9.3.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 91/6

—

având în vedere articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE),

—

având în vedere articolele 165 și 166 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

—

având în vedere Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, în special articolul 14,

—

având în vedere Concluziile Consiliului din 12 mai 2009 privind un cadru strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării profesionale („ET 2020”) (1),

—

având în vedere Raportul comun pentru 2012 al Consiliului și al Comisiei privind punerea în aplicare a cadrului strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării profesionale (ET 2020) – „Educația și formarea într-o Europă inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii” (2),

—

având în vedere Comunicarea Comisiei din 26 august 2015 către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor, intitulată „Proiect de raport comun pentru 2015 al Consiliului și al Comisiei privind punerea în aplicare a cadrului strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării profesionale (ET 2020) – „Noi priorități pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării profesionale” (COM(2015)0408),

—

având în vedere Raportul comun pentru 2015 al Consiliului și al Comisiei privind punerea în aplicare a cadrului strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării profesionale (ET 2020) – „Noi priorități pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării profesionale” (3),

—

având în vedere concluziile Consiliului din 28 și 29 noiembrie 2011 privind un criteriu de referință pentru mobilitatea în scop educațional (4),

—

având în vedere concluziile Consiliului din 19 noiembrie 2010 privind educația în spiritul dezvoltării durabile (5),

—

având în vedere concluziile Consiliului din 17 februarie 2014 privind investițiile în educație și formare profesională – o reacție la „Regândirea educației: investiții în competențe pentru rezultate socio-economice mai bune” și Analiza anuală a creșterii pentru 2013 (6),

—

având în vedere concluziile Consiliului din 20 mai 2014 privind formarea eficace a profesorilor (7),

—

având în vedere concluziile Consiliului din 20 mai 2014 privind asigurarea calității în sprijinul educației și formării profesionale (8),

—

având în vedere Concluziile Consiliului privind antreprenoriatul în educație și formare (9),

—

având în vedere concluziile Consiliului privind rolul educației preșcolare și al educației primare în stimularea creativității, a inovării și a competențelor digitale (10),

—

având în vedere concluziile Consiliului privind reducerea părăsirii timpurii a școlii și promovarea succesului școlar (11),

—

având în vedere Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor, intitulată „Regândirea educației: investiții în competențe pentru rezultate socio-economice mai bune” (COM(2012)0669),

—

având în vedere Recomandarea Consiliului din 20 decembrie 2012 privind validarea învățării non-formale și informale (12),

—

având în vedere Recomandarea 2006/962/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 18 decembrie 2006 privind competențele-cheie pentru învățarea pe tot parcursul vieții (13),

—

având în vedere declarația adoptată în cadrul reuniunii informale a miniștrilor educației din UE din 17 martie 2015 privind promovarea prin educație a cetățeniei și a valorilor comune ale libertății, toleranței și nediscriminării, („Declarația de la Paris”) (14),

—

având în vedere „concluziile de la Riga”, adoptate la 22 iunie 2015 de către miniștrii responsabili cu învățământul profesional și tehnic (15),

—

având în vedere Cartea verde a Comisiei din 3 iulie 2008 intitulată „Migrație și mobilitate: provocările și oportunitățile sistemelor educaționale din UE” (COM(2008)0423),

—

având în vedere raportul redactat în februarie 2010 pentru Comisie de către grupul de experți privind noile competențe pentru noi locuri de muncă intitulat „Noi competențe pentru noi locuri de muncă: să acționăm acum” (16),

—

având în vedere Recomandarea Parlamentului European și a Consiliului din 18 decembrie 2006 privind mobilitatea transnațională în cadrul Comunității în vederea educației și formării profesionale: Carta europeană a calității pentru mobilitate (17),

—

având în vedere raportul din martie 2015 al celui de-al șaselea forum universități-întreprinderi (18),

—

având în vedere previziunile pentru 2012 privind competențele ale Cedefop, „Cererea și oferta de competențe viitoare în Europa” (19),

—

având în vedere Rezoluția sa din 8 septembrie 2015 referitoare la promovarea antreprenoriatului în rândul tinerilor prin educație și formare (20) și Rezoluția sa din 28 aprilie 2015 referitoare la monitorizarea implementării procesului de la Bologna (21),

—

având în vedere Rezoluția sa din 26 noiembrie 2015 referitoare la educația pentru copii în situații de urgență și de criză prelungită (22),

—

având în vedere Rezoluția sa din 12 aprilie 2016 privind Erasmus+ și alte instrumente de promovare a mobilității în cadrul învățământului profesional și tehnic – o abordare bazată pe învățarea pe tot parcursul vieții (23),

—

având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

—

având în vedere raportul Comisiei pentru cultură și educație (A8-0176/2016),

A.

întrucât în continuare orice referire la „educație și formare profesională” trebuie înțeleasă ca incluzând forme de educație formală, non-formală și informală, dat fiind caracterul lor complementar în tranziția către o societate educațională și rolul lor în vizarea unor grupuri-țintă specifice, înlesnind astfel incluziunea persoanelor cu posibilități mai reduse de formare;

B.

întrucât educația și formarea profesională nu ar trebui să vizeze doar satisfacerea nevoilor de pe piața muncii, ci să constituie o valoare în sine, având în vedere că educația are un rol la fel de important și în dezvoltarea virtuților civice și etice și a valorilor umaniste în sens larg, astfel cum sunt consacrate în tratate, precum și în consolidarea principiilor democratice pe care se întemeiază Europa;

C.

întrucât educația ar trebui să contribuie la dezvoltarea personală, la respectul reciproc și la creșterea personală a tinerilor pentru a îi transforma în cetățeni proactivi, responsabili și conștienți, cu competențe transversale civice, sociale și interculturale, precum și în profesioniști calificați;

D.

întrucât educația ar trebui considerată un drept fundamental al omului și un bun public care ar trebui să fie accesibil tuturor;

E.

întrucât educația și formarea au un rol important de jucat în combaterea sărăciei și a excluziunii sociale, iar extinderea accesului la învățarea pe tot parcursul vieții poate deschide noi posibilități pentru persoanele slab calificate, șomeri, persoanele cu nevoi speciale, persoanele vârstnice și migranți;

F.

întrucât educația și formarea profesională favorabile incluziunii și de înaltă calitate sunt esențiale pentru dezvoltarea culturală, economică și socială a Europei;

G.

întrucât educația și formarea profesională în Europa ar trebui să contribuie la strategiile și inițiativele UE, inclusiv la Strategia Europa 2020, la inițiativa privind o piață unică digitală, la Agenda europeană privind securitatea și la Planul de investiții pentru Europa;

H.

întrucât nu toate statele membre se confruntă cu același tip și nivel de provocări, ceea ce înseamnă că toate recomandările propuse în domeniul educației și formării profesionale ar trebui să fie flexibile și ar trebui să țină seama de factori economici, sociali, demografici, culturali și de alt fel de la nivel național și regional, vizând totodată îmbunătățirea situației UE în ansamblu;

I.

întrucât cooperarea în cadrul ET 2020, respectând competențele statelor membre, ar trebui să vină în completarea acțiunilor la nivel național și să sprijine statele membre în eforturile lor de a dezvolta sisteme de educație și formare profesională;

J.

întrucât dezvoltarea economică și coeziunea socială ar trebui puse pe picior de egalitate printr-o combinație de politici care să vizeze o distribuție mai echitabilă a cunoașterii în rândul populației în vederea combaterii disparităților tot mai mari în materie de venituri care pare a fi un efect secundar al creșterii tehnologice condiționate de competențe;

K.

întrucât investițiile eficace în educația și formarea profesională de calitate reprezintă o sursă de creștere sustenabilă;

L.

întrucât nivelurile actuale reduse de cunoștințe și de competențe de bază sunt un motiv de îngrijorare și necesită ca învățământul primar și secundar să creeze baza necesară pentru continuarea învățării și pentru integrarea pe piața muncii;

M.

întrucât tendințele care indică niveluri reduse ale competențelor de bază ale adulților fac necesară consolidarea învățării în rândul acestora, care constituie un instrument de perfecționare și de recalificare profesională;

N.

întrucât, în analiza anuală a creșterii pentru 2014, Comisia consideră că, în materie de cheltuieli, statele membre trebuie să găsească metode de a proteja sau a promova investiții pe termen mai lung în educație, cercetare, inovare, energie și politici climatice și că este esențial să se investească în modernizarea sistemelor de educație și formare profesională, inclusiv în învățarea pe tot parcursul vieții;

O.

întrucât bugetele publice sunt în continuare supuse unei presiuni puternice, iar mai multe state membre au redus cheltuielile destinate educației și formării profesionale și întrucât este necesară eficientizarea investițiilor viitoare în acest domeniu, ca factor decisiv pentru productivitate, competitivitate și creștere;

P.

întrucât, deși s-a înregistrat o îmbunătățire a rezultatelor asociate cu atingerea obiectivelor ET 2020 pentru învățământul superior, în Spațiul european al învățământului superior au fost exprimate preocupări legate de eficiența investițiilor statelor membre în educație, de concentrarea în primul rând pe indicatori cantitativi, de condițiile de predare, de calitatea procesului de învățare și de reducerea libertății academice și este prezent un scepticism privind unele aspecte ale procesului de la Bologna și punerea sa în aplicare în anumite țări;

Q.

întrucât Monitorul ET 2020 indică faptul că principala provocare cu care ne confruntăm în prezent este sărăcia educațională și gradul scăzut de incluziune a persoanelor care provin dintr-un mediu socioeconomic modest, fiind nevoie de o focalizare socială mai puternică pentru atingerea obiectivelor ET 2020 și îmbunătățirea nivelului de incluziune și a calității sistemelor de educație și formare profesională,

1.

salută exercițiul de evaluare a ET 2020 și subliniază necesitatea de a se ține seama de concluziile sale și de a le pune în aplicare rapid în vederea creșterii valorii adăugate și a optimizării eficacității cadrului, consolidând relevanța pentru fiecare țară și învățarea reciprocă;

2.

regretă că încă rămân nerezolvate probleme semnificative în ceea ce privește calitatea, accesibilitatea și discriminarea socioeconomică în sectorul educației și formării profesionale și consideră că ar trebui întreprinse acțiuni politice mai ambițioase, coordonate și eficace, atât la nivel european, cât și național;

3.

reiterează importanța Declarației privind promovarea prin educație a cetățeniei și a valorilor comune ale libertății, toleranței și nediscriminării, adoptată la Paris în martie 2015;

4.

salută reducerea la șase a numărului domeniilor prioritare ale ET 2020, care enumeră chestiuni specifice pe care statele membre pot alege să le îndeplinească în funcție de propriile nevoi și condiții, dar constată că eficacitatea și aspectele operaționale ale ET 2020 trebuie consolidate și trebuie adoptat un program de lucru;

5.

salută propunerea de prelungire a ciclului de lucru de la 3 ani la 5 ani, pentru a implementa mai bine obiectivele strategice pe termen lung și a lua măsuri în ceea ce privește problemele precum performanțele slabe ale elevilor în unele domenii de studiu, nivelurile reduse de participare la învățarea în rândul adulților, abandonul școlar timpuriu, incluziunea socială, implicarea civică, disparitățile de gen și ratele capacității de inserție profesională în rândul absolvenților;

6.

salută noua generație de grupuri de lucru privind ET 2020 și invită Comisia să asigure o mai bună reprezentare a diferitelor părți interesate în cadrul acestor grupuri, în special prin includerea mai multor experți în educație, lucrători tineri, reprezentanți ai societății civile, profesori și membri ai corpului profesoral, a căror experiență practică este esențială pentru atingerea obiectivelor stabilite de ET 2020; subliniază necesitatea unei mai bune diseminări a rezultatelor grupurilor, la nivel local, regional, național și la nivelul UE;

7.

salută consolidarea rolului de coordonare al organismelor neoficiale din cadrul ET 2020, precum și crearea unor circuite de feedback care leagă grupul la nivel înalt, grupurile de directori generali și grupurile de lucru; recunoaște rolul organizațiilor societății civile în comunicarea cu părțile interesate la nivel local, regional și național și cu cetățenii privind cooperarea europeană în domeniul educației și formării profesionale și solicită ca aceștia să fie sprijiniți financiar prin intermediul programului Erasmus+ (KA3) și al Fondului social european;

8.

solicită înființarea unui organism neoficial de coordonare din care să facă parte directorul general al Direcției Generale Educație și Cultură (DG EAC) a Comisiei, directorii responsabili cu educația din alte direcții generale, reprezentanți ai societății civile, ai partenerilor sociali și ai Comisiei pentru cultură și educație a Parlamentului și care să organizeze reuniuni la nivel înalt pentru a asigura o mai bună coordonare a activității, coerența politicilor și faptul că se dă curs recomandărilor emise de organismele oficiale și neoficiale din cadrul ET 2020; consideră că această coordonare este necesară din cauza preocupărilor legate de lipsa unui dialog autentic între Comisie și organizațiile societății civile și a repartizării competențelor legate de ET 2020 între mai multe direcții generale ale Comisiei și mai mulți comisari; solicită ca rezultatele acestor activități să fie comunicate în mod corespunzător, atât la nivel european, cât și la nivel național;

9.

reiterează faptul că, fără a nega importanța dobândirii unor competențe care să contribuie la inserția profesională, ar trebui menținute valoarea, calitatea și utilizarea cunoștințelor în practică și rigoarea academică; subliniază că, date fiind situația socioeconomică diferită a statelor membre și tradițiile diferite în materie de învățământ, trebuie evitate abordările normative generale; subliniază că viitoarea Agendă europeană pentru competențe, chiar dacă se axează, pe bună dreptate pe provocările economice și în materie de ocupare a forței de muncă, ar trebui în egală măsură să se ocupe de importanța cunoașterii materiei, a performanțelor academice, a gândirii critice și a creativității; invită, de asemenea, statele membre să sprijine inițiativele prin care studenții ar putea să își demonstreze competențele în fața publicului și a potențialilor angajatori;

10.

subliniază riscurile legate de accentuarea radicalizării, violenței, hărțuirii și problemelor comportamentale, care încep încă de la nivelul învățământului primar; invită Comisia să realizeze studii de cercetare la nivelul UE și să prezinte o imagine de ansamblu a situației din toate statele membre, indicând răspunsul acestora la tendințele menționate și modalitățile, dacă există, prin care statele membre au inclus educația etică, personală și socială în programele școlare, ca instrument care, până în prezent, s-a dovedit de succes în numeroase școli, inclusiv sprijinul acordat profesorilor în ceea ce privește aceste competențe orizontale; încurajează statele membre să facă schimb de bune practici în acest domeniu;

11.

subliniază valoarea unei abordări comunitare a educației formale, non-formale și informale și a legăturilor puternice dintre mediile de învățare și familie;

12.

solicită participarea mai amplă a tuturor actorilor relevanți la lucrările ET 2020;

13.

consideră că înșiși cursanții trebuie încurajați să participe activ la guvernanța structurilor de învățământ, la orice vârstă și pentru orice formă de învățare;

14.

încurajează statele membre să consolideze legăturile dintre învățământul superior și învățământul profesional și tehnic (VET), instituțiile de cercetare și sectorul economic și să asigure implicarea partenerilor sociali și a societății civile; ia act de faptul că acest parteneriat va mări impactul ET 2020 și relevanța sistemelor de învățare, astfel încât capacitatea de inovare a Europei să crească;

15.

subliniază că strategiile de comunicare între școală și părinți și formarea caracterului și alte programe de dezvoltare personală puse în aplicare în mediul de învățare, în cooperare cu familiile și cu alți parteneri sociali relevanți, pot contribui la o convergență socială ascendentă, la promovarea cetățeniei active și a valorilor europene astfel cum sunt consacrate în tratate și la prevenirea radicalizării; subliniază că un mediu familial încurajator este esențial pentru dobândirea corespunzătoare a competențelor de bază de către copii și evidențiază valoarea cursurilor pentru părinți, care se pot dovedi eficace în combaterea sărăciei educaționale;

16.

încurajează schimbul de bune practici în cadrul ET 2020;

17.

subliniază că cooperarea în cadrul ET 2020 completează în mod fundamental măsurile naționale precum practica de a învăța unii de la alții, culegerea de date, grupurile de lucru și schimbul de bune practici naționale, care vor fi consolidate prin îmbunătățiri ale transparenței și ale coordonării și prin diseminarea rezultatelor lor;

18.

subliniază rolul asociațiilor și ONG-urilor externe, care intervin în școli pentru a le oferi elevilor abilități și competențe sociale suplimentare precum artele sau activitățile manuale, și care contribuie la integrare, o mai bună înțelegere a mediului, la solidaritate în mediul școlar și în viața de zi cu zi și la facilitarea transmiterii competențelor de învățare pentru clase întregi de elevi;

19.

este preocupat de faptul că în unele state membre calitatea educației și formării cadrelor didactice nu ține pasul în ceea ce privește amploarea și complexitatea, cu competențele necesare actului de predare în prezent, cum ar fi abilitatea de a lucra cu o gamă tot mai diversă de cursanți, utilizarea metodelor pedagogice inovatoare și a instrumentelor TIC;

20.

încurajează statele membre să își adapteze programele de formare inițială a cadrelor didactice și pe cele de dezvoltare continuă, să valorifice mai bine activitățile de învățare reciprocă între statele membre și să promoveze cooperarea și parteneriatul între colegiile pedagogice și școli;

21.

salută noua prioritate a ET 2020 privind creșterea sprijinului pentru cadre didactice și îmbunătățirea statutului acestora, chestiuni esențiale pentru ca acestea să poată impune respectul necesar, profesia lor devenind astfel mai atractivă; consideră că îndeplinirea acestui obiectiv ar implica o mai bună pregătire și formare a cadrelor didactice și îmbunătățirea condițiilor de lucru ale acestora, inclusiv prin creșterea salariilor în anumite țări, întrucât deseori cadrele didactice câștigă mai puțin decât salariul mediu al absolvenților de studii superioare;

22.

ia act cu îngrijorare de faptul că în unele state membre, în special în țările care se confruntă cu dificultăți, pregătirea cadrelor didactice și calitatea educației s-au deteriorat ca urmare a deficitului de personal și a reducerii cheltuielilor în sectorul educației;

23.

subliniază că furnizarea unei educații și unei formări deschise și inovatoare este un domeniu prioritar în ET 2020; subliniază că este important să fie dezvoltate și promovate inovarea și flexibilitatea metodelor de predare, învățare și transfer de cunoștințe în cadrul cărora persoanele să participe activ;

24.

încurajează statele membre să valorifice la maximum potențialul digitalizării, instrumentelor TIC și noilor tehnologii, inclusiv al platformelor de date deschise și al MOOC (cursuri online deschise și în masă), pentru a îmbunătăți calitatea și accesibilitatea proceselor de învățare și de predare; invită UE și statele membre să depună eforturile necesare pentru a consolida competențele digitale și în domeniul TIC, inclusiv prin organizarea unor cursuri de formare specifică pentru utilizarea acestor instrumente, destinate profesorilor și elevilor și studenților din școli și universități; încurajează schimbul de bune practici și cooperarea transfrontalieră consolidată în acest domeniu;

25.

salută atenția acordată de Comisie importanței competențelor digitale; subliniază că ele sunt esențiale pentru pregătirea tinerilor pentru secolul al XXI-lea;

26.

subliniază că problema îmbunătățirii rezultatelor învățării în raport cu resursele disponibile ar trebui să beneficieze de o atenție sporită în cadrul strategiei ET 2020, îndeosebi în ceea ce privește învățarea în rândul adulților;

27.

încurajează Comisia și statele membre să revizuiască normele existente de evaluare a programelor de educație și formare profesională finanțate prin instrumentele financiare europene, punând un accent mai mare pe evaluări de impact pe bază de calitate și pe rezultate în raport cu prioritățile ET 2020 vizate;

28.

solicită statelor membre să susțină, cu burse și împrumuturi, acele parcursuri educaționale și de studiu a căror structură ar ajuta la reducerea decalajului dintre educație și nevoile practice;

29.

subliniază nevoia unei mai bune concentrări a eforturilor în domeniul educației și formării profesionale, prin fuzionarea și optimizarea programelor și inițiativelor existente;

30.

invită Comisia, după caz, să gestioneze aspectele legate de grupurile minoritare în mod separat și discret, pentru a răspunde mai bine problemelor cu care se confruntă fiecare dintre acestea;

31.

este ferm convins că investițiile în educația și îngrijirea copiilor preșcolari, adaptate nivelului de sensibilitate și de maturitate al fiecărui grup-țintă, aduc beneficii mai mari decât investițiile în orice altă etapă a procesului educațional; subliniază că s-a dovedit că investițiile în primii ani de învățământ reduc costurile ulterioare;

32.

consideră că succesul educației la toate nivelurile depinde de calitatea instruirii profesorilor și de evoluția continuă a formării lor profesionale și, prin urmare, sunt necesare investiții suficiente pentru instruirea profesorilor;

33.

solicită să se acorde o atenție sporită calității educației, începând de la grădiniță și apoi pe tot parcursul vieții;

34.

solicită dezvoltarea de bune practici pentru evaluarea progreselor în materie de calitate și a investițiilor legate de utilizarea datelor de calitate în colaborare cu părțile interesate de la nivel local, regional și național, fără a aduce atingere relevanței indicatorilor și criteriilor de referință utilizate în cadrul ET 2020;

35.

evidențiază importanța predării și dobândirii competențelor generale de bază, cum ar fi TIC, matematica, gândirea critică, limbile străine, mobilitatea etc., care le vor permite tinerilor să se adapteze cu ușurință la mediul social și economic în schimbare;

36.

ia act de numărul fără precedent al elevilor și studenților care participă la educația formală; își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că nivelul șomajului în rândul tinerilor în UE se menține ridicat, iar rata de inserție profesională a absolvenților de studii superioare s-a redus;

37.

subliniază că obiectivele de referință privind educația și formarea profesională stabilite în Strategia Europa 2020, inclusiv, în special, reducerea ratei abandonului școlar timpuriu la sub 10 % și atingerea procentului de 40 % de absolvenți de studii superioare în rândul tinerei generații, nu ar trebui îndeplinite în detrimentul calității educației, ci mai degrabă ar trebui atinse ținându-se seama de primul obiectiv al ET 2020, „dobândirea de aptitudini și competențe relevante și de înaltă calitate”; observă că o metodă în acest sens este dezvoltarea unor proiecte de educație duală:

38.

atrage atenția asupra faptului că testele standardizate și abordările cantitative în ceea ce privește răspunderea educațională măsoară cel mult un set restrâns de competențe tradiționale și pot avea drept rezultat adaptarea, de către școli, a programei de predare la materia necesară pentru teste și neglijarea astfel a valorilor intrinsece ale educației; subliniază că educația și formarea profesională au un rol important în dezvoltarea virtuților etice și civile și a umanității, iar activitatea cadrelor didactice și realizările elevilor în acest sens sunt ignorate în favoarea rezultatelor la teste; subliniază în acest sens că este nevoie de flexibilitate, inovare și creativitate în mediile de învățare, acestea putând stimula calitatea învățării și nivelul de instruire;

39.

subliniază necesitatea de a dezvolta competențe de bază pentru a se ajunge la un învățământ de calitate;

40.

subliniază importanța asigurării unei educații preșcolare de înaltă calitate și a modernizării în timp util a acesteia; subliniază rolul fundamental al abordării axate pe individ în sistemele de educație și formare profesională, care favorizează dezvoltarea creativității și a gândirii critice, concentrându-se, în același timp, pe interesele, nevoile și capacitățile personale ale cursanților;

41.

invită statele membre să canalizeze investițiile către educația favorabilă incluziunii, care răspunde provocărilor societale, în vederea asigurării unui acces și a unor oportunități egale pentru toți; subliniază că educația și formarea profesională de calitate, inclusiv posibilitățile de învățare pe tot parcursul vieții și programele de combatere a tuturor formelor de discriminare, a inegalităților economice și sociale și a cauzelor excluziunii, sunt esențiale pentru sporirea coeziunii și îmbunătățirea vieților tinerilor dezavantajați din punct de vedere social și economic, precum și a celor care aparțin unor grupuri minoritare, și accentuează nevoia de eforturi susținute pentru reducerea abandonului școlar timpuriu în rândul acestor categorii;

42.

solicită o ca educația și formarea profesională să aibă un caracter mai incluziv, pentru a răspunde nevoilor persoanelor cu dizabilități sau cu nevoi speciale și îndeamnă, totodată, la îmbunătățirea formării profesorilor, astfel încât aceștia să dispună de competențele necesare pentru a îi puteai include și integra pe elevii și studenții cu dizabilități și a le putea oferi asistență;

43.

subliniază faptul că efectele adverse ale procesului de la Bologna și ale mobilității studenților ar trebui examinate și evaluate; încurajează statele membre să facă eforturi mai mari pentru a îndeplini obiectivele, să asigure punerea în aplicare a reformelor convenite în cadrul procesului de la Bologna și al programelor de mobilitate și să își asume angajamentul de a lucra mai eficient împreună pentru a corecta imperfecțiunile, astfel încât acestea să reflecte mai bine nevoile studenților și ale comunității academice în ansamblu și să stimuleze și să susțină îmbunătățirea calității studiilor universitare;

44.

pledează pentru implicarea mai largă a comunității academice în ciclul de activitate al ET 2020;

45.

constată că procesul de la Bologna s-a aflat la originea unor realizări importante și consideră că instituțiile de învățământ ar trebui să dea dovadă de flexibilitate în ceea ce privește utilizarea modulelor și a sistemului european de credite transferabile (ECTS);

46.

salută eforturile depuse în vederea creșterii numărului de înscrieri la discipline STIM (științe, tehnologie, inginerie și matematică), însă acest lucru nu ar trebui să se producă în detrimentul disciplinelor umaniste, indispensabile pentru valorificarea corespunzătoare a oportunităților oferite de disciplinele STIM;

47.

subliniază că randamentul financiar ar trebui să reprezinte o condiție prealabilă pentru toate activitățile academice și, în acest sens, solicită depunerea de eforturi pentru a asigura faptul că disciplinele umaniste nu riscă să fie eliminate din peisajul cercetării;

48.

pledează pentru o viziune mai holistică, prin care să fie evidențiată importanța varietății disciplinelor în educație și cercetare;

49.

pledează pentru trecerea la elaborarea programelor de mobilitate din perspectiva rezultatelor calitative care să răspundă priorităților și obiectivelor de învățare și formare profesională; solicită punerea adecvată în aplicare a propunerilor din Carta europeană a calității pentru mobilitate și o mai bună utilizare a tuturor instrumentelor disponibile pentru a pregăti studenții pentru tipul de mobilitate adecvat de care aceștia au nevoie; încurajează statele membre să valorifice pe deplin potențialul internaționalizării în țara de origine, pentru a le oferi studenților care preferă să nu participe la programele de mobilitate în exterior o dimensiune internațională pe parcursul studiilor;

50.

reafirmă necesitatea de a asigura accesibilitatea oportunităților de mobilitate, în special în cazul formării profesionale, pentru tinerii defavorizați și pentru victimele diferitelor forme de discriminare; subliniază rolul important al programelor de mobilitate precum Erasmus+ în stimularea dezvoltării competențelor și aptitudinilor transversale în rândul tinerilor; evidențiază necesitatea consolidării Planului european reînnoit pentru învățarea în rândul adulților;

51.

subliniază importanța existenței unui cadru general de recunoaștere a calificărilor și a diplomelor ca element fundamental pentru asigurarea mobilității transfrontaliere educaționale și a forței de muncă;

52.

solicită să se depună mai multe eforturi pentru validarea învățării non-formale și informale, inclusiv a serviciilor pe bază de voluntariat, și pentru dezvoltarea unor instrumente de recunoaștere pentru cunoștințele și competențele dobândite pe cale digitală;

53.

observă că ar trebui acordată o atenție deosebită simplificării și raționalizării instrumentelor UE existente în materie de competențe și calificări adresate publicului larg, pentru a consolida comunicarea cu acesta, în conformitate cu rezultatele sondajului realizat de Comisie în 2014 cu privire la „Spațiul european pentru competențe și calificări”;

54.

subliniază faptul că ar trebui ca provocările pe care le implică migrația din interiorul și din afara Europei și actuala criză umanitară și a refugiaților pentru sistemele de învățământ și de formare profesională să fie abordate la nivel european, național și regional;

55.

subliniază că dacă nu se oferă migranților, refugiaților și solicitanților de azil educație și formare profesională, capacitatea lor de inserție profesională în viitor, dezvoltarea cunoștințelor legate de valorile culturale și sociale ale țării gazdă și, în cele din urmă, integrarea și contribuția lor în societate vor avea de suferit;

56.

solicită o mai bună cooperare între autoritățile UE și cele naționale în vederea găsirii unei abordări optime pentru integrarea rapidă, deplină și sustenabilă a refugiaților și migranților în sistemele de educație și formare profesională;

57.

salută decizia de a integra educația migranților în toate activitățile grupurilor de lucru din cadrul ET 2020 și de a organiza activități de învățare inter pares în etapa inițială de funcționare;

58.

subliniază necesitatea ca ministerele învățământului din statele membre și DG EAC a Comisiei să coopereze pentru a asigura accesul egal la învățământ de înaltă calitate, adresându-se îndeosebi celor mai defavorizate persoane și celor care provin din medii diverse, inclusiv migranților sosiți recent, și integrându-i pe toți aceștia într-un mediu de învățare pozitiv;

59.

solicită luarea de măsuri pentru integrarea copiilor migranți, refugiați și solicitanți de azil, europeni sau din afara Europei, în sistemele de învățământ și de formare profesională și pentru a îi ajuta să se adapteze la programele și standardele de învățământ ale statului membru gazdă, sprijinind metode de învățare inovatoare și oferindu-le copiilor asistență lingvistică și, dacă este nevoie, asistență socială și permițându-le să se familiarizeze cu cultura și valorile țării gazdă păstrându-și totodată propriul patrimoniu cultural;

60.

încurajează statele membre să analizeze posibilitățile de integrare a cadrelor didactice de nivel preuniversitar și universitar în sistemele de învățământ europene și să valorifice competențele lingvistice și pedagogice și experiența acestora;

61.

recomandă statelor membre și furnizorilor de educație să ofere consiliere și sprijin copiilor migranți, refugiați și solicitanți de azil care doresc să beneficieze de acces la serviciile de educație, furnizând informații clare și creând puncte de contact vizibile;

62.

își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că jumătate din formatorii de cadre didactice din țările OCDE consideră că sistemele de formare a personalului didactic nu le oferă competențele necesare pentru a fi pregătiți să gestioneze eficient diversitatea și încurajează statele membre în cauză să garanteze sprijin profesional continuu pentru cadrele didactice în acest domeniu, oferindu-le competențele pedagogice necesare cu privire la subiectul migrației și aculturației și dându-le posibilitatea să folosească diversitatea ca o sursă bogată pentru învățare în clasă; susține o mai bună valorificare a potențialului activităților de învățare inter pares în rândul statelor membre;

63.

susține ideea înființării de servicii de asistență și a elaborării de orientări pentru cadrele didactice, care să le ofere acestora sprijin prompt în abordarea pozitivă a diferitelor tipuri de diversitate și în promovarea dialogului intercultural în sala de clasă și, de asemenea, să le ofere îndrumare atunci când au de-a face cu elevi expuși riscului de radicalizare;

64.

solicită crearea de sinergii diferențiate între grupurile de lucru din cadrul ET 2020 și rețele precum grupul de lucru privind educația din cadrul rețelei pentru sensibilizarea publicului cu privire la radicalizare (RAN);

65.

solicită înființarea grupului relevant de experți, astfel cum se prevede în Planul de lucru al Uniunii Europene pentru tineret pentru perioada 2016-2018;

66.

subliniază necesitatea instituirii mai multor programe de învățare bazate pe limbi străine;

67.

solicită statelor membre să depună eforturi pentru dezvoltarea și punerea în aplicare rapidă a unor mecanisme pentru o mai bună înțelegere și identificare a calificărilor migranților, refugiaților și solicitanților de azil, deoarece mulți dintre cei care intră în UE nu au documente care să le ateste titlurile de calificare;

68.

invită statele membre să examineze modul în care ar putea fi dezvoltate formele existente de recunoaștere a calificărilor profesionale, incluzând verificări corespunzătoare ale parcursului educațional;

69.

consideră că învățarea non-formală și cea informală au potențialul de a se constitui în instrumente eficiente pentru integrarea cu succes a refugiaților pe piața muncii și în societate;

70.

subliniază rolul semnificativ al învățării non-formale și informale, precum și al participării la activități sportive și de voluntariat, pentru stimularea dezvoltării competențelor civice, sociale și interculturale; evidențiază faptul că unele țări au înregistrat progrese semnificative în dezvoltarea unor cadre juridice relevante, în timp ce altele întâmpină dificultăți în crearea unor strategii cuprinzătoare de validare; subliniază, așadar, nevoia de a dezvolta strategii cuprinzătoare care să permită validarea;

71.

invită Comisia și statele membre să promoveze măsuri în favoarea studenților migranți, refugiați și solicitanți de azil care se înscriu la universitate, fără a aduce atingere normelor și competențelor naționale privind accesul la educație și formare profesională; salută inițiativele adoptate în acest sens de mai multe universități europene și încurajează schimburile de bune practici în acest domeniu;

72.

solicită crearea unor „coridoare educaționale”, care le vor permite studenților care sunt refugiați sau provin din zone de conflict să se înscrie la universități europene, inclusiv pentru programe de învățământ la distanță;

73.

solicită statelor membre să faciliteze înscrierea elevilor și studenților migranți la toate nivelurile de învățământ;

74.

consideră că programul Science4Refugees ar trebui să evaluat și, dacă este cazul, dezvoltat în continuare; pledează în favoarea susținerii la nivelul UE și la nivel național a instituțiilor fără scop lucrativ care oferă asistență migranților, refugiaților și solicitanților de azil care sunt cadre universitare în domeniul științelor și în alte domenii profesionale;

75.

ia act de faptul că fenomenul „exodului de creiere” prezintă riscuri pentru statele membre, în special pentru cele din sudul și din centrul/estul Europei, în care un număr tot mai mare de tineri absolvenți sunt constrânși să emigreze; își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că grupurile de lucru din cadrul ET 2020 nu reușesc să abordeze în mod corespunzător conceptul de mobilitate dezechilibrată și subliniază că este necesar ca această problemă să fie rezolvată la nivel național și la nivelul UE;

76.

subliniază rolul esențial al educației și formării profesionale pentru capacitarea femeilor în toate domeniile vieții; subliniază că sunt necesare combaterea disparităților de gen și recunoașterea nevoilor specifice ale tinerelor, prin includerea perspectivei de gen în ET 2020; subliniază că, întrucât egalitatea dintre femei și bărbați reprezintă una din valorile fundamentale ale UE, este nevoie ca toate instituțiile de învățământ să sprijine și să aplice acest principiu printre elevii și studenții lor, în scopul promovării toleranței, a nediscriminării, a cetățeniei active, a coeziunii sociale și a dialogului intercultural;

77.

încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.