15.2.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 58/102

—

având în vedere proiectul de Regulament de punere în aplicare al Comisiei de reînnoire a aprobării substanței active glifosat, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului privind introducerea pe piață a produselor fitosanitare, și de modificare a anexei la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011 (D044281-01),

—

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 privind introducerea pe piață a produselor fitosanitare și de abrogare a Directivelor 79/117/CEE și 91/414/CEE ale Consiliului (1), în special articolul 20 alineatul (1),

—

având în vedere articolele 11 și 13 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (2),

—

având în vedere articolul 7 din Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 ianuarie 2002 de stabilire a principiilor și a cerințelor generale ale legislației alimentare, de instituire a Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară și de stabilire a procedurilor în domeniul siguranței produselor alimentare (3),

—

având în vedere concluziile evaluării inter pares a riscului utilizării ca pesticid a substanței active glifosat ale Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA) (4),

—

având în vedere propunerea de rezoluție a Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară,

—

având în vedere articolul 106 alineatele (2) și (3) din Regulamentul său de procedură,

A.

întrucât, în prezent, dintre toate erbicidele, erbicidul sistemic glifosat înregistrează cel mai mare volum de producție global; întrucât utilizarea sa la nivel mondial a crescut dramatic, multiplicându-se cu un factor de 260 în ultimii 40 ani (de la 3 200 de tone în 1974 la 825 000 de tone în 2014) (5);

B.

întrucât glifosatul este un erbicid neselectiv care distruge toată vegetația; întrucât acțiunea glifosatului constă în intervenția în așa-numita cale shikimate, care este prezentă și la alge, bacterii și ciuperci; întrucât s-a dovedit că expunerile subletale ale Escherichia coli și Salmonella enterica serotipul Typhimurium la preparatele comerciale de glifosat determină o reacție modificată la antibiotice;

C.

întrucât, în lume, glifosatul este utilizat în proporție de 76 % în agricultură; întrucât această substanță este folosită, de asemenea, pe scară largă, în silvicultură, în zonele urbane și în grădinărit;

D.

întrucât prezența glifosatului și/sau a reziduurilor sale a fost detectată în apă, sol, alimente și băuturi, în bunurile necomestibile, precum și în corpul uman (de exemplu, în urină și în laptele matern);

E.

întrucât populația, în ansamblul său, este expusă glifosatului în special prin faptul că locuințele se află în apropierea zonelor tratate, prin utilizarea casnică și prin alimentație; întrucât expunerea la glifosat este în creștere în paralel cu mărirea volumului total de glifosat utilizat; întrucât impactul glifosatului și al coformulanților săi cei mai frecvenți asupra sănătății umane trebuie monitorizate periodic;

F.

întrucât, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1107/2009, o substanță activă poate fi aprobată numai dacă aceasta nu este sau nu urmează a fi clasificată drept agent cancerigen din categoria 1A sau 1B, în conformitate cu dispozițiile Regulamentului (CE) nr. 1272/2008, cu excepția cazului în care expunerea persoanelor la substanță este neglijabilă sau în cazul în care sănătatea plantelor este amenințată de un pericol grav, care nu poate fi combătut prin intermediul altor mijloace disponibile;

G.

întrucât, în martie 2015, Agenția Internațională pentru Cercetare în Domeniul Cancerului (IARC) a clasificat glifosatul drept „substanță probabil cancerigenă pentru oameni” (grupa 2A), pe baza unor „dovezi limitate” de cancer la oameni (reieșind din cazuri reale de expunere survenită), „probe suficiente” de cancer la animalele de laborator (reieșind din studii cu glifosat „pur”) și „dovezi solide” în urma analizei unor informații referitoare la carcinogenicitate (genotoxicitate și stres oxidativ), atât pentru glifosatul „pur”, cât și pentru preparatele de glifosat;

H.

întrucât criteriile utilizate de IARC pentru grupa 2A sunt similare celor pentru categoria 1B din Regulamentul (CE) nr. 1272/2008;

I.

întrucât, cu toate acestea, în noiembrie 2015, Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) a finalizat o evaluare inter pares și a concluzionat că „este puțin probabil ca glifosatul să prezinte un pericol carcinogen pentru oameni și dovezile nu justifică clasificarea sa printre substanțele cu potențial cancerigen în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1272/2008”;

J.

întrucât Regulamentul de punere în aplicare (UE)…/… al Comisiei din XXX de reînnoire a aprobării substanței active glifosat, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului privind introducerea pe piață a produselor fitosanitare, și de modificare a anexei la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011 (denumit în continuare „proiectul de Regulament de punere în aplicare”), bazat pe o evaluare științifică efectuată de BfR și de EFSA, propune autorizarea glifosatului până la 30 iunie 2031, adică pentru o perioadă maximă, pentru orice utilizare, cu o singură restricție pentru unul din coformulanți și în urma întocmirii de către statele membre a unei liste cu coformulanții neautorizați în produsele fitosanitare, fără nicio condiție obligatorie din punct de vedere juridic privind utilizarea sa și numai cu condiția de informare de confirmare cu privire la proprietățile de perturbator endocrin;

K.

întrucât scopul declarat al Regulamentului (CE) nr. 1107/2009 este „de a asigura un nivel ridicat de protecție atât a sănătății oamenilor și a animalelor, cât și a mediului și de a îmbunătăți funcționarea pieței interne prin armonizarea normelor de introducere pe piață a produselor fitosanitare, îmbunătățind, în același timp, producția agricolă”;

L.

întrucât se specifică în textul Regulamentului (CE) nr. 1107/2009 că dispozițiile sale „se bazează pe principiului precauției pentru a asigura că substanțele active și produsele introduse pe piață nu au un efect negativ asupra sănătății umane sau animale sau asupra mediului”; întrucât, de asemenea, în text se declară că „în special, statele membre nu sunt împiedicate să aplice principiul precauției în cazurile în care există o incertitudine științifică cu privire la riscurile pentru sănătatea umană și animală sau pentru mediu prezentate de produse fitosanitare care urmează a fi autorizate pe teritoriile acestora”;

M.

întrucât, în conformitate cu articolul 13 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009, orice decizie cu privire la aprobarea/neaprobarea/aprobarea condiționată a unei substanțe active trebuie să se facă pe baza raportului de revizuire al Comisiei și a „altor factori legitimi pentru subiectul în cauză și a principiului precauției atunci când se aplică condițiile stabilite la articolul 7 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 178/2002”;

N.

întrucât articolul 7 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 178/2002 prevede că „în împrejurări specifice în care, în urma unei evaluări a informațiilor disponibile, se identifică posibilitatea unor efecte dăunătoare asupra sănătății, dar persistă incertitudinea științifică, pot fi adoptate măsuri provizorii de gestiune a riscului, necesare pentru asigurarea nivelului ridicat de protecție a sănătății stabilit în Comunitate, până la apariția unor noi informații științifice pentru o evaluare mai cuprinzătoare a riscului”;

O.

întrucât condițiile pentru a recurge la principiul precauției, astfel cum este prevăzut în Regulamentul (CE) nr. 178/2002, sunt îndeplinite în mod clar având în vedere controversa actuală cu privire la efectele cancerigene ale glifosatului;

P.

întrucât, în conformitate cu articolul 14 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009, perioada maximă de reînnoire a aprobării substanțelor active este de 15 ani; întrucât, din motive de siguranță, perioada de aprobare ar trebui să fie proporțională cu eventualele riscuri inerente utilizării unor astfel de substanțe, deși toate deciziile privind reînnoirea unei aprobări ar trebui luate ținându-se cont de experiența acumulată prin utilizarea efectivă a produselor fitosanitare conținând substanțele în cauză, precum și de toate progresele științifice și tehnologice;

Q.

întrucât Ombudsmanul European, în decizia sa în cauza 12/2013/MDC din 18 februarie 2016 privind practicile Comisiei Europene cu privire la autorizarea și introducerea pe piață a produselor fitosanitare (pesticide), a invitat Comisia să revizuiască abordarea cu privire la definirea și implementarea măsurilor de atenuare (condiții și restricții), astfel încât să includă și alte cerințe menite să garanteze că nu se va sustrage Comisia de la responsabilitatea de a asigura protecția eficientă a sănătății umane, a sănătății animale și a mediului, permițând statelor membre aproape o putere suverană de apreciere în ceea ce privește definirea unor măsuri de atenuare pentru substanțe potențial periculoase, având în vedere faptul că formulările standard sunt foarte deschise și ar putea exista îndoieli dacă, din punct de vedere juridic, acestea obligă să se ia măsuri de atenuare;

R.

întrucât proiectul de regulament de punere în aplicare nu conține, cu toate acestea, nicio măsură de atenuare a riscului obligatorie din punct de vedere juridic, în ciuda faptului că aproape toate utilizările glifosatului prezintă un risc ridicat pe termen lung pentru vertebratele terestre nevizate, inclusiv pentru mamifere și păsări; întrucât utilizarea erbicidului neselectiv glifosat distruge nu numai vegetația nedorită, ci și toate varietățile de plante, precum algele, bacteriile și ciupercile, având, prin urmare, un impact inacceptabil asupra biodiversității și ecosistemului; întrucât, prin urmare, glifosatul nu respectă dispozițiile de la litera (e) punctul (iii) de la articolul 4 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009;

S.

întrucât mai multe state membre au adoptat deja măsuri de precauție pentru a proteja sănătatea publică și mediul; întrucât, în cazul autorizării unei substanțe active, pentru a obține același nivel de protecție în toate statele membre, ar trebui stabilite condiții clare și obligatorii din punct de vedere juridic pentru utilizarea acesteia la nivelul Uniunii;

T.

întrucât EFSA, la cererea Comisiei, a luat în considerare în cadrul evaluării sale raportul publicat de Agenția Internațională de Cercetare în Domeniul Cancerului (IARC), care clasifică glifosatul ca fiind probabil cancerigen pentru oameni; întrucât evaluarea EFSA a avut la bază un volum mare de dovezi, inclusiv o serie de studii care nu au fost evaluate de IARC, acesta fiind, potrivit EFSA, unul dintre motivele pentru care s-au obținut concluzii diferite;

U.

întrucât șeful Unității Pesticide a EFSA, responsabil cu evaluarea, a afirmat că anumite studii care nu au fost evaluate de IARC sunt de o importanță „fundamentală” și „crucială”; întrucât EFSA a refuzat până în prezent să facă publice aceste studii, deoarece solicitanții susțin că divulgarea lor ar afecta interesele lor comerciale; întrucât nepublicarea studiilor împiedică efectuarea unui control științific independent; întrucât EFSA nu a furnizat dovezi verificabile care să justifice că dezvăluirea lor ar aduce prejudicii industriei, în conformitate cu obligația sa legală în temeiul articolul 63 din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009;

V.

întrucât, în conformitate cu articolul 4 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2001 privind accesul public la documentele Parlamentului European, ale Consiliului și ale Comisiei (6), instituțiile resping cererile de acces la un document în cazul în care divulgarea conținutului ar putea aduce atingere protecției intereselor comerciale, cu excepția cazului în care un interes public superior justifică divulgarea conținutului documentului în cauză; întrucât, având în vedere controversa actuală dintre IARC și EFSA cu privire la un aspect de interes public precum cancerul și relevanța globală a deciziei privind reaprobarea/reaprobarea condiționată sau neaprobarea glifosatului, reiese în mod evident că există un interes superior care justifică divulgarea acestor studii;

W.

întrucât există nu numai îngrijorări serioase cu privire la efectul cancerigen al glifosatului, ci și îndoieli în ceea ce privește un posibil mecanism de acțiune relaționat cu proprietățile de perturbator endocrin; întrucât preparatele pe bază de glifosat s-au dovedit a fi perturbatori endocrini în liniile celulare umane, iar în absența unor criterii orizontale științifice corespunzătoare, nu se poate exclude un mecanism de acțiune endocrină; întrucât Comisia va prezenta o serie de norme pentru definirea perturbatorilor endocrini până în august 2016;

X.

întrucât EFSA a declarat ca fiind un „risc”, „un mod de acțiune endocrină care nu ar putea fi exclus”, deoarece evaluarea nu a putut fi finalizată din cauza lipsei de date; întrucât, cu toate acestea, punctul 2.2 din anexa II la Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 prevede că o substanță activă se aprobă numai dacă se depune un dosar complet; întrucât acest lucru este cu atât mai important având în vedere faptul că Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 prevede că o substanță activă se aprobă numai dacă nu este considerată ca având proprietăți de perturbator endocrin ce pot provoca efecte adverse la om, cu excepția cazului în care expunerea oamenilor la acea substanță activă este neglijabilă sau există un pericol grav pentru sănătatea plantelor care nu poate fi combătut cu alte mijloace disponibile;

Y.

întrucât nu este adecvat ca Comisia să se ocupe de această deficiență semnificativă utilizând date de confirmare care trebuie prezentate după adoptarea deciziei privind reautorizarea, deoarece procedura privind datele de confirmare ar trebui să se aplice numai în anumite cazuri excepționale, astfel cum este prevăzută la punctul 2 din anexa II la Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 și nu ar trebui să se refere la solicitarea de date care existau în momentul în care a fost depusă cererea;

Z.

întrucât în ultimele două decenii s-au acumulat dovezi suplimentare ale efectelor nocive, în special faptul că este probabil ca mai multe căi vertebrate să fie ținte ale acțiunii glifosatului, inclusiv afecțiuni hepatorenale și efecte asupra echilibrului nutrienților prin acțiunea de chelare a glifosatului (7);

AA.

întrucât, în iulie 2015, statul membru raportor a comunicat intenția sa de a prezenta un dosar privind clasificarea armonizată a glifosatului în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 Agenției Europene pentru Produse Chimice, care este autoritatea științifică relevantă în ceea ce privește clasificarea armonizată a substanțelor chimice; întrucât cererea urma a fi prezentată la sfârșitul lunii martie 2016; întrucât se preconizează că procesul de luare a deciziilor va dura 18 luni;

AB.

întrucât glifosatul se utilizează în mare măsură pentru „uscare” sau ucidere a plantei cultivate înainte de recoltare pentru a accelera maturarea și facilita recoltarea (cunoscută, de asemenea, sub denumirea de „green burndown”); întrucât această practică, pe lângă efectele negative semnificative asupra biodiversității, conduce, de regulă, la creșterea considerabilă de reziduuri în produsele finale recoltate, mărind astfel expunerea oamenilor, prin alimentație (8); întrucât această practică contaminează, de asemenea, paiele din cultura tratată, făcându-le inutilizabile pentru hrana animalelor; întrucât este inacceptabil, atât pentru protecția sănătății umane, cât și a mediului, să se recurgă la erbicide neselective în aceste scopuri;

AC.

întrucât marea majoritate a culturilor modificate genetic sunt rezistente la glifosat (9); întrucât 56 % din utilizarea globală de glifosat în 2012 a fost destinată culturilor modificate genetic (10);

AD.

întrucât, în 2015 și 2016, Parlamentul European a ridicat obiecții la patru proiecte de acte de punere în aplicare ale Comisiei cu privire la introducerea pe piață a produselor care conțin, sunt compuse sau fabricate din culturi modificate genetic (11)  (12)  (13)  (14); întrucât toate aceste culturi au fost modificate genetic pentru a fi rezistente la glifosat; întrucât trei dintre aceste culturi au fost, de asemenea, modificate genetic pentru a fi rezistente la erbicide, combinând astfel rezistențe multiple;

AE.

întrucât se știe că utilizarea pe scară largă a glifosatului pe culturi rezistente la glifosat din ultimii 20 ani a condus la dezvoltarea de buruieni rezistente, așa cum s-a constatat că utilizarea repetată de glifosat fără o alternanță a erbicidelor și a plivitului este extrem de favorabilă evoluției de buruieni rezistente; întrucât, ca reacție, companiile de biotehnologie agricolă adaugă culturilor caracteristici suplimentare de rezistență la erbicide, așa cum au demonstrat-o trei din cele patru culturi modificate genetic la care Parlamentul European s-a opus, o spirală care ar putea conduce la creșterea rezistenței multiple a buruienilor (15); întrucât o astfel de spirală toxică nu este sustenabilă;

AF.

întrucât studiile au demonstrat că gestionarea integrată a dăunătorilor bazată pe diversificarea culturilor, sisteme de cultivare a solului, date de semănat și plivitul mecanic poate reduce utilizarea de erbicide, menținând, în același timp, productivitatea culturilor și făcându-le mai durabile și mai ecologice, cu avantaje importante pentru biodiversitate (16);

AG.

întrucât EFSA a constatat în 2015 că, pentru anumite pesticide, inclusiv pentru glifosat, numărul raportat de identificări ale limitelor maxime de reziduuri (LMR) a fost mult mai mic decât numărul necesar pentru a obține concluzii statistice valide; întrucât, potrivit EFSA, țările care transmit rapoarte ar trebui să extindă domeniul de aplicare al metodelor de analiză utilizate pentru aplicarea limitelor maxime de reziduuri (LMR) pentru a garanta că rata de detectare și rata de depășire a LMR nu sunt influențate de numărul mic de identificări sau de lipsa datelor din anumite țări (17);

AH.

întrucât, în martie 2016, a fost amânat votul în cadrul Comitetului permanent pentru produse fitofarmaceutice referitor la proiectul de Regulament de punere în aplicare de reînnoire a aprobării substanței active glifosat;

AI.

întrucât Organismul de audit al Congresului Statelor Unite (GAO) a prezentat recent Agenției pentru Alimentație și Medicamente din Statele Unite recomandarea de a evalua riscurile și de a prezenta informații cu privire la reziduurile de glifosat în raport cu sănătatea publică;

1.

consideră că proiectul de Regulament de punere în aplicare al Comisiei nu reușește să asigure un nivel ridicat de protecție a sănătății umane și animale și a mediului, nu aplică principiul precauției și depășește competențele de executare prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1107/2009;

2.

solicită Comisiei să prezinte un nou proiect de regulament de punere în aplicare pentru a aborda mai bine utilizarea durabilă a erbicidelor care conțin glifosat; invită Comisia să recomande ca statele membre, în special, să limiteze sau să interzică vânzarea de glifosat utilizatorilor neprofesioniști și solicită Comisiei ca, împreună cu alți experți din statele membre, să efectueze o evaluare a utilizării produselor fitosanitare de către utilizatorii neprofesioniști și să formuleze propuneri, să creeze programe de formare și autorizații de utilizare pentru profesioniști, să ofere informații mai bune privind utilizarea glifosatului și să impună limite stricte privind utilizarea înainte de recoltare a produselor care conțin substanța activă glifosat;

3.

solicită Comisiei să reînnoiască aprobarea glifosatului pentru o perioadă de 7 ani; reamintește că, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1107/2009, Comisia poate retrage aprobarea acordată pentru o substanță activă în perioada sa de autorizare, cu condiția ca noi dovezi științifice să demonstreze că aceasta nu mai îndeplinește criteriile de aprobare; invită Comisia și statele membre să își intensifice activitatea de întocmire a unei liste a coformulanților care nu au fost incluși ca produse fitosanitare; salută excluderea taloaminei etoxilate din componența produselor fitosanitare care conțin glifosat;

4.

solicită Comisiei, în special, să nu aprobe nicio utilizare neprofesională a glifosatului;

5.

solicită Comisiei, în special, să nu aprobe nicio utilizare a glifosatului în parcurile publice, pe terenurile de joacă și în grădinile publice, sau în apropierea lor;

6.

solicită Comisiei, în special, să nu aprobe nicio utilizare a glifosatului în agricultură dacă sistemele de gestionare integrată a dăunătorilor sunt suficiente pentru combaterea adecvată a buruienilor;

7.

invită Comisia să reevalueze aprobarea acestei substanțe având în vedere că Agenția Europeană pentru Produse Chimice (ECHA) urmează să primească un dosar privind clasificarea armonizată a glifosatului în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1272/2008;

8.

invită Comisia să asigure în cel mai scurt timp posibil o revizuire independentă a toxicității generale și a clasificării glifosatului pe baza tuturor dovezilor științifice disponibile, inclusiv în ceea ce privește carcinogenicitatea glifosatului, precum și eventualele proprietăți de perturbator endocrin în conformitate cu criteriile orizontale științifice pentru perturbatorii endocrini;

9.

solicită Comisiei și EFSA să prezinte imediat toate dovezile științifice care au stat la baza clasificării pozitive a glifosatului și a reautorizării propuse, având în vedere interesul public superior care justifică divulgarea; invită, de asemenea, Comisia să depună toate eforturile necesare pentru a facilita divulgarea integrală a probelor științifice utilizate în contextul procesului de evaluare al UE;

10.

invită Comisia să încredințeze Oficiului Alimentar și Veterinar sarcina de a testa și de a monitoriza reziduurile de glifosat din alimentele și băuturile produse în Uniune, precum și din produsele importate;

11.

invită Comisia și statele membre să finanțeze cercetarea și inovarea pentru a găsi soluții alternative durabile și rentabile în ceea ce privește produsele de combatere a dăunătorilor cu scopul de a garanta un nivel ridicat de protecție a sănătății umane și animale și a mediului;

12.

consideră că, pentru a garanta încrederea în și între instituțiile Uniunii Europene, este important din partea Comisiei să dea curs în mod adecvat acestei rezoluții;

13.

încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.