Publicarea unei cereri în temeiul articolului 50 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare

(2016/C 185/06)

Prezenta publicare conferă dreptul de opoziție la cererea de înregistrare în temeiul articolului 51 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (1).

DOCUMENT UNIC

„PAŠKA JANJETINA”

Nr. UE: HR-PDO-0005-01347 — 19.6.2015

DOP ( X ) IGP ( )

1.   Denumirea (denumirile)

2.   Statul membru sau țara terță

Croația

3.   Descrierea produsului agricol sau alimentar

3.1.   Tipul de produs

Clasa 1.1. Carne (și organe comestibile) proaspete

3.2.   Descrierea produsului căruia i se aplică denumirea de la punctul 1

„Paška janjetina” este o carne proaspătă obținută prin sacrificarea mieilor de lapte tineri, masculi și femele, născuți pe insula Pag dintr-o rasă de oi autohtonă croată care poartă același nume, „Paška ovca”, crescută doar pe insula Pag.

La momentul sacrificării, mieii tineri și cu greutate mică sacrificați pentru producția de „Paška janjetina” nu trebuie să aibă mai mult de 45 de zile (calculate de la data fătării la data sacrificării) și trebuie să fi fost ținuți cu oile la pășune și hrăniți doar cu lapte de oaie până la sacrificare.

Carcasele de miel utilizate pentru producția de „Paška janjetina” aparțin categoriei de carcase cu o greutate de până la 13 kg. Carcasele pot avea până la 62 cm lungime și pot cântări între 4 și 10 kg. Carnea este roz pal, cu fibre musculare fragede, cu vinișoare de grăsime, cu puțin țesut gras și conjunctiv și fără miros distinctiv de carne de miel (oaie).

Țesutul gras al mieilor din Pag utilizați pentru producția de „Paška janjetina” (subcutanat și abdominal) trebuie să fie de culoare albă, fără nuanțe gălbui sau galbene. Carcasele mieilor sacrificați sunt acoperite cu un strat de țesut gras subcutanat foarte subțire, aproape transparent.

Carnea „Paška janjetina” se comercializează doar proaspătă, sub formă de carcasă sau de semicarcasă (obținută prin tăierea carcasei de-a lungul liniei de separare care trece prin mijlocul fiecărei vertebre și al capului, precum și prin mijlocul sacrumului, al sternului și al oaselor pelviene), fără organele aparatului digestiv, fără splină, fără piele și fără părțile inferioare ale picioarelor. Totodată, capul și rinichii (împreună cu stratul de grăsime al rinichilor), plămânii, laringele, inima și ficatul sunt parte integrantă a carcasei.

„Paška janjetina” se consumă doar după gătire. Este o carne deosebit de suculentă și de fragedă, cu un gust plăcut și un miros fin rezultat în urma sacrificării mieilor tineri hrăniți cu lapte.

3.3.   Hrană pentru animale (doar în cazul produselor de origine animală) și materii prime (doar în cazul produselor prelucrate)

Înaintea sacrificării, mieii utilizați la producția de „Paška janjetina” sunt hrăniți numai cu lapte de oaie.

3.4.   Etape specifice ale producției care trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată

Toate etapele producției de „Paška janjetina” trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată la punctul 4.

Procesul de producție constă în:

3.5.   Norme specifice privind felierea, răzuirea, ambalarea etc. a produsului la care se referă denumirea înregistrată

Produsul „Paška janjetina” se comercializează proaspăt, sub formă de semicarcase sau carcase întregi jupuite cu cap, fără părțile inferioare ale picioarelor, dar cu organele comestibile, mai exact cu organele din cavitatea toracică și din cavitatea abdominală (ficatul, plămânii, laringele, inima, rinichii și grăsimea rinichilor). La momentul comercializării, carnea „Paška janjetina” trebuie să fie învelită într-o folie de plastic transparentă și autoadezivă.

Produsul „Paška janjetina” este ambalat, mai exact învelit în folie de plastic, după sacrificarea în abatoarele de pe insula Pag, înaintea comercializării, pentru a se garanta prospețimea, calitatea și mai ales igiena produsului. Ambalarea produsului „Paška janjetina” în abatoare după sacrificare protejează carnea de intrarea în contact cu sursele de contaminare microbiană în timpul manipulării sau al transportului. De asemenea, învelirea cărnii „Paška janjetina” în folie de plastic în abatoarele în care au fost sacrificați mieii nu permite cărnii să intre în contact cu aerul, care ar putea descompune proteinele din carne, cauzând formarea de mucus pe suprafața cărnii și apariția unor mirosuri neplăcute.

3.6.   Norme specifice privind etichetarea produsului la care se referă denumirea înregistrată

—

4.   Delimitarea concisă a ariei geografice

„Paška janjetina” se produce pe întreg teritoriul insulei Pag. Linia de țărm a insulei Pag marchează limita ariei geografice de producție. Insula Pag se află între canalele Velebit și Kvarner și între insulele Rab, Olib și Vir.

5.   Legătura cu aria geografică

Specificitatea produsului

„Paška janjetina” este o carne obținută din miei tineri și cu greutate mică din Pag și hrăniți doar cu lapte de oaie. Potrivit valorilor medii stabilite ale culorilor L*, a* și b*, măsurate cu ajutorul unei metode recunoscute pe plan internațional, carnea mieilor din Pag este clasificată ca roz pal. Sacrificarea mieilor din Pag la o vârstă fragedă determină indicatorii specifici ai carcaselor mieilor proveniți din oile crescute pe această insulă (Mioč, B., Vnučec, I., 2010: Paška janjetina, Dani paške ovce i paškog sira, culegerea de lucrări a conferinței).

O comparație între compozițiile chimice ale țesuturilor musculare ale mieilor proveniți din oile din Pag, din oile din rasa Pramenka din Dalmația și din oile din Istria indică diferențe semnificative în ceea ce privește procentajul de grăsime (mieii din Pag având de departe cel mai mare procentaj), conținutul de proteine în substanța uscată (cel mai scăzut conținut în cazul mieilor din Pag) și conținutul de grăsime în substanța uscată (cea mai mare proporție în cazul mieilor din Pag) [Vnučec, I. (2011): Odlike trupa i kakvoća mesa janjadi iz različitih sustava uzgoja, teză de doctorat, Facultatea de Agronomie, Zagreb].

Carnea „Paška janjetina” este specială datorită unei practici străvechi a păstorilor de pe insula Pag, și anume de a nu separa mieii de oi după fătare și de a sacrifica mieii neînțărcați. Aceasta este metoda de producție a cărnii de miel. Carnea „Paška janjetina” nu are un miros specific, deoarece provine de la miei de lapte foarte tineri, spre deosebire de carnea mieilor mai înaintați în vârstă (Barać et al., 2008: Paška ovca – hrvatska izvorna pasmina, Novalja).

Spre deosebire de tradiția care predomină pe insula Pag, și anume de a se sacrifica mieii foarte tineri și cu greutate mică, pentru a se lansa producția de lapte și de brânză, tradițiile unor regiuni învecinate, cu condiții mediteraneene similare (de exemplu pe insula Cres sau în peninsula Istria), fac ca mieii cu o greutate corporală medie mai mare (aproximativ 20 kg) să fie sacrificați mai ales pentru producția de carne, rezultând carcase de miel cu o greutate de aproximativ 12 kg, destinate frigerii pe rotisor.

Primele dovezi scrise referitoare la mieii din Pag și la carnea lor datează din vremuri străvechi. Deja în 1554, istoricul Sabollico observa că mieii din Pag erau cei mai gustoși din întreaga Ilirie (Karavanić, B., 2006: Građa za povijest grada i otoka Paga, Stolni kaptol Sv. Stošije).

„Paška janjetina” este denumirea utilizată dintotdeauna, fapt dovedit de numeroase înscrisuri istorice, același nume fiind utilizat până în prezent în vorbirea curentă și în tranzacțiile comerciale (dovada utilizării denumirii în vorbirea curentă și în comerț).

Comercializarea produsului „Paška janjetina” are un caracter puternic sezonier, deoarece oile utilizate pentru producție se împerechează mai ales în perioada iunie-octombrie, de obicei prin împerechere planificată, astfel încât mieii să se nască în perioada noiembrie-martie, cele mai numeroase fătări înregistrându-se în ianuarie.

Specificitatea ariei geografice

Factori naturali

Insula Pag este caracterizată de o climă predominant mediteraneeană, cu veri calde și uscate și cu ierni întrucâtva mai reci. Una dintre caracteristicile deosebite ale insulei Pag constă în pășunile carstice măturate de bora și străbătute de ziduri de piatră fără mortar. Acest peisaj este unic în Croația. Nicio altă insulă nu este atât de puternic afectată de bora, vânt care face din Pag „cea mai golașă” insulă din partea croată a Mării Adriatice. Cea mai mare parte a insulei constă atât în pășuni stâncoase cu asfodel și sadină, a căror producție de plante constituie baza creșterii oilor pe insulă, cât și în soluri pietroase acoperite cu plante din genul Stipa și salvie medicinală, care sunt adaptate la secetă. Pe pășunile stâncoase ale insulei Pag cresc peste 300 de specii de plante păscute de oile de pe insulă. Majoritatea acestor specii aparțin florei mediteraneene.

Grație formei conice a capetelor lor și agilității mandibulei și buzelor lor, oile din Pag pot ajunge la firele de iarbă dintre și de sub pietre, din crăpăturile pietrelor și din tufișuri, putând astfel supraviețui și rezista în cele mai aspre condiții.

În mare, solurile insulei Pag pot fi împărțite în două grupuri: soluri antropice (toate terenurile arabile) și solurile de pășune/poiană/pădure (soluri slab dezvoltate care cuprind solul de culoare închisă calcaros/cu dolomite și stânci, solurile brune superficiale și terra rossa), pe care pasc oile din Pag.

Bura este vântul predominant pe insula Pag și ajunge frecvent la forța unei furtuni, colectând picături de apă din mare și depozitându-le pe pământ, ceea ce duce la formarea unui „sediment de sare” ce sporește mult concentrația de sare din sol și din vegetație.

Factori umani

Locuitorii insulei Pag sunt implicați în agricultură din vremuri străvechi. Un vechi cântec popular dovedește faptul că insula Pag este de mult sinonimă cu carnea de miel: „O, Pag, mândria și bucuria noastră! Ce mai belșug ne dai! Brânză, vin și carne de miel cât să ne țină un car de ani.”

Fiecare regiune a Croației are o altă tradiție în ceea ce privește creșterea oilor, în funcție de modul în care se dorește să fie utilizate produsele și de obiceiurile încetățenite ale consumatorilor. Vârsta și greutatea mieilor la sacrificarea în vederea producției de „Paška janjetina” sunt rezultatul tradiției referitoare la creșterea oilor pe insula Pag, unde miei foarte tineri (de până la 45 de zile) sunt sacrificați pentru a se obține carcase cu greutate mică (până la 10 kg). Principalul motiv al acestei sacrificări a mieilor tineri și cu greutate mică este începerea cât se poate de devreme a procesului de mulgere, astfel încât să se profite de perioada de lactație maximă pentru prelucrarea laptelui în scopul obținerii brânzei din Pag.

Legătura cauzală dintre aria geografică și produs

Produsul „Paška janjetina” este numit după regiunea în care sunt crescute oile: insula Pag.

Potrivit tradiției referitoare la creșterea oilor, pe insula Pag oile sunt crescute mai ales pentru a produce laptele destinat a deveni brânză de Pag, toate tehnicile de creștere fiind adaptate în acest scop, iar cea mai mare parte a veniturilor crescătorilor provin din vânzarea laptelui de oaie. Din acest motiv, altfel decât în alte regiuni din apropiere, mieii sacrificați pe insula Pag sunt foarte tineri, au greutate mică și sunt hrăniți cu lapte de oaie, ceea ce conferă cărnii „Paška janjetina” culoarea sa roz pal. Legătura puternică dintre „Paška janjetina” și aria geografică delimitată este rezultatul tradiției și al unui cumul de circumstanțe. Oile din Pag sunt rasa autohtonă a insulei Pag și sunt crescute doar pe insula Pag. De la fătare la sacrificare, mieii sunt ținuți cu oile tot timpul, pentru a se asigura continuitatea suptului. Mieii sunt sacrificați până nu depășesc vârsta de 45 de zile, în abatoare aprobate de pe insula Pag, astfel încât mieii tineri să nu devină stresați și să nu moară în timpul transportului spre alte zone. Cercetările au demonstrat că trăsăturile carcasei și calitatea cărnii mieilor din Pag diferă de cele tipice pentru mieii din rase similare, mai ales grație sacrificării timpurii a mieilor de lapte, în conformitate cu tradiția creșterii oilor pe insula Pag. Conținutul ridicat de grăsime din țesutul muscular al mieilor din Pag poate fi atribuit rasei, precum și faptului că mieii sunt hrăniți cu lapte de oaie, acesta fiind extrem de bogat în energie datorită conținutului bogat în grăsimi.

Grație climei mediteraneene blânde, oile din Pag și mieii lor își petrec viața în aer liber. Faptul de a ține oile și mieii în aer liber zi și noapte, în bătaia vântului bora și a soarelui, pe pășuni nepoluate și în aerul de mare proaspăt, influențează și calitatea cărnii, diferențiind-o de carnea mieilor de pe continent. Compoziția florală a pășunilor de pe insula Pag se reflectă în calitatea laptelui de oaie și a cărnii mieilor hrăniți cu lapte de oaie (lucrare științifică, Ljubičić, I. et al., 2012, Florni sastav ovčarskih pašnjaka otoka Paga). Datorită condițiilor agroclimatice specifice ale insulei, particularităților și diversității vegetației sale și numeroaselor soiuri de plante aromatice și medicinale, „Paška janjetina” are un gust distinct, specific „mediteraneean”. Concentrația ridicată de sare din sol și frecventele „sedimente de sare” afectează direct structura și calitatea vegetației, care afectează, la rândul ei, calitatea laptelui oilor de pe insula Pag și carnea „Paška janjetina” (Mioč et al., 2011, Program uzgoja ovaca u Republici Hrvatskoj, Zagreb).

Trimitere la publicarea caietului de sarcini

[articolul 6 alineatul (1) al doilea paragraf din prezentul regulament]

http://www.mps.hr/UserDocsImages/HRANA/PASKA%20JANJETINA/Specifikacija%20Paška%20janjetina0001.pdf

(1)  JO L 343, 14.12.2012, p. 1.