52016DC0588

COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 14.9.2016

COM(2016) 588 final

COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR

Un plan de acțiune privind 5G în Europa

{SWD(2016) 306 final}

1.Implementarea rapidă a tehnologiei 5G: o oportunitate strategică pentru Europa

La douăzeci și patru de ani de la introducerea cu succes a rețelelor mobile 2G (GSM) în Europa, o nouă revoluție se apropie odată cu noua generație de tehnologii de rețea, cunoscută drept 5G, care va deschide perspective pentru noi modele economice și de afaceri bazate pe mediul digital. 5G nu este încă pe deplin standardizată, însă principalele sale specificații și componente tehnologice sunt deja în curs de dezvoltare și testare. Se consideră că 5G va schimba radical peisajul actual și va determina transformări industriale 1 datorită serviciilor de comunicații pe suport radio de bandă largă furnizate la viteze de ordinul gigabiților 2 , unor noi tipuri de aplicații care vor conecta dispozitive și obiecte (internetul obiectelor), precum și flexibilității oferite de virtualizarea software-ului, care va permite apariția unor modele de afaceri inovatoare în sectoare multiple (de exemplu, transporturi, sănătate, producție, logistică, energie, mass-media și divertisment). Aceste transformări au început deja, cu utilizarea rețelelor existente, însă va fi nevoie de 5G pentru a realiza întregul lor potențial în următorii ani.

Strategia Comisiei privind piața unică digitală 3 și Comunicarea Conectivitate pentru o piață unică digitală competitivă: către o societate europeană a gigabiților 4 subliniază importanța rețelelor de foarte mare capacitate precum 5G ca factor esențial al competitivității Europei pe piața mondială. Veniturile generate de 5G la nivel mondial ar trebui să ajungă la echivalentul a 225 de miliarde EUR în 2025 5 . O altă sursă indică faptul că beneficiile introducerii 5G în patru sectoare industriale majore se pot ridica la 114 miliarde EUR/an 6 .

În 2013, Comisia a lansat un parteneriat public-privat (PPP-5G) susținut printr-o finanțare publică în valoare de 700 de milioane EUR, al cărui obiectiv este de a asigura faptul că tehnologia 5G va fi disponibilă în Europa înainte de 2020. Cu toate acestea, doar eforturile de cercetare nu vor fi suficiente pentru a asigura poziția de lider a Europei în domeniul 5G. Este necesar un efort mai amplu pentru ca 5G și serviciile care vor deriva din această tehnologie să devină realitate, în special în ceea ce privește apariția unei „piețe interne” europene a 5G.

Propunerea de cod european al comunicațiilor electronice4 va susține implementarea și adoptarea rețelelor 5G, în special în ceea ce privește alocarea spectrului de frecvențe radio, stimulentele pentru investiții și crearea unor condiții-cadru favorabile, iar normele recent adoptate privind internetul deschis 7 oferă securitate juridică în legătură cu implementarea aplicațiilor 5G. Prezenta comunicare completează și potențează acest nou cadru de reglementare printr-o serie de acțiuni specifice, care se bazează pe mai multe consultări, întâlniri cu părțile interesate 8 , o anchetă specifică 9 , diferite studii 10 , consultări ale sectorului de profil 11 , precum și pe primele rezultate ale PPP-5G 12 . Comunicarea prezintă un plan de acțiune pentru implementarea coordonată și promptă a rețelelor 5G în Europa, printr-un parteneriat între Comisie, statele membre și sectorul de profil 13 .

2.Necesitatea unei abordări coordonate

Întrucât în prezent se depun eforturi majore de cercetare la nivel mondial, este esențial să se evite apariția unor standarde 5G incompatibile în diferite regiuni. Pentru a putea contribui la conturarea unui consens mondial eficace în ceea ce privește alegerea tehnologiilor, a benzilor de spectru și a aplicațiilor 5G de vârf, UE va trebui să instituie o coordonare și o planificare la nivel transfrontalier. Lansarea serviciilor 5G comerciale va necesita, de asemenea, investiții substanțiale, disponibilitatea unui spectru de frecvențe suficient, precum și o colaborare strânsă între operatorii de telecomunicații și principalele sectoare utilizatoare. Operatorii de rețea nu vor investi în noi infrastructuri dacă nu constată că există perspective clare privind o cerere solidă, precum și condiții de reglementare care să permită ca investiția să devină rentabilă. La fel, sectoarele industriale interesate de 5G pentru procesul de digitalizare ar putea prefera să aștepte până când infrastructura 5G va fi testată și gata de utilizare.

În acest context, lipsa de coordonare între abordările naționale în legătură cu lansarea rețelelor 5G ar crea un risc semnificativ de fragmentare în ceea ce privește disponibilitatea spectrului, continuitatea serviciilor de la o țară la alta (de exemplu în cazul vehiculelor conectate) și punerea în aplicare a standardelor. Astfel, s-ar întârzia crearea unei mase critice pentru inovațiile bazate pe 5G în cadrul pieței unice digitale. Acest risc a fost pus în evidență în special de întârzierile inițiale legate de introducerea 4G în Europa: în 2015, peste 75 % din populația SUA avea acces la 4G/LTE, față de numai 28 % din populația UE 14 . Deși acest decalaj se reduce constant, există încă diferențe majore între statele membre. Acesta este motivul pentru care Comisia propune prezentul plan de acțiune, ca o modalitate de a încuraja o coordonare adecvată. Scopul este acela de a impulsiona investițiile în rețelele 5G și de a crea noi ecosisteme inovatoare, ameliorând astfel competitivitatea europeană și oferind beneficii concrete pentru societate.

Comisia a identificat următoarele elemente-cheie pentru acest plan:

-Alinierea foilor de parcurs și a priorităților pentru o implementare coordonată a 5G în toate statele membre, vizând introducerea primelor rețele până în 2018 și trecerea la o introducere pe scară largă în scopuri comerciale cel târziu până la sfârșitul anului 2020.

-Asigurarea disponibilității unor benzi de spectru provizorii pentru 5G înainte de Conferința Mondială pentru Radiocomunicații 2019 (CMR-19), care să fie completate de benzi suplimentare cât mai rapid, și elaborarea unei abordări recomandate pentru autorizarea benzilor de spectru specifice 5G de peste 6 GHz.

-Promovarea implementării timpurii în marile zone urbane și de-a lungul principalelor căi de transport.

-Promovarea testării de către diferite părți interesate la nivel paneuropean, pentru a cataliza transformarea inovațiilor tehnice în soluții efective pentru întreprinderi.

-Facilitarea implementării unui fond cu capital de risc, coordonat de sectorul de profil, care să susțină inovarea bazată pe 5G.

-Asocierea eforturilor depuse de principalii actori pentru a promova elaborarea de standarde la nivel mondial.

3.Menținerea avansului Europei în cursa către 5G: principalele domenii de acțiune 15

3.1.Un calendar comun la nivelul UE pentru introducerea 5G

Este esențial să se stabilească un calendar ambițios pentru introducerea 5G care să permită Europei să se plaseze pe o poziție de lider și să profite de noile oportunități de piață create de 5G, nu numai în sectorul telecomunicațiilor, ci pentru economie și societate în ansamblu. Digitalizarea industriei europene ar trebui să fie inițiată de pe acum pe baza resurselor disponibile (în special 4G/LTE, Wi-Fi sau satelit), urmând a fi stimulată prin adoptarea progresivă a 5G începând cu 2018. Comisia va sprijini statele membre în contextul planurilor naționale privind banda largă ale acestora și al Forumului privind internetul viitorului, precum și prin intermediul PPP-5G, în colaborare cu sectorul de profil, pentru a stabili obiective comune și măsuri concrete pentru testarea și implementarea 5G 16 .

Acțiunea 1 – Comisia va colabora cu statele membre și cu părțile interesate din sectorul de profil în vederea stabilirii pe bază de voluntariat a unui calendar comun pentru lansarea primelor rețele 5G până la sfârșitul lui 2018, urmată de lansarea serviciilor 5G pe deplin comerciale în Europa până la sfârșitul lui 2020. Calendarul comun ar trebui elaborat cât mai curând posibil. Acesta ar trebui să se bazeze pe următoarele obiective-cheie:

-Promovarea testelor preliminare, în cadrul PPP-5G, care să aibă loc începând cu 2017, și a testelor preliminare etapei comerciale, cu o dimensiune transfrontalieră clară în cadrul UE, din 2018.

-Încurajarea statelor membre să elaboreze, până la sfârșitul lui 2017, foi de parcurs naționale privind implementarea 5G, în cadrul planurilor naționale privind banda largă 17 .

-Asigurarea faptului că fiecare stat membru va identifica cel puțin un oraș important în care să fie introduse conexiuni 5G până la sfârșitul lui 2020 18 și că toate zonele urbane și principalele căi de transport terestre au acoperire 5G neîntreruptă, până în 2025 19 .

3.2.Eliminarea blocajelor: asigurarea disponibilității spectrului de frecvențe radio 5G

Implementarea rețelelor 5G necesită punerea rapidă la dispoziție a unei cantități suficiente de frecvențe armonizate. O nouă cerință majoră specifică 5G este necesitatea unor benzi largi de frecvență contigue (până la 100 MHz) în intervale de frecvență adecvate pentru a oferi viteze mai ridicate fără fir în bandă largă. Aceste lărgimi de bandă sunt disponibile numai în spectrul de peste 6 GHz.

Prin urmare, desemnarea de noi benzi de frecvență de peste 6 GHz este pe ordinea de zi a Conferinței Mondiale pentru Radiocomunicații 2019 (CMR-19). Aceasta se va realiza pe baza unei liste de benzi utilizabile identificate în cadrul CMR-15, sub rezerva studiilor UIT 20 , cu obiectivul celei mai ample armonizări posibile la scară mondială.

Benzi de spectru inițiale

Statele membre și Comisia, în colaborare cu Grupul pentru politica în domeniul spectrului de frecvențe radio (GPSFR), au recunoscut importanța identificării timpurii a unor benzi de spectru inițiale la nivelul întregii UE, astfel încât adoptarea 5G să devină posibilă încă din 2018. Acest lucru este indispensabil pentru a oferi orientări adecvate sectorului și pentru a asigura egalitatea dintre UE și celelalte regiuni ale lumii în ceea ce privește disponibilitatea spectrului.

Aceste benzi inițiale ar trebui să cuprindă o combinație de frecvențe cu caracteristici diferite, pentru a răspunde diferitelor cerințe ale 5G. Benzile identificate ar trebui, de asemenea, să aibă potențial de armonizare la nivel mondial și să profite de cantitatea importantă de spectru armonizat deja care este alocat în UE pentru serviciile pe suport radio de bandă largă sub 6 GHz. Combinația de frecvențe ar trebui să includă:

-Spectru sub 1 GHz, vizând banda de 700 MHz: disponibilitatea sa până în 2020, astfel cum a propus Comisia, este esențială pentru succesul 5G 21 .

-Spectru între 1 GHz și 6 GHz, unde există deja benzi armonizate la nivelul UE disponibile și alocate prin licență în mod neutru din punct de vedere tehnologic în Europa. În special, banda de 3,5 GHz 22 pare să ofere un potențial ridicat de a deveni o bandă strategică pentru lansarea 5G în Europa.

-Spectru de peste 6 GHz, pentru benzi noi și mai largi, care urmează să fie definite, în conformitate cu etapa stabilită pentru CMR-19.

Această abordare este susținută de sectorul de profil 23 și este considerată un răspuns adecvat la planurile privind spectrul aflate în curs de elaborare în cadrul economiilor concurente.

Acțiunea 2 – Comisia va colabora cu statele membre pentru a identifica până la sfârșitul lui 2016 o listă provizorie de benzi de spectru inițiale pentru lansarea primelor servicii 5G. Ținând seama de avizul în pregătire al GPSFR 24 , lista ar trebui să cuprindă frecvențe în cel puțin trei intervale ale spectrului: sub 1 GHz, între 1 GHz și 6 GHz și peste 6 GHz, pentru a lua în considerare diferitele cerințe ale aplicațiilor 5G.

Benzi de spectru suplimentare

Benzile de spectru inițiale ar trebui completate într-o etapă ulterioară, pentru a reflecta cerințele privind spectrul 5G pe termen mai lung. Această etapă ar trebui să se concentreze pe identificarea benzilor de spectru pentru 5G de peste 6 GHz, cu accent pe benzile aflate pe ordinea de zi a CMR-19, evaluând, de asemenea, posibilitățile unor economii de scară la nivel internațional. Ar trebui maximizat potențialul de utilizare în comun a spectrului, inclusiv în cadrul utilizării fără licență, deoarece astfel s-ar susține în general inovarea și accesul pe piață, în conformitate cu obiectivele propunerilor legislative prevăzute în Propunerea de Cod european al comunicațiilor electronice. O provocare deosebită va fi aceea de a anticipa diferitele cazuri de utilizare a 5G, pentru a satisface toate cerințele majore în materie de spectru.

Acțiunea 3 – Comisia va colabora cu statele membre pentru:

-A stabili de comun acord, până la sfârșitul lui 2017, un set complet de benzi de spectru (sub și peste 6 GHz) care să fie armonizate pentru implementarea inițială a rețelelor 5G comerciale în Europa, pe baza avizului planificat al GPSFR privind spectrul 5G. Odată ce vor fi elaborate standardele relevante, armonizarea finală a spectrului la nivelul UE va face obiectul procesului normal de reglementare.

-A elabora o abordare recomandată pentru autorizarea benzilor de spectru specifice 5G de peste 6 GHz, ținând seama în mod corespunzător de avizele OAREC și GPSFR. O primă indicație privind opțiunile tehnice și fezabilitatea ar trebui să fie disponibilă prin intermediul studiilor CEPT, până la sfârșitul lui 2017.

3.3.Efectul de levier al rețelelor fixe și fără fir: o rețea foarte densă de puncte de acces 5G

Abordarea interacțiunilor dintre cerințele pentru instalarea rețelelor de fibră și fără fir

Se estimează că rețelele 5G planificate vor deservi până la un milion de dispozitive conectate per kilometru pătrat, ceea ce reprezintă circa de o mie de ori mai mult decât în prezent. Această creștere spectaculoasă a numărului de dispozitive va duce la o creștere considerabilă a traficului per punct de acces la rețea, fiind prin urmare necesare celule din ce în ce mai mici 25 pentru a asigura performanțele planificate în materie de conectivitate 26 , precum și o creștere a densității antenelor instalate.

De asemenea, microcelulele vor trebui să fie conectate în mod eficient cu restul rețelei prin comunicații backhaul cu capacitate ridicată, având în vedere că volumul agregat al datelor care vor tranzita prin celulele respective va fi de mai mulți gigabiți pe secundă. În majoritatea cazurilor, va fi vorba de conexiuni prin fibră, dar vor putea fi utilizate și alte rețele backhaul fără fir cu capacitate ridicată.

Prin urmare, calea către 5G și îndeplinirea obiectivelor privind conectivitatea pentru 2025 pentru Europa subliniate în Comunicarea Conectivitate pentru o piață unică digitală competitivă: către o societate europeană a gigabiților se vor baza pe o implementare mai extinsă a rețelelor cu capacitate ridicată pe întreg continentul. Cu cât vor fi implementate mai prompt rețelele centrale în bandă largă, cu atât mai rapid vom dispune de 5G pe scară largă.

Amploarea investițiilor necesare poate fi asigurată numai printr-o cooperare mai strânsă între statele membre, comunitatea financiară și Banca Europeană de Investiții (BEI), pentru a mobiliza sprijinul privat și public, precum și pentru a reduce riscul unui decalaj digital. În acest scop, va fi necesar ca actorii publici și privați, precum și furnizorii și utilizatorii conectivității să elaboreze foi de parcurs comune în materie de implementare.

Pe această bază, Comisia recomandă coordonarea voluntară a foilor de parcurs în materie de implementare între actorii publici și privați relevanți, în special în scopul de a coordona investițiile în stațiile celulare de bază și în infrastructurile de fibră.

Reducerea costului instalării punctelor de acces

O simplificare a condițiilor de implementare a rețelelor celulare dense ar reduce costurile și ar susține investițiile. Propunerea de Cod european al comunicațiilor electronice vizează eliminarea obstacolelor în calea instalării de microcelule, cu condiția îndeplinirii cerințelor tehnice comune.

Statele membre ar trebui să depună eforturi pentru a elimina aceste obstacole, în vederea unei implementări rapide și eficiente din punctul de vedere al costurilor. În plus, uneori alte aspecte administrative creează sarcini nejustificate pentru instalarea de microcelule: proceduri de planificare la nivel local, costuri ridicate de închiriere a spațiului, diferitele limite specifice privind emisiile câmpurilor electromagnetice și diversitatea de metode necesare pentru agregarea acestora 27 .

Prin urmare, Comisia va continua să încurajeze cele mai bune practici ale autorităților naționale, regionale și locale în ceea ce privește condițiile de instalare a punctelor mici de acces.

Acțiunea 4 – În cadrul elaborării foilor de parcurs naționale privind 5G, Comisia va colabora cu sectorul de profil, cu statele membre, precum și cu alte părți interesate, pentru:

-A stabili obiective privind lansarea și calitatea, pentru monitorizarea progreselor înregistrate de principalele scenarii privind implementarea rețelelor de fibră și celulare, pentru a îndeplini obiectivul ca cel puțin toate zonele urbane 28 și toate principalele căi de transport terestre 29 să aibă acoperire 5G neîntreruptă până în 2025.

-A identifica cele mai bune practici care pot fi aplicate imediat pentru a îmbunătăți coerența condițiilor administrative și a calendarelor, astfel încât să se faciliteze creșterea densității celulelor, în conformitate cu dispozițiile relevante ale Propunerii de cod european al comunicațiilor electronice.

3.4.Menținerea interoperabilității 5G la nivel mondial: provocări privind standardizarea

Importanța centrală a standardelor pentru inovare

Standardele au un rol central pentru a asigura competitivitatea și interoperabilitatea rețelelor de telecomunicații globale. Comunicarea Priorități de standardizare în sectorul TIC pentru piața unică digitală 30 definește în mod clar calea pentru a încuraja elaborarea unor standarde sectoriale globale, sub coordonarea UE, pentru principalele tehnologii 5G (rețele de acces radio, rețele centrale) și arhitecturile de rețea. De asemenea, comunicarea recunoaște provocările deosebite legate de necesitatea de a reuni comunitățile de părți interesate cu tradiții foarte diferite în domeniul standardizării, pentru a facilita cazurile de utilizare inovatoare ale sectoarelor-cheie.

Agenda internațională în domeniul standardizării pentru 5G a avansat rapid în ultima vreme. Prima etapă se referă la disponibilitatea rapidă a standardelor pentru soluțiile de bandă largă mobilă ultrarapidă 31 . A doua etapă ar trebui să asigure rapid standardele pentru alte cazuri de utilizare, precum cele pentru aplicațiile industriale și, în mod esențial, să pună la dispoziție standarde care să promoveze inovarea deschisă și oportunități pentru start-up-uri.

Din perspectiva unei strategii a UE, principalele provocări identificate sunt următoarele:

-Elaborarea promptă a unor standarde 5G care să fie acceptate la nivel mondial, inclusiv o eventuală accelerare a lucrărilor în cadrul PP3G.

-Axarea inițială pe serviciile în bandă largă ultrarapidă ar trebui să asigure compatibilitatea cu evoluția standardelor pentru cazurile de utilizare inovatoare legate de introducerea pe scară largă a obiectelor conectate și a internetului obiectelor. Trebuie să se evite apariția unor specificații paralele și potențial în contradicție elaborate în afara organismelor de standardizare mondiale.

-Ar trebui promovată elaborarea unor standarde care să abordeze necesitățile specifice existente, pe baza unor dovezi experimentale, utilizându-se cooperarea internațională și cu implicarea diferitor părți interesate. Standardele nu ar trebui să neglijeze potențialele cazuri de utilizare revoluționară (de exemplu conectivitatea directă dispozitiv-dispozitiv).

-Standardele trebuie să aibă în vedere evoluția arhitecturii de rețea în ansamblu și nevoia de „flexibilitate”, în special pentru a răspunde cazurilor de noi utilizări din sectoarele industriale cheie. Aceste aspecte impun necesitatea de a acorda atenția cuvenită inovării deschise și oportunităților pentru start-up-uri.

Prin urmare, statele membre și sectorul în cauză ar trebui să adopte și să promoveze o abordare globală și cuprinzătoare în ceea ce privește standardizarea 5G.

Acțiunea 5 – Comisia invită statele membre și sectorul vizat să își fixeze următoarele obiective referitoarea la abordarea în materie de standardizare:

-Să asigure disponibilitatea standardelor inițiale 5G la nivel mondial cel târziu până la sfârșitul anului 2019, pentru a permite lansarea comercială promptă a 5G și a pune bazele unei game largi de scenarii privind conectivitatea viitoare dincolo de banda largă ultrarapidă.

-Să promoveze eforturile în direcția unei abordări globale în materie de standardizare, care să acopere provocările legate atât de accesul radio, cât și de rețelele centrale, acordând atenția cuvenită cazurilor de utilizare revoluționară și inovării deschise.

-Să stabilească parteneriate intersectoriale, până la sfârșitul anului 2017, pentru a sprijini definirea promptă de standarde pe baza experimentelor realizate de utilizatorii industriali, inclusiv prin efectul de levier al parteneriatelor de cooperare internațională, în special pentru digitalizarea industrială.

3.5.Inovarea 5G în sprijinul creșterii economice

Stimularea creării de noi ecosisteme bazate pe conectivitate prin intermediul experimentelor și al demonstrațiilor

Accelerarea procesului de digitalizare în mai multe sectoare industriale cheie pe baza conectivității 5G, precum și apariția unor noi modele de afaceri vor necesita parteneriate mai strânse între sectoarele vizate și sectorul telecomunicațiilor. Deși anumite piețe se vor afla în mod natural în prima linie în ceea ce privește inovarea 32 și vor atrage majoritatea investițiilor inițiale, o serie de sectoare sunt conștiente de necesitatea de a efectua teste-pilot pentru a mări previzibilitatea, a reduce riscurile investițiilor și a valida atât tehnologiile, cât și modelele de afaceri. De asemenea, sunt necesare experimente care să ofere informații organizațiilor de standardizare.

În acest context, Comisia propune să se pună mai mult accentul pe teste-pilot și experimente înainte de lansarea 5G, în special în cadrul PPP-5G. În plus, Comisia va lucra în direcția realizării, începând cu 2018, a unor teste 5G selectate având o dimensiune europeană clară. Comisia preconizează că rezultatele testelor vor permite identificarea și abordarea unor aspecte de politică sectorială specifice și obținerea sprijinului activ al statelor membre pentru a le soluționa, atunci când acestea constituie un obstacol major în calea aplicațiilor de înaltă valoare bazate pe 5G 33 .

Atunci când este posibil, experimentele privind 5G ar trebui să utilizeze facilitățile deja dezvoltate în cadrul activităților realizate în statele membre 34 . Comisia va colabora, de asemenea, cu un grup de reflecție 35 la care vor participa reprezentanți ai sectoarelor industriale relevante, în scopul de a evalua rezultatele și a analiza lacunele testelor 5G efectuate în Europa. În fine, este necesar să se asigure că echipamentele hardware, terminalele 36 și dispozitivele bazate pe conectivitatea 5G sunt disponibile la timp, înainte de 2020, pentru a încuraja utilizarea și cererea.

Acțiunea 6 – Pentru a favoriza crearea ecosistemelor digitale bazate pe conectivitatea 5G, Comisia recomandă sectorului în cauză:

-Să planifice realizarea unor experimente tehnologice majore încă din 2017, inclusiv testarea de noi terminale și aplicații prin intermediul PPP-5G, pentru a demonstra avantajele conectivității 5G pentru sectoarele industriale importante.

-Să prezinte, până în martie 2017, foi de parcurs detaliate privind realizarea unor teste avansate preliminare etapei comerciale care să fie promovate la nivelul UE (testele în sectoarele-cheie trebuie lansate în 2018 pentru a asigura poziția de lider a Europei în contextul accelerării agendei la nivel mondial privind introducerea 5G).

Sectorul public ca pionier în ceea ce privește adoptarea și promovarea soluțiilor bazate pe conectivitatea 5G

Serviciile publice pot deveni pionieri în ceea ce privește adoptarea și promovarea soluțiilor bazate pe conectivitatea 5G, încurajând apariția unor servicii inovatoare, contribuind la crearea unei mase critice de investiții și abordând aspecte importante la nivelul societății. De exemplu, un astfel de rol ar putea implica trecerea serviciilor publice din sectorul siguranței și securității de la actualele platforme exclusive de comunicații 37 către platforme comerciale 5G care vor fi și mai sigure, reziliente și fiabile 38 .

Acțiunea 7 – Comisia încurajează statele membre să examineze posibilitatea de a utiliza viitoarea infrastructură 5G pentru a îmbunătăți performanțele serviciilor de comunicații utilizate pentru asigurarea siguranței și a securității publice, inclusiv prin abordări comune în vederea achiziționării viitoare a sistemelor avansate în bandă largă pentru protecția civilă și intervenția în caz de catastrofe 39 . Statele membre sunt încurajate să includă acest aspect în foile lor naționale de parcurs privind 5G.

O inițiativă de finanțare prin capital de risc pentru a stimula inovarea și adoptarea 5G

Rețelele 5G vor reduce obstacolele la intrarea pe piață pentru serviciile personalizate de comunicații din diferite sectoare, oferind un acces controlat la resursele rețelelor fizice sau virtuale fără necesitatea de a deține o întreagă infrastructură de rețea 40 . Prin urmare, pe lângă serviciile de comunicații ar trebui să apară noi modele de inovare și noi ecosisteme, conform unui model similar cu cel al platformelor de cloud computing sau chiar al internetului. Aceasta înseamnă, de asemenea, că experimentarea „prin încercare și eroare” a serviciilor va juca un rol mai important decât în modelul tradițional, mai liniar de cercetare și dezvoltare care a dominat până în prezent inovarea în domeniul rețelelor. Acest nou mediu ar trebui să creeze oportunități pentru întreprinderile de dimensiuni mai mici și pentru start-up-uri.

Pentru a favoriza ecosistemele de inovare în domeniul 5G, sectorul în cauză a sugerat constituirea unui mecanism specific de finanțare prin capital de risc pentru 5G 41 , care să sprijine start-up-urile europene inovatoare 42 axate pe dezvoltarea de tehnologii 5G și de noi aplicații conexe în diferite sectoare industriale. Astfel s-ar putea stimula în mod considerabil inovarea digitală la scară europeană, dincolo de conectivitate. Va fi necesar să se prevadă mai detaliat modalitățile de implementare a acestui mecanism de finanțare, pentru a alege instrumentele de finanțare adecvate și a evita suprapunerile cu oportunitățile de finanțare prin capital de risc deja disponibile pentru sectorul digital.

Acțiunea 8 – Comisia va colabora cu sectorul în cauză și cu Grupul BEI 43 pentru a identifica obiectivele, configurația posibilă și modalitățile de a implementa un mecanism de finanțare prin capital de risc, eventual cu instituirea de legături cu alte oportunități de finanțare în favoarea start-up-urilor care își desfășoară activitatea în sectorul digital. Fezabilitatea ar trebui evaluată până la sfârșitul lui martie 2017, ținând seama de posibilitatea de a stimula finanțarea privată adăugând diferite surse de finanțare publică, în special din Fondul european pentru investiții strategice (FEIS) și alte instrumente financiare ale UE.

4.Concluzie

Uniunea Europeană se află la începutul unui parcurs important de dezvoltare a infrastructurii digitale inițiale care va sta la baza competitivității viitoare. Uniunea a luat deja măsuri ambițioase pentru a dobândi know-how tehnologic de nivel mondial în domeniul 5G. Este momentul să ne intensificăm eforturile și să profităm de avantajele pe care investițiile publice și private le pot aduce la nivel economic și social. Planul de acțiune privind 5G are o abordare ambițioasă, care implică un angajament comun și susținut al tuturor părților: instituțiile UE, statele membre, sectorul de profil și comunitățile financiare și de cercetare. Impactul planului propus va fi sporit prin efectul combinat al obiectivelor privind conectivitatea care sunt stabilite în Comunicarea Conectivitate pentru o piață unică digitală competitivă: către o societate europeană a gigabiților și prin măsurile propuse în Codul european al comunicațiilor electronice.

Parlamentul European și Consiliul sunt invitate să aprobe prezentul Plan de acțiune privind 5G.

(1) PPP-5G, 5G Vision, https://5g-ppp.eu/roadmaps/

(2) 5G ar trebui să ofere conexiuni de date cu mult peste 10 gigabiți pe secundă, un timp de așteptare sub 5 milisecunde și capacitatea de a exploata orice resursă fără fir (de la Wi-Fi la 4G) și de a opera simultan milioane de dispozitive conectate. A se vedea secțiunea 3 din documentul de lucru însoțitor al serviciilor Comisiei.

(3) https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/digitising-european-industry

(4) https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/connectivity-european-gigabit-society

(5) https://www.abiresearch.com/press/abi-research-projects-5g-worldwide-service-revenue/

(6) Au fost examinate sectoarele autovehiculelor, sănătății, transportului și energiei: https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/news/study-identification-and-quantification-key-socio-economic-data-strategic-planning-5g

(7) http://eur-lex.europa.eu/legal-content/ro/TXT/PDF/?uri=CELEX:32015R2120&from=ro

(8) A se vedea: de ex. https://5g-ppp.eu/event-calendar/#.

(9) https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/news/have-your-say-coordinated-introduction-5g-networks-europe

(10) A se vedea notele de subsol 5 și 6.

(11) În special Manifestul 5G pentru implementarea rapidă a 5G în Europa, 7 iulie 2016: http://ec.europa.eu/newsroom/dae/document.cfm?action=display&doc_id=16579 .

(12) PPP-5G, 5G Empowering Vertical Industries: https://5g-ppp.eu/roadmaps/

(13) Intenția Comisiei de a dezvolta un plan de acțiune privind 5G a fost anunțată anterior în Comunicarea Digitalizarea industriei europene și în Comunicarea privind prioritățile de standardizare în sectorul TIC.

(14) IDATE, Anuarul DigiWorld pe 2016 și Raportul GSMA „The Mobile Economy in Europe 2015”. Întârzierea introducerii rețelelor 4G în Europa a fost frecvent atribuită lipsei unei coordonări transfrontaliere în Europa.

(15) Toate acțiunile Comisiei care pot avea un impact semnificativ vor fi pregătite în conformitate cu standardele pentru o mai bună reglementare (de exemplu, prin evaluări, consultări și analize ale impactului, atunci când este cazul).

(16) Sub rezerva disponibilității în timp util a soluțiilor comerciale 5G.

(17) Astfel cum se stabilește în Comunicarea Conectivitate pentru o piață unică digitală competitivă: către o societate europeană a gigabiților.

(18) Pentru a promova crearea efectivă a tuturor condițiilor prealabile necesare în toate statele membre înainte de 2020.

(19) Acesta este obiectivul în materie de conectivitate pentru 2025 stabilit în Comunicarea Conectivitate pentru o piață unică digitală competitivă: către o societate europeană a gigabiților. A se vedea și acțiunea 4.

(20) Rezoluția UIT-R 238, CMR-15.

(21) Propunere de decizie a Parlamentului European și a Consiliului privind utilizarea benzii de frecvențe de 470790 MHz în Uniune, COM (2016) 43 final.

(22) Banda de 3,5 GHz desemnează intervalul de frecvențe între 3,4 GHz și 3,8 GHz, care face obiectul Deciziei de punere în aplicare 2014/276/UE a Comisiei din 2 mai 2014 de modificare a Deciziei 2008/411/CE privind armonizarea benzii de frecvențe 3 400-3 800 MHz pentru sisteme terestre capabile să furnizeze servicii de comunicații electronice în cadrul Comunității.

(23) A se vedea documentul de lucru însoțitor al serviciilor Comisiei, secțiunea 7.

(24) Documentul GPSFR 16-031 Final, a se vedea http://rspg-spectrum.eu/public-consultations .

(25) O celulă este zona deservită de un punct unic de acces la rețea.

(26) PPP-5G, View on 5G Architecture, unde se subliniază cerința privind 100 Gb/s la punctul de agregare: https://5g-ppp.eu/white-papers/

(27) Limitele regionale sau locale sunt uneori mult mai mici decât cele prevăzute de reglementările UE existente privind câmpurile electromagnetice, respectiv de Directiva 2013/35/UE din 26 iunie 2013 privind cerințele minime de sănătate și securitate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscuri generate de agenții fizici (câmpuri electromagnetice) [a douăzecea directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE] și de abrogare a Directivei 2004/40/CE.

(28)

În conformitate cu definiția: http://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php/European_cities_%E2%80%93_the_EU-OECD_functional_urban_area_definition

(29)

Autostrăzi, drumuri și căi ferate naționale, în conformitate cu definiția rețelelor transeuropene de transport. Atunci când este cazul, 5G va funcționa în continuitate cu tehnologiile deja existente, în special comunicațiile cu rază scurtă de acțiune vehicul-vehicul și vehicul-infrastructură (STI-G5), conform principiului complementarității.

(30) COM(2016) 176 final.

(31) Proiectul de parteneriat de a treia generație (PP3G) definește banda largă mobilă ultrarapidă drept sisteme mobile capabile să asigure viteze de 20 de gigabiți pe secundă, cel puțin unidirecțional, și fără cerințe specifice privind timpul de așteptare.

(32) A se vedea secțiunea 5 din documentul de lucru însoțitor al serviciilor Comisiei.

(33) A se vedea secțiunea 6 din documentul de lucru însoțitor al serviciilor Comisiei.

(34) Forumul statelor membre privind internetul viitorului ar putea de asemenea sprijini aceste sinergii ale UE, având în vedere dimensiunea națională a multora dintre aplicațiile potențiale ale 5G.

(35) Acest grup de reflecție trebuie să fie stabilit în colaborare cu sectoarele industriale în cauză, pornind de la masa rotundă actuală a directorilor executivi privind 5G.

(36) Nu numai telefoane inteligente, ci și o gamă completă de dispozitive de internet al obiectelor și de dispozitive conectate (autoturisme, drone, mobilier urban etc.).

(37) De exemplu TETRA sau GSM-R.

(38) Conform furnizorilor de tehnologii de rețea, noile platforme ar putea consta fie într-o „felie” virtuală a unei rețele publice 5G partajate, fie într-o rețea separată care să utilizeze o tehnologie 5G standardizată și parametri corespunzători, fie într-o combinație a celor două variante.

(39) Este vorba în general de infrastructurile de protecție civilă și intervenție în caz de dezastre care sunt utilizate de poliție și pompieri.

(40) Furnizarea de „felii de rețea” (network slicing). Această tehnologie permite, de asemenea, să se ofere diferite niveluri de calitate și fiabilitate a serviciilor prin intermediul aceleiași rețele fizice.

(41) Manifestul 5G pentru implementarea rapidă a 5G în Europa.

(42) Mecanismul de finanțare propus este diferit de fondul pentru banda largă propus în Comunicarea Conectivitate pentru o piață unică digitală competitivă: către o societate europeană a gigabiților, întrucât se axează pe finanțarea inovării și a părților interesate mai mici.

(43) Inclusiv Fondul european de investiții (FEI), care are o responsabilitate specifică în cadrul Grupului BEI în ceea ce privește finanțarea întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri).