COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 20.7.2016

COM(2016) 482 final

2016/0231(COD)

Propunere de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL CONSILIULUI

privind reducerea anuală obligatorie a emisiilor de gaze cu efect de seră de către statele membre în perioada 2021-2030, în vederea realizării unei uniuni energetice reziliente și a respectării angajamentelor asumate în temeiul Acordului de la Paris, și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 al Parlamentului European și al Consiliului privind un mecanism de monitorizare și de raportare a emisiilor de gaze cu efect de seră și a altor informații relevante pentru schimbările climatice

(Text cu relevanță pentru SEE)

{SWD(2016) 247 final}
{SWD(2016) 248 final}

EXPUNERE DE MOTIVE

1.CONTEXTUL PROPUNERII

•Motivele și obiectivele propunerii

În octombrie 2014, Consiliul European a convenit asupra cadrului pentru politica privind clima și energia pentru 2030. Cadrul stabilește angajamentul Uniunii Europene (UE) pentru un obiectiv obligatoriu de reducere la nivel intern cu cel puțin 40 % a emisiilor de gaze (GES) cu efect de seră la nivelul întregii economii până în 2030 față de anul 1990. Toate sectoarele ar trebui să contribuie la realizarea acestor reduceri ale emisiilor. Consiliul European a confirmat faptul că obiectivul va fi îndeplinit în mod colectiv de către Uniunea Europeană în cel mai eficient mod posibil din punctul de vedere al costurilor, cu reduceri în sectoarele care fac obiectul schemei de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) și în sectoarele din afara schemei ETS care se ridică la 43 % și, respectiv, 30 % până în 2030 față de anul 2005.

Cu politicile puse în aplicare în prezent, nu se prevede o scădere suficientă a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru atingerea obiectivului Uniunii Europene de realizare a unor reduceri cu cel puțin 40 % față de 1990 până în 2030 și, mai precis, o reducere a GES cu 30 % în sectoarele care nu fac obiectul ETS față de 2005. În contextul tendințelor actuale și odată cu punerea pe deplin în aplicare a obiectivelor obligatorii existente și a politicilor adoptate privind, printre altele, eficiența energetică, performanța energetică a clădirilor, reducerile CO2 generate de autovehicule, sursele regenerabile, depozitele de deșeuri, economia circulară sau gazele cu efect de seră fluorurate, emisiile care intră sub incidența „Deciziei privind partajarea eforturilor” 1 (ESD) sunt prevăzute a scădea în 2030 doar cu aproximativ 24 % sub nivelurile din 2005. Prin urmare, se impun obiective naționale de reducere care să stimuleze dezvoltarea de politici suplimentare prin care să se obțină reduceri mai mari. Prezenta propunere definește obiective naționale în concordanță cu o reducere echitabilă de 30 % până în 2030 la nivelul UE în sectoarele care nu fac obiectul ETS, față de 2005 și totodată prevede eficiența din punctul de vedere al costurilor, astfel cum s-a aprobat de către Consiliul European. Statele membre contribuie la reducerea globală la nivelul UE în 2030, obiectivele variind de la 0 % la -40 % sub nivelurile din 2005. Reducerile prevăzute prin prezentul regulament promovează îmbunătățirile, în special în ceea ce privește clădirile, agricultura, gestionarea deșeurilor și transportul.

De asemenea, prezenta propunere pune în aplicare angajamentele asumate de UE în temeiul Acordului de la Paris privind schimbările climatice. La data de 10 iunie 2016, Comisia a prezentat o propunere privind ratificarea de către Uniunea Europeană a Acordului de la Paris 2 . Această propunere a urmat după evaluarea de către Comisie a Acordului de la Paris 3 .

Uniunea Europeană și toate celelalte părți sunt obligate să comunice contribuțiile stabilite la nivel național o dată la 5 ani pe baza bilanțului la nivel mondial care se va realiza în 2023 în temeiul Acordului și, în continuare, o dată la cinci ani.

Norvegia și Islanda și-au exprimat intenția de a participa la acțiunea comună a Uniunii și a statelor sale membre. Condițiile care reglementează eventuala participare a Norvegiei și a Islandei vor fi stipulate în legislația de însoțire. Pentru perioada cuprinsă între 2021 și 2030, Norvegia și-a exprimat în mod clar intenția de a participa pe deplin la efortul de reducere pentru sectoarele care nu fac obiectul ETS. Deoarece obiectivele statelor membre variază între 0 % și -40 %, în funcție de produsul intern brut (PIB) pe cap de locuitor, pentru Norvegia s-ar atribui un obiectiv numeric estimat de reducere cu 40 % sub nivelurile din 2005, iar mecanismele de flexibilitate ar fi disponibile în aceeași măsură pentru Norvegia și Islanda, ca și pentru statele membre. Obiectivele finale vor fi stabilite doar atunci când se adoptă propunerea. Prezenta propunere nu aduce atingere modului în care Norvegia și Islanda vor participa la acțiunea comună.

•Coerența cu dispozițiile deja existente în domeniul de politică vizat

Pentru a stimula luarea de măsuri suplimentare efective în sectorul de exploatare a mediului terestru, inclusiv agricultura, asigurând totodată o contabilizare solidă și integritatea de mediu în ansamblu, prezenta propunere include un nou tip de flexibilitate care permite o utilizare limitată a absorbțiilor nete rezultate din anumite categorii de contabilizare a emisiilor provenite din exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură (LULUCF) asigurându-se, în același timp, faptul că nu se produc debite în sectoarele LULUCF, pentru justificarea conformității statelor membre în ceea ce privește obiectivele din sectoarele care fac obiectul ETS, dacă este necesar.

Acest lucru este în conformitate cu orientările furnizate de Consiliul European prin care acesta ia act de potențialul scăzut de atenuare al sectorului agricol și al sectorului exploatării terenurilor, precum și de importanța examinării celor mai bune mijloace de optimizare a contribuției acestui sector la reducerea și sechestrarea gazelor cu efect de seră, inclusiv prin împădurire.

S-a inclus, de asemenea, o altă flexibilitate nouă, care este în concordanță cu orientările Consiliului European, pentru statele membre cu obiective de reducere a emisiilor la nivel național cu mult peste obiectivul mediu al UE și potențialul de reducere al acestora într-un mod eficient din punctul de vedere al costurilor, precum și pentru statele membre care nu au beneficiat de cote gratuite pentru instalații industriale în 2013. Flexibilitatea permite statelor membre eligibile să faciliteze îndeplinirea propriilor obligații care fac obiectul ETS prin anularea cotelor EU ETS.

•Coerența cu alte domenii de politică ale Uniunii

2.TEMEI JURIDIC, SUBSIDIARITATE ȘI PROPORȚIONALITATE

•Temei juridic

Schimbările climatice reprezintă o problemă transfrontalieră care nu poate fi rezolvată doar prin luarea de măsuri la nivel național sau local. Se impune coordonarea acțiunilor privind clima la nivel european și, dacă este posibil, la nivel mondial. Acțiunea UE este justificată de motive de subsidiaritate. Începând din 1992, Uniunea Europeană a depus eforturi pentru a dezvolta soluții comune și a impulsiona acțiunile la nivel mondial în vederea combaterii schimbărilor climatice. Mai exact, acțiunile la nivelul UE vor asigura îndeplinirea eficientă din punctul de vedere al costurilor a obiectivelor de reducere a emisiile până în 2030 și pe termen lung, asigurându-se totodată corectitudinea și integritatea de mediu.

Articolele 191 - 193 din TFUE confirmă și menționează competențele UE în domeniul schimbărilor climatice. Temeiul juridic al prezentei propuneri este articolul 192 din TFUE. În conformitate cu articolul 191 și cu articolul 192 alineatul (1) din TFUE, Uniunea Europeană contribuie la îndeplinirea, printre altele, a următoarelor obiective: conservarea, protecția și îmbunătățirea calității mediului; promovarea pe plan internațional a unor măsuri destinate să contracareze problemele de mediu la scară regională sau mondială și în special lupta împotriva schimbărilor climatice.

3.REZULTATELE EVALUĂRILOR EX POST, ALE CONSULTĂRILOR CU PĂRȚILE INTERESATE ȘI ALE EVALUĂRII IMPACTULUI

•Evaluările ex post/verificările adecvării legislației existente

În 2015, s-a întreprins o evaluare a ESD, anterior prezentei propuneri, în conformitate cu articolul 14 care solicită Comisiei Europene să elaboreze un raport de evaluare a punerii în aplicare a ESD până la 31 octombrie 2016 5 .

Chiar dacă ESD se află încă în etapele incipiente de punere în aplicare, se poate considera că angajamentele ESD au fost puse în practică cel puțin parțial prin stimularea dezvoltării de politici și măsuri naționale noi de promovare a reducerilor eficiente de emisii de GES în domeniul de aplicare a ESD. Acest efect a fost amplificat de faptul că respectiva directivă a fost lansată împreună cu o serie de alte politici ale UE privind clima și energia în cadrul pachetului pentru 2020, în special în ceea ce privește eficiența energetică și energia din surse regenerabile. În cazul mai multor sectoare care intră sub incidența ESD, inclusiv clădirile, transporturile, agricultura și deșeurile, o parte semnificativă a reducerilor de emisii de până acum poate fi atribuită unor factori precum schimbările tehnologice care sunt influențate de intervențiile politice care derivă din pachetul pentru 2020. În afară de politicile privind clima și energia de la nivelul UE și național, criza economică și creșterea activității economice din unele țări au afectat emisiile de GES.

•Consultări cu părțile interesate

Comisia Europeană a organizat o consultare publică 6 privind efortul statelor membre de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră în vederea respectării angajamentului Uniunii Europene de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră în perspectiva anului 2030.

Consultarea a completat consultarea referitoare la Cartea verde privind un cadru pentru 2030 pentru politici în domeniul climei și al energiei, care a avut loc în 2013 și a fost deschisă publicului în totalitate. Consultarea s-a axat pe consolidarea instrumentelor de flexibilitate existente; raportare și conformitate; abordarea de a stabili obiectivele de reducere a gazelor cu efect de seră la nivel național; și o flexibilitate limitată unică între ETS și ESD. De asemenea, aceasta a abordat măsuri complementare la nivelul UE pentru realizarea obiectivelor de reducere a emisiilor, precum și dezvoltarea capacităților și alte tipuri de sprijin care vizează punerea în aplicare la nivel național, regional și local. Comisia a primit 114 de răspunsuri oficiale de la un spectru larg de părți interesate din statele membre. 7  

De asemenea, Comisia Europeană a consultat statele membre în cadrul a patru reuniuni ale grupurilor de lucru ale Comitetului pentru schimbări climatice care au avut loc în 2015. Aceste consultări au abordat diferite opțiuni pentru consolidarea mecanismelor de flexibilitate existente la nivel intern în ESD în perioada de după 2020 și modul de administrare a raportării și a conformității.

•Obținerea și utilizarea expertizei

Evaluarea cantitativă a impacturilor viitoare în UE se bazează pe și completează analiza efectuată pentru propunerea cadru pentru 2030, actualizând-o cu privire la anumite elemente specifice ESD. Comisia a încheiat contracte cu Universitatea Tehnică Națională din Atena, IIASA și EuroCare pentru a modela un scenariu de referință actualizat 8 , pe baza căruia s-au cuantificat scenarii de politică. Modelarea sistemului energetic și a emisiilor de CO2 se bazează pe modelul PRIMES. Modelarea altor emisii de gaze cu efect de seră decât CO2 se bazează pe modelul GAINS. Emisiile din agricultură, altele decât CO2, sunt evaluate prin cadrul de modelare CAPRI.

Expertiza reflectată în contribuțiile părților interesate în timpul consultărilor publice, precum și previziunile naționale privind emisiile de GES prezentate de statele membre în temeiul Regulamentului privind mecanismul de monitorizare în 2015, au fost utilizate ca surse de cunoștințe suplimentare pentru a completa această analiză.

În 2015, s-a realizat un studiu de sprijin pentru evaluarea punerii în aplicare a ESD de către un grup de consultanți externi pentru Comisie. 9  

•Evaluarea impactului

Evaluarea impactului care însoțește prezenta propunere 10 completează analiza efectuată în cadrul evaluărilor impactului din 2014 care susțin cadrul privind clima și energia pentru 2030 11 . Aceasta a constituit baza analitică pentru stabilirea obiectivului de reducere a emisiilor de GES cu cel puțin 40 % până în 2030 față de 1990, precum și pentru repartizarea obiectivelor de reducere a emisiilor respective în cote de 30 % și 43 % între sectoarele care fac obiectul ETS și cele care nu fac obiectul ETS până în 2030, față de 2005.

În evaluarea impactului s-au analizat opțiuni pentru punerea în aplicare a reducerii în sectoarele care nu fac obiectul ETS, altele decât sectoarele LULUCF, pornind de la actuala ESD și orientările furnizate de Consiliul European. Evaluarea impactului analizează impactul propunerii asupra caracterului echitabil, a eficienței costurilor și a integrității sale de mediu.

Evaluarea impactului reanalizează metodologia de stabilire a obiectivelor în funcție de PIB pe cap de locuitor pentru a asigura caracterul echitabil și o actualizează pe baza datelor din 2013. Aceasta evaluează în ce măsură ar putea fi ajustate obiectivele în cadrul grupului de state membre care au un PIB pe cap de locuitor peste medie și pentru care state membre îndeplinirea obiectivelor în mod eficient din punctul de vedere al costurilor ar putea fi deosebit de problematică. În ceea ce privește punctul de plecare pentru traiectoria liniară a obiectivelor, o metodologie similară cu metodologia actualei directive ESD bazată pe emisii recente este percepută a fi de dorit din perspectiva integrității de mediu, chiar dacă este fezabilă din punct de vedere administrativ.

Evaluarea impactului arată că noile tipuri de flexibilitate din schema ETS și sectoarele LULUCF trebuie să fie limitate pentru a garanta faptul că se iau în continuare măsuri suplimentare reale în sectoarele care nu fac obiectul ETS în conformitate cu obiectivele de reducere pe termen lung. În același timp, ambele tipuri de flexibilitate permit anumitor state membre să ia în considerare unele circumstanțe. Pentru flexibilitatea unică, acest lucru se referă de regulă la preocupări legate de eficiența din punctul de vedere al costurilor în cazul statelor membre care îndeplinesc cele mai ridicate obiective. În cazul sectorului LULUCF, acest lucru se referă la preocupări legate de un potențial limitat de atenuare în ceea ce privește alte emisii decât CO2 în sectorul agricol, care prezintă cea mai mare importanță pentru statele membre cu o cotă ridicată de emisii provenite din agricultură. Mecanismele de flexibilitate existente sunt netestate și oferă un spectru larg de posibilități de reducere a costurilor și de asigurare a eficienței din punctul de vedere al costurilor. Orice acțiune de îmbunătățire trebuie să ia în considerare eventualele impacturi administrative. Costurile administrative pentru statele membre și Comisia Europeană sunt în prezent limitate și reduse mai mult prin trecerea la o verificare a conformității odată la cinci ani.

Politica propusă afectează în principal administrațiile naționale. Nu există obligații de raportare directă sau alte consecințe administrative pentru societăți comerciale, IMM-uri sau microîntreprinderi. În funcție de natura și domeniul de aplicare ale oricăror măsuri luate la nivel național și al UE pentru reducerea emisiilor, acestea vor afecta diferite părți interesate, inclusiv societăți comerciale și consumatori. Orice astfel de efecte specifice vor trebui evaluate în cadrul respectivelor propuneri de politici.

•Adecvarea reglementărilor și simplificarea

În conformitate cu angajamentul Comisiei pentru o mai bună legiferare, propunerea a fost elaborată în mod integrat și s-a bazat pe principiul transparenței și pe implicarea permanentă a părților interesate. Datorită controlului a conformității anuală propus a fi efectuat din cinci în cinci ani, sarcina administrativă și costurile aferente administrării conformității vor fi reduse pentru statele membre și Comisie. Se estimează că, prin menținerea actualului sistem de raportare anuală, însă cu efectuarea de verificări ale conformității o dată la 5 ani, costurile totale aferente întregii perioade de angajament 2021-2030, inclusiv costurile suportate de Comisie și statele membre, vor reprezenta 60-70 % din costurile administrative aferente gestionării unui sistem cu verificări anuale ale conformității, valoarea acestora fiind de aproximativ 1 150 000 EUR pe an.

•Drepturile fundamentale

4.IMPLICAȚIILE BUGETARE

5.ALTE ELEMENTE

•Planurile de implementare și mecanismele de monitorizare, evaluare și raportare

Pentru a asigura faptul că evaluarea conformității se bazează pe date exacte, inventarele emisiilor de GES prezentate anual de către statele membre vor fi în continuare examinate de către Comisie.

•    Explicații detaliate cu privire la prevederile specifice ale propunerii

Articolul 1 – Obiect

Acest articol explică faptul că regulamentul stabilește contribuțiile minime ale statelor membre la reducerile de emisii pentru perioada 2021-2030, precum și normele de stabilire a cotelor anuale de emisii și cele referitoare la evaluarea privind progresele înregistrate.

Articolul 2 — Domeniul de aplicare

Articolul definește domeniul de aplicare al regulamentului. Acesta prevede în mod clar faptul că prezentul regulament cuprinde emisiile din categoriile de surse ale IPCC: energie, procese industriale și utilizarea produselor, agricultură și deșeuri. Emisiile din sectoarele vizate de EU ETS și de Regulamentul [ ] nu sunt abordate în cuprinsul prezentului regulament. Articolul 3 – Definiții

Articolul definește noțiunea de GES în ceea ce privește gazele cu efect de seră vizate de prezentul regulament.

Articolul 4 – Niveluri anuale de emisii pentru perioada 2021 - 2030

Acest articol stabilește limitele de emisii ale statelor membre în 2030, astfel cum sunt prezentate în anexa I, și modul de stabilire a nivelurilor de emisii pentru perioada 2021-2030. Se continuă abordarea privind limitele anuale obligatorii de emisii, astfel cum se prevede în ESD. Nivelurile anuale de emisii sunt stabilite pe baza unei traiectorii lineare, începând cu emisiile medii pentru perioada 2016-2018 pe baza celor mai recente date revizuite privind emisiile de GES. Alocările anuale de emisii (AAE) în CO2 echivalent pentru fiecare stat membru, aferente fiecărui an din perioada prevăzută, vor fi prezentate într-un act de punere în aplicare.

Articolul 5 – Instrumente de flexibilitate pentru atingerea limitelor anuale

Articolul prevede flexibilitatea pusă la dispoziția statelor membre pentru a-și atinge limitele anuale, inclusiv flexibilitatea în timp, prin constituirea de rezerve și luarea cu împrumut de AAE în perioada de angajament, precum și flexibilitatea dintre statele membre prin transferuri ale AAE.

Articolul 6 — Flexibilitate pentru anumite state membre în urma reducerii cotelor EU ETS

Se stabilește un nou tip de flexibilitate prin anularea cotelor ETS până la o limită stabilită. Statele membre care pot beneficia de această flexibilitate vor decide, înainte de 2020, dacă doresc să utilizeze această opțiune și se vor stabili sumele exacte în actul de punere în aplicare care stabilește nivelul anual de emisii alocate. Statele membre menționate în anexa II pot beneficia de această flexibilitate. Actul de punere în aplicare de la articolul 4 va stabili, de asemenea, cantitatea maximă de cote pe care un stat membru poate alege să le anuleze, astfel încât aceasta să fie luată în considerare atunci când se stabilește dacă s-au respectat limitele fixate.

Articolul 7 – Utilizarea suplimentară a unei cantități de maximum 280 de milioane de absorbții nete aferente terenurilor despădurite, terenurilor împădurite, terenurilor cultivate gestionate și pajiștilor gestionate

Se stabilește un nou tip de flexibilitate care permite statelor membre, în măsura în care au nevoie de aceasta, să utilizeze o cantitate limitată de absorbții nete din Regulamentul [ ], sub rezerva îndeplinirii anumitor condiții. Limitele pentru fiecare stat membru, exprimate în CO2 echivalent, sunt prezentate în anexa III.

Articolul 8 – Măsuri corective

În cazul în care, în urma evaluării anuale efectuate de către Comisie, progresele înregistrate de un stat membru se îndepărtează de alocarea sa anuală de emisii, acesta va trebui să întocmească un plan de acțiune cu măsuri suplimentare care să fie puse în aplicare pentru a asigura respectarea obligațiilor care îi revin.

Articolul 9 – Verificarea conformității

Dispozițiile privind verificarea conformității și măsurile corective prevăzute în ESD continuă să se aplice, cu modificarea că se va efectua o verificare a conformității numai o dată la cinci ani pentru fiecare dintre anii anteriori ai perioadei menționate. În cazul în care se constată că un stat membru nu respectă nivelul anual de emisii alocate pentru niciun an din perioada menționată, se vor aplica măsuri corective sub forma adăugării la emisiile pentru anul următor a unei cantități egale cu cantitatea, exprimată în tone de CO2 echivalent, a emisiilor în exces, înmulțită cu un factor de 1,08. Dreptul de a transfera AAE va fi suspendat până când statul membru își restabilește conformitatea.

Articolul 10 – Ajustări

Pentru a asigura consecvența obiectivului privind emisiile stabilit la nivelul întregii UE pentru anul 2030, orice modificare a domeniului de aplicare al EU ETS (de exemplu prin modificarea numărului de instalații sau surse care fac obiectul EU ETS) trebuie să se reflecte printr-o ajustare corespunzătoare a prezentului regulament. Articolul continuă dispoziția prevăzută în ESD, care explică modul de realizare a unor astfel de ajustări. Se prevede totodată utilizarea creditelor generate conform articolului 24a din Directiva EU ETS, continuându-se o flexibilitate care există în ESD. Articolul abordează, de asemenea, situația specifică a statelor membre pentru care în ESD sunt stabilite limite pozitive și al căror nivel de emisii alocate în perioada 2017-2020 a crescut.

Articolul 11 – Registrul

Articolul continuă punerea în aplicare a ESD din prezent în Regulamentul privind registrul UE, adaptând-o la prezentul regulament. Acesta este necesar pentru asigurarea unei contabilizări precise a tranzacțiilor în temeiul prezentului regulament, precum și pentru evitarea dublei contabilizări.

Articolul 12 – Exercitarea competențelor delegate

Propunerea împuternicește Comisia să adopte acte delegate în conformitate cu procedurile relevante.

Articolul 13 – Procedura comitetului

Aceasta este aceeași procedură a comitetului stabilită pentru ESD prin intermediul Comitetului privind schimbările climatice.

Articolul 14 – Examinare

În 2024 și, ulterior, o dată la cinci ani, se va întreprinde o examinare a tuturor elementelor din regulament pentru a se stabili dacă acestea rămân adecvate scopului.

Articolul 15 - Modificarea Regulamentului nr. 525/2013/UE

MMR se modifică pentru a se asigura că cerințele de raportare aplicabile în prezent pentru ESD se aplică în continuare în cadrul respectivului regulament. Statele membre sunt obligate să raporteze anual emisiile lor de GES relevante și au în continuare obligația de a raporta o dată la doi ani cu privire la prognozele lor, precum și la politicile și măsurile puse în aplicare pentru asigurarea conformității cu obiectivele lor. Pentru a spori transparența și a facilita transferurile dintre statele membre, acestea sunt obligate, de asemenea, să raporteze cu privire la volumele pe care intenționează să le cumpere sau să le vândă în conformitate cu articolul 5.

Comisia va monitoriza progresele înregistrate de statele membre în privința limitelor lor anuale de emisii prin includerea în raportul anual privind progresele înregistrate în domeniul combaterii schimbărilor climatice a unei evaluări, în scopul de a stabili dacă progresele înregistrate de statele membre sunt suficiente pentru a se considera că acestea își îndeplinesc obligațiile în temeiul prezentului regulament.

2016/0231 (COD)

Propunere de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL CONSILIULUI

privind reducerea anuală obligatorie a emisiilor de gaze cu efect de seră de către statele membre în perioada 2021-2030, în vederea realizării unei uniuni energetice reziliente și a respectării angajamentelor asumate în temeiul Acordului de la Paris, și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 al Parlamentului European și al Consiliului privind un mecanism de monitorizare și de raportare a emisiilor de gaze cu efect de seră și a altor informații relevante pentru schimbările climatice

(Text cu relevanță pentru SEE)

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 192 alineatul (1),

având în vedere propunerea Comisiei Europene 13 ,

după transmiterea proiectului de act legislativ parlamentelor naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European 14 ,

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor 15 ,

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară,

(1)În concluziile Consiliului European din 23 și 24 octombrie 2014 referitoare la cadrul de politici privind clima și energia pentru 2030 a fost aprobat un obiectiv obligatoriu de reducere cu cel puțin 40 % pe plan intern a emisiilor de gaze cu efect de seră la nivelul întregii economii, până în 2030 față de nivelul din 1990, acest fapt fiind reconfirmat în cadrul reuniunii sale din martie 2016. Reuniunea Consiliului Mediu din 6 martie 2015 a aprobat în mod oficial această contribuție a Uniunii și a statelor sale membre ca fiind contribuția preconizată stabilită la nivel național.

(2)Concluziile Consiliului European din octombrie 2014 au prevăzut faptul că obiectivul ar trebui să fie îndeplinit în mod colectiv de către UE în cel mai eficient mod posibil din punctul de vedere al costurilor, cu reduceri în schema de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) și în sectoarele care nu fac obiectul ETS care se ridică la 43 % și, respectiv, 30 % până în 2030 față de anul 2005, eforturile fiind repartizate pe baza produsului intern brut (PIB) relativ pe cap de locuitor. Toate sectoarele economice ar trebui să contribuie la realizarea acestor reduceri ale emisiilor și toate statele membre ar trebui să se implice în aceste eforturi, stabilind un echilibru între considerațiile privind caracterul echitabil și cele privind solidaritatea, iar obiectivele naționale din cadrul grupului de state membre având un PIB pe cap de locuitor peste media Uniunii ar trebui ajustate relativ pentru a reflecta eficiența din punctul de vedere al costurilor într-un mod echitabil și echilibrat. Realizarea acestor reduceri ale emisiilor de gaze cu efect de seră ar trebui să sporească eficiența și inovația în economia europeană și, în mod specific, să promoveze îmbunătățiri, în special în domeniul imobiliar, agricultură, gestionarea deșeurilor și transporturi, în măsura în care acestea intră sub incidența prezentului regulament.

(3)La data de 10 iunie 2016, Comisia a prezentat propunerea ca UE să ratifice Acordul de la Paris. Această propunere legislativă face parte din procesul de punere în aplicare a angajamentului UE din cadrul Acordului de la Paris. Angajamentul Uniunii cu privire la reducerea emisiilor la nivelul întregii economii a fost confirmat în contribuția preconizată a Uniunii și a statelor sale membre, stabilită la nivel național, care a fost prezentată Secretariatului CCONUSC la 6 martie 2015.

(4)Acordul de la Paris înlocuiește abordarea adoptată în conformitate cu Protocolul de la Kyoto din 1997 care nu va fi continuat după 2020.

(5)Tranziția către o energie curată presupune schimbarea conduitei de afaceri și asigurarea de stimulente la nivelul întregului spectru politic. O prioritate esențială a Uniunii o constituie crearea unei uniuni energetice reziliente, care să le furnizeze cetățenilor săi o energie sigură, sustenabilă, competitivă și la prețuri abordabile. Îndeplinirea acestui obiectiv presupune continuarea măsurilor ambițioase în domeniul climei prin prezentul regulament, precum și înregistrarea de progrese în legătură cu celelalte aspecte ale uniunii energetice, care sunt prevăzute în Strategia-cadru pentru o uniune energetică rezilientă cu o politică prospectivă în domeniul schimbărilor climatice. 16  

(6)Prezentul regulament vizează emisiile generate de categoriile Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC), și anume energia, procesele industriale și utilizarea produselor, agricultura și deșeurile, astfel cum au fost stabilite în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 525/2013 al Parlamentului European și al Consiliului 17 , cu excepția emisiilor provenite din activitățile enumerate în anexa I la Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului 18 . Activitățile vizate de Regulamentul [ ] [privind includerea emisiilor de gaze cu efect de seră și a absorbțiilor rezultate din exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură în cadrul privind clima și energia pentru 2030] nu intră sub incidența prezentului regulament.

(7)Datele raportate în prezent în inventarele privind emisiile de gaze cu efect de seră la nivel național și în registrele naționale și ale Uniunii nu sunt suficiente pentru a stabili, la nivelul statelor membre, emisiile de CO2 generate de aviația civilă la nivel național, care nu intră sub incidența Directivei 2003/87/CE. Atunci când adoptă obligații de raportare, Uniunea nu ar trebui să impună statelor membre și întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) sarcini disproporționate față de obiectivele urmărite. Emisiile de CO2 generate de sectorul aviației, care nu sunt reglementate de Directiva 2003/87/CE, reprezintă doar o foarte mică parte din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră, iar stabilirea unui sistem de raportare a acestor emisii ar constitui o sarcină nejustificată în lumina cerințelor existente pentru sectorul mai larg, în conformitate cu Directiva 2003/87/CE. În consecință, emisiile de CO2 din categoria de surse a IPCC „1.A.3.A aviația civilă” ar trebui considerate ca fiind egale cu zero în sensul prezentului regulament.

(8)Reducerea realizată de fiecare stat membru pentru 2030 ar trebui să fie stabilită în raport cu nivelul său revizuit de emisii de gaze cu efect de seră din anul 2005, care intră sub incidența prezentului regulament, excluzând emisiile verificate generate de instalațiile care au funcționat în 2005 și care au fost incluse în EU ETS abia după 2005. Cotele anuale de emisii pentru perioada 2021-2030 ar trebui să fie stabilite pe baza datelor prezentate de statele membre și analizate de către Comisie.

(9)Abordarea privind stabilirea unor limite obligatorii anuale la nivel național, care a fost adoptată în Decizia nr. 406/2009/CE a Parlamentului European și a Consiliului 19 , ar trebui continuată în perioada 2021-2030, calcularea traiectoriei urmând să înceapă în 2020 la nivelul emisiilor medii anuale de gaze cu efect de seră generate în perioada 2016-2018 și să se încheie în 2030 la limita prevăzută pentru fiecare stat membru. În 2021 se prevede o ajustare a alocării pentru statele membre care au o limită pozitivă în temeiul Deciziei 406/2009/CE și al căror nivel anual de emisii alocate, determinate în temeiul Deciziilor 2013/162/UE și 2013/634/UE, a crescut în perioada 2017-2020, în scopul de a reflecta capacitatea de creștere a nivelului emisiilor în anii respectivi. Consiliul European a conchis că disponibilitatea și utilizarea instrumentelor de flexibilitate existente în sectoarele care nu fac obiectul ETS ar trebui îmbunătățite semnificativ pentru a se asigura eficiența din punctul de vedere al costurilor a efortului colectiv al UE și convergența emisiilor pe cap de locuitor până în 2030.

(10)Se creează un nou mecanism unic de flexibilitate pentru a facilita îndeplinirea obiectivelor pentru statele membre ale căror obiective de reducere la nivel național depășesc cu mult media Uniunii și potențialul lor de reducere eficientă din punctul de vedere al costurilor, precum și pentru statele membre care nu au alocat cote gratuite pentru instalațiile industriale din 2013, astfel cum este prevăzut în evaluarea impactului 20 .

(11)O serie de măsuri ale Uniunii sporesc capacitatea statelor membre de a-și respecta angajamentele privind clima și sunt esențiale pentru a realiza reducerile de emisii necesare în sectoarele care intră sub incidența prezentului regulament. Printre acestea se numără legislația privind gazele fluorurate, reducerile de CO2 generate de vehiculele rutiere, performanța energetică a clădirilor, energia din surse regenerabile, eficiența energetică și economia circulară, precum și instrumente de finanțare ale Uniunii pentru investiții legate de climă.

(12)Regulamentul [ ] [privind includerea emisiilor de gaze cu efect de seră și a absorbțiilor rezultate din exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură în cadrul privind clima și energia pentru 2030] stabilește normele de contabilizare referitoare la emisiile și absorbțiile de gaze cu efect de seră legate de exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură (LULUCF). Chiar dacă, din punctul de vedere al mediului, rezultatul prevăzut de prezentul regulament în ceea ce privește nivelul reducerilor de emisii de gaze cu efect de seră realizate este afectat de luarea în considerare a unei cantități maxime echivalente cu suma emisiilor nete totale și a absorbțiilor nete totale aferente terenurilor despădurite, terenurilor împădurite, terenurilor cultivate gestionate și pajiștilor gestionate, conform prevederilor Regulamentului [ ], ar trebui să se includă, atunci când este necesar, ca posibilitate suplimentară pentru statele membre de a-și respecta angajamentele ce le revin, flexibilitatea de a împărți o cantitate maximă de 280 de milioane de tone de CO2 echivalent din aceste absorbții între statele membre, conform cifrelor din anexa III. În cazul în care actul delegat prin care se actualizează nivelurile de referință pentru păduri, bazate pe planurile forestiere naționale de contabilizare în temeiul articolului 8 alineatul (6) din Regulamentul [LULUCF], este adoptat, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ar trebui să fie delegată Comisiei în ceea ce privește articolul 7, pentru a reflecta contribuția categoriei de contabilizare „terenuri forestiere gestionate” în cadrul flexibilității prevăzute la articolul respectiv. Înainte de adoptarea unui astfel de act delegat,Comisia ar trebui să evalueze, pe baza datelor disponibile, fiabilitatea contabilizării terenurilor forestiere gestionate și, în special, coerența ratelor de recoltare preconizate și a celor efective. În plus, prin prezentul regulament ar trebui să se permită posibilitatea de a anula în mod voluntar unitățile anuale de emisii alocate pentru a se permite ca aceste cantități să fie luate în considerare atunci când se evaluează respectarea de către statele membre a cerințelor din Regulamentul [ ].

(13)În vederea asigurării unei raportări și verificări eficiente, transparente și eficiente din punctul de vedere al costurilor a emisiilor de gaze cu efect de seră și a altor informații necesare pentru evaluarea progreselor înregistrate în ceea ce privește cotele anuale de emisii ale statului membru, cerințele de raportare și evaluare anuală prevăzute în prezentul regulament sunt integrate în articolele relevante din Regulamentul (UE) nr. 525/2013, care ar trebui, prin urmare, să fie modificate în mod corespunzător. Modificarea regulamentului respectiv ar trebui să asigure totodată faptul că se vor evalua în continuare în fiecare an progresele înregistrate de statele membre în ceea ce privește reducerea emisiilor, ținându-se seama de progresele înregistrate în ceea ce privește politicile și măsurile Uniunii, precum și de informațiile oferite de statele membre. Evaluarea ar trebui să includă, o dată la doi ani, progresele estimate la nivelul Uniunii în vederea respectării angajamentelor sale de reducere a emisiilor, precum și cele ale statelor membre în vederea îndeplinirii obligațiilor asumate. Cu toate acestea, aplicarea deducerilor ar trebui luată în considerare doar la intervale de cinci ani, astfel încât să se poată ține cont de o eventuală contribuție aferentă terenurilor despădurite, terenurilor împădurite, terenurilor cultivate și pajiștilor, prevăzută a fi realizată în temeiul Regulamentului [ ]. Acest lucru nu aduce atingere îndatoririi Comisiei de a asigura conformitatea cu obligațiile statelor membre care decurg din prezentul regulament și nici competenței Comisiei de a iniția proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor în acest sens.

(14)Ca mijloc de sporire a eficienței generale din punctul de vedere al costurilor a reducerilor totale, statele membre ar trebui să poată transfera o parte din cota lor anuală de emisii altor state membre. Ar trebui să se asigure transparența unor astfel de transferuri, acestea putându-se efectua printr-o modalitate convenabilă pentru ambele părți, inclusiv prin licitație, prin recurgerea la intermediari de pe piață care acționează cu titlu de agenți sau prin acorduri bilaterale.

(15)Agenția Europeană de Mediu intenționează să sprijine dezvoltarea durabilă și să ajute la obținerea de îmbunătățiri semnificative și cuantificabile în mediul din Europa, punând la dispoziție informații prompte, specifice, relevante și fiabile factorilor de decizie politică, instituțiilor publice și publicului. Agenția Europeană de Mediu ar trebui să ofere asistență Comisiei, după caz, în conformitate cu programul său anual de lucru.

(16)Pentru a asigura contabilizarea corespunzătoare a tranzacțiilor prevăzute prin prezentul regulament, inclusiv utilizarea mecanismelor de flexibilitate și aplicarea verificărilor conformității, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ar trebui să fie delegată Comisiei în temeiul articolului 11. Dispozițiile necesare ar trebui să fie cuprinse într-un instrument unic care să combine dispozițiile privind contabilizarea conform Directivei 2003/87/CE, Regulamentului (UE) nr. 525/2013, Regulamentului [ ] și prezentului regulament. Este deosebit de important ca, pe parcursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să desfășoare consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, în vederea asigurării egalității de participare la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții respectivi au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei care pregătesc actele delegate.

(17)Pentru a asigura existența unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a articolului 4, conform căruia se vor stabili limitele de emisii anuale pentru statele membre, ar trebui să se confere Comisiei competențe de executare. Competențele de executare ar trebui să fie exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului 21 .

(18)Prezentul regulament nu ar trebui să aducă atingere obiectivelor naționale mai stringente.

(19)Orice modificare a domeniului de aplicare prevăzut la articolele 11, 24, 24a și 27 din Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului 22 ar trebui să se reflecte printr-o modificare corespunzătoare a cantității maxime de emisii de gaze cu efect de seră reglementate prin prezentul regulament. În consecință, în cazul în care statele membre includ, în temeiul prezentului regulament, în angajamentele lor emisii suplimentare care provin de la instalațiile reglementate anterior de Directiva 2003/87/CE, respectivele state membre ar trebui să pună în aplicare politici și măsuri suplimentare în sectoarele vizate de prezentul regulament în vederea reducerii emisiilor respective.

(20)Prezentul regulament ar trebui să fie revizuit începând din anul 2024 și, ulterior, o dată la 5 ani, în vederea evaluării modului de funcționare a acestuia în ansamblu. Revizuirea ar trebui să țină seama de evoluția circumstanțelor naționale și să se bazeze pe rezultatele bilanțului la nivel mondial prevăzut prin Acordul de la Paris.

(21)Deoarece obiectivele prezentului regulament nu pot fi realizate într-un mod satisfăcător de statele membre însă, având în vedere amploarea și efectele regulamentului, aceste obiective pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, Uniunea poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, prevăzut la același articol, dispozițiile prezentului regulament nu depășesc ceea ce este necesar pentru atingerea acestor obiective,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Obiectul

Prezentul regulament stabilește obligațiile cu privire la contribuțiile minime ale statelor membre la respectarea angajamentului Uniunii de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru perioada 2021-2030, normele de stabilire a nivelului anual de emisii alocate și de evaluare a progreselor înregistrate de statele membre în sensul respectării contribuțiilor lor minime.

Articolul 2

Domeniul de aplicare

1.Prezentul regulament se aplică în cazul emisiilor de gaze cu efect de seră din categoriile de surse energie, procese industriale și utilizarea produselor, agricultură și deșeuri ale IPCC, astfel cum au fost stabilite în temeiul Regulamentului (UE) nr. 525/2013, cu excepția emisiilor provenite din activitățile enumerate în anexa I la Directiva 2003/87/CE.

2.Prezentul regulament nu se aplică în cazul emisiilor și absorbțiilor de gaze cu efect de seră care intră sub incidența Regulamentului [ ][LULUCF].

3.În sensul prezentului regulament, emisiile de CO2 din categoria de surse a IPCC „1.A.3.A aviația civilă” se consideră a fi egale cu zero.

Articolul 3

Definiții

În sensul prezentului regulament:

1.„emisii de gaze cu efect de seră” înseamnă emisiile de dioxid de carbon (CO2), metan (CH4), protoxid de azot (N2O), hidrofluorocarburi (HFC), perfluorocarburi (PFC), trifluorură de azot (NF3) și hexafluorură de sulf (SF6) exprimate în tone de CO2 echivalent, astfel cum au fost stabilite în temeiul Regulamentului (UE) nr. 525/2013 și care intră în domeniul de aplicare al prezentului regulament;

2.„nivel anual de emisii alocate” înseamnă nivelul maxim de emisii de gaze cu efect de seră permis pentru fiecare an din perioada 2021-2030, stabilit conform articolului 4 alineatul (3) și articolului 10.

Articolul 4

Niveluri anuale de emisii pentru perioada 2021-2030

1.Fiecare stat membru își limitează, până în 2030, emisiile de gaze cu efect de seră, cel puțin cu procentul stabilit pentru statul membru respectiv în anexa I la prezentul regulament în raport cu emisiile sale din 2005 stabilite conform alineatului (3).

2. Sub rezerva mecanismelor de flexibilitate prevăzute la articolele 5, 6 și 7, a ajustării în temeiul articolului 10 alineatul (2) și ținând seama de orice deducere care rezultă din aplicarea articolului 7 din Decizia nr. 406/2009/CE, fiecare stat membru se asigură că emisiile sale de gaze cu efect de seră generate în fiecare an al perioadei 2021 - 2029 nu depășesc nivelul stabilit printr-o traiectorie lineară, care începe în 2020, la nivelul emisiilor sale medii de gaze cu efect de seră din cursul anilor 2016, 2017 și 2018, stabilit conform punctului 3, și se încheie în 2030, la limita prevăzută pentru statul membru respectiv în anexa I la prezentul regulament.

3. Comisia adoptă un act de punere în aplicare care stabilește nivelurile anuale de emisii alocate pentru anii 2021-2030 exprimate în tone de CO2 echivalent, astfel cum se prevede la alineatele (1) și (2). În sensul prezentului act de punere în aplicare, Comisia efectuează o analiză cuprinzătoare a celor mai recente date din inventarul național pentru anii 2005 și 2016 - 2018 prezentat de statele membre în temeiul articolului 7 din Regulamentul (UE) nr. 525/2013.

4.În prezentul act de punere în aplicare se menționează de asemenea, pe baza procentelor comunicate de statele membre în temeiul articolului 6 alineatul (2), cantitățile care pot fi luate în considerare pentru asigurarea conformității acestora în temeiul articolului 9 în perioada 2021 - 2030. În cazul în care suma cantităților din toate statele membre depășește cantitatea totală colectivă de 100 de milioane, cantitățile pentru fiecare stat membru se reduc proporțional pentru a nu se depăși cantitatea totală generală.

5.Prezentul act de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare prevăzută la articolul 13.

Articolul 5

Instrumente de flexibilitate pentru atingerea limitelor anuale

1.Statele membre pot utiliza mecanismele de flexibilitate prevăzute la alineatele (2) - (6) din prezentul articol, precum și la articolele 6 și 7.

2.În ceea ce privește perioada 2021-2029, un stat membru poate lua cu împrumut o cantitate de până la 5 % din cota sa anuală de emisii pentru anul următor.

3Un stat membru ale cărui emisii de gaze cu efect de seră pentru un anumit an se situează sub cota sa anuală de emisii din anul respectiv, ținând seama de utilizarea mecanismelor de flexibilitate în conformitate cu prezentul articol și cu articolul 6, poate păstra excedentul respectiv din cota sa anuală de emisii pentru anii următori, până în 2030.

4.Un stat membru poate transfera unui alt stat membru până la 5 % din nivelul său anual de emisii alocate dintr-un anumit an. Statul membru beneficiar poate utiliza respectiva cantitate pentru asigurarea conformității cu articol 9 pentru anul respectiv sau pentru anii următori până în 2030.

5.Un stat membru poate transfera altor state membre partea din cota sa anuală de emisii pentru un anumit an care depășește emisiile sale de gaze cu efect de seră pentru anul respectiv, ținând seama de utilizarea mecanismelor de flexibilitate în conformitate cu alineatele (2) - (4) și articolul 6. Un stat membru beneficiar poate utiliza respectiva cantitate pentru asigurarea conformității cu articol 9 pentru anul respectiv sau pentru anii următori până în 2030.

6.Statele membre au posibilitatea de a utiliza, fără nicio limită cantitativă, creditele din proiectele alocate în temeiul articolului 24a alineatul (1) din Directiva 2003/87/CE pentru asigurarea conformității cu articolul 9, în același timp evitându-se dubla contabilizare.

Articolul 6

Flexibilitate pentru anumite state membre în urma reducerii cotelor EU ETS

1.Statele membre care ar putea beneficia de o anulare limitată de maximum 100 de milioane de cote EU ETS, astfel cum este prevăzut la articolul 3 litera (a) din Directiva 2003/87/CE, care sunt luate în calcul în mod colectiv pentru asigurarea conformității acestora în temeiul prezentului regulament, sunt enumerate în anexa II la prezentul regulament.

2.Statele membre enumerate în anexa II informează Comisia până la 31 decembrie 2019 cu privire la orice intenție de a recurge la anularea limitată a cotelor până la procentul menționat în anexa II pentru statul membru respectiv, pentru asigurarea conformității acestora cu articolul 9.

3.La cererea unui stat membru, administratorul central desemnat în temeiul articolului 20 din Directiva 2003/87/CE (denumit în continuare „administrator central”) ia în considerare cantitatea menționată la articolul 4 alineatul (4) pentru conformitatea statului membru respectiv în temeiul articolului 9. O zecime din cantitatea de cote stabilită conform articolului 4 alineatul (4) se anulează în temeiul articolului 12 alineatul (4) din Directiva 2003/87/CE, pentru fiecare an începând din 2021 până în 2030.

Articolul 7

Utilizarea suplimentară a unei cantități de maximum 280 de milioane de absorbții nete aferente terenurilor despădurite, terenurilor împădurite, terenurilor cultivate gestionate și pajiștilor gestionate

1.În măsura în care emisiile unui stat membru depășesc nivelul său anual de emisii alocate pentru un anumit an, se poate lua în considerare o cantitate maximă echivalentă cu suma emisiilor și absorbțiilor totale nete din categoriile de contabilizare combinate - terenuri despădurite, terenuri împădurite, terenuri cultivate gestionate și pajiști gestionate - la care se face referire în articolul 2 din Regulamentul [  ] [LULUCF] pentru asigurarea conformității sale în temeiul articolului 9 din prezentul regulament pentru anul respectiv, în următoarele condiții:

(a) cantitatea cumulată luată în considerare pentru respectivul stat membru pentru toți anii din perioada 2021-2030 nu depășește nivelul stabilit în anexa III pentru respectivul stat membru;

(b) această cantitate depășește cerințele impuse statului membru respectiv în temeiul articolului 4 din Regulamentul [ ] LULUCF;

(c) statul membru nu a dobândit, din alte state membre, în temeiul regulamentului [  ][LULUCF], o cantitate de absorbții nete mai mare decât cantitatea de absorbții nete transferate; și

(d) statul membru a respectat cerințele regulamentului [ ] [LULUCF].

2. În cazul în care actul delegat prin care se actualizează nivelurile de referință pentru păduri, bazate pe planurile forestiere naționale de contabilizare în temeiul articolului 8 alineatul (6) din Regulamentul [LULUCF] este adoptat, Comisia este împuternicită să adopte un act delegat în vederea modificării alineatului (1) al prezentului articol pentru a reflecta contribuția categoriei de contabilizare „terenuri forestiere gestionate”, în conformitate cu articolul 12 din prezentul regulament.

Articolul 8

Măsuri corective

1.Un stat membru în cazul căruia s-a stabilit, în urma evaluării în temeiul articolului 21 din Regulamentul nr. 525/2013, că nu a realizat suficiente progrese, va prezenta Comisiei, în termen de trei luni, un plan de măsuri care include:

(a) măsurile pe care statul membru le va pune în aplicare în scopul îndeplinirii obligațiilor sale specifice în temeiul articolului 4, prin politici și măsuri interne, precum și punerea în aplicare a măsurilor Uniunii;

(b) un calendar al punerii în aplicare a unor astfel de măsuri, care permite evaluarea anuală a progreselor înregistrate.

2. Agenția Europeană de Mediu acordă asistență Comisiei în cadrul activității sale de evaluare a planurilor de măsuri în conformitate cu programul său anual de lucru.

Articolul 9

Verificarea conformității

1.În 2027 și în 2032, în cazul în care emisiile de gaze cu efect de seră revizuite ale unui stat membru depășesc cota sa anuală de emisii pentru oricare an dat al perioadei, luându-se în considerare alineatul (2) al prezentului articol și mecanismele de flexibilitate utilizate în temeiul articolelor 5 și 7, se aplică următoarele măsuri:

(a)la cantitatea emisiilor statului membru pentru anul următor se adaugă o cantitate egală cu cantitatea, exprimată în tone de CO2 echivalent, a surplusului de emisii de gaze cu efect de seră, înmulțită cu un factor de 1,08 în conformitate cu măsurile adoptate în temeiul articolului 11; și

(b)statului membru îi este temporar interzis să transfere orice parte din cota sa anuală de emisii către un alt stat membru până când acesta nu va fi respectat dispozițiile prezentului regulament. Administratorul central contabilizează această interdicție în registrul menționat la articolul 11.

2. În cazul în care în perioada 2021-2025 sau în perioada 2026-2030, cantitatea de emisii de gaze cu efect de seră a unui stat membru stabilită în temeiul Regulamentului [ ] a depășit cantitatea de absorbții de gaze cu efect de seră determinată în conformitate cu articolul 12 din regulamentul menționat, se aplică, pentru anii în cauză, o deducere din cota anuală de emisii a statului membru respectiv egală cu cantitatea exprimată în tone de CO2 echivalent a emisiilor de gaze cu efect de seră excedentare.

Articolul 10

Ajustări

1.Cotele anuale pentru fiecare stat membru în temeiul articolului 4 din prezentul regulament se ajustează pentru a reflecta:

(a) ajustările numărului de cote de emisii de gaze cu efect de seră emise în temeiul articolului 11 din Directiva 2003/87/CE, care rezultă dintr-o modificare a domeniului de aplicare a surselor în temeiul respectivei directive;

(b) ajustările numărului de cote sau, respectiv, credite emise în temeiul articolelor 24 și 24a din Directiva 2003/87/CE în ceea ce privește reducerile de emisii dintr-un stat membru; și

(c) ajustările numărului de cote aferente emisiilor de gaze cu efect de seră generate de instalațiile excluse din schema EU ETS în conformitate cu articolul 27 din Directiva 2003/87/CE pe perioada excluderii acestora.

2.Cantitatea inclusă în anexa IV la prezentul regulament se adaugă alocării aferente anului 2021 pentru fiecare stat membru menționat în anexa respectivă.

3.Comisia publică cifrele care rezultă din aceste ajustări.

Articolul 11

Registrul

1.Comisia asigură contabilizarea precisă, în temeiul prezentului regulament, prin registrul Uniunii, întocmit conform articolului 10 din Regulamentul (UE) nr. 525/2013, inclusiv a nivelului anual de emisii alocate, a mecanismelor de flexibilitate exercitate în temeiul articolelor 4 - 7, a conformității în temeiul articolului 9 și a modificărilor privind domeniul de aplicare în conformitate cu articolul 10 din prezentul regulament. Administratorul central efectuează un control automatizat al fiecărei tranzacții realizate în temeiul prezentului regulament și, dacă este cazul, blochează tranzacțiile pentru a se asigura că nu există nereguli. Aceste informații sunt puse la dispoziția publicului.

2.Comisia este împuternicită să adopte un act delegat pentru punerea în aplicare a alineatului (1) în conformitate cu articolul 12 din prezentul regulament.

Articolul 12

Exercitarea delegării

1. Se conferă Comisiei competența de a adopta acte delegate în condițiile prevăzute în prezentul articol.

2. Competența de a adopta actele delegate prevăzute la articolul 7 alineatul (2) și la articolul 11 din prezentul regulament se deleagă Comisiei pentru o perioadă nedeterminată, începând cu data intrării în vigoare a prezentului regulament.

3. Delegarea de competențe menționată la articolul 7 alineatul (2) și la articolul 11 poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării competenței specificate în decizia respectivă. Decizia produce efecte începând din ziua următoare publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară precizată în decizie. Decizia nu aduce atingere validității actelor delegate care sunt deja în vigoare.

4.Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia îi consultă pe experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016.

5. De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

6. Un act delegat adoptat în temeiul articolului 7 alineatul (2) și al articolului 11 intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European, nici Consiliul nu au formulat obiecțiuni în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu, sau în cazul în care, înainte de expirarea termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia cu privire la faptul că nu vor formula obiecțiuni. Termenul respectiv se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

Articolul 13

Procedura comitetului

1. Comisia este asistată de Comitetul pentru schimbări climatice instituit prin Regulamentul (UE) nr. 525/2013. Respectivul comitet este un comitet în sensul Regulamentului (UE) nr. 182/2011.

2. În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

Articolul 14

Examinare

Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului, până la 28 februarie 2024 și, ulterior, o dată la cinci ani, un raport cu privire la funcționarea prezentului regulament, contribuția acestuia la obiectivul general al UE de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030 și la obiectivele Acordului de la Paris, și poate formula propuneri, dacă este cazul.

Articolul 15

Modificarea Regulamentului nr. 525/2013/UE

Regulamentul (UE) nr. 525/2013 se modifică după cum urmează:

1. Articolul 7 alineatul (1) se modifică după cum urmează:

(a) Se introduce următorul punct (aa):

„(aa)începând din 2023, emisiile lor antropice de gaze cu efect de seră menționate la articolul 2 din Regulamentul [Regulamentul privind partajarea eforturilor (ESR)] privind reducerile anuale obligatorii ale emisiilor de gaze cu efect de seră realizate de către statele membre în perioada 2021-2030 pentru anul X-2, în conformitate cu cerințele de raportare CCONUSC;”

2.La articolul 7 alineatul (1), al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Statele membre informează anual Comisia, prin rapoartele lor, cu privire la intențiile lor de a recurge la mecanismele de flexibilitate menționate la articolul 5 alineatele (4) și (5) din Regulamentul [ ESR ] privind reducerile anuale obligatorii ale emisiilor de gaze cu efect de seră realizate de către statele membre în perioada 2021-2030.”

3.La articolul 13 alineatul (1) litera (c), se adaugă următoarea literă (viii):

„(viii) începând din 2023, informații privind politicile și măsurile naționale puse în aplicare în vederea îndeplinirii obligațiilor lor în temeiul Regulamentului [ ESR ] privind reducerile anuale obligatorii ale emisiilor de gaze cu efect de seră realizate de către statele membre în perioada 2021-2030, precum și informații cu privire la politicile naționale suplimentare planificate și măsurile preconizate în scopul limitării emisiilor de gaze cu efect de seră dincolo de angajamentele asumate în temeiul regulamentului respectiv.”

4.la articolul 14 alineatul (1), se adaugă următoarea literă (f):

„(f)începând din 2023, prognozele referitoare la emisiile de gaze cu efect de seră și estimările separate privind emisiile de gaze cu efect de seră preconizate a fi generate de sursele de emisie care intră sub incidența Directivei 2003/87/CE și a Regulamentului [ ESR ] privind reducerile anuale obligatorii ale emisiilor de gaze cu efect de seră realizate de către statele membre în perioada 2021-2030.”

5. La articolul 21 alineatul (1), se adaugă următoarea literă (c):

„c) obligațiilor prevăzute la articolul 4 din Regulamentul [ ESR ] privind reducerile anuale obligatorii ale emisiilor de gaze cu efect de seră realizate de către statele membre în perioada 2021-2030. Evaluarea ia în considerare progresele înregistrate în privința politicilor și măsurilor Uniunii, precum și informațiile prezentate de statele membre. Evaluarea ar trebui să includă de asemenea, o dată la doi ani, progresele estimate la nivelul Uniunii în direcția respectării angajamentelor acesteia de a reduce emisiile, precum și la nivelul statelor membre în direcția îndeplinirii obligațiilor asumate de către acestea în temeiul prezentului regulament.”

6. La articolul 21, se adaugă următorul alineat (4):

„Comisia poate emite avize cu privire la planurile de acțiune prezentate de statele membre în conformitate cu articolul 8 alineatul (1) din Regulamentul [ ESR ] privind reducerile anuale obligatorii ale emisiilor de gaze cu efect de seră realizate de către statele membre în perioada 2021-2030.”

Articolul 16

Intrarea în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulamentul este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles,

FIȘĂ FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ

1.CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

1.1.Denumirea propunerii/inițiativei

1.2.Domeniul (domeniile) de politică în cauză în structura ABM/ABB

1.3.Tipul propunerii/inițiativei

1.4.Obiectiv(e)

1.5.Motivele propunerii/inițiativei

1.6.Durata și impactul financiar

1.7.Modul (modurile) de gestiune preconizat(e)

2.MĂSURI DE GESTIONARE

2.1.Dispoziții în materie de monitorizare și raportare

2.2.Sistemul de gestiune și de control

2.3.Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor

3.IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

3.1.Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate)

3.2.Impactul estimat asupra cheltuielilor 

3.2.1.Sinteza impactului estimat asupra cheltuielilor

3.2.2.Impactul estimat asupra creditelor operaționale

3.2.3.Impactul estimat asupra creditelor cu caracter administrativ

3.2.4.Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual actual

3.2.5.Contribuția terților

3.3.Impactul estimat asupra veniturilor

FIȘĂ FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ

1.CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

1.1.Denumirea propunerii/inițiativei

1.2.Domeniul (domeniile) de politică în cauză în structura ABM/ABB 23  

1.3.Tipul propunerii/inițiativei

◻ Propunerea/inițiativa se referă la o acțiune nouă 

◻ Propunerea/inițiativa se referă la o acțiune nouă în urma unui proiect pilot/a unei acțiuni pregătitoare 24  

X Propunerea/inițiativa se referă la extinderea unei acțiuni existente 

◻ Propunerea/inițiativa se referă la o acțiune redirecționată spre o nouă acțiune 

1.4.Obiectiv(e)

1.4.1.Obiectiv(e) strategic(e) multianual(e) al(e) Comisiei vizat(e) de propunere/inițiativă

1.4.2.Obiectiv(e) specific(e) și activitatea (activitățile) ABM/ABB în cauză

1.4.3.Rezultatul (rezultatele) și impactul preconizate

A se preciza efectele pe care propunerea/inițiativa ar trebui să le aibă asupra beneficiarilor vizați/grupurilor vizate.

1.4.4.Indicatori de rezultat și de impact

A se preciza indicatorii care permit monitorizarea punerii în aplicare a propunerii/inițiativei.

1.5.Motivele propunerii/inițiativei

1.5.1.Cerință (cerințe) de îndeplinit pe termen scurt sau lung

1.5.2.Valoarea adăugată a implicării UE

1.5.3.Învățăminte desprinse din experiențele anterioare similare

1.5.4.Compatibilitatea și posibila sinergie cu alte instrumente corespunzătoare

1.6.Durata și impactul financiar

X Propunere/inițiativă cu durată determinată:

–◻    Propunere/inițiativă în vigoare din 2021 până în 2030

–◻    Impact financiar din 2019 până în 2031

◻ Propunere/inițiativă pe durată nedeterminată

Punere în aplicare cu o perioadă de creștere în intensitate din AAAA până în AAAA,

urmată de o perioadă de funcționare în regim de croazieră.

1.7.Modul (modurile) de gestiune preconizat(e) 25  

X Gestiunare directă asigurată de Comisie

–◻ prin intermediul serviciilor sale, inclusiv al personalului din delegațiile Uniunii;

–◻    prin intermediul agențiilor executive

◻ Gestiune partajată cu statele membre

◻ Gestiune indirectă, cu delegarea sarcinilor de execuție bugetară:

–◻ țărilor terțe sau organismelor pe care le-au desemnat acestea;

–◻ organizațiilor internaționale și agențiilor acestora (a se preciza);

–◻ BEI și Fondului european de investiții;

–◻ organismelor menționate la articolele 208 și 209 din Regulamentul financiar;

–◻ organismelor de drept public;

–◻ organismelor de drept privat cu misiune de serviciu public, cu condiția să prezinte garanții financiare adecvate;

–◻ organismelor de drept privat dintr-un stat membru care sunt responsabile cu punerea în aplicare a unui parteneriat public-privat și care prezintă garanții financiare adecvate;

–◻ persoanelor cărora li se încredințează executarea unor acțiuni specifice în cadrul PESC, în temeiul titlului V din TUE, identificate în actul de bază relevant.

–Dacă se indică mai multe moduri de gestiune, a se furniza detalii suplimentare în secțiunea „Observații“.

Observații

2.MĂSURI DE GESTIONARE

2.1.Dispoziții în materie de monitorizare și raportare

A se preciza frecvența și condițiile aferente acestor dispoziții.

2.2.Sistemul de gestiune și de control

2.2.1.Riscul (riscurile) identificat(e)

2.2.2.Informații privind sistemul de control intern instituit

2.2.3.Estimarea costurilor și a beneficiilor controalelor și evaluarea nivelului prevăzut de risc de eroare

2.3.Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor

A se preciza măsurile de prevenire și de protecție existente sau preconizate.

3.IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

3.1.Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate)

Linii bugetare existente

În ordinea rubricilor din cadrul financiar multianual și a liniilor bugetare.

Noile linii bugetare solicitate: Nu este cazul 

În ordinea rubricilor din cadrul financiar multianual și a liniilor bugetare.

3.2.Impactul estimat asupra cheltuielilor

]

3.2.1.Sinteza impactului estimat asupra cheltuielilor

Milioane EUR (cu trei zecimale)

În cazul în care propunerea/inițiativa afectează mai multe rubrici:

Măsurile propuse vor fi realizate în cadrul pachetului financiar pentru programul LIFE și, într-o măsură mai mică, de către Agenția Europeană de Mediu conform celor convenite în CFM 2014-2020

Milioane EUR (cu trei zecimale)

Milioane EUR (cu trei zecimale)

3.2.2.Impactul estimat asupra creditelor operaționale

◻    Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite operaționale

X Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite operaționale, conform explicațiilor de mai jos:

Credite de angajament în milioane EUR (cu trei zecimale)

3.2.1.Impactul estimat asupra creditelor cu caracter administrativ

3.2.3.1.Rezumat

◻    Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite cu caracter administrativ

X Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite cu caracter administrativ, conform explicațiilor de mai jos:

Milioane EUR (cu trei zecimale)

Creditele necesare pentru resurse umane și alte cheltuieli cu caracter administrativ vor fi acoperite de credite ale DG-ului în cauză alocate deja gestionării acțiunii și/sau realocate intern în cadrul DG-ului, completate, după caz, prin resurse suplimentare ce ar putea fi alocate DG-ului care gestionează acțiunea în cadrul procedurii de alocare anuală și în lumina constrângerilor bugetare.

3.2.3.2.Necesarul de resurse umane estimat

◻    Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de resurse umane.

X Propunerea/inițiativa necesită utilizarea de resurse umane, conform explicațiilor de mai jos:

Estimări în echivalent normă întreagă

34 este domeniul de politică sau titlul din buget vizat.

Necesarul de resurse umane va fi asigurat din efectivele de personal ale DG-ului în cauză alocate deja pentru gestionarea acțiunii și/sau realocate intern în cadrul DG-ului, completate, după caz, prin resurse suplimentare ce ar putea fi alocate DG-ului care gestionează acțiunea în cadrul procedurii de alocare anuală și în lumina constrângerilor bugetare.

Descrierea sarcinilor care trebuie efectuate:

3.2.4.Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual actual

X Propunerea/inițiativa este compatibilă cu cadrul financiar multianual existent.

◻    Propunerea/inițiativa necesită o reprogramare a rubricii corespunzătoare din cadrul financiar multianual.

◻    Propunerea/inițiativa necesită recurgerea la instrumentul de flexibilitate sau la revizuirea cadrului financiar multianual.

3.2.5.Contribuția terților

X Propunerea/inițiativa nu prevede cofinanțare din partea terților.

Propunerea/inițiativa prevede cofinanțare, estimată în cele ce urmează:

Credite în milioane EUR (cu trei zecimale)

3.3.Impactul estimat asupra veniturilor

X Propunerea/inițiativa nu are impact financiar asupra veniturilor.

◻    Propunerea/inițiativa are următorul impact financiar:

–◻    asupra resurselor proprii

–◻    asupra diverselor venituri

Milioane EUR (cu trei zecimale)

Pentru diversele venituri alocate, a se preciza linia bugetară (liniile bugetare) de cheltuieli afectată (afectate).

A se preciza metoda de calcul a impactului asupra veniturilor.

(1) Decizia nr. 406/2009/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind efortul statelor membre de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră astfel încât să respecte angajamentele Comunității de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2020 (JO L 140, 5.6.2009, p. 136).

(2) COM(2016) 0395 final.

(3) COM(2016) 0110 final.

(4) Regulamentul (UE) nr. 525/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 mai 2013 privind un mecanism de monitorizare și de raportare a emisiilor de gaze cu efect de seră, precum și de raportare, la nivel național și al Uniunii, a altor informații relevante pentru schimbările climatice și de abrogare a Deciziei nr. 280/2004/CE (JO L 165, 18.6.2013, p. 13).

(5) COM(2016) 483 - Raportul Comisiei către Parlamentul European și Consiliu privind evaluarea punerii în aplicare a Deciziei nr. 406/2009/CE în temeiul articolului 14 din aceasta.

(6) Consultarea s-a desfășurat în perioada 26 martie-18 iunie 2015 și este disponibilă pe site-ul web al UE în secțiunea dedicată sondajelor, la următoarea adresă: http://ec.europa.eu/clima/consultations/articles/0025_en.htm .

(7) A se vedea SWD(2016)247, anexa 8.2.

(8) Comisia Europeană: Scenariul de referință al UE din 2016 privind tendințele sectorului energetic, al transporturilor și al emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2050.

(9) Studiu de sprijin pentru evaluarea Deciziei nr. 406/2009/CE (Decizia privind partajarea eforturilor), Ricardo Energy and Environment, în colaborare cu Trinomic și Vito.

(10)

   SWD(2016) 247 și SWD(2016) 248. Comitetul de analiză a reglementării a emis un aviz favorabil cu privire la proiectul de raport de evaluare a impactului, a se vedea SEC(2016) 339.

(11) SWD(2014)15, SWD(2014)255 final.

(12) Raportul va prezenta progresele statelor membre în ceea ce privește obligațiile care le revin în cadrul uniunii energetice și al sistemului de guvernanță al acesteia.

(13) JO C , , p. .

(14) JO C , , p. .

(15) JO C , , p. .

(16) COM(2015)80

(17) Regulamentul (UE) nr. 525/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 mai 2013 privind un mecanism de monitorizare și de raportare a emisiilor de gaze cu efect de seră, precum și de raportare, la nivel național și al Uniunii, a altor informații relevante pentru schimbările climatice și de abrogare a Deciziei nr. 280/2004/CE (JO L 165, 18.6.2013, p. 13).

(18) Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 octombrie 2003 de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Comunității și de modificare a Directivei 96/61/CE a Consiliului (JO L 275, 25.10.2003, p. 32).

(19) Decizia nr. 406/2009/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind efortul statelor membre de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră astfel încât să respecte angajamentele Comunității de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2020 (JO L 140, 5.6.2009, p. 136).

(20) SWD(2016) 247.

(21) Regulamentul (UE) Nr. 182/2011 al Parlamentului european și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13).

(22) Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 octombrie 2003 de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Comunității și de modificare a Directivei 96/61/CE a Consiliului (JO L 275, 25.10.2003, p. 32).

(23) ABM: gestiune pe activități; ABB: întocmirea bugetului pe activități.

(24) Astfel cum este prevăzută la articolul 54 alineatul (2) litera (a) sau (b) din Regulamentul financiar.

(25) Explicațiile privind modurile de gestiune, precum și trimiterile la Regulamentul financiar, sunt disponibile pe site-ul BudgWeb: http://www.cc.cec/budg/man/budgmanag/budgmanag_en.html

(26) Dif. = credite diferențiate / Nedif. = credite nediferențiate.

(27) AELS: Asociația Europeană a Liberului Schimb.

(28) Țările candidate și, după caz, țările potențial candidate din Balcanii de Vest.

(29) Reducerea emisiilor de GES (atenuare).

(30) Subvenția acordată Agenției Europene de Mediu.

(31) Asistență tehnică și/sau administrativă și cheltuieli de sprijin pentru punerea în aplicare a programelor și/sau a acțiunilor UE (fostele linii „BA”), cercetare indirectă și cercetare directă.

(32) Realizările se referă la produsele și serviciile care vor fi furnizate (de ex.: numărul de schimburi de studenți finanțate, numărul de km de străzi construite etc.).

(33) Asistență tehnică și/sau administrativă și cheltuieli de sprijin pentru punerea în aplicare a programelor și/sau a acțiunilor UE (fostele linii „BA”), cercetare indirectă și cercetare directă.

(34) AC = agent contractual; AL = agent local; END = expert național detașat; INT = personal pus la dispoziție de agenții de muncă temporară; JED = expert tânăr în delegații.

(35) Subplafonul pentru personal extern acoperit din creditele operaționale (fostele linii „BA”).

(36) În ceea ce privește resursele proprii tradiționale (taxe vamale, cotizații pentru zahăr), sumele indicate trebuie să fie sume nete, și anume sume brute după deducerea unei cote de 25 % pentru costuri de colectare.

COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles,20.7.2016

COM(2016) 482 final

ANEXE

la

Propunerea de
REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

privind reducerea anuală obligatorie a emisiilor de gaze cu efect de seră de către statele membre în perioada 2021-2030, în vederea realizării unei uniuni energetice reziliente și a respectării angajamentelor asumate în temeiul Acordului de la Paris, și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 al Parlamentului European și al Consiliului privind un mecanism de monitorizare și de raportare a emisiilor de gaze cu efect de seră și a altor informații relevante pentru schimbările climatice

{SWD(2016) 247 final}
{SWD(2016) 248 final}

ANEXA I

REDUCERILE EMISIILOR DE GAZE CU EFECT DE SERĂ ALE STATELOR MEMBRE ÎN TEMEIUL ARTICOLULUI 4

ANEXA II

STATELE MEMBRE PENTRU CARE SE POATE LUA ÎN CONSIDERARE O ANULARE A UNUI NUMĂR LIMITAT DE COTE ETS ÎN SCOPUL ASIGURĂRII CONFORMITĂȚII ÎN TEMEIUL ARTICOLULUI 6

ANEXA III

ABSORBȚIILE NETE TOTALE AFERENTE TERENURILOR DESPĂDURITE, TERENURILOR ÎMPĂDURITE, TERENURILOR CULTIVATE GESTIONATE ȘI PAJIȘTILOR GESTIONATE PE CARE STATELE MEMBRE LE POT LUA ÎN CONSIDERARE, ÎN SCOPUL ASIGURĂRII CONFORMITĂȚII ÎN PERIOADA 2021-2030, ÎN TEMEIUL ARTICOLULUI 7

ANEXA IV

AJUSTĂRI TOTALE ÎN TEMEIUL ARTICOLULUI 10 ALINEATUL (2)