EUR-Lex Access to European Union law
This document is an excerpt from the EUR-Lex website
Document 52016IP0108
European Parliament resolution of 12 April 2016 on the EU role in the framework of international financial, monetary and regulatory institutions and bodies (2015/2060(INI))
Rezoluţia Parlamentului European din 12 aprilie 2016 referitoare la rolul UE în cadrul instituțiilor și organismelor financiare, monetare și de reglementare internaționale (2015/2060(INI))
Rezoluţia Parlamentului European din 12 aprilie 2016 referitoare la rolul UE în cadrul instituțiilor și organismelor financiare, monetare și de reglementare internaționale (2015/2060(INI))
JO C 58, 15.2.2018, p. 76–81
(BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)
15.2.2018 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 58/76 |
P8_TA(2016)0108
Rolul UE în cadrul instituțiilor și organismelor financiare, monetare și de reglementare internaționale
Rezoluţia Parlamentului European din 12 aprilie 2016 referitoare la rolul UE în cadrul instituțiilor și organismelor financiare, monetare și de reglementare internaționale (2015/2060(INI))
(2018/C 058/08)
Parlamentul European,
— |
având în vedere principiul cooperării loiale dintre Uniune și statele membre, menționat la articolul 4 alineatul (3) din Tratatul privind Uniunea Europeană, |
— |
având în vedere articolele 121 și 138 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), |
— |
având în vedere Protocolul nr. 14 la TFUE privind Eurogrupul, |
— |
având în vedere Rezoluția sa din 20 octombrie 2010 conținând recomandări către Comisie privind îmbunătățirea guvernanței economice și a cadrului de stabilitate al Uniunii, în special în zona euro (1), |
— |
având în vedere Rezoluția sa din 11 mai 2011 referitoare la UE ca actor global: rolul său în cadrul organizațiilor multilaterale (2), |
— |
având în vedere Rezoluția sa din 25 octombrie 2011 referitoare la guvernanța economică globală (3), |
— |
având în vedere Rezoluția sa din 24 iunie 2015 referitoare la evaluarea cadrului de guvernanță economică: bilanț și provocări (4), |
— |
având în vedere Rezoluția sa din 9 iulie 2015 referitoare la crearea unei uniuni a piețelor de capital (5), |
— |
având în vedere raportul Grupului la nivel înalt privind supravegherea financiară în Uniunea Europeană (raportul de Larosière) din 25 februarie 2009, |
— |
având în vedere Raportul celor cinci președinți din iunie 2015 de solicitare a consolidării reprezentării externe a monedei euro, |
— |
având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură, |
— |
având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri economice și monetare și avizul Comisiei pentru afaceri constituționale (A8-0027/2016), |
A. |
întrucât stabilitatea sistemului financiar, de care depinde o bună alocare a resurselor în sprijinul creșterii și al ocupării forței de muncă, a devenit un bun colectiv global; |
B. |
întrucât interdependența din ce în ce mai mare a economiilor din întreaga lume face necesară trecerea la forme de guvernare la nivel mondial; |
C. |
întrucât, dacă UE nu este în măsură să vorbească cu o singură voce în cadrul instituțiilor/organismelor, toate vocile Europei ar trebui să se coordoneze pentru a modela o guvernanță mondială care să respecte obiectivele și valorile din tratatele UE; |
D. |
întrucât UE ar trebui să contribuie la crearea unui cadru democratic pentru a face față provocărilor globale; |
E. |
întrucât cooperarea la nivel mondial poate să conducă la diluarea responsabilităților și absența răspunderii în detrimentul democrației; întrucât rolul parlamentelor naționale și al Parlamentului European nu ar trebui redus la un simplu rol de birou de înregistrare, ci trebuie inclus, în mod activ și cuprinzător, în întregul proces decizional; |
F. |
întrucât instituțiile/organismele internaționale existente, cu diferitele lor structuri de guvernare și propriile lor domenii de acțiune, s-au dezvoltat de-a lungul istoriei ca răspuns la situații specifice; întrucât acest lucru a condus la complexitatea și, în unele cazuri, la dublarea sarcinilor, precum și la un sistem care poate fi opac și lipsit de coordonare generală; |
G. |
întrucât articolul 42 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 (6), în temeiul cărora cetățenii Uniunii au dreptul de acces la documente, ar trebui să se aplice instituțiilor și agențiilor Uniunii care participă la organizații/organisme internaționale; |
H. |
întrucât tratatele prevăd că orice cetățean al Uniunii și orice persoană fizică sau juridică care își are reședința sau sediul social într-un stat membru are dreptul de acces la documentele instituțiilor, organelor, oficiilor și agențiilor Uniunii, indiferent de suportul pe care se află aceste documente (articolul 42 din Carta drepturilor fundamentale); întrucât același grad de transparență ar trebui să se aplice instituțiilor și agențiilor Uniunii care participă la organizații și forumuri internaționale, în special la stabilirea normelor care afectează cetățenii UE; |
I. |
întrucât, din cauza diversității structurilor juridice și a modalităților de finanțare și de funcționare a organizațiilor/organismelor economice internaționale (7), este dificil să se efectueze o monitorizare globală, deși coerența procedurilor financiare și de operare este fundamentală pentru a asigura condiții de concurență echitabile la nivel internațional; întrucât Fondul Monetar Internațional (FMI) și Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) sunt organizații internaționale autentice, stabilite prin tratate, cu scop larg și componență extinsă, în timp ce, de exemplu G20, Consiliul pentru Stabilitate Financiară (CSF) și Comitetul de la Basel sunt organisme neoficiale publice care reunesc un număr limitat de state și dintre care unele s-au extins datorită crizei, iar Organizația Internațională a Reglementatorilor de Valori Mobiliare (IOSCO), Asociația internațională a organismelor de supraveghere a asigurărilor (IAIS), Organizația internațională a inspectorilor de pensii ocupaționale (IOPS) și Consiliul pentru Standarde Internaționale de Contabilitate (IASB) sunt asociații private specializate, de natură sectorială, care implică într-o măsură mai mică sau mai mare sectoarele în cauză; |
J. |
întrucât între Parlamentul European și unele dintre aceste organizații/organisme se realizează deja schimburi informale, care însă nu sunt sistematice; |
K. |
întrucât transparența este importantă pentru democrație și, în același timp, trebuie să se ia în considerare în mod corespunzător protecția informațiilor sensibile legate de piață; |
L. |
întrucât criza a determinat G20 să stabilească o agendă globală axată pe un set eficient de reforme specifice, în timp ce pe termen lung, este indispensabil, pentru legitimitatea sa, să existe un cadru veritabil multilateral și democratic; |
M. |
întrucât rolul băncilor și al piețelor în finanțarea economiei variază de la stat la stat; |
N. |
întrucât criza economică și financiară care a început în 2008 a scos în evidență o absență flagrantă de guvernanță economică și financiară la nivel mondial; întrucât numeroase chestiuni macroeconomice necesită o coordonare sporită, în special în ceea ce privește chestiunile fiscale; întrucât, prin urmare, scopul comun al tuturor părților interesate ar trebui să fie construirea unui cadru cuprinzător care să asigure stabilitatea financiară și să garanteze concordanța dintre nivelul local și mondial; |
O. |
întrucât crearea unor noi organisme de supraveghere ale UE nu ar trebui să implice în mod automat o creștere a numărului de reprezentanți ai UE, ceea ce ar putea avea efecte nedemocratice, cum ar fi o probabilitate mai mare de formare a minorităților de blocare și nemulțumire în rândul partenerilor UE; |
P. |
întrucât FMI a decis să includă moneda renminbi în coșul valutar care constituie dreptul special de tragere al FMI; întrucât aceasta a dus la o reducere a valorii euro și lirei, însă nu a modificat valoarea dolarului american; întrucât acest lucru subliniază necesitatea unei voci europene mai puternice, |
1. |
subliniază necesitatea unei cooperări aprofundate în materie de reglementare la nivel mondial, cu o participare puternică a Parlamentului European; |
2. |
este preocupat de lipsa de coerență, din cauza fragmentării și a diversității diferitelor organizații/organisme, și de întârzierile în punerea în aplicare privind normele și orientările convenite la nivel internațional; |
3. |
solicită să se clarifice domeniile de competență ale fiecărei organizații/organism și modalitățile în care operează și sunt finanțate, inclusiv contribuțiile voluntare, cadourile și donațiile, în scopul de a se asigura absența intereselor directe și legalitatea deciziilor; |
4. |
solicită o mai bună coerență și coordonare politică între instituțiile internaționale prin introducerea unor standarde cuprinzătoare de legitimitate democratică, transparență, responsabilitate și integritate; consideră că acest lucru ar trebui, printre altele, să privească:
|
5. |
consideră că subreprezentarea țărilor cel mai puțin dezvoltate în majoritatea instituțiilor și organismelor internaționale financiare, monetare și de reglementare creează un dezechilibru și, în consecință, problematicile legate de inegalități sau de finanțarea celor mai sărace țări riscă să nu fie tratate în mod corespunzător; |
6. |
consideră că, la fel ca disparitatea geografică în materie de reprezentare, există, de asemenea, anumite sectoare – în special societatea civilă, IMM-urile, reprezentanții consumatorilor și reprezentanții angajaților – a căror grad de participare în procesul de consultare poate fi îmbunătățit în discuțiile la nivel internațional referitoare la organismele financiare, monetare și de reglementare; consideră că este obligația acestor organisme și sectoare să depună eforturi pentru îmbunătățirea situației; |
7. |
consideră că reprezentarea Uniunii Europene în cadrul organizațiilor/organismelor multilaterale s-ar putea raționaliza și codifica pentru a spori transparența, integritatea și responsabilitatea implicării Uniunii în aceste organisme, precum și influența acesteia și promovarea actelor sale legislative adoptate printr-un proces democratic; în plus, consideră că UE ar trebui să devină un actor global mai proactiv în asigurarea viitoarelor angajamente ale G20, cum ar fi transformarea sistemului bancar paralel, punerea în aplicare a reformelor în materie de instrumente derivate extrabursiere, soluționarea riscurilor sistemice și garantarea faptului că riscurile emergente pentru economia mondială sunt incluse pe ordinea de zi a instituției internaționale competente; |
8. |
solicită actorilor europeni să se axeze mai mult pe competitivitatea globală a sectoarelor financiare ale UE atunci când elaborează politici la nivel european și la nivel internațional; |
9. |
reamintește că UE ar trebui să încerce să devină membră cu drepturi depline a instituțiilor economice și financiare internaționale, în cazul în care această poziție nu i-a fost încă acordată și acest lucru este oportun [de exemplu, în cazul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică și al Fondului Monetar Internațional (FMI)]; solicită instituțiilor economice și financiare internaționale relevante să efectueze toate modificările statutare necesare pentru a permite participarea deplină a UE; |
10. |
consideră prejudiciabile pentru Uniune situațiile în care un reprezentant al unui stat membru sau al unei autorități naționale ar adopta, în cadrul unor organizații/organisme internaționale, poziții contrare deciziilor legislative sau de reglementare europene adoptate democratic în mod majoritar; solicită, în consecință, consolidarea coordonării dintre acești reprezentanți și eficientizarea sa, de exemplu, prin intermediul mai multor mecanisme obligatorii; |
11. |
subliniază că este necesar ca, atunci când reprezintă Uniunea în cadrul unul organism sau organizații internaționale sau monitorizează un organism privat specializat, Comisia să fie responsabilă într-un mod mai direct față de cetățeni; subliniază importanța rolului Parlamentului European în acest proces; |
12. |
consideră că definirea priorităților organizațiilor și grupurilor de lucru aferente ar trebui clarificată și oficializată; este de părere că recurgerea sistematică la consens riscă nu numai să încetinească deliberările, ci și să dilueze conținutul recomandărilor și că diversitatea pe plan financiar, economic și în materie de supraveghere trebuie reflectată de componența organizațiilor; |
13. |
subliniază necesitatea de a efectua evaluări ex ante pentru elaborarea politicilor de reglementare, de supraveghere și a altor politici în sectorul financiar la nivel mondial; consideră că aceste evaluări nu aduc atingere prerogativelor politice ale colegiuitorilor; |
14. |
consideră că punerea în aplicare a recomandărilor de către diferitele state participante este insuficientă pentru a contribui la crearea unor condiții de concurență echitabile la nivel mondial; |
15. |
observă că CSF se implică în prezent în elaborarea standardelor din sectorul asigurărilor; recunoaște că IAIS joacă un rol important în politica mondială privind asigurările, însă subliniază că implicarea EIOPA ar avea beneficiul de a îmbunătăți contribuția cunoștințelor de specialitate europene în sectorul asigurărilor și ar asigura că standardele elaborate la nivel mondial nu contravin logicii elaborate inițial de UE; |
16. |
salută activitatea realizată de OCDE în materie de chestiuni fiscale, în special proiectul OCDE/G20 privind erodarea bazei impozabile și transferul profiturilor (BEPS); consideră că monitorizarea punerii în aplicare este noua provocare viitoare; subliniază că coordonarea între Comisie și statele membre care sunt membre ale Grupului de Acțiune Financiară Internațională (GAFI) ar trebui îmbunătățită pentru ca UE să își facă auzită vocea; |
17. |
salută disponibilitatea Președintelui BCE de a coopera în continuare cu Parlamentul European în ceea ce privește rolul BCE în domeniul bancar, îndeosebi în cadrul organismelor de standardizare globală, precum CSF; |
18. |
salută modalitățile de organizare convenite de țările din zona euro membre ale Băncii Asiatice de Investiții în Infrastructură, sub forma unui singur loc pentru a le reprezenta în cadrul Consiliului de administrație; |
19. |
prin urmare, formulează următoarele propuneri:
|
20. |
încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei. |
(1) JO C 70 E, 8.3.2012, p. 41.
(2) JO C 377 E, 7.12.2012, p. 66.
(3) JO C 131 E, 8.5.2013, p. 51.
(4) Texte adoptate, P8_TA(2015)0238.
(5) Texte adoptate, P8_TA(2015)0268.
(6) Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2001 privind accesul public la documentele Parlamentului European, Consiliului și Comisiei (JO L 145, 31.5.2001, p. 43).
(7) Banca Reglementelor Internaționale, Grupul de Acțiune Financiară Internațională (GAFI) și Organizația Mondială a Comerțului (OMC) au, de asemenea, o funcție de elaborare a normelor; Conferința Organizației Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare (UNCTAD) joacă un rol semnificativ în materie de guvernanță economică la nivel mondial; Banca Africană de Dezvoltare (BAD), Banca Asiatică de Dezvoltare (BAD), Banca Caraibiană de Dezvoltare, Banca de Dezvoltare a Africii de Vest (BOAD), Banca Interamericană de Dezvoltare (BID), Corporația Interamericană de Investiții (CII), Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (CEB), Grupul Băncii Mondiale, Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BIRD), Asociația Internațională pentru Dezvoltare (IDA), Societatea Financiară Internațională (SFI) și Agenția Multilaterală de Garantare a Investițiilor (MIGA) sprijină finanțarea cooperării pentru dezvoltare;
(8) Rezoluția Parlamentului European din 20 noiembrie 2012 conținând recomandări destinate Comisiei privind raportul președinților Consiliului European, Comisiei Europene, Băncii Centrale Europene și Eurogrupului intitulat: „Către o veritabilă uniune economică și monetară” (JO C 419, 16.12.2015, p. 48).