Avizul Comitetului Economic și Social European privind Coeziunea economică și socială și integrarea europeană a Balcanilor de Vest – provocări și priorități

(aviz exploratoriu)

(2018/C 262/03)

Raportor:	Andrej ZORKO
Coraportor:	Dimitris DIMITRIADIS

Sesizare	Președinția bulgară, 5.9.2017
Temei juridic	Articolul 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene Articolul 30 din Regulamentul de procedură al CESE
Secțiunea competentă	REX
Data adoptării în secțiune	28.3.2018
Data adoptării în sesiunea plenară	19.4.2018
Sesiunea plenară nr.	534
Rezultatul votului (voturi pentru/voturi împotrivă/abțineri)	189/2/1

1.   Concluzii și recomandări

1.1.

Comitetul Economic și Social European (CESE) apreciază faptul că integrarea în UE a țărilor din Balcanii de Vest și coeziunea lor economică și socială reprezintă una dintre prioritățile Președinției bulgare.

1.2.

CESE este convins că extinderea Uniunii Europene și, în special, propagarea valorilor sale democratice și a standardelor sale juridice în regiunea Balcanilor de Vest sunt în interesul atât al țărilor din Balcanii de Vest, cât și al UE. Politica de extindere este o componentă-cheie a strategiei globale a UE, precum și piatra de temelie a stabilității și a prosperității Europei. Prin urmare, CESE propune ca, în viitor, integrarea țărilor din Balcanii de Vest să constituie una dintre principalele priorități ale UE, cu condiția ca aceste țări să continue să avanseze pe calea îndeplinirii condițiilor necesare pentru aderarea la UE (1).

1.3.

CESE salută organizarea, la 17 mai, la Sofia, a unui summit european al șefilor de stat și de guvern ai țărilor din UE și din Balcanii de Vest. Înaintea acestui summit, CESE va organiza, în colaborare cu partenerii săi, o conferință a societății civile din Balcanii de Vest (la 15 mai, la Sofia). CESE își ia angajamentul de a organiza, înaintea fiecărui astfel de summit, un eveniment comun, împreună cu reprezentanții organizațiilor societății civile (2) din Balcanii de Vest și din UE. Comitetul invită instituțiile UE și statele membre ale UE să implice în mod periodic șefii de stat din țările din Balcanii de Vest în cadrul summiturilor UE, ca dovadă a faptului că UE consideră această regiune ca parte a viitorului său.

1.4.

CESE speră că summitul din Sofia va confirma noul elan care marchează angajamentul UE față de această regiune și va încuraja și alte viitoare președinții să mențină integrarea țărilor din Balcanii de Vest printre prioritățile lor esențiale. Extinderea Uniunii Europene prin aderarea țărilor din Balcanii de Vest ar trebui să aibă loc în paralel cu consolidarea proiectului politic al UE și a instituțiilor sale.

1.5.

CESE invită șefii de stat care vor participa la summitul UE din Sofia să-și manifeste clar angajamentul în ceea ce privește oferirea unui sprijin mai constant și direct organizațiilor societății civile la toate nivelurile. Acest summit ar trebui, de asemenea, să promoveze acordarea unui mai mare sprijin public direct presei independente.

1.6.

CESE încurajează șefii de stat care vor participa la summitul UE de la Sofia să joace un rol proactiv în ceea ce privește disputele bilaterale, promovând o cooperare specifică atât cu OSCE, cât și cu Consiliul Europei, și sprijinind rolul care revine societății civile în soluționarea acestor dispute.

1.7.

Totodată, CESE este convins că extinderea efectivă a Uniunii Europene și promovarea valorilor sale în țările din Balcanii de Vest asigură securitatea și stabilitatea, sporesc dezvoltarea socială și economică, precum și prosperitatea, consolidează democrația și statul de drept, facilitează libera circulație a persoanelor și a bunurilor, stimulează politica de investiții și încurajează mobilitatea.

1.8.

CESE consideră că respectarea statului de drept și a drepturilor minorităților are o importanță capitală pentru dezvoltarea democratică, economică și socială a țărilor din Balcanii de Vest.

1.9.

De asemenea, CESE consideră că rolul educației și al presei libere și independente este foarte important în vederea depășirii disputelor trecutului și a consolidării valorilor democratice.

1.10.

CESE constată că procesul de aderare la UE rămâne o motivație-cheie pentru implementarea unor reforme în țările din Balcanii de Vest. CESE subliniază lipsa de atenție acordată efectelor economice și sociale ale reformelor întreprinse, dat fiind faptul că există o mare diferență între statele membre ale UE și țările candidate la aderare în ceea ce privește nivelul securității economice și sociale a populației. Prin urmare, CESE recomandă evaluarea gradului de coeziune socială, economică și teritorială atunci când se analizează îndeplinirea criteriilor de aderare la UE.

1.11.

CESE consideră că problemele de infrastructură, transporturi și energie trebuie să constituie o prioritate de prim rang în cadrul negocierilor cu țările din Balcanii de Vest. CESE consideră, de asemenea, că crearea unei societăți digitale și dezvoltarea competențelor digitale în toate țările din Balcanii de Vest ar trebui să fie benefică atât pentru sectorul public, cât și pentru cel privat. UE poate și ar trebui să contribuie la îmbunătățirea infrastructurii și la introducerea unei rețele de comunicații în bandă largă în aceste țări, care, în anumite cazuri, se situează mult sub media europeană în această privință.

1.12.

CESE propune ca instituțiile UE să aibă în vedere includerea, printre criteriile de aderare la UE, a existenței unui dialog social și civil real.

1.13.

Uniunea ar trebui să elaboreze o foaie de parcurs specifică pentru negocierile cu țările din Balcanii de Vest, care să cuprindă un calendar precis și angajamente concrete pentru fiecare țară. De asemenea, ar fi necesar să se elaboreze o strategie de comunicare pentru statele membre ale UE, care să scoată în evidență beneficiile politicii de extindere a UE privind țările din Balcanii de Vest, în special în ceea ce privește asigurarea păcii, a stabilității, a prosperității și a dezvoltării economice și sociale.

1.14.

CESE încurajează Comisia să includă respectarea drepturilor minorităților și egalitatea de gen printre principalele priorități din cadrul negocierilor de aderare la UE desfășurate cu țările din Balcanii de Vest.

1.15.

CESE salută noua strategie a Comisiei pentru Balcanii de Vest intitulată „O perspectivă credibilă de aderare pentru Balcanii de Vest și un angajament sporit al UE în regiune” (3), publicată la 6 februarie 2018, și cele șase inițiative emblematice ale sale, care privesc diferite aspecte, de la consolidarea statului de drept și aprofundarea cooperării în materie de securitate și de migrație prin recurgerea la echipe comune de anchetă și la poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european, și până la extinderea uniunii energetice a UE la Balcanii de Vest, reducerea tarifelor de roaming și introducerea unei rețele de comunicații în bandă largă în această regiune.

1.16.

CESE își exprimă disponibilitatea de a colabora cu societatea civilă din Balcanii de Vest pentru a contribui la realizarea de acțiuni concrete în domeniile statului de drept, securității și migrației, dezvoltării socioeconomice, conectivității, agendei digitale, reconcilierii și bunelor relații de vecinătate, după cum se prevede în planul de acțiune în sprijinul transformării Balcanilor de Vest pentru perioada 2018-2020.

1.17.

CESE este convins că Comisia ar putea să elaboreze programe specifice, care să permită țărilor din Balcanii de Vest să obțină mai repede convergența socială. Progresele inegale și lente înregistrate în soluționarea acestor aspecte constituie, în mod evident, un factor important care contribuie la avansul lent al integrării acestor țări în general. Este nevoie urgentă de un nou impuls pentru europenizare.

1.18.

Partenerii sociali și alte organizații ale societății civile, atât la nivelul UE, cât și la nivel național, trebuie să fie implicați în mod semnificativ în întregul proces al integrării în UE a țărilor din Balcanii de Vest. Este necesar să se consolideze capacitățile organizațiilor societății civile prin sprijin tehnic și economic, prin facilitarea accesului lor la surse de finanțare europene (Comisia Europeană, Banca Europeană de Investiții, BERD etc.) și prin informarea lor în timp util și în detaliu cu privire la procesul de negociere a aderării.

1.19.

CESE încurajează partenerii sociali și alte organizații ale societății civile din țările din Balcanii de Vest să colaboreze îndeaproape pe durata procesului de integrare în UE, atât la nivel național, cât și la nivel regional.

2.   Situația politică

2.1.

Balcanii de Vest reprezintă în continuare o regiune instabilă din punct de vedere politic, dar și o regiune de creștere cu un potențial considerabil.

2.2.

CESE recomandă ca Comisia, Consiliul și Parlamentul European să își intensifice eforturile de comunicare pentru a explica cetățenilor europeni avantajele și provocările politicii de extindere și ca organizațiile societății civile să fie parteneri apropiați, implicați în transmiterea mesajelor în acest proces (4).

2.3.

Este extrem de important ca integrarea Balcanilor de Vest să fie în continuare o prioritate pentru UE în viitor, nu numai în timpul Președinției bulgare, și ca UE să contribuie activ la stabilitatea și pacea din Balcanii de Vest și să ofere țărilor din această regiune perspectiva aderării la organizațiile euroatlantice. Aderarea la aceste organizații poate, totodată, contribui la stabilitatea din regiune, garantând securitatea și prosperitatea acesteia, și poate oferi perspective pentru reunificarea națiunilor în cadrul unei Europe fără frontiere.

2.4.

CESE salută anunțul privind organizarea summitului UE de la Sofia, cu participarea liderilor statelor membre ale UE și ai țărilor din Balcanii de Vest, însă consideră că summitul ar trebui, de asemenea, să prevadă un rol mai activ pentru reprezentanții organizațiilor societății civile de la nivelul UE.

2.5.

CESE salută agenda „Berlin Process Plus” (5), recent anunțată, care pune la dispoziție fonduri speciale pentru dezvoltarea de afaceri, formare profesională, infrastructură și tehnologie, precum și proiecte ce includ legături de transport între țările cel mai puțin conectate din regiune. Se așteaptă ca acest „Plan Marshall” să accelereze instituirea unei uniuni vamale și a unei piețe comune în Balcani. Cu toate acestea, o astfel de cooperare regională nu ar trebui să cauzeze întârzieri în procesul de extindere sau să fie considerată un substitut al acestuia.

2.6.

CESE constată că în țările din Balcanii de Vest există o dorință și o disponibilitate pentru reforme care ar implica integrarea în Uniunea Europeană, însă subliniază faptul că succesul depinde în continuare de măsura în care instituțiile statului pot pune în aplicare aceste reforme și le pot asigura respectarea și de gradul de asumare a procesului de către organizațiile societății civile și populație, în general. Elaborarea unei foi de parcurs specifice pentru negocierile de aderare la UE, care să cuprindă un calendar precis și angajamente concrete pentru fiecare țară din Balcanii de Vest, ar putea motiva aceste țări să accelereze punerea în aplicare a reformelor necesare.

2.7.

CESE subliniază că a dezvoltat legături foarte bune cu organizațiile societății civile din Balcanii de Vest și că este pe deplin conștient de situația din aceste țări. CESE își exprimă convingerea că comitetele consultative mixte (CCM) ar trebui să încerce să se plaseze în procesul de negociere pe pozițiile neocupate de alte organisme și să se concentreze pe un număr restrâns de domenii. În acest sens, CESE solicită îmbunătățirea schimbului de informații dintre CCM-uri și Comisie, Consiliu și Parlamentul European. CESE solicită, de asemenea, consolidarea rolului acestor CCM (6).

2.8.

Corupția, impactul criminalității organizate, slăbiciunea generală a instituțiilor statului și a statului de drept, disputele bilaterale, precum și discriminarea grupurilor minoritare reprezintă, de asemenea, probleme majore și persistente atât pentru participare, cât și pentru integrare.

2.9.

Criteriile de la Copenhaga reprezintă regulile care stabilesc dacă o țară este eligibilă să adere la Uniunea Europeană (7). Criteriile impun ca statul în cauză să aibă instituții care să garanteze guvernanța democratică și statul de drept, să respecte drepturile omului, să aibă o economie de piață funcțională și să accepte obligațiile și misiunea UE.

2.10.

Aderarea la UE nu poate avea loc în același timp pentru toate țările din Balcanii de Vest. CESE salută faptul că, în prezent, Serbia și Muntenegru sunt în fruntea plutonului țărilor implicate în procesul de integrare. Totodată, Comitetul își exprimă așteptarea ca fosta Republică iugoslavă a Macedoniei și Albania să demareze negocierile cu UE în cel mai scurt timp. CESE salută faptul că Bosnia și Herțegovina a transmis răspunsurile la chestionarul Comisiei și că, în prezent, Comisia examinează posibilitatea de a-i acorda statutul de țară candidată.

2.11.

Țările din Balcanii de Vest sunt în continuare afectate de traumatismele războaielor și ale conflictelor, de ura etnică, de planurile iredentiste și de conflictele înghețate care pot erupe din nou. Deși este necesar să se încurajeze ferm soluționarea celor mai presante chestiuni bilaterale înainte de aderarea acestor țări la UE, trebuie să se țină seama de faptul că a insista să se găsească soluții la toate chestiunile restante ar putea întârzia acest proces.

2.12.

De asemenea, CESE consideră că societatea civilă poate juca un rol important, reunind generațiile mai tinere din diferite țări și deschizând un dialog public cu privire la o serie de teme esențiale pentru această regiune. Dezvoltarea economică, îmbunătățirea nivelului de trai, ocuparea forței de muncă și securitatea socială favorizează o coexistență pașnică la nivel regional.

2.13.

Țările din Balcanii de Vest ar putea să instituie consilii naționale pentru integrare europeană care să reunească cu regularitate autoritățile politice la nivel înalt și principalele organizații ale societății civile, astfel încât procesul de integrare în UE să fie mai transparent și promovat pe scară mai largă (8).

2.14.

CESE a identificat deja rolul care îi revine societăţii civile în cursul procesului de aderare și a indicat foarte clar că participarea societății civile la acest proces constă în: (1) implicarea ei directă în negocierile efective (adică în evaluare, pregătirea pozițiilor naționale și supravegherea evoluțiilor); (2) dialogul social și civil în materie de formulare a politicilor și armonizare legislativă cu acquis-ul; (3) participarea la programarea fondurilor de preaderare; și (4) monitorizarea independentă a progreselor și efectelor sociale ale proceselor de reformă. Îndeplinirea acestor sarcini presupune un sprijin financiar adecvat, prin intermediul guvernului naţional și al fondurilor de preaderare ale UE (9).

2.15.

CESE observă diminuarea interesului Uniunii pentru integrarea rapidă și eficace a țărilor din Balcanii de Vest, din cauza altor priorități politice și a lipsei unei strategii europene de extindere, dar și din cauza diferitelor abordări de politică ale statelor membre. În ultimii ani, din cauza unor așteptări nesatisfăcute, euroscepticismul a crescut în statele din Balcanii de Vest. Din această cauză, impactul criteriilor de aderare a scăzut, iar ritmul reformelor a fost încetinit. Această situație este evidentă îndeosebi în ceea ce privește garantarea statului de drept, a libertății presei și prevenirea corupției.

2.16.

Țările din Balcanii de Vest sunt în curs de reformare, dar evoluează în ritmuri foarte diferite. Trebuie întreprinse mult mai multe demersuri pentru a combate corupția tot mai răspândită, criminalitatea organizată și spălarea de bani. Independența judiciară este, de asemenea, esențială pentru o democrație sănătoasă.

2.17.

CESE consideră că este necesar să se consolideze lupta împotriva terorismului în țările din Balcanii de Vest și susține ferm Inițiativa de combatere a terorismului în Balcanii de Vest (WBCTi) (10).

2.18.

CESE consideră că cooperarea dintre țările din Balcanii de Vest și Uniunea Europeană și agențiile relevante ale acesteia (precum Europol) ar trebui sporită în continuare în vederea accelerării procesului de extindere. Această măsură este deosebit de urgentă în domenii precum securitatea și migrația.

3.   Stabilitatea economică și prosperitatea

3.1.

Economiile din Balcanii de Vest continuă să se dezvolte, estimându-se o creștere a PIB-ului real în regiune de 2,6 % în 2017. Se așteaptă ca această cifră să crească, ajungând la 3,0 % în 2018, ca urmare a consumului și a investițiilor, precum și a redresării treptate a activității de creditare, a transferurilor de fonduri efectuate de emigranți și a proiectelor majore de infrastructură. Comparativ cu situația din 1995, nivelul de trai a crescut considerabil în toate cele șase state din Balcanii de Vest. În pofida acestui fapt, cele șase țări sunt în continuare printre cele mai sărace din Europa. În plus, convergența economică a statelor din Balcanii de Vest a înregistrat o pierdere de ritm odată cu criza și prezintă un decalaj față de convergența noilor state membre ale UE din centrul, estul și sud-estul Europei.

3.2.

Procesul de convergență economică în Balcanii de Vest este extrem de îndelungat. Este urgent, așadar, să se creeze un mediu care să stimuleze sau să accelereze investițiile străine, și să se adopte reforme economice adecvate, să se sporească competitivitatea acestor țări și să se creeze locuri de muncă de înaltă calitate.

3.3.

CESE salută progresele înregistrate în Balcanii de Vest în materie de integrare economică, dat fiind că liderii din regiune s-au angajat să-și consolideze legăturile și să conlucreze în direcția aderării la Uniunea Europeană, și pledează pentru o implicare sporită a partenerilor sociali și a altor organizații ale societății civile în elaborarea programelor de reforme economice și a unor concluzii comune însoțite de recomandări specifice pentru fiecare țară din regiune (11).

3.4.

CESE este convins că țările candidate au nevoie de stimulente mai puternice pentru reformă. În special, este necesar să se încurajeze o cooperare regională mai strânsă, pentru a se înlesni satisfacerea criteriilor pentru aderarea la UE.

3.5.

CESE consideră că este necesară mobilizarea de noi fluxuri de ISD în sectoarele de producție prin susținerea lanțurilor de aprovizionare locale și prin perfecționarea competențelor și a capacității tehnologice ale IMM-urilor.

3.6.

Sectorul energetic și transporturile ar trebui să constituie factori de dezvoltare și interconectivitate a regiunii. Astfel s-ar garanta că cetățenilor din Balcanii de Vest li se prezintă o idee clară despre beneficiile sociale, economice și de mediu ale aderării la UE. De exemplu, eficiența energetică și economisirea energiei sunt factori care generează activitate pentru întreprinderi și creează locuri de muncă ecologice, dar și tradiționale.

3.7.

CESE sprijină Tratatul de instituire a Comunității transporturilor, semnat de UE și țările din Balcanii de Vest la 12 iulie 2017, și încurajează părțile să continue dezvoltarea acestei comunități. În acest sens, Comisia Europeană, Banca Europeană de Investiții și statele din Balcanii de Vest ar trebui să își concentreze investițiile asupra conectării rețelei centrale TEN-T a UE la infrastructura din Balcanii de Vest. Prin urmare, devine necesar să se elaboreze un program comun, cu identificarea fondurilor disponibile și definirea unui calendar comun.

3.8.

Îmbunătățirea infrastructurii va reduce costurile de transport și energie și va facilita realizarea de investiții majore în zonă. De asemenea, promovarea modernizării digitale a Balcanilor de Vest va contribui la dezvoltarea afacerilor, la creșterea productivității și la îmbunătățirea calității vieții.

3.9.

Totodată, CESE consideră că investițiile în abordări complementare politicilor economice tradiționale [economia circulară, economia socială, integrarea obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD)] pot asigura creșterea globală și locuri de muncă.

3.10.

CESE observă că, în toate țările din Balcanii de Vest, statul continuă să aibă un rol supradimensionat, iar sectorul privat este mai mic decât în cele șapte mici economii de tranziție din Europa (seven small transition economies of Europe) (12).

3.11.

CESE consideră că statul trebuie să devină un furnizor mai eficient și mai fiabil de servicii publice și să asigure un mediu favorabil întreprinderilor private.

3.12.

CESE consideră că întreprinderile mici și mijlocii, care reprezintă majoritatea întreprinderilor, ar putea deveni motoarele creșterii economice în toate cele șase țări din Balcanii de Vest. În acest scop, este nevoie de reducerea birocrației, de o administrație publică mai transparentă, de combaterea corupției și de un sistem judiciar pe deplin independent.

3.13.

CESE susține concluziile celui de-al 6-lea Forum al Societății Civile din Balcanii de Vest și își exprimă profunda îngrijorare cu privire la spațiul tot mai restrâns de acțiune al societății civile în tot mai multe țări din Balcanii de Vest. Comitetul observă că UE și statele sale membre s-au angajat să promoveze un spațiu consacrat societății civile și să își intensifice sprijinul pentru consolidarea capacității organizațiilor societății civile, în scopul de a le întări poziția în procesul de dezvoltare și de a promova dialogul politic, social și economic.

3.14.

CESE subliniază că organizațiile societății civile trebuie implicate într-un mod semnificativ în procesul de reformă economică, socială, legislativă și a sectorului public din toate țările din Balcanii de Vest. Este necesar să se consolideze capacitățile acestor organizații prin sprijin tehnic și financiar, prin facilitarea accesului lor la surse de finanțare europene și prin informarea lor în timp util cu privire la procesul de aderare.

4.   Stabilitate socială – șomaj – emigrație

4.1.

De la declanșarea crizei economice și până în prezent, convergența la nivelul veniturilor și, în special, convergența socială dintre țările mai sărace și cele mai bogate din UE s-a atenuat și, în anumite cazuri, a regresat. Această evoluție subminează ambițiile proprii ale UE și pune sub semnul întrebării gradul ei de atractivitate pentru viitorii membri. Sărăcia, șomajul ridicat, economia informală, salariile mici, corupția, infracțiunile, emigrarea lucrătorilor calificați, discriminarea minorităţilor și exodul creierelor afectează toate țările din Balcanii de Vest.

4.2.

Deși țările din Balcanii de Vest prezintă o convergență cu nivelurile UE-28, ritmul lor este mai degrabă lent și înregistrează decalaje în raport cu regiunea UE. Conform datelor existente, convergența deplină cu standardele de viață din UE ar putea necesita până la 40 de ani.

4.3.

Nu există o convergență a salariilor între diferitele țări din Balcanii de Vest. În unele țări, diferența la nivel de salarii în raport cu UE chiar a crescut, ceea ce afectează securitatea economică și socială a populației din țările din Balcanii de Vest. Cele mai multe țări din Balcanii de Vest nu au experimentat nicio creștere a salariilor reale de la începutul crizei și până în prezent. Deși în toate statele din Balcanii de Vest există salarii minime statutare, în multe cazuri acestea nu acoperă nivelul minim de subzistență pentru familii.

4.4.

De asemenea, CESE ia act de faptul că, din cauza șomajului ridicat, migrația forței de muncă din toate cele șase țări din Balcanii de Vest rămâne o problemă majoră. Se estimează că un sfert din populația din toate cele șase state din Balcanii de Vest s-a mutat în străinătate. Deși transferurile de fonduri de la lucrătorii migranți constituie o importantă sursă de venit și contribuie la economiile naționale pe termen scurt, migrația masivă și pierderea populației au consecințe grave pe termen lung pentru potențialul de dezvoltare economică al acestor țări (13).

4.5.

Cu excepția Muntenegrului, în regiunea Balcanilor de Vest categoriile cele mai afectate de scăderea nivelului ocupării forței de muncă au fost tinerii și femeile cu calificări reduse. Este, de asemenea, esențial faptul că, în 2015, peste 70 % dintre șomerii din toate cele șase țări din Balcanii de Vest se aflau în șomaj, în medie, de mai bine de un an (14).

4.6.

CESE este convins că Uniunea Europeană și țările din Balcanii de Vest ar trebui să acorde o atenție sporită calității vieții și securității sociale ale cetățenilor acestor țări. CESE sugerează că ar trebui luată în considerare posibilitatea aplicării principiilor Pilonului european al drepturilor sociale în procesul de evaluare a gradului de îndeplinire a condițiilor de aderare la UE. De asemenea, Comisia ar putea elabora programe specifice care să permită țărilor din Balcanii de Vest să obțină mai repede convergența socială.

4.7.

Totodată, CESE se așteaptă să fie nevoie de o îmbunătățire în continuare a competitivității și de consolidarea reformelor structurale în toate cele șase țări din Balcanii de Vest, în scopul fortificării pieței forței de muncă și al reducerii emigrației. Organizațiile societății civile ar trebui să fie consultate în adevăratul sens al cuvântului în momentul elaborării reformelor structurale (15).

4.8.

CESE subliniază că tendințele de pe piața forței de muncă în regiune ilustrează un grad ridicat de inactivitate în rândul femeilor și îndeamnă guvernele să acorde sprijin pentru a asigura atingerea unui nivel mai ridicat de ocupare a forței de muncă în rândul femeilor. De asemenea, CESE încurajează Comisia să includă egalitatea de gen printre principalele priorități din cadrul negocierilor de aderare la UE desfășurate cu țările din Balcanii de Vest.

4.9.

CESE este convins că respectarea drepturilor și a culturilor minorităților este fundamentală pentru dezvoltarea unei societăți civile democratice în toate țările din Balcanii de Vest.

4.10.

CESE consideră că rolul educației în toate țările din Balcanii de Vest, inclusiv al accesului egal la sistemele de învățământ, este esențial în ceea ce privește promovarea valorilor europene, cultivarea toleranței în relația cu minoritățile, combaterea prejudecăților și consolidarea coeziunii sociale.

4.11.

Totodată, CESE consideră că o „agendă pentru coeziunea socială” trebuie să reducă decalajele și neconcordanțele în materie de competențe și să crească eficiența și eficacitatea sistemelor de învățământ. Intensificarea sprijinului financiar pentru programele de învățământ profesional ar putea contribui la abordarea neconcordanței de competențe de pe piața forței de muncă și la reducerea nivelurilor ridicate ale șomajului.

4.12.

CESE salută inițiativele adoptate de instituțiile publice din domeniul educației și al culturii, de mediul universitar sau de organizațiile societății civile, care vizează reconcilierea, bunele relații de vecinătate și o abordare critică a trecutului.

---

(1)  Principiile de bază ale strategiei UE privind Balcanii de Vest au fost stabilite de Comisia Europeană la 6 februarie 2018, în comunicarea sa intitulată „O perspectivă credibilă de aderare pentru Balcanii de Vest și un angajament sporit al UE în regiune”, COM(2018) 65 final.

(2)  În conformitate cu terminologia consacrată a CESE, conceptele de „societate civilă” și de „organizații ale societății civile” menționate în acest aviz includ partenerii sociali (adică angajatorii și sindicatele) și orice alți actori nestatali.

(3)  COM(2018) 65 final, 6.2.2018.

(4)  JO C 133, 14.4. 2016, p. 31.

(5)  http://shtetiweb.org/berlin-process/.

(6)  JO C 133, 14.4. 2016, p. 31.

(7)  https://ec.europa.eu/neighbourhood-enlargement/policy/glossary/terms/accession-criteria_en.

(8)  JO C 133, 14.4. 2016, p. 31

(9)  JO C 133, 14.4. 2016, p. 31

(10)  http://wbcti.wb-iisg.com/, https://ec.europa.eu/neighbourhood-enlargement/sites/near/files/ipa_ii_2016_039-858.13_mc_pcve.pdf.

(11)  Declarația finală din cadrul celui de-al 6-lea Forum al Societății Civile din Balcanii de Vest.

(12)  Grupul Băncii Mondiale, „The Western Balkans: Revving up the Engines of Growth and Prosperity” (Balcanii de Vest: pornirea motoarelor creșterii și prosperității), 2017.

(13)  „Șomajul în regiunea Balcanilor de Vest este semnificativ mai mare decât media UE-28, înregistrând totuși unele îmbunătățiri în ultimii câțiva ani. În special, Bosnia și Herțegovina, fosta Republică iugoslavă a Macedoniei și Muntenegru suferă de un nivel ridicat constant al șomajului, însă chiar și rata actuală a șomajului din Serbia de 13,5 %, cea mai bună din regiune după ameliorările recente, este mult prea ridicată față de cea din statele membre ale UE. În pofida șomajului uluitor de ridicat, aproximativ 230 000 de locuri de muncă au fost create în regiune în ultimele 12 luni până în iunie 2017 (o creștere de 3,8 %), dintre care peste jumătate în sectorul privat. Prin urmare, ocuparea forței de muncă (exprimată în termeni de număr de locuri de muncă, nu de ore lucrate) a revenit la nivelurile înregistrate anterior anului 2008 în toate țările din Balcanii de Vest, cu excepția Bosniei și Herțegovinei.”, Grupul Băncii Mondiale, „Western Balkans Regular Economic Report” (Raportul economic periodic privind Balcanii de Vest), nr. 12, toamna anului 2017.

(14)  Grupul Băncii Mondiale, Western Balkans Labor Market Trends 2017 (Tendințele pieței forței de muncă în Balcanii de Vest pentru 2017).

(15)  Astfel cum se indică în Avizul CESE privind strategia de extindere a UE (JO C 133, 14.4.2016, p. 31) și în declarația finală din cadrul celui de al șaselea Forum al Societății Civile din Balcanii de Vest, organizat de CESE la Sarajevo, la 10 și 11 iulie 2017.