52017AE5365

EUR-Lex

Access to European Union law

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

EUROPA
EUR-Lex home
EUR-Lex - 52017AE5365 - EN

Help

Search tips

Need more search options? Use the Advanced search

Document 52017AE5365

Help

Avizul Comitetului Economic și Social European privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor „Combaterea conținutului ilegal online – Către o responsabilitate sporită a platformelor online” [COM(2017) 555 final]

EESC 2017/05365

JO C 237, 6.7.2018, p. 19–25 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

HTML

PDF

Official Journal

6.7.2018

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 237/19

[COM(2017) 555 final]

(2018/C 237/03)

Raportor:

Bernardo HERNÁNDEZ BATALLER

Sesizare	Comisia Europeană, 17.11.2017
Temei juridic	Articolul 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene
Secțiunea competentă	Secțiunea pentru piața unică, producție și consum
Data adoptării în secțiune	9.3.2018
Data adoptării în sesiunea plenară	14.3.2018
Sesiunea plenară nr.	533
Rezultatul votului (voturi pentru/voturi împotrivă/abțineri)	180/4/5

1. Concluzii și recomandări

1.1.

Conținutul ilegal online este o problemă complexă și orizontală care trebuie abordată din diferite perspective, în funcție de evaluarea impactului său, precum și în funcție de armonizarea sa în cadrul juridic al statelor membre.

Comitetul Economic și Social European (CESE) subliniază importanța instituirii unui cadru de reglementare adecvat și echilibrat pentru platformele online de pe piața unică digitală, care să fie în măsură să contribuie la instituirea unui climat de încredere atât pentru întreprinderi, cât și pentru consumatori, în general, ceea ce le-ar permite să utilizeze cu încredere aceste platforme. Este de dorit ca abordările politice adoptate în materie de reglementare și autoreglementare să fie flexibile, viabile și capabile să răspundă provocărilor în mod direct, în special în ceea ce privește procedurile de detectare, investigare, notificare și eliminare a conținutului ilegal prezent pe platforme.

1.2.

CESE consideră că este necesar ca criteriile și măsurile adoptate să rămână coerente cu ceea ce se propune pe această temă în avizele sale anterioare. Punctul de plecare trebuie să fie acela potrivit căruia ceea ce este ilegal în lumea reală este, de asemenea, ilegal în cea virtuală (online). CESE subliniază că neutralitatea tehnologică este importantă și că trebuie să se asigure coerența între normele care se aplică online și offline în situații echivalente, în măsura necesară și posibilă.

1.3.

Este esențial să se atingă echilibrul maxim dintre limitele prevăzute în ceea ce privește conținuturile ilegale și garantarea drepturilor fundamentale, precum și în ceea ce privește diferitele dimensiuni și activități ale platformelor online.

CESE solicită Comisiei să ia măsurile corespunzătoare pentru a combate prezența tot mai marcată a mesajelor violente și/sau discriminatorii pe platformele online, subliniind importanța protejării persoanelor vulnerabile și a copiilor, precum și a combaterii oricărei forme de rasism, sexism, incitare la terorism și de hărțuire, inclusiv în mediul digital.

1.4.

Trebuie să se țină seama, în special, de eficacitatea acțiunilor întreprinse în legătură cu acele platforme online ale căror sedii se situează în afara teritoriului Uniunii Europene.

De asemenea, Comisia ar trebui să analizeze și să clasifice, în măsura posibilului, conținuturile ilegale publicate, astfel încât să poată fi incluse și alte tipuri de conținuturi, care nu sunt menționate în mod explicit în comunicare.

În orice caz, aplicarea principiilor directoare pentru procedurile de detectare, investigare, notificare și eliminare ar trebui să fie promovată în următoarele cazuri:

(a)

pentru protecția drepturilor recunoscute în cadrul convențiilor internaționale, cum ar fi cele care vizează:

—	protecția copiilor de expunerea la acel conținut digital care poate contraveni dispozițiilor Convenției privind drepturile copilului;

—	protecția persoanelor cu handicap de acel conținut digital care poate contraveni dispozițiilor Convenției Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap;

(b)

pentru a se garanta că conținutul digital nu dă naștere unei discriminări pe motive de gen, în special în ceea ce privește aplicarea principiului egalității de tratament între femei și bărbați privind accesul la bunuri și servicii și furnizarea de bunuri și servicii și garantarea egalității de gen și a demnității umane în publicitate;

(c)	pentru a se garanta că conținutul digital este în conformitate cu prevederile din Agenda digitală, în vederea consolidării siguranței și a drepturilor consumatorilor în societatea digitală.

Comunicarea ar trebui să abordeze impactul potențial al conținutului ilegal în cadrul pieței unice, astfel încât să se poată lua măsurile preventive necesare pentru menținerea ei în stare de funcționare, în conformitate cu principiile pe care se întemeiază.

1.5.

În fond, CESE consideră foarte oportună inițiativa Comisiei Europene de a prezenta această comunicare, care, în general, prevede o abordare adecvată a chestiunii prezenței conținuturilor ilegale pe platformele online. În acest scop, trebuie să se reflecteze la posibilitatea de a revizui conținutul Directivei privind comerțul electronic, al Directivei privind practicile comerciale neloiale și al Directivei privind publicitatea înșelătoare și comparativă, printre altele pe baza criteriului unor norme adaptate exigențelor viitoare, neutre din punct de vedere tehnologic și esențiale pentru dezvoltarea platformelor europene, astfel încât să nu se genereze incertitudine pentru agenții economici și să nu se limiteze accesul la serviciile digitale.

2. Context

2.1.

Platformele online reprezintă un tip de furnizori de servicii ale societății informaționale care joacă un rol de intermediere în cadrul unui ecosistem digital dat. Ele cuprind o gamă largă de actori implicați în numeroase activități economice, inclusiv comerțul electronic, mass-media, motoarele de căutare, economia colaborativă, activitățile fără scop lucrativ, distribuirea de conținut cultural și rețelele sociale. Platformele online nu fac obiectul niciunei definiții clare și precise, formularea unei astfel de definiții fiind dificilă din cauza naturii lor în continuă evoluție. În prezent, ele joacă un rol important pe piața internă, menit să crească şi mai mult în viitor.

2.2.

Comisia a abordat deja problema platformelor online în raport cu piața unică digitală (1), recunoscând că cea mai importantă provocare cu care se confruntă în prezent UE pentru a-și asigura competitivitatea în viitor la nivel mondial constă în a promova cu eficacitate inovarea în aceste sectoare economice, protejând totodată în mod corespunzător interesele legitime ale consumatorilor și ale utilizatorilor. În acest sens, a avut în vedere revizuirea directivelor privind telecomunicațiile, confidențialitatea și comunicațiile electronice în ceea ce privește statutul serviciilor de comunicații online OTT.

2.3.

CESE s-a pronunțat deja asupra acestei comunicări (2), subliniind că numeroase platforme online reprezintă elemente importante ale economiei colaborative, și a reafirmat concluziile sale privind economia colaborativă, în special în ceea ce privește protecția consumatorilor, a lucrătorilor salariați și a celor care desfășoară o activitate independentă. De asemenea, Comitetul a subliniat necesitatea de a se combate riscul fragmentării legislative și, prin urmare, de a se adopta o abordare coerentă în UE.

2.4.

Comisia abordează în prezent, prin intermediul acestei comunicări, așa-numita „combatere a conținutului ilegal online”, încercând să sporească nivelul de responsabilizare a platformelor online, și aducând laolaltă, în acest sens, o serie de principii și orientări pentru ca platformele online să își intensifice eforturile de combatere a conținutului ilegal online, în cooperare cu autoritățile naționale, statele membre și alte părți interesate.

2.4.1.

Comunicarea are ca scop intensificarea punerii în aplicare a bunelor practici pentru prevenirea, detectarea, eliminarea și blocarea accesului la conținutul ilegal, astfel încât:

(a)	să se garanteze eliminarea sa efectivă;

(b)	să crească transparența și protecția drepturilor fundamentale online;

(c)	să se ofere clarificări cu privire la răspunderea platformelor atunci când iau măsuri efective pentru detectarea sau eliminarea conținutului ilegal ori pentru blocarea accesului la acesta (așa-numitele acțiuni de tip „bunul samaritean”).

2.4.2.

Cadrul juridic al UE este alcătuit din norme cu caracter obligatoriu și norme fără caracter obligatoriu, în special Directiva privind comerțul electronic (3), care armonizează condițiile în care platformele online pot beneficia, în cadrul pieței unice digitale, de derogare în materie de răspundere pentru conținutul ilegal pe care îl găzduiesc.

2.4.3.

În prezent, în UE nu există o abordare armonizată și coerentă pentru eliminarea conținuturilor ilegale, întrucât ceea ce trebuie considerat ca fiind ilegal este stabilit de legislația specifică la nivelul UE, dar și de dreptul intern. În orice caz, o abordare mai armonizată ar permite o combatere mai eficace a conținuturilor ilegale și ar conduce la dezvoltarea pieței digitale.

2.4.4.

Comunicarea analizează criteriile care urmează să fie stabilite în ceea ce privește comportamentul pe care trebuie să îl adopte platformele online, autoritățile competente și utilizatorii, pentru a detecta rapid și eficient conținuturile ilegale. În acest scop, Comisia consideră că ar trebui ca platformele online să își intensifice sistematic cooperarea cu autoritățile competente din statele membre, iar statele membre ar trebui să se asigure că instanțele judecătorești sunt în măsură să reacționeze cu eficacitate împotriva conținutului ilegal online și să asigure în același timp o cooperare transfrontalieră mai puternică.

2.4.4.1.

De asemenea, Comisia consideră că, pentru ca eliminarea conținutului online ilegal să fie mai rapidă și mai fiabilă, ar trebui să se instituie mecanisme care să le permită „notificatorilor de încredere” să acționeze. Aceștia sunt entități specializate în identificarea conținutului ilegal sau structuri dedicate pentru detectarea și identificarea acestui tip de conținut online. Comisia va analiza posibilitatea de a conveni, la nivelul UE, asupra unor criterii comune aplicabile notificatorilor de încredere.

2.4.4.2.

În ceea ce privește comunicarea cu utilizatorii, se consideră că platformele online ar trebui să instituie un mecanism ușor de accesat și de utilizat, care să le permită utilizatorilor să notifice conținutul găzduit de platformă, considerat a fi ilegal.

2.4.4.3.

În ceea ce privește asigurarea unei calități ridicate a notificărilor, Comisia consideră că ar trebui să se instituie mecanisme eficace, care să faciliteze transmiterea de notificări suficient de exacte și motivate adecvat.

2.4.5.

Se evaluează oportunitatea stabilirii, de către platformele online, a unor măsuri proactive cu privire la derogarea în materie de răspundere și utilizarea tehnologiei pentru detectarea și identificarea conținuturilor ilegale.

2.4.6.

Eliminarea conținutului ilegal este un alt aspect examinat în cadrul comunicării, ce urmărește stabilirea unor garanții solide, care să limiteze riscul de eliminare al conținuturilor care nu sunt ilegale. Comisia urmărește respectarea așa-numitei „promptitudini” în ceea ce privește eliminarea conținuturilor și raportarea infracțiunilor la autoritățile de aplicare a legii. Aceasta urmărește, de asemenea, promovarea transparenței politicii privind conținutul platformelor și a procedurilor de „notificare și acțiune”.

2.4.7.

În ceea ce privește stabilirea garanțiilor împotriva eliminărilor abuzive și a utilizării arbitrare a sistemului, Comisia examinează posibilitatea introducerii contestării unei notificări și a măsurilor împotriva notificărilor și contestațiilor introduse cu rea-credință.

2.4.8.

Pentru a preveni republicarea de conținut ilegal, se analizează posibilitatea de a introduce măsuri prin care utilizatorii să fie descurajați să încarce în mod repetat conținut ilegal de aceeași natură și care să vizeze întreruperea efectivă a diseminării conținutului ilegal în cauză, și se încurajează utilizarea în mai mare măsură și dezvoltarea tehnologiilor automate, menite să preîntâmpine reapariția online a conținutului ilegal, de exemplu prin intermediul unor filtre automate împotriva repetării publicării online.

2.4.9.

În concluzie, comunicarea oferă un set de orientări, însă nu aduce modificări cadrului juridic aplicabil și nu conține norme obligatorii din punct de vedere juridic. Scopul său principal este de a îndruma platformele online în ceea ce privește cel mai bun mod în care își pot îndeplini responsabilitățile ce le revin în legătură cu combaterea conținutului ilegal pe care l-ar putea găzdui. De asemenea, comunicarea vizează răspândirea bunelor practici aplicate în combaterea diferitelor forme de conținut ilegal și promovarea unei cooperări mai strânse între platforme și autoritățile competente.

3. Observații generale

3.1.

CESE ține seama de comunicare și solicită Comisiei să elaboreze programe și să ia măsuri eficace pentru a permite instituirea unui cadru juridic stabil și coerent vizând eliminarea conținutului ilegal într-un mod eficace. În plus, comunicarea este, de asemenea, considerată oportună, având în vedere impactul pe care platformele digitale îl au în prezent asupra vieții cotidiene, precum și riscurile care însoțesc difuzarea lor pe plan social și impactul asupra pieței unice digitale, a cărei rațiune de a fi este de a evita fragmentarea legislațiilor naționale și de a elimina barierele tehnice, juridice și fiscale, pentru a permite întreprinderilor, cetățenilor și consumatorilor să beneficieze pe deplin de instrumente și servicii digitale.

CESE subliniază că este necesar ca platformele online să combată conținuturile ilegale și practicile comerciale neloiale (de exemplu, revânzarea biletelor de spectacol la prețuri exorbitante), prin intermediul unor măsuri normative completate de măsuri eficace de autoreglementare (de exemplu, prin stabilirea unor condiții de utilizare foarte clare și a unor mecanisme adecvate pentru a-i identifica pe cei care recidivează sau prin crearea unor echipe specializate de moderare a conținutului și urmărire a conținutului ilegal) ori prin adoptarea unor măsuri hibride.

3.2.

CESE consideră că ar trebui revizuite și catalogate cazurile de conținut ilegal, astfel încât acestea să nu se limiteze numai la cele prezentate în comunicare (incitarea la terorism, discursul xenofob, care incită public la ură și violență, materialele care conțin abuzuri sexuale asupra copiilor). În acest domeniu ar putea intra și alte cazuri, cum ar fi calomnia în mod evident rău-intenționată, distribuirea de materiale care încalcă demnitatea umană sau de conținuturi sexiste, care contribuie la violența de gen, scopul nefiind acela de a stabili o listă exhaustivă a acestor situații, ci numai de a stabili criterii pentru a le cataloga.

Prin urmare, aplicarea principiilor directoare pentru procedurile de detectare, investigare, notificare și eliminare ar trebui să fie promovată în următoarele cazuri:

(a)

pentru protecția drepturilor recunoscute în cadrul convențiilor internaționale, cum ar fi cele care vizează:

—	protecția copiilor de expunerea la acel conținut digital care poate contraveni dispozițiilor Convenției privind drepturile copilului;

—	protecția persoanelor cu handicap de acel conținut digital care poate contraveni dispozițiilor Convenției Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap;

(b)

(c)	pentru a se garanta că conținutul digital este în conformitate cu prevederile din Agenda digitală, în vederea consolidării siguranței și a drepturilor consumatorilor în societatea digitală.

3.3.

CESE este în favoarea consolidării măsurilor de combatere a conținutului ilegal de pe internet, în special în ce priveşte protecția minorilor şi retragerea conținutului legat de incitarea la ură şi de incitarea la terorism, solicitând totodată să se țină seama și de necesitatea de a se evita hărțuirea și violența la adresa persoanelor vulnerabile.

3.4.

Acest lucru este valabil chiar dacă noțiunea de conținut ilegal în mediile digitale variază din punct de vedere juridic de la un stat membru la altul și, de asemenea, din punct de vedere etic, de la o persoană la alta. Astfel, se pot oferi exemple care nu sunt la fel de evidente ca și cele citate, în care calificarea unui conținut drept ilegal va depinde de interpretarea și soluționarea acelor conflicte în care există o contradicție între drepturile fundamentale, cum ar fi libertatea de exprimare și alte drepturi recunoscute, fiind necesar să se asigure o cât mai mare conciliere a drepturilor pentru a preveni astfel de contradicţii. Cu toate acestea, trebuie subliniată importanța luării de măsuri împotriva diseminării de știri false, motiv pentru care CESE consideră că platformele online trebuie să furnizeze utilizatorilor instrumente de denunțare a știrilor false, astfel încât alți utilizatori să poată fi informați că veridicitatea conținutului este pusă sub semnul întrebării. În plus, platformele online ar putea să dezvolte parteneriate cu notificatori de încredere, altfel spus cu site-uri certificate de verificare a informațiilor, pentru a consolida încrederea utilizatorilor lor în veridicitatea conținutului online.

3.5.

Cu titlu ilustrativ, se recomandă inventarierea cazurilor de conținut ilegal astfel încât, în măsura posibilului, să se contribuie la o înțelegere comună în toate statele membre, facilitând astfel ierarhizarea și evaluarea acestor situaţii. În acest sens, se propune să se aibă în vedere, printre altele, cazurile legate de:

—	securitatea națională (terorismul, corupția, traficul de droguri, traficul de arme, evaziunea fiscală și spălarea banilor);

—	protecția minorilor (pornografia, violența etc.);

—	traficul de persoane, prostituția și violența de gen, inclusiv publicitatea sexistă;

—	protecția demnității umane (incitare la ură sau la discriminare rasială, de gen sau ideologică în ceea ce privește orientarea sexuală);

—	securitatea economică (fraude și înșelăciuni, piraterie și falsificare etc.);

—	securitatea informațiilor (intruziune informatică infracțională, colectare de date în scopuri comerciale, denaturare a concurenței, manipulare de informații etc.);

—	protecția vieții private (hărțuire pe internet, filtrare și utilizare de date personale, interceptarea comunicațiilor personale, interceptarea geolocalizării personale etc.);

—	protejarea reputației (calomnie, publicitate comparativă ilegală etc.);

—	proprietatea intelectuală.

3.5.1.

De asemenea, se consideră că este necesar să se adopte o abordare conceptuală a „conținutului ilegal” și a „conținutului periculos”, care să împiedice interpretările părtinitoare ale acestor concepte.

3.6.

În lumina efectelor pe care le generează, trebuie să beneficieze de o atenție deosebită atât concentrarea puterii economice a anumitor platforme digitale, cât și funcția de elaborare, prelucrare și distribuire de conținut doar în aparență pur informativ şi legal; altfel spus, a cărui publicare încearcă să ascundă aspecte ilegale sau chiar periculoase. Totodată, același tratament trebuie aplicat și tuturor aspectelor legate de volumele mari de date și de beneficiile pe care platformele online le obțin în urma exploatării acestor date.

3.7.

De asemenea, având în vedere natura globală a problemei în cauză, trebuie remarcată posibilitatea de a analiza și de a prezenta inițiative de cooperare și reciprocitate în acest sens, într-un mod optim și eficient, ținând seama de principii precum informarea, alegerea, transferul progresiv, securitatea, integritatea datelor, accesul și punerea în aplicare.

4. Observații specifice

4.1.

În ceea ce privește contextul general, este oportun să se reflecteze asupra revizuirii Directivei privind comerțul electronic, adoptată în 2000, a Directivei privind practicile neloiale, adoptată în 2005, și a Directivei privind publicitatea, adoptată în 2006. Trebuie avute în vedere, în special, aspectele legate de noile modele economice emergente, precum și acele alte cazuri în care nu există o relație comercială convențională și, în orice caz, trebuie să se consolideze regimul responsabilității pentru conținuturile de pe platforme într-un mod armonizat la nivelul întregii Uniuni și să se elimine deficiențele în ce privește punerea în aplicare. Toate acestea au ca scop creșterea securității juridice și consolidarea încrederii întreprinderilor și a consumatorilor.

4.1.1.

În orice caz, ar trebui să se includă măsuri împotriva site-urilor internet care încălcă dispozițiile acestor directive, oferind posibilitatea blocării accesului la paginile web, prin utilizarea unor proceduri transparente și care să ofere garanții corespunzătoare, în special pentru a asigura faptul că restricționarea se limitează la ceea ce este necesar și proporțional și că utilizatorii sunt informați cu privire la motivele restricționării. Aceste garanții ar trebui să includă, de asemenea, posibilitatea de a introduce o acțiune în instanță.

4.1.2.

În ceea ce privește detectarea și notificarea conținutului ilegal, comunicarea stabilește că trebuie să se analizeze posibilitatea adoptării de către instanțele naționale și autoritățile naționale a unor măsuri asigurătorii și a altor măsuri de eliminare sau de blocare a accesului la conținutul ilegal. Acestea trebuie să fie însoțite de măsuri formulate în termenii stabiliți de CESE pentru dispozițiile prevăzute în Regulamentul privind cooperarea dintre autoritățile naționale (4).

4.2.

De asemenea, ar trebui să se stabilească mecanisme care să conducă la identificarea responsabililor și la definirea procedurilor de intervenție care duc la revocarea autorizațiilor prealabile și ulterioare, și a măsurilor care trebuie adoptate de la un caz la altul, ținându-se seama de antecedente și de informațiile disponibile.

4.3.

De asemenea, ar putea fi explorate în detaliu aspectele legate de autorizarea conținutului în ceea ce privește notificările anterioare. De exemplu, ar putea fi elaborate liste de platforme online cu conținut ilegal, precum și de platforme care pun în aplicare bune practici, care beneficiază de o recunoaștere oficială ce contribuie la creșterea concurenței pentru reputație și a încrederii în rețea.

Inovarea favorizează investițiile în cercetare, dezvoltare și îmbunătățirea competențelor lucrătorilor, având o importanță crucială în ce privește generarea de noi idei și inovații. Ar trebui să se recurgă la inovații tehnologice pentru detectarea, identificarea, eliminarea și prevenirea reintroducerii conținutului ilegal, utilizându-se, de exemplu, prelucrarea datelor și inteligența artificială, precum şi tehnologiile automate de detectare și filtrare; cu toate acestea, în ultimă instanță, ar trebui să se garanteze că decizia individuală a unei persoane și acțiunile întreprinse de ea respectă drepturile fundamentale și valorile democratice.

Reafirmând că trebuie găsit un echilibru între garantarea drepturilor fundamentale și restricționarea conținutului ilegal, CESE subliniază că utilizarea actualelor tehnologii de filtrare automată impune o sarcină disproporționată asupra libertății intermediarilor de a-și desfășura activitatea, asupra dreptului utilizatorilor finali la libertate de exprimare și asupra dreptului la protecția datelor cu caracter personal. Nu ar trebui impuse în acest sector soluții universale, cum ar fi filtrele automate împotriva repetării publicării online, fără să se ia în considerare nevoile specifice ale IMM-urilor din sectorul IT. Cele mai bune practici actuale în materie de tehnologie de filtrare automată arată că este necesară aplicarea sistematică a principiului intervenției umane. Acesta este un sistem în care deciziile definitive, contextualizate, privind un număr restrâns de cazuri ambigue sunt luate întotdeauna de oameni, pentru a reduce probabilitatea unei încălcări a dreptului fundamental la libertatea de exprimare. Ar trebui clarificat faptul că inteligența artificială nu trebuie să se substituie deciziilor luate de oameni pe baza unor considerente etice.

4.4.

În ceea ce privește notificările, se propune abordarea procedurilor de acreditare pentru notificatorii de încredere, iar în ceea ce privește „asigurarea unei calități ridicate a notificărilor”, ar trebui să se sublinieze caracterul oportun al difuzării publice a notificărilor.

4.5.

În ceea ce privește măsurile proactive, comunicarea nu prevede o propunere clară de măsuri proactive, preventive și de reeducare, care să permită elaborarea unei serii de inițiative politice în această privință, precizarea acestora fiind esențială pentru a iniția într-un mod integrat și eficient combaterea conținutului digital ilegal.

4.6.

Trebuie să se includă o dispoziție privind luarea de măsuri pentru cazurile în care deciziile adoptate necesită o revizuire, astfel încât să se asigure caracterul lor reversibil, prin intermediul unor soluții de reintegrare a conținuturilor eliminate în mod eronat sau în cazul cărora semnalarea a fost rău-intenționată, în special sisteme de soluționare extrajudiciară a litigiilor, dotate cu cod de conduită, în care sunt prevăzute sancțiuni în cazul încălcării regulilor.

CESE solicită instituirea unor sisteme eficace pentru procedurile de depunere a reclamațiilor și de soluționare a litigiilor, simplificând modul în care IMM-urile și consumatorii își pot exercita drepturile.

4.7.

În ceea ce privește eliminarea conținutului ilegal, se propune sporirea eficacității propunerilor prin introducerea unui element de descurajare clară, cum ar fi difuzarea publică a măsurilor adoptate în cadrul securității juridice corespunzătoare, deoarece acesta ar consolida, de asemenea, standardele de transparență, condiție necesară pentru punerea în aplicare optimă și eficientă a unei propuneri legislative.

Trebuie să se garanteze un nivel ridicat de protecție în raporturile dintre platforme, consumatori și ceilalți actori economici. Este important să se încurajeze transparența sistemului și creșterea cooperării dintre platforme ca atare, dar și între ele și autorități, pentru a intensifica lupta împotriva conținutului ilegal.

4.8.

Nu în ultimul rând, abordările specifice referitoare la copii trebuie extinse și la alte grupuri vulnerabile ale populației adulte, cu ajustările necesare, în funcție de gradul lor de vulnerabilitate.

Bruxelles, 14 martie 2018.

Președintele Comitetului Economic și Social European

Georges DASSIS

(1) COM(2016) 288 final din 25 mai 2016 – Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor intitulată „Platforme online și piața unică digitală – Oportunități și provocări pentru Europa”.

(2) JO C 75, 10.3.2017, p. 119.

(3) Directiva 2000/31/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 8 iunie 2000 privind comerțul electronic (JO L 178, 17.7.2000, p. 1).

(4) JO C 34, 2.2.2017, p. 100.

Top

Choose the experimental features you want to try