Choose the experimental features you want to try

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 52015SC0186

DOCUMENT DE LUCRU AL SERVICIILOR COMISIEI REZUMATUL EVALUĂRII IMPACTULUI care însoţeşte documentul Propunere de REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI de stabilire a unor norme comune privind securitizarea și de creare a unui cadru european pentru o securitizare simplă, transparentă și standardizată și de modificare a Directivelor 2009/65/CE, 2009/138/CE, 2011/61/UE, precum și a Regulamentelor (CE) nr. 1060/2009 și (UE) nr. 648/2012 și Propunere de REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI de modificare a Regulamentului (UE) nr. 575/2013 privind cerințele prudențiale pentru instituțiile de credit și firmele de investiții

SWD/2015/0186 final - 2015/0226 (COD)

Bruxelles, 30.9.2015

SWD(2015) 186 final

DOCUMENT DE LUCRU AL SERVICIILOR COMISIEI

REZUMATUL EVALUĂRII IMPACTULUI

care însoţeşte documentul

Propunere de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

de stabilire a unor norme comune privind securitizarea și de creare a unui cadru european pentru o securitizare simplă, transparentă și standardizată și de modificare a Directivelor 2009/65/CE, 2009/138/CE, 2011/61/UE, precum și a Regulamentelor (CE) nr. 1060/2009 și (UE) nr. 648/2012

și

Propunere de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

de modificare a Regulamentului (UE) nr. 575/2013 privind cerințele prudențiale pentru instituțiile de credit și firmele de investiții

{COM(2015) 472 final}
{SWD(2015) 185 final}


Fișă rezumativă

Evaluare a impactului referitoare la propunerea de Regulament privind securitizările

A. Necesitatea de a acționa

Din ce motiv? Care este problema abordată?

Înainte de criză, piața securitizărilor constituia un canal de finanțare din ce în ce mai important pentru economia europeană. În timpul crizei, această piață a funcționat cu rezultate bune, generând pierderi neglijabile. Cu toate acestea, după criză, reputația pieței securitizărilor a fost grav afectată de unele practici și evenimente care au avut loc în afara Europei, cu precădere în SUA. Stigmatizarea acestei piețe se oglindește nu doar în modul în care investitorii percep nivelul de risc al securitizărilor din UE, dar și în reglementările aplicabile în acest sector, care au luat ca principal etalon pierderile înregistrate pe piețele din SUA. Pierderile generate de securitizările din UE nu reprezintă însă decât o infimă parte din volumul celor de pe piețele americane, din acest motiv fiind defavorizate de cadrul normativ în vigoare în UE.

Din cauza percepției negative și a tratamentului de reglementare, piața securitizărilor din UE se află, astăzi, într-un punct mort, pierzându-se astfel un canal de finanțare a economiei. Absența securitizării reduce capacitatea băncilor de a vinde active. În consecință, fiind nevoite, în prezent, să își diminueze gradul de îndatorare, băncile se văd obligate să își restrângă bilanțurile prin reducerea ofertei de credite. Într-un context precum cel european, în care băncile participă la 80 % din intermedierea financiară, această situație are consecințe importante asupra creșterii economice. Nefiind susținută de creditare, redresarea economică bate pasul pe loc, încetinind ritmul creșterii economice și al creării de locuri de muncă.

Ce se așteaptă de la această inițiativă?

Obiectivul general al inițiativei îl constituie relansarea unei piețe sigure a securitizărilor, care va îmbunătăți finanțarea economiei UE, slăbind, pe termen scurt, legătura dintre reducerea gradului de îndatorare a băncilor și înăsprirea condițiilor de creditare, și creând, pe termen lung, o structură de finanțare mai stabilă și mai echilibrată a economiei UE. Mai precis, acest obiectiv urmează să fie atins prin diferențierea produselor de securitizare simple, transparente și standardizate (STS), care pot oferi economiei UE un canal de finanțare durabilă, de produsele cu un grad mai mare de complexitate și de opacitate. În al doilea rând, se vor continua măsurile de standardizare a proceselor și a practicilor de pe piețele securitizării, precum și de eliminare a incoerențelor cadrului de reglementare. Gradul de realizare al acestor obiective va fi evaluat în raport cu diferențele de preț și de cantități emise dintre produsele STS și cele care nu sunt STS.

Care este valoarea adăugată a acțiunii la nivelul UE? 

Produsele de securitizare fac parte din piețele financiare ale UE, care sunt deschise și integrate. Securitizarea creează legături între diferite instituții financiare din diferite state membre și din state din afara UE: adesea băncile emit împrumuturile care sunt securitizate, iar instituțiile financiare, ca de exemplu asigurătorii și fondurile de investiții, investesc în aceste produse, iar investiția are loc în afara frontierelor europene. În plus, cadrul de reglementare privind securitizarea se bazează în mare parte pe legislația UE. Prin urmare, diferențierea produselor STS nu este posibilă decât printr-o inițiativă la nivelul UE.

B. Soluții

Ce opțiuni de politică legislative și nelegislative au fost luate în considerare? Există sau nu o opțiune preferată? Din ce motiv?

La stabilirea criteriilor privind STS s-a luat în considerare o serie de opțiuni: adaptarea cadrului de reglementare pentru ca acesta să reflecte profilul de risc diferit al produselor STS și standardizarea elementelor fundamentale ale legislației privind securitizarea (și anume definițiile și cerințele privind divulgarea informațiilor și obligația de diligență). Pentru fiecare domeniu, s-au luat în calcul trei opțiuni: să nu se ia nicio măsură, să se întreprindă o acțiune fără caracter legislativ și, respectiv, să se să se întreprindă o acțiune cu caracter legislativ.

A fost preferată opțiunea constând într-o acțiune cu caracter legislativ care să introducă criterii privind STS, să instituie un cadru de reglementare diferențiat pentru produsele STS și să standardizeze elementele fundamentale ale legislației privind securitizarea (și anume definițiile și cerințele privind divulgarea informațiilor și obligația de diligență). Această opțiune ar trebui să ducă la diferențiere și la ajustarea tratamentului de reglementare, astfel încât să țină seama de riscuri într-o mai mare măsură decât în prezent. Mai mult decât atât, această opțiune ar trebui să standardizeze dispozițiile legislative ale UE, care în prezent sunt eterogene, cu privire la definirea securitizării, la publicarea de informații și la cerința privind obligația de diligență. Toate aceste măsuri ar urma, la rândul lor, să elimine percepția negativă și să stimuleze relansarea unei piețe a securitizărilor sigure și durabile.

Cine ce opțiune sprijină?

Marea majoritate a părților interesate încurajează această inițiativă. Nu se constată nicio diferență în ceea ce privește categoria din care fac parte respondenții, în sensul că, în marea lor majoritate, legiuitorii, băncile centrale, autoritățile de reglementare, organismele de supraveghere, actorii de pe piață și grupurile de reflecție sprijină inițiativa.

C. Impactul opțiunii preferate

Care sunt avantajele opțiunii preferate (dacă este cazul, avantajele opțiunilor principale)?

În măsura în care vor crea un nou canal de finanțare pentru economia UE, mai puțin dependent de constrângerile din sectorul bancar, politicile propuse vor reduce efectele crizei financiare asupra acordării de credite și, prin urmare, asupra creșterii economice și a ocupării forței de muncă. Costurile sociale ale acestor crize vor fi diminuate. În plus, deoarece încurajează răspândirea unor structuri de securitizare ale căror riscuri pot fi analizate, înțelese și evaluate din punctul de vedere al prețurilor, opțiunile de politică vor promova o piață a securitizării favorabile unei mai bune finanțări a economiei, într-un context de stabilitate financiară.

Nu există niciun indiciu că politica propusă va avea efecte directe sau indirecte în ceea ce privește aspectele de mediu. 

Care sunt costurile opțiunii preferate (dacă este cazul, costurile opțiunilor principale)? 

Dincolo de costurile pe care participanții pe piață și autoritățile publice trebuie să le suporte pentru a se adapta la noul cadru de reglementare, nu ar trebui să existe niciun fel de costuri sociale și economice semnificative. Nu există niciun indiciu că politica propusă va avea efecte directe sau indirecte în ceea ce privește aspectele de mediu. 

Care va fi impactul asupra societăților comerciale, IMM-urilor și microîntreprinderilor?

Opțiunile de politică alese ar urma să aibă mai multe efecte pozitive asupra finanțării IMM-urilor. În primul rând, includerea în cadrul STS a unor securitizări pe termen scurt, cum ar fi titlurile pe termen scurt garantate cu active, ce va avea drept consecință îmbunătățirea tratamentului acordat capitalului acestora, ar trebui să permită consolidarea acestei surse importante de finanțare pentru IMM-uri.

În al doilea rând, inițiativa ar trebui să le ofere băncilor un instrument pentru transferarea riscului în afara bilanțurilor lor. Drept urmare, băncile ar trebui să utilizeze din ce în ce mai mult capitalul devenit astfel disponibil pentru a acorda noi credite gospodăriilor și întreprinderilor, în condițiile în care majoritatea întreprinderilor din UE sunt IMM-uri.

În ultimul rând, prin introducerea unui cadru al UE pentru securitizări unic și coerent și prin încurajarea participanților la piață să standardizeze într-o mai mare măsură, inițiativa ar trebui să determine scăderea costurilor operaționale ale securitizărilor. Întrucât aceste costuri sunt mai ridicate decât media securitizărilor pentru împrumuturile acordate IMM-urilor, această scădere ar trebui să aibă un efect deosebit de benefic asupra costurilor creditelor acordate IMM-urilor.

Va exista un impact semnificativ asupra bugetelor și administrațiilor naționale?

Nu.

Vor exista și alte consecințe semnificative? 

Nu.

D. Măsuri ulterioare

Când va fi revizuită această politică?

Dispozițiile legislative care urmează să fie adoptate vor face obiectul unei evaluări complete (la aproximativ 4 de ani de la termenul-limită prevăzut pentru punerea lor în aplicare), cu scopul de a se evalua, printre altele, eficacitatea și eficiența lor în ceea ce privește atingerea obiectivelor formulate în prezentul raport și pentru a decide dacă sunt necesare noi măsuri sau modificări.

Top