21.10.2016

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 388/6

---

Publicarea unei cereri de modificare în temeiul articolului 50 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare

(2016/C 388/06)

Prezenta publicare conferă dreptul de opoziție la cererea de modificare în temeiul articolului 51 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (1).

CERERE DE APROBARE A UNEI MODIFICĂRI CARE NU ESTE MINORĂ A CAIETULUI DE SARCINI AL UNEI SPECIALITĂȚI TRADIȚIONALE GARANTATE

Cerere de aprobare a unei modificări în conformitate cu articolul 53 alineatul (2) primul paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012

„OVČÍ HRUDKOVÝ SYR – SALAŠNÍCKY”

Nr. UE: TSG-SK-02135 – 14.4.2016

1.   Grupul solicitant și interesul legitim

Denumirea grupului:	Družstvo – „Cech výrobcov ovčieho syra v Turci”
Adresa:	Poľnohospodárske družstvo Turčianske Kľačany 271 038 61 Vrútky SLOVENSKO/SLOVACIA
Tel.	+421 4343085213
E-mail:	tas_sro@stonline.sk

Grupul care solicită modificarea este același grup care a depus cererea de înregistrare a denumirii „Ovčí hrudkový syr – salašnícky”.

2.   Statul membru sau țara terță

Republica Slovacă

3.   Rubrica din caietul de sarcini care face obiectul modificării (modificărilor)

—	☐	Denumirea produsului
—	☐	Descrierea produsului
—	☐	Metoda de producție
—	☒	Altele [de precizat]

Înlocuirea înregistrării ca specialitate tradițională garantată fără rezervarea denumirii cu înregistrarea ca specialitate tradițională garantată cu rezervarea denumirii.

4.   Tipul modificării (modificărilor)

—

☒

Modificare a caietului de sarcini al unei STG înregistrate care nu trebuie considerată minoră în conformitate cu articolul 53 alineatul (2) al patrulea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012.

5.   Modificare (modificări)

1.

Înlocuirea înregistrării ca specialitate tradițională garantată fără rezervarea denumirii cu înregistrarea ca specialitate tradițională garantată cu rezervarea denumirii. Această modificare este propusă pentru a proteja înregistrarea denumirii produsului în cauză, deoarece opțiunea de înregistrare a denumirilor de produse agricole și alimentare ca specialități tradiționale garantate fără rezervarea denumirii a fost abolită și, în temeiul articolului 25 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012, denumirile înregistrate în conformitate cu articolul 13 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 509/2006 al Consiliului (2), inclusiv cele înregistrate în temeiul articolului 58 alineatul (1) al doilea paragraf din regulamentul respectiv (specialități tradiționale garantate fără rezervarea denumirii), pot fi utilizate în continuare în condițiile prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 509/2006 doar până la 4 ianuarie 2023.

CAIETUL DE SARCINI AL UNEI SPECIALITĂȚI TRADIȚIONALE GARANTATE

„OVČÍ HRUDKOVÝ SYR – SALAŠNÍCKY”

Nr. UE: TSG-SK-02135 – 14.4.2016

Republica Slovacă

1.   Denumirea (denumirile) propusă (propuse) pentru înregistrare

„Ovčí hrudkový syr – salašnícky”

2.   Tipul de produs (a se vedea anexa XI)

1.3.

Brânzeturi

3.   Motive pentru înregistrare

3.1.   Produsul

—	☒	rezultă în urma unui mod de producție sau de prelucrare sau a unei compoziții care corespunde practicii tradiționale pentru produsul sau alimentul respectiv
—	☐	este produs din materii prime sau ingrediente care sunt cele utilizate în mod tradițional

Produsul se fabrică de mai multe secole. El este produs în mod tradițional manual, la stână (salaš), folosindu-se tehnici tradiționale pentru prelucrarea manuală a coagulului, numai primăvara și vara.

3.2.   Denumirea

—	☐	a fost utilizată în mod tradițional pentru a desemna produsul specific
—	☒	arată caracterul tradițional sau caracterul specific al produsului

Caracterul specific este determinat de natura materiei prime utilizate, și anume laptele de oaie crud, și de metoda tradițională de prelucrare la stână. Termenul „salašnícky” din denumire exprimă caracterul specific al produsului și derivă din cuvântul „salaš”, însemnând stână, unde se produce brânza, și exprimă, așadar, legătura cu locul de producție.

4.   Descriere

4.1.   Descrierea produsului căruia i se aplică denumirea de la punctul 1, inclusiv principalele caracteristici fizice, chimice, microbiologice sau organoleptice ale produsului, care demonstrează caracterul specific al acestuia [articolul 7 alineatul (2) din prezentul regulament]

„Ovčí hrudkový syr – salašnícky” este o brânză produsă la stână din lapte de oaie proaspăt, modelată manual în formă de bulgăre și al cărei gust caracteristic se datorează procesului de fermentare după metoda tradițională.

Proprietăți fizice:

—	formă sferică, de bulgăre;

—	mărime – greutate de până la 5 kg.

Proprietăți chimice:

—	conținut de substanță uscată: cel puțin 40 % din greutate;

—	conținut de grăsime în substanța uscată: cel puțin 50 % din greutate.

Criterii microbiologice:

Conține o serie de microorganisme, în special: microorganisme acidogene – Streptococcus lactis, Leuconostos mesenteroides, Lactobacillus casei, Lactobacillus plantarum, drojdii și mucegaiuri – Torulopsis candida, Geotrichum candidum, Geotrichum casei.

Proprietăți organoleptice:

—	aspect extern: suprafață uscată, intactă, fără defecte; în secțiune se observă o crustă subțire, mici goluri și fisuri izolate;

—	culoare: de la alb la gălbui pe suprafață și alb cu o ușoară nuanță de galben în secțiune;

—	gust și miros: gust agreabil, ușor acid, pur, tipic produselor din lapte de oaie;

—	consistență: fermă și elastică;

—	aciditate: pH 5,2-4,9.

4.2.   Descrierea metodei de producție a produsului căruia i se aplică denumirea de la punctul 1, metoda pe care producătorii trebuie să o urmeze, inclusiv, după caz, natura și caracteristicile materiilor prime sau ale ingredientelor utilizate, precum și metoda de preparare a produsului [articolul 7 alineatul (2) din prezentul regulament]

Colectarea laptelui de oaie:

—

laptele utilizat la producerea brânzei provine de la oi sănătoase (din rase crescute în zonele montane și submontane) și este obținut prin mulgere manuală în strungă, în mediu natural. Pentru colectarea laptelui muls se folosesc găleți de inox dotate cu dispozitive de filtrare (în mod tradițional, laptele era colectat în găleți de lemn). Când găleata este plină, conținutul acesteia este turnat într-un bidon printr-o strecurătoare care conține un filtru de bumbac (laptele poate fi colectat și mecanic, folosind instalații de muls – mobile sau staționare);

—	laptele colectat este transportat în bidoane spre aria de producție – stâna (salaš).

Prelucrarea laptelui pentru obținerea brânzei – producerea bulgărelui de brânză din lapte de oaie:

—

laptele proaspăt colectat este prelucrat imediat după mulgere și după transferarea în spațiul de producție al stânei, unde este turnat din bidon în putină (putera), fiind trecut din nou printr-un filtru de bumbac. Pentru producerea brânzei se folosește o putină de lemn sau un vas de inox cu fund dublu;

—	laptele este adus la o temperatură de 30-32 °C prin adăugarea direct în lapte de apă potabilă fierbinte (cu o temperatură de 50 °C) sau prin încălzire într-un vas cu manta sau putera cu apă potabilă fierbinte sau cu zer fiert din lapte de oaie acru;

—

după aducerea la o temperatură de 30-32 °C, se adaugă, amestecând continuu, cheag microbian lichid (obținut pe baza mucegaiului stabilizat cu sare Rhizomucor miehei) în raport de 40 ml de cheag la 100 l de lapte (cantitatea de cheag utilizată este determinată de producător în funcție de tăria cheagului). Această cantitate depinde, de asemenea, de perioada de lactație, respectiv de calitatea laptelui, care variază în timpul perioadei de lactație. Laptele se coagulează la aproximativ 30-45 de minute după adăugarea cheagului;

—	coagulul astfel produs se amestecă și se taie cu harfa până la obținerea unor bucățele de 0,5-1 cm;

—

la bucățelele de coagul se adaugă apă potabilă fiartă și răcită până la 65 °C, pentru a determina încălzirea acestora până la 32-35 °C, sporind astfel gradul de eliberare a zerului din ele. Apoi coagulul se amestecă bine și se lasă să stea. De-a lungul procesului de producție a bulgărelui de brânză din lapte de oaie, temperatura laptelui și a zerului nu trebuie să scadă sub 29 °C;

—	după aproximativ 10 minute, coagulul este presat cu mâna și, cu ajutorul unei sădile, i se dă forma unui bulgăre;

—	bulgărele este lăsat să se scurgă timp de aproximativ două ore, atârnat de un cârlig;

—	după scurgere, brânza este mutată într-o zonă caldă de depozitare, în camera de maturare, unde are loc procesul de fermentare. Brânza modelată în sădilă este atârnată de un cârlig, iar apoi așezată pe un raft astfel construit încât să permită scurgerea zerului;

—	temperatura camerei nu trebuie să scadă sub 18-22 °C în timpul procesului de fermentare. În aceste condiții, brânza fermentează în două, maximum trei zile. Temperatura în timpul fermentării este monitorizată;

—	atunci când procesul de producție este încheiat, brânza poate fi vândută. Când este vândută, brânza este ambalată și etichetată.

4.3.   Descrierea principalelor elemente care conferă caracterul tradițional al produsului [articolul 7 alineatul (2) din prezentul regulament]

Termenul „salašnícky” din denumirea brânzei provine de la locul tradițional de producție, respectiv stâna („salaš”). Caracterul tradițional al produsului se datorează compoziției, metodei de producție și prelucrării tradiționale.

După cum afirmă P. Huba în cartea sa „Zázrivá”, „Creșterea oilor în zonele muntoase din Zázrivá, practicată la scară restrânsă, era orientată în special către producerea laptelui de oaie, prelucrat întotdeauna la stână, unde «Ovčí hrudkový syr – salašnícky» era oferită oaspeților păstorilor ca delicatesă” (Martin: Osveta. 1988).

„Ovčí hrudkový syr – salašnícky” tradițional era produs din lapte proaspăt de oaie, prin închegarea laptelui într-un vas (putera) cu ajutorul cheagului natural (kľag) la o temperatură medie (32 °C) timp de 10-30 de minute. Laptele închegat era mai întâi amestecat, apoi lăsat să se așeze, după care coagulul era pus într-o sădilă și presat până când lua forma unui bulgăre compact. Sădila cu coagul era atârnată de un cârlig pentru ca zerul să se scurgă.

După scurgere, bulgărele de brânză era scos din sădilă și pus cu susul în jos pe un raft de lemn (podišiar), unde era lăsat câteva zile la uscat și la maturat. După maturare, bulgării de brânză erau duși de la stână la casele proprietarilor oilor (Podolák Ján: „Slovenský národopis” 25, 1977).

În secolul al XX-lea, producția de „ovčí hrudkový syr – salašnícky” și „ovčí salašnícky údený syr” s-a răspândit în întreaga zonă muntoasă a Slovaciei unde se practica creșterea oilor.

„Ovčí hrudkový syr – salašnícky” și „Ovčí salašnícky údený syr” se numără printre produsele lactate tradiționale ale crescătorilor de oi din Valahia moravă și au reprezentat principalul motiv pentru creșterea oilor în regiunile muntoase din Slovacia. Ca specialitate culinară, erau utilizate proaspete (suculente, dulci), fermentate, uscate sau conservate prin afumare. (Podolák Ján: „Slovenský národopis” 25, 1977). În articolul său intitulat „Z histórie Ovčieho mliekarstva na Slovensku”, domnul Prokop scrie următoarele: „Cultura valahă se păstrează încă vie în aceste ținuturi datorită priceperii ciobanilor la meșteșugul cioplitului, influențele acesteia putând fi văzute încă în vasele frumos cioplite (črpáky) pe care le folosesc ciobanii” („Slovenská spoločnosť pre racionálnu výživu”, Bratislava, 1969). Pentru „ovčí salašnícky údený syr” sunt utilizate matrițe în formă de inimă sau de rață. Dr. Ján Balko, autorul cărții „Bryndziarsky priemysel na Slovensku”, publicată de Osveta în 1968, observa că: „Nu avem nicio dovadă exactă care să ne arate cine și când a produs primul bulgăre de brânză din lapte de oaie aici. Totuși, putem presupune, cu o marjă bună de siguranță, că acest lucru s-a petrecut cu multe secole în urmă, deoarece până la 1914 creșterea oilor pentru lapte nu diferea prea mult de practicile existente la momentul migrației popoarelor.” În lucrarea „Ovčie mliekárstvo a syrárstvo po novom” se face următoarea constatare: „[…] calitatea brânzei produse depinde în principal de calitatea «Ovčí hrudkový syr – salašnícky»” („Edícia Povereníctva SNR pre pôdohospodárstvo”, Bratislava, 1966). Denumirea și metoda tradițională de producție ale „ovčí hrudkový syr salašnícky” și „ovčí salašnícky údený syr” au fost utilizate și de păstorii din localitatea Priechod, care au lucrat la stâne în anii 1960 și 1970 în regiunea Turiec (mărturii orale ale ciobanilor Lamper și Ivanič din Priechod). Domnul Jasenský, un baci din Dolná Jaseň, își amintește că: „«Ovčí hrudkový syr – salašnícky» și «Ovčí salašnícky údený syr» se făceau în vremuri de demult, dar numai în cantități mici; erau consumate direct la stână sau vândute, și încă se mai vând, celor care vizitau stânele. Sunt delicatese tradiționale, apreciate de slovacii care trăiesc la munte sau la poalele munților” („Prehlásenie pána Jasenského”, 1999).

---

(1)  JO L 343, 14.12.2012, p. 1.

(2)  Regulamentul (CE) nr. 509/2006 al Consiliului din 20 martie 2006 privind specialitățile tradiționale garantate din produse agricole și alimentare (JO L 93, 31.3.2006, p. 1).

---