul privind infrastructura energetică, organizat anual la Copenhaga, care permite participarea activă a tuturor acestor agenți, sunt foarte utile pentru a identifica soluții în cazul în care apar probleme pe parcursul derulării proiectelor de interconectare.

4.1.

4.2.

4.3.

5.1.

5.2.

5.3.

5.4.

6.1.

În absența interconexiunilor, politica de promovare a energiei din surse regenerabile va conduce la o volatilitate ridicată a prețurilor, la necesitatea unor investiții mai mari în „tehnologiile de rezervă” și la o risipă a producției de energie din surse regenerabile în momentele în care are loc o creștere a producției și o scădere a consumului.

6.2.

6.3.

7.1.

7.2.

7.3.