This document is an excerpt from the EUR-Lex website
Document 52016PC0171
Proposal for a COUNCIL DECISION amending Council Decision (EU) 2015/1601 of 22 September 2015 establishing provisional measures in the area of international protection for the benefit of Italy and Greece
Propunere de DECIZIE A CONSILIULUI de modificare a Deciziei (UE) 2015/1601 a Consiliului din 22 septembrie 2015 de instituire a unor măsuri provizorii în domeniul protecției internaționale în beneficiul Italiei și al Greciei
Propunere de DECIZIE A CONSILIULUI de modificare a Deciziei (UE) 2015/1601 a Consiliului din 22 septembrie 2015 de instituire a unor măsuri provizorii în domeniul protecției internaționale în beneficiul Italiei și al Greciei
COM/2016/0171 final - 2016/089 (NLE)
COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 21.3.2016
COM(2016) 171 final
2016/0089(NLE)
Propunere de
DECIZIE A CONSILIULUI
de modificare a Deciziei (UE) 2015/1601 a Consiliului din 22 septembrie 2015 de instituire a unor măsuri provizorii în domeniul protecției internaționale în beneficiul Italiei și al Greciei
EXPUNERE DE MOTIVE
1.CONTEXTUL PROPUNERII
1.1. Articolul 78 alineatul (3) din tratat și actualele mecanisme temporare de transfer
Ca parte a politicii comune în domeniul azilului, articolul 78 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) prevede un temei juridic specific pentru a face față situațiilor de urgență. Pe baza unei propuneri din partea Comisiei Europene, acesta permite Consiliului ca, după consultarea Parlamentului European, să adopte măsuri provizorii în beneficiul statului membru (statelor membre) care se confruntă cu o situație de urgență caracterizată de un aflux brusc de resortisanți din țări terțe în unul sau mai multe state membre. Măsurile provizorii prevăzute la articolul 78 alineatul (3) din TFUE au un caracter excepțional. Acestea pot fi aplicate numai dacă este atins un anumit prag al urgenței și gravității problemelor create în sistemul de azil/sistemele de azil al/ale statului membru/statelor membre de un aflux brusc de resortisanți ai unor țări terțe.
În temeiul articolului 78 alineatul (3) din TFUE, Consiliul a adoptat două decizii de instituire a unor măsuri provizorii în domeniul protecției internaționale în beneficiul Italiei și al Greciei. În Decizia (UE) 2015/1523 a Consiliului 1 se prevede că 40 000 de solicitanți de protecție internațională urmează să fie transferați din Italia și Grecia către celelalte state membre. În Decizia (UE) 2015/1601 a Consiliului 2 se prevede că 120 000 de solicitanți de protecție internațională urmează să fie transferați din Italia și Grecia și din alte state membre în cazul în care statele respective se confruntă cu o situație de urgență.
În conformitate cu articolul 4 alineatul (2) din Decizia (UE) 2015/1601 a Consiliului, începând din 26 septembrie 2016, 54 000 dintre cei 120 000 de solicitanți ar trebui să fie transferați din Italia și Grecia pe teritoriul altor state membre, cu excepția cazului în care, până la acea dată, în temeiul articolului 4 alineatul (3), Comisia prezintă o propunere de a-i repartiza într-un alt stat membru beneficiar (în alte state membre beneficiare) care se confruntă cu o situație de urgență caracterizată de un aflux brusc de persoane.
În conformitate cu articolul 1 alineatul (2), Comisia ține în permanență sub supraveghere situația afluxurilor masive de resortisanți ai țărilor terțe în statele membre și prezintă, după caz, propuneri de modificare a Deciziei 2015/1601, pentru a ține seama de evoluția situației de pe teren și de impactul acesteia asupra mecanismului de transfer, precum și de evoluția presiunii exercitate asupra statelor membre, în special asupra statelor membre din prima linie.
Situația rămâne critică. Conform datelor Frontex, în primele luni ale anului 2016, zilnic, în medie 2 000 până la 3 000 de persoane au intrat în mod neregulamentar în Grecia din Turcia. Restricțiile impuse la frontiera dintre Grecia și fosta Republică iugoslavă a Macedoniei au creat presiuni suplimentare asupra Greciei 3 și au crescut riscul apariției unor noi rute migratorii care se extind prin alte state membre ale UE, pe măsură ce se îmbunătățesc condițiile meteorologice. Aceste noi rute migratorii sunt susceptibile să afecteze statele membre din prima linie.
Comisia a adoptat primul raport privind transferul și relocarea la 16 martie, în conformitate cu obligația prevăzută la articolul 12 din cele două decizii ale Consiliului 4 . Comunicarea sintetizează provocările identificate și lecțiile învățate în aceste prime luni de punere în aplicare a mecanismelor de transfer și relocare și propune recomandări și acțiuni pe termen scurt pentru a îmbunătăți ritmul punerii în aplicare.
Șefii de stat sau de guvern din UE au convenit, la 7 martie, o serie de principii care servesc drept bază pentru un acord cu Turcia, care a inclus „relocarea, pentru fiecare sirian sosit din insulele elene care este readmis de Turcia, a unui alt sirian din Turcia în statele membre ale UE, în cadrul angajamentelor existente”.
Punerea în aplicare a diverselor mecanisme pentru a permite relocarea, admisia umanitară sau alte forme de admisie legală ar putea atenua presiunea exercitată de migrație asupra statelor membre aflate în prima linie și, în special, asupra Greciei, înlocuind fluxurile migratorii periculoase și neregulamentare către UE de cetățeni sirieni/persoane strămutate din cauza conflictului din Siria cu căi sigure și legale.
În acest context, Comunicarea Comisiei privind următoarele etape operaționale ale cooperării dintre UE și Turcia în domeniul migrației 5 a solicitat adoptarea măsurilor necesare pentru a transfera o parte din angajamentele asumate în cadrul actualelor decizii de transfer, în special toate cele 54 000 de locuri nealocate în prezent sau o parte din acestea către așa-numitul mecanism 1:1. Relocarea sau alte modalități legale de admisie a persoanelor care au în mod clar nevoie de protecție internațională pot fi considerate echivalente cu transferul, întrucât toate sunt manifestări concrete ale solidarității cu alte state membre sau țări terțe care se confruntă cu fluxuri masive de migranți.
1.2. Alte instrumente de solidaritate
Pe lângă obligațiile care le revin în cadrul mecanismului de transfer, în vederea unei abordări cuprinzătoare a crizei migratorii globale și pentru a da dovadă de solidaritate cu țările terțe afectate în egală măsură, Comisia a recomandat un mecanism de relocare al UE pentru 20 000 de persoane care au nevoie de protecție internațională. În urma Recomandării Comisiei din 8 iunie 2015 privind un mecanism european de relocare 6 , 27 de state membre 7 împreună cu statele asociate la sistemul Dublin au convenit, la 20 iulie 2015 8 , asupra relocării prin sisteme multilaterale și naționale a 22 504 de persoane strămutate din afara UE care au nevoie în mod clar de protecție internațională. Statele care preiau persoane relocate au convenit să țină seama de regiunile prioritare pentru relocare, în special Africa de Nord, Orientul Mijlociu și Cornul Africii. Locurile de relocare au fost repartizate între statele membre și statele asociate la sistemul Dublin în conformitate cu angajamentele asumate în anexa la Concluzii.
La 15 decembrie 2015, Comisia a adoptat o recomandare privind un sistem de admisie umanitară pe bază de voluntariat gestionat împreună cu Turcia, propunând ca statele participante să admită persoane strămutate în urma conflictului din Siria care au nevoie de protecție internațională și care au fost înregistrate de către autoritățile turce înainte de 29 noiembrie 2015. Un astfel de sistem ar fi o măsură de însoțire a angajamentelor reciproce care figurează în Planul de acțiune comun între UE și Turcia din 29 noiembrie 2015.
2. ELEMENTELE JURIDICE ALE PROPUNERII
2.1. Rezumatul acțiunii propuse
Prezenta modificare constă în calcularea eforturilor depuse de statele membre prin admiterea sirienilor prezenți în Turcia prin relocare, admisie umanitară sau alte forme de admisie legală în vederea atingerii numărului de solicitanți de protecție internațională care urmează să fie transferați pe teritoriul lor în temeiul Deciziei 2015/1601 a Consiliului. În ceea ce privește cei 54 000 de solicitanți prevăzuți la articolul 4 alineatul (1) litera (c) din Decizia 2015/1601 a Consiliului, prezenta modificare permite statelor membre să scadă din numărul alocat de solicitanți transferați numărul de sirieni prezenți în Turcia care sunt admiși pe teritoriul lor prin relocare, admisie umanitară sau alte forme de admisie legală în temeiul sistemelor naționale sau multilaterale, altele decât mecanismul de relocare stabilit în Concluziile reprezentanților guvernelor statelor membre, reuniți în cadrul Consiliului din 20 iulie 2015. Se aplică articolul 10 din Decizia (UE) 2015/1601 a Consiliului, ceea ce înseamnă că statele membre care utilizează această facilitate vor primi suma de 6 500 EUR.
2.2. Temeiul juridic
Temeiul juridic al propunerii de decizie a Consiliului îl constituie articolul 78 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.
2.3. Subsidiaritatea
Titlul V din TFUE privind spațiul de libertate, securitate și justiție conferă Uniunii Europene anumite competențe în domeniile menționate. Aceste competențe trebuie exercitate în conformitate cu articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană, respectiv numai dacă și în măsura în care obiectivele acțiunii preconizate nu pot fi realizate în mod satisfăcător de către statele membre, dar datorită dimensiunilor și efectelor acțiunii preconizate, pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii Europene.
În acest domeniu, Uniunea Europeană și-a exercitat competențele menționate prin adoptarea Deciziei (UE) 2015/1601 a Consiliului. Prezenta acțiune constă în autorizarea statelor membre de a-și îndeplini obligațiile care le revin în temeiul deciziei respective, prin participarea la alte eforturi de solidaritate.
2.4. Proporționalitatea
Având în vedere caracterul urgent și gravitatea situației create de actuala criză a refugiaților, măsurile prevăzute în prezenta propunere nu depășesc ceea ce este necesar pentru a atinge obiectivul de soluționare în mod eficace a situației.
2.5. Impactul asupra drepturilor fundamentale
Drepturile fundamentale, astfel cum sunt prevăzute în Carta drepturilor fundamentale a UE („carta”), ale solicitanților de protecție internațională care intră în domeniul de aplicare al Deciziei (UE) 2015/1601 nu sunt afectate.
2.6 Geometrie variabilă
În temeiul dispozițiilor din Protocolul (nr. 21), Irlanda și Regatul Unit nu participă la prezenta propunere, cu excepția cazului în care optează pentru participarea la aceasta în termen de trei luni de la prezentarea propunerii sau de la adoptare.
În ciuda faptului că Irlanda a optat să participe la Decizia 2015/1601, teza anterioară se aplică și Irlandei, în conformitate cu articolul 4a din Protocolul 21.
Având în vedere faptul că Regatul Unit nu a optat deocamdată pentru participarea la Decizia (UE) 2015/1601, în cazul în care ar dori să participe la prezenta măsură, acest stat ar trebui să participe și la prima măsură menționată, deoarece nu este posibil să opteze pentru o modificare a unei măsuri fără a fi obligat prin măsura însăși.
3.IMPLICAȚIILE BUGETARE
Propunerea nu generează costuri suplimentare pentru bugetul UE.
2016/0089 (NLE)
Propunere de
DECIZIE A CONSILIULUI
de modificare a Deciziei (UE) 2015/1601 a Consiliului din 22 septembrie 2015 de instituire a unor măsuri provizorii în domeniul protecției internaționale în beneficiul Italiei și al Greciei
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 78 alineatul (3),
având în vedere propunerea Comisiei Europene,
având în vedere avizul Parlamentului European 9 ,
întrucât:
(1)În temeiul articolului 78 alineatul (3) din TFUE, Consiliul a adoptat două decizii de instituire a unor măsuri provizorii în domeniul protecției internaționale în beneficiul Italiei și al Greciei. În Decizia (UE) 2015/1523 a Consiliului 10 se prevede că 40 000 de solicitanți de protecție internațională urmează să fie transferați din Italia și Grecia către celelalte state membre. În Decizia (UE) 2015/1601 a Consiliului 11 se prevede că 120 000 de solicitanți de protecție internațională urmează să fie transferați din Italia și Grecia către alte state membre.
(2)În conformitate cu articolul 4 alineatul (2) din Decizia (UE) 2015/1601, din 26 septembrie 2016, 54 000 de solicitanți ar trebui să fie transferați din Italia și Grecia pe teritoriul altor state membre, cu excepția cazului în care, până la acea dată, în temeiul articolului 4 alineatul (3), Comisia prezintă o propunere de a-i repartiza în alte state membre beneficiare care se confruntă cu o situație de urgență caracterizată de un aflux brusc de persoane.
(3)În conformitate cu articolul 1 alineatul (2) din Decizia (UE) 2015/1601 Comisia ține în permanență sub supraveghere situația afluxurilor masive de resortisanți ai țărilor terțe în statele membre. Comisia ar trebui să prezinte, după caz, propuneri de modificare a deciziei respective, pentru a ține seama de evoluția situației de pe teren și de impactul acesteia asupra mecanismului de transfer, precum și de evoluția presiunii exercitate asupra statelor membre, în special asupra statelor membre din prima linie.
(4)Șefii de stat sau de guvern din UE au convenit la 7 martie să lucreze pe baza unei serii de principii pentru a ajunge la un acord cu Turcia, inclusiv să relocheze, pentru fiecare sirian sosit în insulele elene care este readmis de Turcia, un alt sirian din Turcia în statele membre, în cadrul angajamentelor existente. Aceste principii au fost detaliate în continuare în Comunicarea Comisiei privind următoarele etape operaționale ale cooperării dintre UE și Turcia în domeniul migrației 12 , care a solicitat adoptarea măsurilor necesare pentru a transfera o parte din angajamentele asumate în cadrul actualelor decizii de transfer, în special toate cele 54 000 de locuri nealocate în prezent sau o parte din acestea în așa-numitul mecanism 1:1.
(5) Relocarea, admisia umanitară sau alte forme de admisie legală din Turcia prin sistemele naționale și multilaterale ar trebui să reducă presiunea exercitată de migrație asupra statelor membre care sunt beneficiare ale transferului în temeiul Deciziei (UE) 2015/1601 prin oferirea unei căi legale și sigure pentru a intra în Uniune și prin descurajarea intrărilor neregulamentare. Prin urmare, eforturile de solidaritate ale statelor membre, care constau în admisia pe teritoriul lor a resortisanților sirieni din Turcia care au în mod clar nevoie de protecție internațională, ar trebui să fie luate în considerare în raport cu cele 54 000 de persoane menționate mai sus care au solicitat protecție internațională. Numărul de persoane admise în acest mod din Turcia de către un stat membru ar trebui scăzut din numărul de persoane ce urmează să fie transferate în statul membru respectiv în temeiul Deciziei 2015/1601 în raport cu cei 54 000 de solicitanți.
(6)Printre mecanismele de admisie se pot număra relocarea, admisia umanitară sau alte căi legale de admisie a persoanelor care au în mod clar nevoie de protecție internațională, cum ar fi programele de vize umanitare, transferul umanitar, programele de reîntregire a familiei, proiectele de sponsorizare privată, programele de burse, programele de mobilitate a forței de muncă și altele.
(7)Angajamentele pe care statele membre și le-au asumat ca parte a mecanismului de relocare convenit în Concluziile reprezentanților guvernelor statelor membre, reuniți în cadrul Consiliului din 20 iulie 2015, nu ar trebui să fie afectate de prezenta decizie și nu ar trebui luate în considerare în vederea îndeplinirii obligațiilor în temeiul Deciziei 2015/1601. Prin urmare, un stat membru care alege să își îndeplinească obligațiile în temeiul Deciziei (UE) 2015/1601 prin admiterea de sirieni prezenți în Turcia prin relocare nu poate echivala acest efort ca fiind parte a angajamentului asumat în temeiul mecanismului de relocare din 20 iulie 2015.
(8) Pentru a asigura o monitorizare adecvată a situației, statele membre ar trebui să raporteze lunar Comisiei numărul de sirieni prezenți în Turcia care sunt admiși pe teritoriul lor, în conformitate cu opțiunea prevăzută în prezenta modificare, specificând sistemul național sau multilateral prin care persoana respectivă a fost admisă și forma de admisie legală.
(9)Întrucât obiectivele prezentei decizii nu pot fi realizate în mod satisfăcător de către statele membre, ci, datorită dimensiunilor și efectelor acțiunii, pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE). În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este prevăzut la articolul menționat anterior, prezenta decizie nu depășește ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivelor respective.
(10)Prezenta decizie respectă drepturile fundamentale și principiile recunoscute de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.
(11)În conformitate cu articolele 1 și 2 din Protocolul nr. 21 privind poziția Regatului Unit și a Irlandei cu privire la spațiul de libertate, securitate și justiție, anexat la TUE și la TFUE, și fără a aduce atingere articolului 4 din protocolul respectiv, Regatul Unit nu participă la adoptarea prezentei decizii, nu are obligații în temeiul acesteia și nu face obiectul aplicării sale.
(12)În conformitate cu articolele 1 și 2 din Protocolul nr. 21 privind poziția Regatului Unit și a Irlandei cu privire la spațiul de libertate, securitate și justiție, anexat la TUE și la TFUE, și fără a aduce atingere articolelor 4 și 4a din protocolul respectiv, Irlanda nu participă la adoptarea prezentei decizii, nu are obligații în temeiul acesteia și nu face obiectul aplicării sale.
(13)În conformitate cu articolele 1 și 2 din Protocolul nr. 22 privind poziția Danemarcei, anexat la Tratatul UE și la TFUE, Danemarca nu participă la adoptarea prezentei decizii, nu are obligații în temeiul acesteia și nu face obiectul aplicării sale.
(14)Având în vedere caracterul urgent al situației, prezenta decizie ar trebui să intre în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene,
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
La articolul 4 din Decizia (UE) 2015/1601 se introduce următorul alineat 3a:
„(3a) În ceea ce privește transferul solicitanților menționați la alineatul (1) litera (c), admisia de către statele membre pe teritoriul acestora a unor resortisanți sirieni din Turcia în cadrul sistemelor naționale sau multilaterale de admisie legală a persoanelor care au în mod clar nevoie de protecție internațională, altele decât mecanismul de relocare care a făcut obiectul Concluziilor reprezentanților guvernelor statelor membre, reuniți în cadrul Consiliului din 20 iulie 2015, conduce la o reducere corespunzătoare a obligației statului membru respectiv.
Articolul 10 se aplică mutatis mutandis pentru orice astfel de admisie legală care conduce la o reducere a obligației de transfer.
În fiecare lună, statele membre raportează Comisiei numărul de persoane care au fost admise legal în sensul prezentului alineat, indicând tipul de sistem pe baza căruia a avut loc admisia și forma de admisie legală utilizată.”
Articolul 2
Intrarea în vigoare
Prezenta decizie intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Adoptată la Bruxelles,
Pentru Consiliu,
Președintele
Decizia (UE) 2015/1601 a Consiliului din 22 septembrie 2015 de instituire a unor măsuri provizorii în domeniul protecției internaționale în beneficiul Italiei și al Greciei, JO L 248, 24.9.2015, p. 80.