Back to EUR-Lex homepage

EUR-Lex Access to European Union law

Back to EUR-Lex homepage

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Use quotation marks to search for an "exact phrase". Append an asterisk (*) to a search term to find variations of it (transp*, 32019R*). Use a question mark (?) instead of a single character in your search term to find variations of it (ca?e finds case, cane, care).
Search tips
Need more search options? Use the Advanced search
You are here

Document 52016IP0512

Rezoluţia Parlamentului European din 15 decembrie 2016 referitoare la activitățile Comisiei pentru petiții în anul 2015 (2016/2146(INI))

JO C 238, 6.7.2018, p. 132–141 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

6.7.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 238/132

P8_TA(2016)0512

Activitățile Comisiei pentru petiții în 2015

Rezoluţia Parlamentului European din 15 decembrie 2016 referitoare la activitățile Comisiei pentru petiții în anul 2015 (2016/2146(INI))

(2018/C 238/15)

Parlamentul European,

—

având în vedere rezoluțiile sale anterioare privind rezultatele deliberărilor Comisiei pentru petiții,

—

având în vedere articolele 10 și 11 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE),

—

având în vedere Protocolul nr. 1 privind rolul parlamentelor naționale în Uniunea Europeană,

—

având în vedere Protocolul nr. 2 privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității,

—

având în vedere importanța dreptului de a adresa petiții și utilitatea, pentru Parlament, de a fi informat imediat cu privire la preocupările specifice ale cetățenilor și rezidenților Uniunii, în conformitate cu articolele 24 și 227 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

—

având în vedere articolul 228 din TFUE,

—

având în vedere articolul 44 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, referitor la dreptul de a adresa petiții Parlamentului European,

—

având în vedere dispozițiile TFUE referitoare la procedura de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, în special articolele 258 și 260,

—

având în vedere articolul 52 și articolul 216 alineatul (8) din Regulamentul său de procedură,

—

având în vedere raportul Comisiei pentru petiții (A8-0366/2016),

A.

întrucât raportul anual privind activitățile Comisiei pentru petiții își propune să prezinte o analiză a petițiilor primite în 2015 și relațiile cu alte instituții, oferind o imagine fidelă a obiectivelor atinse pe parcursul anului 2015;

B.

întrucât în 2015 s-au primit 1 431 de petiții, ceea ce reprezintă o scădere de 47 % față de anul 2014, în cursul căruia Parlamentul a primit 2 714 de petiții; întrucât 943 de petiții au fost considerate admisibile; întrucât, dintre acestea, 424 de petiții au fost supuse unei examinări rapide și au fost închise după ce petiționarul a fost informat în mod corespunzător cu privire la chestiunea adusă în discuție, iar 519 petiții sunt în continuare deschise pentru a fi discutate în cadrul Comisiei pentru petiții; întrucât 483 de petiții au fost declarate inadmisibile;

C.

întrucât numărul petițiilor primite rămâne modest în raport cu populația UE, ceea ce denotă că marea majoritate a cetățenilor și a rezidenților din UE nu au cunoștință încă de existența dreptului de a adresa petiții și de posibila lui utilitate, ca mijloc de a atrage atenția instituțiilor UE și a statelor membre asupra subiectelor care îi afectează și îi preocupă și care intră în domeniul de activitate al Uniunii;

D.

întrucât în 2015 au fost declarate inadmisibile 483 de petiții și întrucât încă există o confuzie la scară largă privind domeniile de activitate ale UE, fapt dovedit de numărul mare de petiții inadmisibile primite (33,8 %); întrucât, pentru a remedia situația, ar trebui stimulată și îmbunătățită comunicarea cu cetățenii și ar trebui explicate diferitele domenii de competență: european, național și local;

E.

întrucât fiecare petiție este examinată în mod riguros, eficient și transparent;

F.

întrucât petiționarii sunt, în general, cetățeni implicați în protecția drepturilor fundamentale și sunt preocupați de ameliorarea și de bunăstarea viitoare a societăților noastre; întrucât experiența acestor cetățeni cu privire la felul în care au fost tratate petițiile lor influențează puternic modul în care sunt percepute instituțiile europene și respectarea dreptului de a adresa petiții prevăzut în legislația Uniunii Europene;

G.

întrucât Parlamentul European este singura instituție a UE aleasă în mod direct de cetățeni și întrucât dreptul de a adresa petiții le oferă acestora posibilitatea de a atrage atenția reprezentanților lor aleși cu privire la chestiuni care îi preocupă;

H.

întrucât, în conformitate cu Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, instituțiile, organele și organismele Uniunii Europene trebuie să acționeze într-un mod cât mai transparent posibil pentru a promova buna guvernanță și a asigura participarea societății civile;

I.

întrucât dreptul de a adresa petiții constituie un element esențial al democrației participative pentru protecția efectivă a dreptului fiecărui cetățean de a participa direct la viața democratică a Uniunii; întrucât o adevărată guvernanță democratică și participativă ar trebui să asigure o transparență deplină, o protecție eficientă a drepturilor fundamentale și implicarea efectivă a cetățenilor în procesul de luare a deciziilor; întrucât, cu ajutorul petițiilor, Parlamentul European poate afla cu ce probleme se confruntă cetățenii săi, poate pune la dispoziție informații și poate contribui la soluționarea problemelor respective, invitând, de asemenea, și celelalte instituții ale UE și instituțiile statelor membre să depună toate eforturile în acest sens, în cadrul domeniilor lor de competență; întrucât petițiile trebuie să servească pentru a evalua impactul legislației Uniunii asupra vieții de zi cu zi a locuitorilor săi;

J.

întrucât criza umanitară a refugiaților, impactul social și economic grav al crizei financiare și intensificarea xenofobiei și a rasismului în întreaga Europă au afectat încrederea în sistem și în întregul proiect european; întrucât Comisia pentru petiții are responsabilitatea, care reprezintă totodată și o provocare majoră, de a menține și de a consolida dialogul constructiv cu cetățenii și rezidenții din UE privind probleme europene;

K.

întrucât Comisia pentru petiții este cea care poate să le arate cel mai bine cetățenilor ce anume face pentru ei Uniunea Europeană și ce soluții se pot aduce la nivel european, național sau local; întrucât Comisia pentru petiții poate contribui în mod semnificativ la explicarea și, eventual, dovedirea realizărilor și a avantajelor proiectului european;

L.

întrucât dreptul de a adresa petiții ar trebui să consolideze capacitatea de reacție a Parlamentului European la problemele legate de transpunerea și punerea în aplicare a legislației UE, precum și capacitatea sa de a contribui la soluționarea acestora; întrucât petițiile reprezintă o sursă valoroasă de informații din surse directe, bazate pe experiențe proprii ale cetățenilor, care contribuie la identificarea potențialelor încălcări și deficiențe la punerea în aplicare a dreptului UE la nivel național și, în cele din urmă, la monitorizarea realizată de către Comisie, în rolul său de gardian al tratatelor; întrucât petițiile care se referă la domeniile de activitate ale UE și care îndeplinesc criteriile de admisibilitate reprezintă un instrument de bază pentru depistarea timpurie a întârzierilor în ceea ce privește transpunerea și asigurarea aplicării dreptului Uniunii de către statele membre; întrucât, prin intermediul petițiilor, cetățenii UE pot adresa plângeri cu privire la nepunerea în aplicare a dreptului UE și pot contribui la identificarea încălcărilor dreptului UE;

M.

întrucât, așadar, petițiile au o importanță semnificativă în cadrul procesului legislativ, furnizând informații utile și directe altor comisii ale Parlamentului European, în cadrul lucrărilor lor legislative în domeniile lor respective de competență; întrucât petițiile nu sunt doar responsabilitatea Comisiei pentru petiții, ci ar trebui să constituie un subiect de interes pentru toate comisiile Parlamentului European;

N.

întrucât, prin petiții, cetățenii și rezidenții Uniunii pot face plângeri cu privire la aplicarea incorectă a dreptului UE; întrucât, astfel, cetățenii reprezintă o valoroasă sursă de informații pentru depistarea încălcărilor dreptului UE;

O.

întrucât, pe lângă faptul că furnizează feedback relevant cu privire la aplicarea legislației în vigoare, petițiile pot contribui, de asemenea, la identificarea lacunelor în cadrul dreptului UE și la evaluarea efectelor pe care le are absența reglementării în anumite domenii, determinând, în consecință, eforturi legislative suplimentare;

P.

întrucât Comisia pentru petiții a folosit într-o mai mare măsură instrumentele specifice pe care le are la dispoziție, precum întrebările cu solicitare de răspuns oral și rezoluțiile scurte, cu scopul de a oferi vizibilitate diferitelor chestiuni care îi preocupă pe cetățeni, și a transmis întrebări și rezoluții în plenul Parlamentului, precum rezoluțiile referitoare la legislația privind creditele ipotecare și la instrumentele financiare riscante în Spania sau la interesul superior al copilului în Europa;

Q.

întrucât, în 2015, petițiile adresate de cetățeni au fost prelucrate mai rapid și mai eficient, reducându-se timpul de corespondență cu petiționarii; întrucât secretariatul a depus eforturi remarcabile pentru a obține această îmbunătățire;

R.

întrucât petiționarii contribuie în mod activ la activitatea comisiei, furnizând informații suplimentare din surse directe membrilor acesteia, Comisiei și reprezentanților prezenți ai statelor membre; întrucât, participând la dezbateri și prezentându-și petiția însoțită de informații mai detaliate, aceștia contribuie la stabilirea unui dialog coerent și constructiv cu deputații în Parlamentul European și cu Comisia Europeană; întrucât, în 2015, au participat și au fost implicați în deliberările Comisiei pentru petiții 191 de petiționari; întrucât, deși acest număr poate părea relativ redus, nu trebuie să uităm că reuniunile Comisiei pentru petiții sunt înregistrate, iar petiționarii pot urmări dezbaterile, atât în timp real, cât și ulterior, grație transmisiei video pe internet;

S.

întrucât s-a adoptat o metodă specifică pentru tratarea petițiilor privind bunăstarea copiilor și s-a creat un grup de lucru special pentru această problemă, care a fost constituit la 17 septembrie 2015, președintă fiind aleasă Eleonora Evi; subliniază că orice grup de lucru ar trebui să aibă un mandat clar pentru a oferi rezultate concrete și a evita orice întârziere nejustificată în tratarea petițiilor;

T.

întrucât depunerea unei petiții coincide adeseori cu prezentarea simultană a unei plângeri adresate Comisiei, care se poate finaliza cu o procedură de constatare a neîndeplinirii obligațiilor; întrucât, în 2015, Parlamentul European a informat Comisia, prin intermediul petițiilor și al întrebărilor, cu privire la modul deficitar în care unele state membre au pus în aplicare anumite acte legislative ale UE;

U.

întrucât aceste petiții au dat naștere unor reclamații în domeniul mediului; întrucât Comisia a transmis Finlandei o scrisoare de punere în întârziere în ceea ce privește transpunerea Directivei privind accesul publicului la informațiile despre mediu; întrucât, în alte cinci cazuri referitoare la mediul, Comisia a inițiat dialoguri bilaterale cu statele membre în cauză; întrucât cazurile respective se refereau la gazele de șist, la gestionarea populațiilor de lupi, la aplicarea incorectă a Directivei privind evaluarea strategică de mediu și la conformitatea legislației naționale cu cerințele Directivei privind accesul publicului la informațiile despre mediu;

V.

întrucât petițiile cetățenilor au abordat și probleme referitoare la justiție și la cooperarea judiciară, Comisia inițiind la un moment dat, ca urmare a unei petiții, un dialog bilateral cu un stat membru privind restricțiile în ceea ce privește schimbarea numelui după căsătorie;

W.

întrucât, ca urmare a mai multor petiții referitoare la impozitele pe bunurile imobile și taxa locală de rezidență plătită de studenți, Comisia a inițiat, se asemenea, discuții bilaterale cu mai multe state membre;

X.

întrucât Comisia intenționează să consolideze punerea în aplicare a legislației UE pe baza transpunerii și a controalelor sistematice privind conformitatea legislației naționale; întrucât Comisia a afirmat că va lua măsuri adecvate, inclusiv lansând noi cazuri EU Pilot și proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, atunci când va depista posibile încălcări ale legislației UE;

Y.

întrucât implicarea Parlamentului în aceste proceduri permite un control suplimentar asupra activității de cercetare desfășurată de instituțiile competente ale UE; întrucât nicio petiție nu ar trebui închisă în timp ce investigația derulată de către Comisie este în curs;

Z.

întrucât Comisia publică, prin intermediul raportului anual privind controlul aplicării dreptului Uniunii Europene, măsurile luate în ceea ce privește încălcarea dreptului Uniunii și dezvăluie informații privind procedurile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor sub formă de comunicate de presă; întrucât aceste decizii privind procedurile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor pot fi consultate în baza de date a Comisiei, disponibilă pe site-ul web Europa; întrucât furnizarea de către Comisie a unor informații mai detaliate Comisiei pentru petiții ar contribui la o mai mare transparență și la o cooperare mai bună între cele două instituții;

AA.

întrucât principalele subiecte abordate de petiții includ o gamă amplă de chestiuni precum, de exemplu, protecția mediului (în special tratarea apelor reziduale, gestionarea deșeurilor, gestionarea bazinelor hidrografice, prospectările și extracția de gaze și de hidrocarburi), încălcarea drepturilor consumatorilor, aplicarea justiției (în special drepturile de custodie asupra minorilor), drepturile fundamentale (în special drepturile copilului, ale persoanelor cu handicap și ale minorităților), libera circulație a persoanelor, discriminarea, imigrația, ocuparea forței de muncă și bunăstarea animalelor;

AB.

întrucât portalul web al Comisiei pentru petiții, care a început să funcționeze la finalul anului 2014, este operațional, dar nu este încă finalizat; întrucât acest portal este menit să ofere cetățenilor și rezidenților UE un instrument electronic care să le permită să depună petiții și să urmărească în orice moment tratarea lor, precum și să își semneze electronic propriile petiții și să le sprijine pe cele ale altor petiționari, ale căror subiecte îi interesează; întrucât deficiențele unor funcționalități de bază, cum ar fi motorul de căutare, au persistat pe tot parcursul anului 2015 și, până de curând, au subminat rolul portalului ca spațiu interactiv de schimb între cetățeni; întrucât această problemă a fost, în cele din urmă, rezolvată;

AC.

întrucât portalul a fost conceput pentru a determina creșterea gradului de transparență și de interactivitate al procesului de petiționare și asigură o mai mare eficiență administrativă în beneficiul petiționarilor, al deputaților și al publicului larg; întrucât cea de a doua etapă a proiectului este destinată, în principal, consolidării gestionării petițiilor;

AD.

întrucât întârzierile succesive în etapele ulterioare ale proiectului au generat un volum de muncă suplimentar în cadrul secretariatului Comisiei pentru petiții, din cauza necesității de a încărca manual dosarele relevante în diferite baze de date; întrucât există încă petiții care așteaptă să fie încărcate în sistem, având în vedere faptul că în acest portal au fost incluse până acum doar petițiile nesoluționate primite în 2013, 2014 și 2015 și întrucât, în prezent, se lucrează la încărcarea în sistem a petițiilor primite în 2016;

AE.

întrucât au fost remediate o serie de deficiențe, în special în ceea ce privește funcția de căutare și asigurarea confidențialității petiționarului, și întrucât, din a doua jumătate a anului 2016, se lucrează conform calendarului pentru ca serviciul să fie mai util și mai vizibil în rândul cetățenilor;

AF.

întrucât admisibilitatea petițiilor se bazează pe criteriile prevăzute la articolul 227 din TFUE; întrucât noțiunea de domeniu de activitate al Uniunii depășește cu mult lista lungă a competențelor; întrucât o declarație de inadmisibilitate poate face obiectul unui control jurisdicțional, dacă nu este justificată corespunzător în conformitate cu aceste criterii;

AG.

întrucât responsabilitatea principală în ceea ce privește asigurarea aplicării corecte a legislației UE în statele membre le revine instanțelor naționale; întrucât, în acest context, o decizie preliminară a Curții de Justiție a Uniunii Europene este un instrument util aflat la dispoziția sistemelor judiciare naționale; întrucât această procedură a fost utilizată foarte puțin sau deloc în unele state membre; întrucât această responsabilitate principală nu ar trebui să preîntâmpine un rol mai proactiv pentru Comisie în ceea ce privește asigurarea conformității cu legislația UE, în calitatea sa de gardian al Tratatelor; întrucât petițiile furnizează o cale alternativă și independentă de investigare și control în ceea ce privește respectarea legislației UE și întrucât aceste două proceduri alternative ar trebui, prin urmare, să nu se excludă reciproc;

AH.

întrucât inițiativa cetățenească europeană (ICE) ar trebui să fie un instrument important de facilitare a participării directe a cetățenilor la elaborarea politicilor UE, iar potențialul acesteia ar trebui exploatat la maximum, asigurând, în același timp, faptul că cetățenii sunt pe deplin informați cu privire la subiectele care țin de competența UE și cele care țin de competența națională; întrucât principalele diferențe dintre ICE și dreptul de a adresa petiții ar trebui explicate mai bine cetățenilor; întrucât Parlamentul are o responsabilitate specifică de a transforma acest instrument într-un real succes; întrucât, după cum a reieșit din intervențiile din cadrul audierii publice din 22 februarie 2015, organizațiile care au înregistrat o inițiativă cetățenească europeană consideră că ar trebui să se elimine barierele administrative pentru a obține cele mai bune rezultate posibile în ceea ce privește participarea cetățenilor;

AI.

întrucât, la mai mult de trei ani de la data aplicării Regulamentului (UE) nr. 211/2011 la 1 aprilie 2012, Comisia pentru petiții consideră că este necesară evaluarea aplicării sale pentru a detecta eventuale lacune și a propune soluții viabile pentru revizuirea sa rapidă în vederea ameliorării funcționării sale;

AJ.

întrucât în 2015, ca urmare a volumului de muncă al Comisiei pentru petiții, s-a efectuat o singură misiune de informare cu privire la petițiile examinate în 2015; întrucât misiunea de informare efectuată în Regatul Unit în 5 și 6 noiembrie 2015 privind problema adopției fără consimțământul părinților le-a permis membrilor delegației să înțeleagă mai bine situația, putând discuta problema cu reprezentanți ai diferitelor instituții ale Regatului Unit implicate în această chestiune;

AK.

întrucât vizitele reprezintă o prerogativă specială a comisiei și o parte fundamentală a activității sale, implicând interacțiunea cu petiționarii și cu autoritățile statelor membre implicate; întrucât membrii acestor delegații participă în egală măsură la toate activitățile, inclusiv la elaborarea raportului final;

AL.

întrucât Comisia pentru petiții este responsabilă de legăturile cu Ombudsmanul European, care este organul însărcinat cu anchetarea plângerilor adresate de cetățenii și de rezidenții UE cu privire la posibile cazuri de administrare defectuoasă în cadrul instituțiilor și al organismelor UE, elaborând și un raport anual cu privire la aceste cazuri, pe baza raportului anual propriu al Ombudsmanului European;

AM.

întrucât, la 26 mai 2015, Emily O’Reilly, Ombudsmanul European, i-a prezentat lui Martin Schulz, Președintele Parlamentului European, raportul său anual pentru 2014; întrucât, la 23 iunie 2015, Ombudsmanul și-a prezentat raportul în cadrul reuniunii Comisiei pentru petiții, care este organul competent în ceea ce privește relațiile cu acesta;

AN.

întrucât Comisia pentru petiții este membră a Rețelei Europene a Ombudsmanilor, care include ombudsmanii naționali și regionali, comisiile pentru petiții și organismele similare ale statelor membre ale Uniunii Europene, ale țărilor candidate la aderarea la UE, precum și ale altor țări din Spațiul Economic European și/sau din Spațiul Schengen; întrucât Comisia pentru petiții a Parlamentului European este membră cu drepturi depline a acestei rețele, care are în prezent 94 de birouri în 36 de țări;

AO.

întrucât fiecare petiție este evaluată și tratată cu atenție, iar fiecare petiționar trebuie să primească un răspuns într-un termen rezonabil; întrucât fiecare petiționar trebuie informat cu privire la motivele închiderii unei petiții;

AP.

întrucât toți petiționarii ar trebui să aibă posibilitatea de a-și prezenta în mod direct cazurile Comisiei pentru petiții,

1.

 subliniază că dreptul de a adresa petiții trebuie să consolideze capacitatea de reacție a Parlamentului European, contribuind în special la soluționarea problemelor legate de transpunerea și punerea în aplicare a legislației UE, având în vedere că petițiile care se încadrează în domeniile de activitate ale UE și îndeplinesc criteriile de admisibilitate reprezintă o sursă valoroasă de informații pentru identificarea potențialelor încălcări sau lacune la punerea în aplicare a dreptului UE; invită Comisia să-și utilizeze competențele într-o măsură mai mare atunci când trebuie să asigure punerea aplicare în mod eficace a legislației UE, de exemplu urmărind o aplicare mai rapidă a procedurii de constatare a neîndeplinirii obligațiilor în temeiul articolelor 258 și 260 din TFUE;

2.

 subliniază că activitatea Comisiei pentru petiții include ascultarea cetățenilor și oferirea de asistență pentru rezolvarea problemelor ce îi afectează pe aceștia; consideră că, prin intermediul petițiilor, care acționează ca o punte între cetățeni și instituții, se poate evalua impactul legislației UE asupra vieții cotidiene a oamenilor;

3.

 subliniază că Comisia pentru petiții are posibilitatea, care reprezintă totodată și o provocare majoră, de a se angaja într-un dialog de încredere și fructuos cu cetățenii, precum și posibilitatea de a aduce instituțiile UE mai aproape de cetățenii acesteia; remarcă, de asemenea, faptul că aceasta ar trebui să contribuie la promovarea democrației participative; consideră că, în acest scop, furnizarea unui răspuns adecvat la petiții, atât din punctul de vedere al promptitudinii, cât și al calității răspunsului, este esențială;

4.

 reamintește că ar trebui respectată reprezentarea egală și proporțională a cetățeniei petiționarilor în cadrul dezbaterilor publice ale comisiei; în vederea consolidării dimensiunii europene a comisiei, ar trebui încurajată reprezentarea corectă și echitabilă a tuturor statelor membre în cadrul dezbaterilor publice ale acesteia; subliniază că Comisia pentru petiții trebuie să trateze toate petițiile admisibile cu aceeași importanță și obiectivitate; subliniază că petițiile legate de campania electorală dintr-un stat membru nu ar trebui tratate în conformitate cu procedura de urgență;

5.

 subliniază faptul că petițiile joacă un rol important și în cadrul procesului legislativ, depistând lacunele și deficiențele existente în transpunerea dreptului comunitar și furnizând informații utile și directe altor comisii ale Parlamentului European, în cadrul lucrărilor lor legislative în domeniile lor respective de competență; salută interacțiunea sporită a Comisiei pentru petiții cu celelalte comisii parlamentare, precum și prezența mai frecventă în plen a subiectelor care au legătură cu petițiile; consideră că petițiile nu reprezintă responsabilitatea exclusivă a Comisiei pentru petiții, ci ar trebui să implice eforturile comune ale tuturor comisiilor din Parlamentul European; salută intenția de a institui o rețea informală de depunere a petițiilor la nivelul Parlamentului, cu participarea reprezentanților tuturor comisiilor acestuia, pentru a garanta o coordonare coerentă și eficace a activităților privind petițiile; consideră că rețeaua trebuie să permită o mai bună înțelegere a rolului petițiilor în cadrul activității parlamentare și va consolida cooperarea între comisii cu privire la problemele ridicate de către petiționari; invită toate comisiile parlamentare competente să acorde atenția cuvenită petițiilor care le sunt transmise și să depună eforturile cuvenite pentru a furniza informațiile necesare pentru soluționarea corectă a acestora;

6.

 recunoaște faptul că și Parlamentul are un rol esențial în cadrul acțiunilor Comisiei de asigurare a respectării legislației, prin examinarea rapoartelor anuale privind monitorizarea punerii în aplicare a dreptului UE și adoptarea rezoluțiilor parlamentare relevante; solicită Comisiei să țină seama de rezoluțiile depuse în Parlament de Comisia PETI, care identifică lacune specifice în aplicarea și implementarea dreptului UE pe baza petițiilor, și solicită Comisiei să ia măsurile adecvate și să informeze Parlamentul cu privire la acțiunile sale subsecvente; solicită, în plus, Consiliului și Parlamentului să întreprindă acțiuni specifice în ceea ce privește adoptarea Regulamentului (UE) …/… [procedura 2013/0140(COD)] privind exceptarea muștelor de oțet (Drosophila melanogaster) de la controalele veterinare efectuate la frontierele externe ale UE, astfel cum au sugerat laureați ai premiului Nobel (profesori de biochimie) în petiția nr. 1358/2011;

7.

 salută faptul că, în 2015, s-a redus timpul de soluționare a petițiilor, dar consideră totuși că, pentru a se asigura examinarea atentă a petițiilor și tratarea acestora într-un timp mai scurt și la un nivel de înaltă calitate, sunt necesare urgent mai multe resurse tehnice și umane în cadrul secretariatului Comisiei pentru petiții; solicită digitalizarea procesării petițiilor, mai ales prin introducerea de noi tehnologii ale informației și comunicării pentru a garanta procesarea eficientă și la timp și folosirea optimă a resurselor umane existente, menținând, totodată, dreptul cetățenilor de a trimite petiții prin poșta tradițională;

8.

 consideră în continuare că inadmisibilitatea sau închiderea unei petiții din motive de fond trebuie justificată temeinic petiționarului, acest lucru reprezentând o obligație specială;

9.

 salută faptul că Comisia este implicată și angajată în procesul de tratare a petițiilor și răspunde cât mai prompt noilor petiții ce îi sunt transmise de către Parlament; subliniază că răspunsurile Comisiei sunt adesea detaliate și acoperă toate petițiile care intră în domeniul său de competență; cu toate acestea, subliniază că, în multe cazuri, Comisia nu furnizează elemente noi în răspunsurile la petițiile în cazul cărora se solicită reexaminarea ca urmare a faptului că a avut loc o modificare a situației și contextului petițiilor respective; regretă ocaziile în care Comisia se concentrează cu precădere asupra aspectelor procedurale și nu intră în fondul problemei; reamintește Comisiei că petițiile care prezintă o potențială încălcare a dreptului UE pot fi soluționate doar după ce a fost încheiată analiza lor corespunzătoare; salută angajamentul Comisiei de a trimite la reuniunile Comisiei pentru petiții funcționari în general competenți, deoarece calitatea tratării generale a petițiilor crește atunci când Comisia este reprezentată în cadrul dezbaterilor de funcționarii de cel mai înalt rang disponibili; regretă faptul că, în cadrul reuniunilor comisiei, răspunsurile Comisiei se limitează, în general, la conținutul răspunsului oficial transmis comisiei și nu aduc informații noi sau pertinente, care să contribuie la soluționarea chestiunilor în discuție; constată că răspunsurile scrise și explicațiile furnizate pe parcursul dezbaterilor orale din cadrul Comisiei pentru petiții sunt luate în considerare în mod serios;

10.

 consideră că, în rolul său de gardian al tratatelor și, în special, atunci când este vorba de chestiuni legate de mediu, Comisia ar trebui să depășească simpla examinare a conformității procedurale și să se concentreze mai mult asupra conținutului real al problemei esențiale; reamintește principiul precauției și spiritul esențial al legislației UE privind protecția mediului de a preveni pagubele ireversibile produse asupra zonelor sensibile din punct de vedere ecologic și îndeamnă Comisia să adopte o abordare care să-i permită să își utilizeze competențele și prerogativele în mod ex ante;

11.

 își exprimă dezacordul față de interpretarea din ce în ce mai recurentă a Comisiei a celui de-al 27-lea Raport anual privind monitorizarea aplicării dreptului Uniunii Europene (2009), conform căreia aceasta poate dispune clasarea acelor dosare pentru care nu au fost întreprinse măsuri concrete pentru procedurile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor sau să suspende astfel de proceduri pe rol într-o instanță juridică națională; reafirmă spiritul inițial al raportului susmenționat și solicită Comisiei să-și intensifice eforturile de asigurarea a unei aplicări consecvente a legislației UE, în limitele prerogativelor sale, recurgând la proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor indiferent de procedurile judiciare pe rol la nivel național;

12.

 va insista ca, în viitor, Comisia să prezinte rapoarte periodice Parlamentului cu privire la evoluția procedurilor de constatare a neîndeplinirii obligațiilor introduse împotriva statelor membre, cu scopul de a facilita o cooperare mai bună și pentru a putea informa din timp petiționarii implicați cu privire la evoluția acestor proceduri;

13.

 consideră că, în scopul asigurării transparenței și în spiritul cooperării loiale între diferitele instituții ale UE, precum și conform Acordului-cadru privind relațiile dintre Parlamentul European și Comisia Europeană, Comisia ar trebui să furnizeze Parlamentului, la cererea acestuia, o sinteză a cazurilor individuale asociate procedurilor EU Pilot; reamintește solicitările anterioare adresate de Comisia pentru petiții pentru a se asigura accesul la EU Pilot și la documentele procedurii de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, având în vedere faptul că petițiile conduc în mod frecvent la inițierea unor astfel de proceduri; își reiterează solicitarea adresată Comisiei de a informa Comisia pentru petiții cu privire la evoluțiile procedurilor de constatare a neîndeplinirii obligațiilor care au o legătură directă cu petițiile; recunoaște necesitatea de a asigura o transparență maximă la divulgarea informațiilor privind procedurile EU Pilot și procedurile privind încălcarea dreptului comunitar deja încheiate;

14.

 consideră că informațiile necesare cu privire la procedurile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor inițiate în urma investigațiilor legate de petiții ar trebui furnizate Parlamentului în timp util și, în special, la cererea Comisiei pentru petiții;

15.

 consideră că este esențial să se îmbunătățească cooperarea cu parlamentele naționale și cu comisiile competente ale acestora, precum și cu guvernele statelor membre, în special pentru a garanta că petițiile sunt tratate de autoritățile relevante și competente; solicită din nou lansarea unui dialog structurat cu statele membre sub forma unor reuniuni periodice cu comisiile relevante ale parlamentelor naționale; salută faptul că o delegație a Comisiei pentru petiții a Bundestagului Germaniei a fost prezentă la reuniunea comisiei din 4 mai 2015; își exprimă speranța că un astfel de dialog poate contribui la cooperarea loială pentru identificarea unor soluții de succes la cazurile recurente identificate, precum petițiile la adresa Jugendamt; încurajează prezența reprezentanților statelor membre și ai autorităților locale și/sau regionale relevante la reuniunile Comisiei pentru petiții; reafirmă importanța participării reprezentanților Consiliului și ai Comisiei la reuniunile și audierile Comisiei pentru petiții;

16.

 recunoaște impactul aplicării eficace a dreptului UE asupra consolidării credibilității instituțiilor UE; reamintește că dreptul de a adresa petiții, consacrat în Tratatul de la Lisabona, este un element important al cetățeniei europene și un barometru real pentru monitorizarea aplicării dreptului UE și pentru identificarea eventualelor lacune; solicită Comisiei pentru petiții să stabilească reuniuni periodice cu comisiile naționale pentru petiții pentru a contribui la o cunoaștere mai bună a preocupărilor cetățenilor europeni la nivelul UE și al statelor membre și pentru a consolida și mai mult drepturile acestora printr-o mai bună elaborare și punere în aplicare a dreptului european;

17.

 își reiterează apelul făcut în cadrul rezoluției din 11 martie 2014 referitoare la activitățile Comisiei pentru petiții în anul 2013 (1) privind lansarea unui dialog structurat consolidat cu statele membre, de exemplu, prin organizarea periodică de reuniuni cu membrii comisiilor pentru petiții din cadrul parlamentelor naționale sau cu alte autorități competente; îndeamnă statele membre să ia act de recomandările formulate în rapoartele din misiunile de informare, precum și în timpul dialogurilor;

18.

 salută faptul că, în 2015, 191 de cetățeni și-au prezentat petițiile direct în fața Comisiei pentru petiții; reamintește și sprijină utilizarea videoconferințelor sau a oricărui alt mijloc care le permite petiționarilor să participe în mod activ la lucrările Comisiei pentru petiții, dacă nu pot fi prezenți fizic la acestea;

19.

 ia act de interpretarea strictă și restrictivă de către Comisie a articolului 51 alineatul (1) din Carta drepturilor fundamentale, care prevede, printre altele, că dispozițiile Cartei se aplică statelor membre „numai în cazul în care acestea pun în aplicare dreptul Uniunii”; ia act de faptul că articolul 51 alineatul (2) din Cartă prevede că aceasta „nu extinde domeniul de aplicare a dreptului Uniunii în afara competențelor Uniunii”; reamintește că așteptările cetățenilor UE depășesc prevederile Cartei și invită Comisia să aibă în vedere a nouă abordare, mai armonizată cu acestea; îndeamnă la o interpretare mai largă a domeniului de aplicare a Cartei și, în ultimă instanță, la o reevaluare a pertinenței acestui articol în cadrul viitoarelor revizuiri ale Cartei și ale tratatelor; subliniază că nimic nu împiedică statele membre să se angajeze într-o aplicare deplină a dispozițiilor Cartei în legislația lor națională pentru a garanta protecția drepturilor fundamentale ale cetățenilor lor într-o măsură mai mare decât cea pe care o implică punerea în aplicare a dreptului Uniunii și reamintește statelor membre că sunt supuse și altor obligații internaționale;

20.

 regretă că petiționarii nu sunt încă suficient de informați cu privire la motivele pentru care o petiție este declarată inadmisibilă;

21.

 regretă interpretarea strictă și restrictivă de către Comisie a articolului 51 din Carta drepturilor fundamentale, care prevede că dispozițiile Cartei „se adresează instituțiilor, organelor, oficiilor și agențiilor Uniunii, cu respectarea principiului subsidiarității, precum și statelor membre numai în cazul în care acestea pun în aplicare dreptul Uniunii”; reamintește că, având în vedere articolul 51 din Cartă, așteptările cetățenilor depășesc adeseori ceea ce este prevăzut în mod strict de dispozițiile juridice ale Cartei și rămân adesea neîndeplinite tocmai din cauza acestei interpretări stricte și restrictive; solicită Comisiei să adopte o nouă abordare, mai adaptată acestor așteptări;

22.

 regretă faptul că cetățenii Poloniei și ai Regatului Unit nu sunt încă protejați de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene;

23.

 subliniază că, în ianuarie 2015, doi deputați au fost numiți reprezentanți ai Comisiei pentru petiții în cadrul Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu handicap; subliniază că aceștia au participat la analiza raportului preliminar al Uniunii Europene și al Comitetului ONU privind drepturile persoanelor cu handicap la Geneva, în Elveția, în perioada 27-28 august 2015; subliniază activitatea remarcabilă și constantă desfășurată de Comisia pentru petiții în contextul punerii în aplicare a Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu handicap; ia act de faptul că 2015 a fost un an foarte important, întrucât, pentru prima dată, un organism al Organizației Națiunilor Unite a examinat îndeplinirea obligațiilor UE în domeniul drepturilor omului; salută faptul că un comitet al ONU a avut ocazia de a primi detalii privind funcția de protecție a Comisiei pentru petiții; subliniază faptul că comisia a început să integreze în procesul de tratare a petițiilor observațiile finale ale Comitetului ONU pentru drepturile persoanelor cu handicap (2); salută faptul că audierea publică intitulată „Apărarea drepturilor persoanelor cu dizabilități din perspectiva petițiilor primite”, organizată de către Comisia pentru petiții la 15 octombrie 2015, a oferit un nivel înalt de accesibilitate; atrage atenția asupra importanței concluziilor studiului comandat de Departamentul tematic C, intitulat „Rolul de protecție al Comisiei pentru petiții în contextul punerii în aplicare a Convenției Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap”; consideră că este important ca, în continuare, Comisia pentru petiții să organizeze evenimente centrate pe petițiile adresate în ceea ce privește dizabilitățile; solicită consolidarea capacității Comisiei pentru petiții și a secretariatului său, pentru ca aceasta să-și poată îndeplini în mod adecvat funcția de protecție; solicită desemnarea unui funcționar responsabil cu tratarea problemelor asociate dizabilităților; ia act de măsurile semnificative de monitorizare ale Comisiei din 2015 în ceea ce privește chestiuni mai specifice legate de dizabilități, precum ratificarea Tratatului de la Marrakech, deblocarea directivei privind combaterea discriminării, scutirea de la plata taxelor vamale în cazul anumitor articole create pentru a promova dezvoltarea educațională, științifică sau culturală a persoanelor cu handicap sau sprijinirea îngrijitorilor familiali;

24.

 îndeamnă la ratificarea promptă la nivelul UE a Tratatului de la Marrakech, pentru facilitarea accesului la operele publicate al persoanelor nevăzătoare, cu deficiențe de vedere sau cu dificultăți de citire a materialelor imprimate, indiferent de conflictul de competențe în fața CJUE; reamintește că, în observațiile sale finale din septembrie 2015, Comitetul ONU privind drepturile persoanelor cu handicap a evidențiat unele deficiențe în cadrul UE în ceea ce privește respectarea deplină a Convenției; remarcă faptul că i se solicită UE să adopte rapid un act european privind accesibilitatea modificat, care să includă mecanisme eficace și accesibile de aplicare și de tratare a plângerilor; remarcă cerința de separare a rolurilor Comisiei, prin eliminarea acesteia din cadrul independent de monitorizare, pentru a asigura faptul că în cadru există resurse adecvate pentru ca acesta să-și îndeplinească funcțiile;

25.

 subliniază varietatea domeniilor tematice vizate de petițiile cetățenilor, cum ar fi drepturile fundamentale, bunăstarea copiilor, drepturile persoanelor cu handicap, drepturile persoanelor care aparțin minorităților, drepturile copiilor, piața internă, legislația în domeniul mediului, relațiile de muncă, politicile din domeniul migrației, acordurile comerciale, sănătatea publică, transporturile, drepturile animalelor și discriminarea;

26.

 regretă abordarea foarte restrictivă a Comisiei în răspunsurile sale la petițiile legate de diverse aspecte ale bunului tratament aplicat animalelor, în ceea ce privește interpretarea responsabilităților sale în temeiul articolului 13 din TFUE; solicită insistent Comisiei să reanalizeze abordarea actuală și să își analizeze o dată în plus temeiul juridic pentru a juca un rol în asigurarea unei mai bune protecții a drepturilor animalelor în întreaga UE;

27.

 subliniază caracterul sensibil al petițiilor legate de drepturile copiilor, deoarece în astfel de cazuri este nevoie să se ofere un răspuns rapid și adecvat la preocupările petiționarilor, asigurând, în același timp, interesul superior al copilului, în contextul vizitelor de informare pe care Comisia PETI le poate organiza în cadrul procesului de examinare a petițiilor;

28.

 consideră că organizarea de audieri publice reprezintă un mod foarte util de a examina mai în detaliu problemele ridicate de către petiționari care intră în domeniile de activitate ale UE, precum și aspecte generale ale funcționării UE, subliniind deficiențele care pot exista în cadrul acesteia; atrage atenția asupra audierilor publice organizate la 26 februarie 2015 împreună cu Comisia pentru afaceri constituționale privind inițiativa cetățenească europeană (ICE), la 23 iunie 2015 privind dreptul de a adresa petiții, la 15 octombrie 2015 privind protecția drepturilor persoanelor cu handicap, la 11 mai 2015, împreună cu alte trei comisii, privind ICE „Stop vivisecției” și consideră, de asemenea, util seminarul organizat la 1 decembrie 2015 împreună cu Comisia pentru afaceri juridice privind adopțiile transfrontaliere;

29.

 consideră că ICE reprezintă un nou drept politic al cetățenilor și un instrument util pentru definirea priorităților în ceea ce privește democrația participativă în Uniunea Europeană, care le permite cetățenilor să se implice activ și în mod direct în proiectele și procesele care au un impact asupra lor, potențialul acestora trebuind să fie, în mod neîndoielnic, exploatat pe deplin și îmbunătățit într-o mare măsură pentru a obține cele mai bune rezultate și pentru a încuraja cât mai mulți cetățeni ai Uniunii să participe la dezvoltarea în continuare a procesului de integrare europeană; consideră, de asemenea, că printre obiectivele prioritare ale Uniunii Europene trebuie să se afle consolidarea protecției drepturilor fundamentale, a legitimității democratice și a transparenței instituțiilor; reamintește Comisiei că este necesar să urmeze recomandările din Rezoluția Parlamentului European din 28 octombrie 2015 referitoare la ICE (3), pentru a garanta efectiv dreptul de a lansa o inițiativă cetățenească europeană; își reconfirmă angajamentul de a participa proactiv la organizarea de audieri publice pentru inițiativele de succes; se angajează să acorde prioritate, la nivel instituțional, eficacității acestui proces de participare și să asigure luarea unor măsuri legislative subsecvente adecvate;

30.

 regretă faptul că Comisia consideră că este prea devreme să se revizuiască Regulamentul (UE) nr. 211/2011, care a fost pusă în aplicare în urmă cu mai mult de trei ani la 1 aprilie 2012; consideră că este necesar să se evalueze în mod exhaustiv punerea sa în practică, pentru a rezolva toate deficiențele întâlnite și pentru a propune soluții viabile pentru revizuirea sa în viitorul apropiat, garantând faptul că procedurile și condițiile necesare pentru inițiativa cetățenească europeană sunt foarte clare, simple, ușor de aplicat și proporționale; salută raportul Comisiei din 31 martie 2015 privind ICE și decizia Ombudsmanului European OI/9/2013/TN și îndeamnă Comisia să prevadă, în cadrul revizuirii acestui instrument, că ICE aduce o reală contribuție în cadrul Uniunii în conformitate cu Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și că, atunci când se consideră că o ICE a fost încheiată cu succes, sunt puse în aplicare toate măsurile juridice relevante pentru a asigura desfășurarea unor acțiuni adecvate în urma acesteia; solicită Comisiei, având în vedere diferitele deficiențe depistate, să prezinte cât mai curând o propunere de reformare a Regulamentului (UE) nr. 211/2011;

31.

 atrage atenția asupra Rezoluției sale din 8 octombrie 2015 referitoare la legislația privind creditele ipotecare și la instrumentele financiare riscante în Spania (4), bazată pe petițiile primite, în care Parlamentul a formulat o serie de recomandări pentru aplicarea corectă a legislației UE privind creditele ipotecare și pentru combaterea abuzurilor bancare; invită Comisia să monitorizeze îndeaproape punerea în aplicare în toate statele membre a Directivei 2014/17/UE privind contractele de credit și a Directivei 93/13/CEE privind clauzele abuzive în contractele încheiate cu consumatorii și să facă schimb de bune practici pentru a oferi mai multă protecție cetățenilor care se confruntă cu dificultăți financiare;

32.

 este îngrijorat de dovada deficiențelor privind accesul corespunzător la justiție în anumite state membre, dezvăluite în urma tratării unor petiții; consideră că aceasta este o chestiune esențială care trebuie abordată fără întârziere pentru a garanta o funcționare democratică corespunzătoare a Uniunii și exercitarea drepturilor fundamentale de către cetățenii și rezidenții săi; consideră că Uniunea ar trebui să dea un exemplu prin lansarea pilonului Convenției de la Aarhus privind accesul la justiție în probleme de mediu;

33.

 atrage atenția asupra Rezoluției sale din 21 ianuarie 2016 referitoare la activitățile Comisiei pentru petiții în anul 2014 (5), precum și asupra Rezoluției sale din 25 februarie 2016 referitoare la raportul anual privind activitățile Ombudsmanului European în 2014 (6);

34.

 salută reluarea unui nivel mai normal de activitate în domeniul misiunilor de informare și se așteaptă ca potențialul deplin al acestei prerogative specifice a Comisiei pentru petiții să fie exploatat în următorii ani, până la finalul perioadei legislative; subliniază importanța documentelor de lucru elaborate după fiecare misiune, inclusiv a recomandărilor specifice, și îndeamnă diferitele autorități vizate să le ia în considerare în mod corespunzător; consideră că gradul de conformitate cu aceste recomandări ar trebui evaluat periodic;

35.

 subliniază activitățile desfășurate de Comisia pentru petiții pe parcursul anului 2015 pentru a pune la dispoziția petiționarilor un portal web prin intermediul căruia aceștia se pot înregistra, pot adresa o petiție, pot descărca documentele însoțitoare și pot sprijini petiții deja declarate admisibile; subliniază actualizarea acestui portal, în care s-au încărcat petițiile înregistrate în anii 2013, 2014 și 2015; salută reînnoirea și îmbunătățirea noilor funcții de căutare, de sprijinire a unor petiții și de confidențialitate a petiționarului;

36.

 reamintește măsurile necesare pentru a încheia fazele restante ale proiectului portalului web pentru petiții, în urma cărora petiționarul va putea primi în timp real informații privind stadiul petiției sale, va putea fi anunțat în mod automat cu privire la modificările din cadrul procesului de tratare a petiției, precum declararea admisibilității, primirea unui răspuns din partea Comisiei sau includerea petiției pe agenda unei reuniuni a comisiei și punerea la dispoziție a unui link pentru accesul la transmiterea pe internet, și se vor transmite informații clare și directe din partea secretariatului Comisiei pentru petiții; subliniază faptul că portalul web reprezintă o sursă de informații esențială pentru cetățenii UE și că, prin urmare, ar trebui furnizate informații privind ciclul de viață al petiției;

37.

 atrage atenția asupra adoptării Regulamentului (UE) nr. 910/2014 privind identificarea electronică și serviciile de încredere pentru tranzacțiile electronice pe piața internă; îndeamnă ca documentele de depunere, semnate în mod electronic de toate cele 28 de state membre, să fie acceptate de către Comisia pentru petiții, precum și de către toate instituțiile Uniunii Europene;

38.

 subliniază rolul important al rețelei SOLVIT, care este o rețea de soluționare a problemelor între statele membre și care ar trebui să fie dezvoltată și valorificată pe deplin, în colaborare cu statele și cu centrele naționale SOLVIT ce depind de administrațiile naționale; solicită ca rețeaua SOLVIT să fie dotată cu mai multe resurse și să se efectueze o analiză mai sistematică a problemelor depistate cu ajutorul SOLVIT, întrucât această rețea contribuie la furnizarea unei imagini fidele privind disfuncțiile pieței unice;

39.

 solicită Regatului Unit să ia act de recomandările formulate în raportul misiunii de informare ce s-a desfășurat la Londra în zilele de 5 și 6 noiembrie 2015, care au fost aprobate de comisie la 19 aprilie 2016;

40.

 subliniază importanța cooperării cu Ombudsmanul European și a participării Parlamentului European în cadrul Rețelei Europene a Ombudsmanilor; salută bunele relații interinstituționale dintre Ombudsmanul European și Comisia pentru petiții; salută activitatea Ombudsmanului în vederea consolidării bunei administrări în cadrul UE și apreciază în mod deosebit contribuțiile periodice ale acestuia la lucrările Comisiei pentru petiții pe întreaga durată a anului;

41.

 încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție, precum și raportul Comisiei pentru petiții, Consiliului, Comisiei, Ombudsmanului European, guvernelor și parlamentelor statelor membre, comisiilor pentru petiții ale acestora și ombudsmanilor lor sau organelor competente similare.

(1)  Texte adoptate, P7_TA(2014)0204.

(2)  Adoptate de Comitetul ONU la cea de-a 14-a sesiune a sa (17 august – 4 septembrie 2015); a se vedea: http://tbinternet.ohchr.org/_layouts/treatybodyexternal/Download.aspx?symbolno=CRPD%2fC%2fEU%2fCO%2f1&Lang=en

(3)  Texte adoptate, P8_TA(2015)0382.

(4)  Texte adoptate, P8_TA(2015)0347.

(5)  Texte adoptate, P8_TA(2016)0021.

(6)  Texte adoptate, P8_TA(2016)0062.

Top