16.3.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 101/166

—

având în vedere propunerea de recomandare adresată Consiliului privind cea de a 71-a sesiune a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite de Andrey Kovatchev, în numele Grupului PPE (B8-1374/2015),

—

având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), în special articolele 21, 34 și 36,

—

având în vedere cea de a 70-a sesiune a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite,

—

având în vedere concluziile Consiliului din 22 iunie 2015 privind prioritățile UE pentru cea de a 70-a Adunare Generală a Organizației Națiunilor Unite,

—

având în vedere Carta Organizației Națiunilor Unite,

—

având în vedere Declarația Universală a Drepturilor Omului, convențiile ONU privind drepturile omului și protocoalele opționale la acestea,

—

având în vedere Rezoluția Adunării Generale a ONU referitoare la participarea Uniunii Europene la lucrările ONU (1), prin care se conferă Uniunii Europene dreptul de a interveni în cadrul Adunării Generale, de a prezenta propuneri și amendamente orale, care vor fi supuse la vot la cererea unui stat membru, precum și posibilitatea de a-și exercita dreptul la replică,

—

având în vedere Rezoluția sa din 25 noiembrie 2010 referitoare la cea de-a zecea aniversare a Rezoluției 1325(2000) a Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite privind femeile, pacea și securitatea (2),

—

având în vedere Recomandarea sa din 18 aprilie 2013 adresată Consiliului privind principiul responsabilității de a proteja al Organizației Națiunilor Unite (3),

—

având în vedere Recomandarea sa din 2 aprilie 2014 adresată Consiliului privind cea de a 69-a sesiune a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite (4),

—

având în vedere Rezoluția sa din 24 noiembrie 2015 referitoare la rolul UE în cadrul ONU – cum pot fi realizate mai bine obiectivele de politică externă ale UE (5),

—

având în vedere Rezoluția sa din 21 ianuarie 2016 referitoare la prioritățile UE pentru sesiunile din 2016 ale Consiliului ONU pentru Drepturile Omului (6) și Rezoluția sa din 17 iulie 2014 referitoare la crima de agresiune (7),

—

având în vedere Rezoluția sa din 4 februarie 2016 referitoare la uciderea sistematică în masă a minorităților religioase de către așa-numita grupare ISIS/Daesh (8),

—

având în vedere Rezoluția sa din 8 martie 2016 referitoare la situația refugiatelor și a solicitantelor de azil în UE (9),

—

având în vedere Acordul de la Paris încheiat la 12 decembrie 2015,

—

având în vedere Planul de acțiune din 13 iunie 2012 pentru consolidarea sprijinului acordat de UE prin PSAC pentru menținerea păcii de către ONU (10) și documentul din 23 martie 2015 intitulat „Consolidarea parteneriatului strategic ONU-UE în ceea ce privește gestionarea crizelor și menținerea păcii: priorități 2015-2018” (11),

—

având în vedere „Orientările de la Oslo” din noiembrie 2007 privind utilizarea resurselor militare și de protecție civilă străine în cadrul operațiunilor de ajutor în caz de dezastre,

—

având în vedere Rezoluția nr. 1325(2000) a Consiliului de Securitate al ONU și recenta Rezoluție nr. 2242 (2015) a Consiliului de Securitate privind femeile, pacea și securitatea,

—

având în vedere Raportul de evaluare al ONU din 15 mai 2015 privind punerea în executare și eforturile de asistență reparatorie pentru exploatarea și abuzurile sexuale comise de personalul Organizației Națiunilor Unite și cel asociat în cadrul operațiunilor de menținere a păcii,

—

având în vedere primul Raport al ONU privind rezistența la antibiotice, publicat de OMS în luna aprilie 2014, care califică rezistența antimicrobiană drept „o amenințare gravă” la adresa sănătății publice la nivel mondial,

—

având în vedere dezvăluirile recente privind activitățile firmei de avocatură Mossack Fonseca cu sediul în Panama și inițiativele aferente pentru o cooperare internațională mai strânsă în scopul combaterii evaziunii fiscale,

—

având în vedere articolul 134 alineatul (3) și articolul 113 din Regulamentul său de procedură,

—

având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri externe și avizul Comisiei pentru dezvoltare (A8-0146/2016),

A.

întrucât angajamentul UE pentru un multilateralism autentic și o bună guvernanță mondială, cu ONU ca pilon central, este parte integrantă a politicii externe a UE și se întemeiază pe convingerea că un sistem multilateral fondat pe valori și reguli universale, care trebuie respectat și susținut, este cel mai potrivit pentru soluționarea crizelor, a problemelor și a amenințărilor globale;

B.

întrucât UE ar trebui să joace un rol proactiv în construirea unei Organizații a Națiunilor Unite care să fie în măsură să contribuie în mod eficace la soluțiile mondiale, la pace și securitate, la dezvoltare, la drepturile omului, la democrație și la o ordine internațională bazată pe statul de drept;

C.

întrucât este necesar ca statele membre ale UE să depună toate eforturile pentru a-și coordona acțiunile în cadrul organelor și organismelor din sistemul Organizației Națiunilor Unite conform mandatului prevăzut la articolul 34 alineatul (1) din TUE;

D.

întrucât mediul de securitate la nivel mondial și regional trece printr-un proces accelerat de deteriorare, devenind mai complex și conducând la estomparea liniilor de separație dintre securitatea internă și cea externă; întrucât ONU își menține rolul principal în garantarea securității și stabilității la nivel mondial;

E.

întrucât este necesară o regândire atentă a instrumentelor multilateralismului eficace în cadrul ONU ca urmare a schimbărilor în materie de configurare și răspândire a puterii la nivel mondial; întrucât astfel de instrumente trebuie să implice toate părțile interesate, fie ele publice sau nu, inclusiv în procesele de prevenire a conflictelor și de gestionare a crizelor;

F.

întrucât UE și statele sale membre constituie împreună cel mai important contribuitor financiar la sistemul ONU, asigurând circa o treime din bugetul obișnuit al ONU, aproape două cincimi din bugetul consacrat operațiunilor de menținere a păcii ale ONU și circa o jumătate din toate contribuțiile la fondurile și programele ONU;

G.

întrucât UE acționează pentru durabilitatea mediului, îndeosebi în domeniul luptei împotriva schimbărilor climatice, prin promovarea unor acțiuni și măsuri internaționale în vederea conservării și îmbunătățirii calității mediului și a gestionării durabile a resurselor naturale;

H.

întrucât UE este una dintre structurile care apără și promovează cu cel mai mare devotament drepturile omului, libertățile fundamentale, valorile culturale și diversitatea, democrația și statul de drept;

I.

întrucât mediul de securitate al UE este tot mai instabil și mai volatil din cauza unui număr mare de provocări noi sau de lungă durată, printre care se numără conflictele violente, terorismul, criminalitatea organizată, valurile migratorii fără precedent și schimbările climatice, care sunt imposibil de soluționat la nivel național și necesită răspunsuri la nivel regional și mondial;

J.

întrucât noile provocări, inclusiv războiul informațional, războiul hibrid, amenințările cibernetice, bioingineria, sistemele letale autonome, nanotehnologiile, miniaturizarea armelor, precum și proliferarea tehnologiilor cu dublă utilizare, necesită elaborarea unor acorduri multilaterale pentru care cadrul ONU este cel mai adecvat;

K.

întrucât evoluțiile recente în materie de proliferare a armelor de distrugere în masă și a vehiculelor acestora îngreunează tot mai mult controlul armamentului și dezarmarea și erodează securitatea și stabilitatea la nivel mondial; întrucât ONU este un cadru propice de promovare a eforturilor în direcția unei noi generații de măsuri de control al armamentului și de dezarmare în cooperare cu parteneri care împărtășesc aceeași viziune,

1.

adresează Consiliului următoarele recomandări:

(a)

să ia măsuri active pentru a se asigura că toate părțile implicate direct sau indirect în conflicte armate și organizațiile lor respectă pe deplin obligațiile și standardele internaționale prevăzute de dreptul internațional, precum și să depună eforturi pentru a asigura soluții pașnice și diplomatice la conflictele de toate tipurile; să solicite ca aceste măsuri să acopere și obligația de a acorda persoanelor aflate în dificultate acces la ajutor umanitar;

(b)

să continue să sprijine încercările multilaterale de a găsi soluții politice și pașnice de durată la conflictele în curs de desfășurare în Orientul Mijlociu și în Africa de Nord; să continue să sprijine activitatea trimisului special al Secretarului General al ONU pentru Siria, a reprezentantului special și șefului misiunii de sprijin a ONU în Libia, a trimisului special al Secretarului General al ONU pentru Yemen, a coordonatorului special al ONU pentru procesul de pace din Orientul Mijlociu și a reprezentantului special al Secretarului General al ONU pentru Sahara Occidentală; să solicite asistență umanitară, financiară și politică continuă din partea comunității internaționale, în vederea soluționării situației umanitare, și să depună eforturi pentru încetarea imediată a violențelor; să condamne acțiunile unilaterale și necoordonate în orice zonă de criză;

(c)

să sprijine negocierile intrasiriene care se desfășoară sub îndrumarea Rezoluției nr. 2254 (2015) a Consiliului de Securitate al ONU; să sprijine activitatea grupurilor operative înființate de Grupul internațional de sprijin pentru Siria, care supraveghează livrarea ajutorului umanitar atât de necesar pentru miile de sirieni care se găsesc în zone aflate sub asediu sau greu accesibile, precum și încetarea ostilităților sprijinită de Rezoluția nr. 2268(2016) a Consiliului de Securitate al ONU; să condamne ferm încălcările drepturilor omului larg răspândite și încălcările dreptului umanitar internațional din Siria și să sprijine activitatea organizațiilor societății civile care colectează probe ale crimelor de război, ale crimelor împotriva umanității și ale altor încălcări ale drepturilor omului; să sublinieze că este necesar să se găsească o soluție politică la conflict și să asigure că femeile sunt incluse în negocierile pentru pace; să îndemne toate statele membre ale ONU să pună la dispoziție toate resursele financiare și umane disponibile în vederea ajutării populației locale și a refugiaților;

(d)

să se asigure că Adunarea Generală a ONU oferă, în colaborare cu UE și cu SUA, toate instrumentele pentru a garanta sustenabilitatea și viabilitatea unei soluții care să presupună existența a două state, bazate pe frontierele din 1967, și cu orașul Ierusalim servind drept capitală pentru ambele state, respectiv un stat Israel sigur, cu frontiere sigure și recunoscute, și un stat Palestina independent, democratic, contiguu și viabil, care să coexiste în pace și securitate; să acționeze în conformitate cu concluziile Consiliului privind procesul de pace din Orientul Mijlociu adoptate la 18 ianuarie 2016, care consideră extinderea continuă a coloniilor drept un obstacol permanent în calea păcii;

(e)

să sublinieze că în Yemen este necesară o acțiune umanitară coordonată sub egida ONU; să ceară tuturor părților să permită intrarea și furnizarea de alimente, medicamente, combustibil și a altor tipuri de asistență necesare de urgență, prin intermediul canalelor umanitare ale ONU și internaționale, pentru a satisface necesitățile urgente ale civililor afectați de criză, în conformitate cu principiile imparțialității, neutralității și independenței; să solicite o încetare a focului din motive umanitare, care să permită acordarea urgentă de asistență vitală către populația yemenită; să solicite realizarea unei anchete imparțiale și independente a tuturor presupuselor încălcări ale dreptului internațional al drepturilor omului și ale dreptului umanitar internațional, inclusiv în ceea ce privește ultimele atacuri care au vizat infrastructura și personalul umanitar; să solicite tuturor părților să respecte drepturile omului și libertățile tuturor cetățenilor yemeniți și să sublinieze importanța creșterii securității tuturor celor care lucrează în misiuni de pace și în misiuni umanitare în această țară, inclusiv personalul umanitar, medici și jurnaliști; să încurajeze politica de apropiere dintre Arabia Saudită și Iran în vederea disipării tensiunilor regionale și ca o cale către soluționarea conflictului din Yemen și nu numai;

(f)

să facă în continuare apel la respectarea deplină a frontierelor recunoscute pe plan internațional și a integrității teritoriale a țărilor din Europa de Est și din Caucazul de Sud, inclusiv a Georgiei, Moldovei și Ucrainei, în contextul încălcărilor dreptului internațional în aceste zone, precum și a alegerii libere și suverane a acestor țări de a urma o cale europeană; să sprijine și să dea un nou impuls eforturilor diplomatice în vederea soluționării pașnice a acestor conflicte în desfășurare sau înghețate; să facă apel la comunitatea internațională să pună în aplicare pe deplin politica de a refuza recunoașterea anexării ilegale a Crimeii; să crească în mod activ presiunea exercitată asupra Rusiei, în calitatea sa de membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU, în vederea rezolvării conflictului din Ucraina;

(g)

să solicite sprijin sporit pentru eforturile comunității internaționale și ale organizațiilor regionale de gestionare a crizelor de securitate de pe continentul african, în special din Somalia, Sudan, Sudanul de Sud, Republica Centrafricană, Mali, Nigeria, Burundi și din regiunea Marilor Lacuri în general; să încurajeze statele membre ale ONU să își intensifice sprijinul pentru creșterea rolului și a capacităților proprii ale Uniunii Africane în medierea și de gestionarea crizelor, acționând în același timp în direcția completării eforturilor Biroului ONU de asistență pentru consolidarea păcii; să sprijine eforturile depuse de Uniunea Africană, Comunitatea Africii de Est și ONU pentru a împiedica escaladarea crizei din Burundi și să acționeze pentru promovarea unui dialog intern în Burundi, incluziv și veritabil, între guvern și opoziție; să sprijine desfășurarea unei anchete internaționale independente care a cercetat toate presupusele încălcări ale drepturilor omului și să contribuie la tragerea la răspundere și la deferirea în fața justiției a celor responsabili de aceste fapte;

(h)

să sprijine actualele eforturi ample în vederea consolidării operațiunilor de menținere a păcii ale ONU și a capacității organizației de a aplana conflictele; să exploreze noi perspective pentru o cooperare mai strânsă între UE și ONU în contextul reformării viziunilor lor strategice în materie de securitate, prin intermediul, pe de o parte, al noii Strategii globale a UE privind politica externă și de securitate și, pe de altă parte, al revizuirii de către ONU a operațiunilor sale de menținere a păcii, a arhitecturii de menținere a păcii și a agendei privind femeile, pacea și securitatea (Rezoluția nr. 1325 (2000) a Consiliului de Securitate) și a sinergiilor dintre acestea; să se asigure că procesul de reexaminare a arhitecturii ONU de consolidare a păcii promovează principiul responsabilității de a proteja și rolul femeilor în consolidarea păcii;

(i)

să salute adoptarea și să sprijine transpunerea în practică a recentei Rezoluții nr. 2242 (2015) a Consiliului de Securitate al ONU care plasează femeile în centrul tuturor eforturilor de depășire a provocărilor mondiale și să solicite eforturi suplimentare pentru integrarea agendei privind femeile, pacea și securitatea în toate dimensiunile operațiunilor de menținere a păcii; să sublinieze importanța participării egale, depline și active a femeilor la prevenirea și soluționarea conflictelor, precum și la negocierile pentru pace și la procesul de consolidare a păcii; să asigure că se oferă întreaga asistență medicală femeilor victime ale violurilor pe timp de război;

(j)

să promoveze o cultură a prevenției în cadrul ONU, pentru a-i îmbunătăți capacitatea de a răspunde mai prompt la crizele emergente și la amenințările potențiale la adresa păcii și securității, în special printr-o diplomație preventivă mai eficace, prin consolidarea încrederii și prin eforturi de mediere; să depună eforturi pentru a consolida sistemele de alertă timpurie și comunicarea într-un stadiu precoce și să dezvolte în continuare proceduri pentru consultările de criză între UE, ONU și alte organizații regionale și subregionale, care joacă un rol tot mai important în pacea și securitatea la nivel internațional, în scopul de a coordona mai bine răspunsul acestora la criză, evitându-se suprapunerile nenecesare; să coopereze cu ONU în ceea ce privește consolidarea rolului și a capacității organizațiilor regionale și subregionale în menținerea păcii, în prevenirea conflictelor, în gestionarea crizelor civile și militare, precum și în soluționarea conflictelor;

(k)

să sporească sprijinul acordat de statele membre operațiunilor ONU de menținere și de consolidare a păcii care includ o componentă a drepturilor omului și strategii clare de ieșire, în special prin contribuții cu personal și echipamente, și să consolideze rolul de facilitator al UE în acest sens; să elaboreze în continuare proceduri pentru utilizarea politicii de securitate și apărare comune a UE în sprijinul operațiunilor ONU, inclusiv prin detașarea unor grupuri tactice de luptă ale UE sau prin consolidarea capacității și a inițiativelor de reformare a sectorului securității, acordând în același timp suficientă atenție unor chestiuni cum sunt drepturile omului, dezvoltarea durabilă și cauzele profunde ale migrației în masă;

(l)

să promoveze o definiție amplă a conceptului de securitate umană, apropiindu-l de drepturile omului, de egalitatea de gen și de principiul responsabilității de a proteja, și să sprijine în continuare eforturile pentru continuarea aplicării practice a acestui principiu; să sprijine ONU pentru a continua să joace un rol crucial în sprijinirea statelor care implementează principiul responsabilității de a proteja, cu scopul de a susține statul de drept și dreptul internațional umanitar; să promoveze Codul de conduită privind activitatea Consiliului de Securitate în domeniul combaterii genocidului, a crimelor împotriva umanității sau a crimelor de război, îndemnând în același timp statele membre ale ONU să sprijine acțiunile Consiliului de Securitate care vizează prevenirea și eradicarea acestor crime și să nu voteze împotriva unei rezoluții aferente a Consiliului de Securitate;

(m)

să își reafirme condamnarea fără echivoc a terorismului și sprijinul deplin pentru acțiunile menite să învingă și să elimine organizațiile teroriste, în special așa-numita organizație „ISIL/Daesh”, care reprezintă o amenințare clară la adresa securității regionale și internaționale, reamintind, în același timp, că aceste acțiuni ar trebui să respecte întotdeauna pe deplin dreptul internațional al drepturilor omului; să sprijine promovarea tuturor prevederilor Rezoluției nr. 2178 (2014) a Consiliului de Securitate privind combaterea amenințărilor pe care le reprezintă luptătorii teroriști străini, precum și promovarea Principiilor directoare de la Madrid privind sistarea fluxului de luptători teroriști străini;

(n)

să își intensifice eforturile pentru a pune capăt recrutării și a combate propaganda teroristă, prin intermediul platformelor de comunicare socială, dar și al rețelelor de persoane radicalizate care instigă la ură; să sprijine politicile de antiradicalizare și de deradicalizare, în conformitate cu Planul de acțiune al ONU pentru prevenirea extremismului violent;

(o)

să colaboreze în continuare cu ONU pentru combaterea finanțării terorismului, inclusiv prin mecanisme de identificare a persoanelor și organizațiilor teroriste, și să consolideze mecanismele de înghețare a activelor din întreaga lume, respectând, în același timp, normele internaționale privind garanțiile procedurale și statul de drept;

(p)

să acorde sprijin Grupului operativ pentru implementarea strategiei de combatere a terorismului al ONU, în scopul de a asigura coordonarea și coerența în punerea în aplicare a Strategia globală a ONU de combatere a terorismului, utilizând resursele și expertiza celor 25 de entități ale ONU și Interpol, reamintind întotdeauna că eforturile de combatere a terorismului nu trebuie să fie utilizate ca pretext pentru reprimarea rezistenței interne sau încălcarea drepturilor persoanelor;

(q)

să promoveze un efort internațional coordonat de combatere a amenințării tot mai prezente pe care o reprezintă dispozitivele explozive improvizate (IED), îndeosebi prin conștientizarea legăturii dintre protecția împotriva dispozitivelor explozive improvizate și combaterea terorismului, utilizând resursele și expertiza entităților din sistemul ONU și ale Interpol în vederea facilitării unei mai bune cooperări între forțele de apărare a legii și cele militare;

(r)

să reafirme, în acest context, necesitatea unei combinații adecvate de instrumente din domeniul securității, al aplicării legii, al drepturilor omului și al drepturilor socioeconomice, care să ofere opțiuni mai potrivite pentru a reacționa la caracterul schimbător al terorismului și extremismului violent pe care îl reprezintă Daesh, al-Qaeda, Al-Shabaab, Boko Haram și alții;

(s)

să sprijine o contribuție consolidată a UE la inițiativele ONU de consolidare a capacităților în materie de acțiune împotriva luptătorilor teroriști străini și a extremismului violent;

(t)

să sprijine eforturile ONU de a împiedica actorii nestatali și grupurile teroriste să își dezvolte, să confecționeze, să achiziționeze sau să transfere arme de distrugere în masă și vectori pentru acestea și să contribuie la reexaminarea cuprinzătoare a Rezoluției nr. 1540 (2004) a Consiliului de Securitate urmând să aibă loc în 2016; să insiste asupra respectării depline a Tratatului cu privire la neproliferarea armelor nucleare (TNP), a Convenției privind armele chimice și a Convenției privind armele biologice și asupra finalizării procesului de ratificare a Tratatului de interzicere totală a experiențelor nucleare; să încurajeze toate statele membre ale ONU să semneze și să ratifice Convenția privind interzicerea utilizării, stocării, producerii și transferului de mine antipersonal și distrugerea acestora; să salute înființarea unui Grup de lucru deschis (OEWP), ca organism subsidiar al Adunării Generale a ONU, menit să continue negocierile multilaterale privind dezarmarea nucleară, și să încurajeze toate statele membre ale UE să participe activ la lucrările sale; să solicite statelor membre ale ONU să adopte măsuri concrete în vederea dezarmării la nivel mondial, ținând cont în mod corespunzător atât de dimensiunea de securitate, cât și de dimensiunea umanitară a armelor nucleare;

(u)

să îndemne statele membre să sprijine Rezoluția Adunării Generale a ONU intitulată „Efectele utilizării de arme și muniții care conțin uraniu sărăcit” în cadrul celei de a 71-a sesiuni, și să dezvolte o poziție comună a UE care să reflecte mai bine apelurile repetate ale Parlamentului pentru un moratoriu mondial cautelar, realizarea unui consens la nivel mondial cu privire la posibilele riscuri pentru sănătatea civililor, la sarcina complexă de gestionare a deșeurilor radioactive în perioada de după conflicte și la costurile financiare asociate cu utilizarea unor astfel de arme; să includă proiecte de evaluare și eliminare ale uraniului sărăcit în cadrul instrumentelor de finanțare ale UE pentru acțiunea de luptă împotriva minelor;

(v)

să promoveze punerea deplină în aplicare a Tratatului privind comerțul cu arme (TCA) și să încurajeze toate statele membre ale ONU să semneze și să adere la TCA;

(w)

să întreprindă acțiuni mai eficiente împotriva deturnării și traficului ilicit de arme și muniție, inclusiv armament ușor și arme de calibru mic, în special prin dezvoltarea unui sistem de urmărire a armelor;

(x)

să promoveze o reacție politică la nivel mondial față de utilizarea dronelor dotate cu armament, care să vizeze menținerea utilizării acestora strict în limitele dreptului internațional al drepturilor omului și ale dreptului umanitar; să promoveze interzicerea dezvoltării, producerii și utilizării unor sisteme de arme pe deplin autonome care permit efectuarea de atacuri fără intervenție umană; să se asigure că drepturile omului fac parte din toate dialogurile cu țările terțe privind combaterea terorismului;

(y)

să sprijine în continuare eforturile în curs ale ONU de explorare a elaborării unor norme care să vizeze un comportament responsabil și sigur în spațiul cibernetic, inclusiv un cadru multilateral împotriva atacurilor cibernetice, cu scopul de a garanta aplicarea dreptului internațional existent și a legislației în vigoare în ceea ce privește drepturile omului;

(z)

să promoveze un sprijin sporit pentru activitățile desfășurate de UNHCR pentru transpunerea în practică a mandatului său internațional de protecție a refugiaților, acordând o atenție specială grupurilor vulnerabile cum sunt femeile și copiii; să sublinieze importantul decalaj financiar dintre nevoile bugetare ale UNHCR și fondurile primite și să solicite mai multă solidaritate la nivel mondial; să solicite majorarea finanțării alocate din bugetul curent al ONU pentru funcțiile esențiale ale UNHCR, pentru a garanta buna desfășurare a acestora;

(aa)

să reamintească faptul că este nevoie de mai multă coerență și coordonare între dimensiunile externă și internă ale politicii în materie de migrație și agendele pentru dezvoltare și afaceri externe;

(ab)

să solicite să se depună eforturi sporite pentru prevenirea migrației neregulamentare și pentru combaterea introducerii ilegale de migranți și a traficului de persoane, în special prin combaterea rețelelor infracționale prin schimbul rapid și eficace de informații pertinente, respectând totodată dreptul internațional al drepturilor omului; să îmbunătățească metodele de identificare și de protejare a victimelor și să consolideze cooperarea cu țările terțe, pentru a urmări, a confisca și a recupera profitul obținut din activitățile criminale din acest sector; să insiste la nivelul ONU asupra importanței ratificării și transpunerii integrale în practică a Convenției ONU împotriva criminalității transnaționale organizate și a Protocoalelor la aceasta împotriva traficului ilegal de migranți pe cale terestră, a aerului și pe mare și privind prevenirea, reprimarea și pedepsirea traficului de persoane, în special de femei și copii; să sprijine activitatea raportorului special al ONU pentru drepturile omului de care beneficiază migranții;

(ac)

să sprijine sesiunea plenară la nivel înalt a Adunării Generale a ONU consacrată fluxurilor importante de refugiați și migranți, prevăzută a avea loc la 19 septembrie 2016, și să solicite ca aceasta să se concentreze pe cauzele fundamentale ale migrației, acordând atenția cuvenită eliminării sărăciei și concretizării drepturilor omului și stabilității;

(ad)

să reafirme clar și ferm că toate drepturile omului convenite în cadrul convențiilor ONU sunt universale, indivizibile, interdependente și interconectate și că respectarea lor trebuie asigurată; să atragă atenția asupra încălcării drepturilor omului și a abuzurilor asupra acestora comise la nivel mondial; să solicite apărarea libertății de opinie și de exprimare; să sublinieze importanța libertății presei într-o societate funcțională, precum și rolul tuturor cetățenilor în cadrul acesteia, și să apere libertatea de întrunire și de asociere;

(ae)

să promoveze în continuare libertatea de religie sau de credință; să îndemne la eforturi mai mari pentru protejarea drepturilor minorităților religioase și ale altor minorități; să solicite o mai bună protejare a minorităților religioase împotriva persecuțiilor și a violenței; să solicite abrogarea legilor care incriminează blasfemia sau apostazia și care pot servi drept pretext pentru persecutarea minorităților religioase și a ateilor; să sprijine activitatea Raportorului special pentru libertatea de religie sau de credință; să militeze activ pentru recunoașterea de către ONU a genocidului împotriva minorităților comis de așa-numita grupare ISIS/Daesh și pentru sesizarea Curții Penale Internaționale (CPI) cu privire la crimele împotriva umanității, crimele de război și genocidul care ar fi putut fi comise;

(af)

să continue promovarea activă a egalității și a nediscriminării; să îndemne ONU să sprijine activ inițiativele de integrare a perspectivei de gen în activitățile și programele sale și să sprijine în continuare activitatea Entității Națiunilor Unite pentru Egalitatea de Gen și Emanciparea Femeii (UN Women); să sprijine măsurile de consolidare a rolului de lider și a participării femeilor la toate nivelurile procesului decizional; să sprijine lupta împotriva violenței și discriminării față de persoane comise pe baza orientării lor sexuale, a identității sexuale sau a exprimării de gen; să solicite abrogarea legislației din statele membre ale ONU care încalcă drepturile persoanelor lesbiene, gay, bisexuale, transgen și intersexuale (LGBTI); să salute prima reuniune a Consiliului de Securitate al ONU consacrată drepturilor persoanelor LGBTI, care a avut loc în 2015; să invite statele membre ale ONU să pună în aplicare recomandările raportorului special al ONU privind formele contemporane de rasism, discriminare rasială, xenofobie și intoleranță asociată acestora;

(ag)

să promoveze drepturile copiilor, în special contribuind la asigurarea accesului copiilor la apă, la servicii de salubritate, la asistență medicală și la educație, inclusiv în zonele de conflict și în taberele de refugiați, și eliminând munca copiilor, tortura, traficul, căsătoriile între copii și exploatarea sexuală; să sprijine și să consolideze eforturile internaționale prin intermediul ONU pentru a pune capăt utilizării copiilor în conflictele armate și, de asemenea, să trateze mai eficace impactul situațiilor de conflict și post-conflict asupra femeilor și fetelor; să susțină o abordare a handicapului bazată pe drepturile omului în situații de risc și de urgență în conformitate cu Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap;

(ah)

să îndemne toate țările, inclusiv statele membre ale UE, să ratifice rapid Protocolul opțional la Pactul internațional cu privire la drepturile economice, sociale și culturale, care instituie mecanisme de depunere a plângerilor și de anchetă;

(ai)

să contribuie la un rezultat pozitiv al activității Grupului de lucru interguvernamental pentru întreprinderile transnaționale și alte întreprinderi comerciale în ceea ce privește drepturile omului; să sprijine transpunerea în continuare în practică de către statele membre ale ONU a Principiilor directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului; să încurajeze statele membre ale ONU să elaboreze și să implementeze planuri de acțiune naționale; să sprijine proiectul Înaltului Comisar al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului privind răspunderea și măsurile reparatorii pentru a contribui la consolidarea căilor de atac legale de la nivel național, în special în cazurile de încălcare gravă a drepturilor omului în sectorul afacerilor; să facă apel la statele membre ale ONU să discute chestiunea drepturilor omului cu organismele sportive naționale și internaționale;

(aj)

să pledeze în continuare pentru toleranță zero în ceea ce privește pedeapsa cu moartea și să depună în continuare eforturi în vederea abolirii universale a pedepsei cu moartea, deschizând drumul spre adoptarea rezoluției următoarei Adunări Generale a ONU referitoare la un moratoriu privind aplicarea pedepsei cu moartea; să denunțe creșterea numărului sentințelor capitale pronunțate în cazul infracțiunilor legate de traficul cu droguri și să solicite excluderea posibilității de a recurge la pedeapsa cu moartea în cazul acestor infracțiuni;

(ak)

să reamintească obligația care îi revine Adunării Generale, atunci când alege membrii Consiliului pentru Drepturile Omului al ONU (UNHRC), de a ține cont de respectul candidaților pentru promovarea și protejarea drepturilor omului, a statului de drept și a democrației; să solicite instituirea unor criterii clare bazate pe performanțele în materie de drepturi ale omului pentru apartenența la UNHRC și, în perspectiva celei de a zecea aniversări a UNHRC, să solicite o evaluare a metodelor de lucru ale Consiliului și a impactului acestora;

(al)

să consolideze activitatea Curții Penale Internaționale (CPI) în rolul său de a pune capăt impunității pentru autorii celor mai grave crime care preocupă comunitatea internațională și de a face dreptate victimelor crimelor de război, crimelor împotriva umanității și genocidului; să asigure sprijin politic, diplomatic, financiar și logistic operațiunilor curente ale CPI; să facă apel la toate statele membre ale ONU să se alăture Curții prin ratificarea Statutului de la Roma și să încurajeze ratificarea amendamentelor de la Kampala; să încurajeze o cooperare strânsă între ONU, organismele și agențiile sale, și Curte, precum și extinderea relațiilor acesteia cu Consiliul de Securitate; să solicite Consiliului de Securitate al ONU să sesizeze CPI cu privire la situația din Republica Populară Democrată Coreeană;

(am)

să comunice cu populația și să se implice într-o dezbatere cuprinzătoare cu toți membrii Adunării Generale a ONU privind importanța respectării limitelor constituționale ale mandatelor prezidențiale în toată lumea;

(an)

să facă apel la ONU să elimine carențele de natură juridică aferente termenului de „refugiat climatic”, inclusiv să definească acest termen, eventual la nivel internațional;

(ao)

să depună eforturi pentru transpunerea în practică a obiectivelor de dezvoltare durabilă din Agenda pentru dezvoltare durabilă 2030; să depună eforturi pentru îmbunătățirea vieții viitoarelor generații și să încurajeze și să sprijine țările să preia controlul și să stabilească cadre naționale pentru atingerea celor 17 obiective; să încurajeze statele membre ale ONU să își respecte angajamentele privind cheltuielile cu ajutorul pentru dezvoltare și să solicite adoptarea unui cadru de indicatori solid și utilizarea datelor statistice pentru a monitoriza progresele înregistrate și a garanta responsabilitatea tuturor; să insiste ca Forumul politic la nivel înalt (FPNI) pentru dezvoltare durabilă să devină principalul organ decizional competent pentru a asigura implementarea acțiunilor subsecvente și reevaluarea transpunerii în practică a ODD și să prezinte o poziție comună a UE privind implementarea Agendei 2030 înaintea FPNI din 2016;

(ap)

să asigure că nu este subminat „acquis-ul” Platformei de acțiune de la Beijing în ceea ce privește accesul la educație și la sănătate ca drept fundamental al omului; să asigure accesul la servicii de sănătate sexuală și reproductivă, întrucât astfel se poate contribui la reducerea mortalității infantile și materne; să promoveze planificarea familială, sănătatea mamelor, accesul facil la mijloace de contracepție și la întreaga gamă de servicii de sănătate sexuală și reproductivă ca elemente importante pentru a salva viața femeilor și a le ajuta să își refacă viața în cazul în care au căzut victime violului; să plaseze aceste politici în centrul cooperării pentru dezvoltare cu țările terțe;

(aq)

să insiste asupra necesității de a consolida coerența politicilor în favoarea dezvoltării în cadrul structurilor de lucru ale ONU, cu scopul de a integra în mod eficace toate dimensiunile dezvoltării durabile; să sublinieze importanța unui sistem comercial multilateral universal, bazat pe norme, deschis, transparent, nediscriminatoriu, favorabil incluziunii și echitabil, precum și necesitatea de a încheia Runda de la Doha pentru dezvoltare a OMC; să reamintească că dezvoltarea nu este posibilă fără pace, nici pacea fără dezvoltare și să sublinieze importanța ODD 16 pentru pace, justiție și guvernare, care ar trebui să constituie una dintre prioritățile finanțării măsurilor de cooperare pentru dezvoltare; să invite ONU să integreze în mod sistematic consolidarea capacităților și buna guvernanță în strategiile sale de dezvoltare pe termen lung;

(ar)

să salute adoptarea de către Adunarea Generală a ONU a Rezoluției de referință nr. 68/304 din 9 septembrie 2014, care a recunoscut „dreptul suveran al fiecărui stat de a-și restructura datoria suverană, care nu ar trebui să fie împiedicat sau îngreunat de nicio măsură adoptată de un alt stat” și a constatat „cu îngrijorare că sistemul financiar internațional nu dispune de un cadru juridic solid pentru restructurarea ordonată și previzibilă a datoriei suverane” și a lansat un proces de adoptare a „unui cadru juridic multilateral pentru procesele de restructurare a datoriei suverane”; să invite ansamblul sistemului ONU să sprijine pe deplin acest proces; să invite UE și statele sale membre să se implice activ în acest proces;

(as)

să dezvolte o abordare mult mai eficientă și strategică a agențiilor ONU, în special în ceea ce privește programarea instrumentelor financiare externe, în vederea asigurării unei vizibilități sporite a ajutorului Uniunii Europene la fața locului;

(at)

să ia măsuri active pentru a îmbunătăți supravegherea politică în domeniul dezvoltării durabile, prin consolidarea Programului Organizației Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP), și să dea curs propunerii de creare a unei Curți Penale Internaționale pentru infracțiunile împotriva mediului, în vederea aplicării mai eficiente a dreptului de mediu la nivel mondial;

(au)

să depună eforturi pentru consolidarea cooperării fiscale internaționale, sprijinind înființarea unui organism fiscal internațional în cadrul sistemului ONU; să combată evaziunea fiscală și spălarea de bani prin schimbul automat de informații fiscale la nivel mondial și prin întocmirea unei liste mondiale comune a paradisurilor fiscale;

(av)

să lanseze un plan mondial de luptă împotriva rezistenței antimicrobiene, în vederea prevenirii unei răspândiri în continuare a superbacteriilor rezistente;

(aw)

să se asigure că UE rămâne în prima linie a luptei împotriva schimbărilor climatice și cooperează în continuare cu ONU în acest domeniu; să asigure aplicarea rapidă a deciziilor adoptate la Conferința ONU de la Paris privind schimbările climatice, care a avut loc în 2015;

(ax)

să sprijine o reformă în profunzime a Consiliului de Securitate al ONU, pe baza unui consens larg, cu scopul de a reflecta mai bine noile realități de la nivel mondial și de a asigura capacitatea Consiliului de a gestiona în mod eficace amenințările la adresa păcii și securității internaționale; să depună eforturi în vederea atingerii obiectivului pe termen lung al UE de a obține un loc în cadrul unui Consiliu de Securitate reformat; să îndemne membrii Consiliului de Securitate să se abțină de la a recurge la dreptul de veto în cazurile referitoare la comiterea de crime împotriva umanității;

(ay)

să promoveze revitalizarea activității Adunării Generale și coordonarea îmbunătățită și coerența acțiunilor tuturor instituțiilor ONU, care ar trebui să consolideze eficiența, eficacitatea, legitimitatea, transparența, răspunderea, capacitatea și reprezentativitatea sistemului; să sprijine și să fructifice transparența sporită în procesul de selecție a următorului Secretar General al ONU, candidații fiind prezentați în cadrul Adunării Generale; în cazul în care, la viitoarele alegeri, candidații vor avea calificări excepționale similare, să promoveze oportunitățile egale și echitabile în funcție de gen și de echilibrul geografic și să sprijine alegerea unei femei în funcția de Secretar General, în cursul procesului de identificare și de desemnare a celui mai bun candidat;

(az)

în perspectiva Raportului ONU pentru 2015 și a recentelor acuzații de abuz sexual asupra copiilor aduse trupelor franceze și trupelor ONU din Republica Centrafricană, să se asigure că ONU, statele membre ale UE și organismele PSAC cercetează, urmăresc penal și condamnă ferm și fără întârziere orice membru al personalului ONU, UE sau dintr-un stat membru care se face vinovat de comiterea unor acte de violență sexuală;

(ba)

să invite Curtea de Conturi Europeană să își consolideze cooperarea cu instituțiile de supraveghere circumscrise Secretariatului Națiunilor Unite, în special cu Oficiul pentru servicii de supraveghere internă (OIOS), Comitetul consultativ independent de audit (IAAC) și Consiliul auditorilor (BoA), în vederea creșterii transparenței și a înțelegerii reciproce a modului de finanțare și de funcționare;

(bb)

să instituie un sistem eficace de protecție pentru denunțătorii ONU;

(bc)

în contextul recentului caz de conflict de interese al Reprezentantului special al ONU pentru Libia, să inițieze un cod de conduită obligatoriu care să determine funcționarii în exercițiu să își mențină imparțialitatea, astfel cum prevede Recomandarea ONU privind medierea eficace;

2.

încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta recomandare Consiliului, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Reprezentantului Special al Uniunii Europene pentru drepturile omului, Serviciului European de Acțiune Externă, Comisiei și, spre informare, Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite și Secretarului General al Organizației Națiunilor Unite.