52015PC0101

EXPUNERE DE MOTIVE

1.           CONTEXTUL POLITIC ȘI JURIDIC

Regulamentul (CE) nr. 539/2001[1] stabilește lista țărilor terțe ai căror resortisanți trebuie să dețină viză pentru trecerea frontierelor externe ale statelor membre și a țărilor terțe ai căror resortisanți sunt exonerați de această obligație. Regulamentul (CE) nr. 539/2001 este aplicat de către toate statele membre, cu excepția Irlandei și a Regatului Unit.

Regulamentul (UE) nr. 509/2014 al Parlamentului European și al Consiliului[2] a modificat Regulamentul (CE) nr. 539/2001 prin transferarea a 19 țări în anexa II, care enumeră țările terțe ai căror resortisanți sunt exonerați de obligația de a deține viză. Aceste 19 țări sunt: Columbia, Dominica, Emiratele Arabe Unite, Grenada, Insulele Marshall, Insulele Solomon, Kiribati, Micronezia, Nauru, Palau, Peru, Saint Lucia, Saint Vincent și Grenadine, Samoa, Timorul de Est, Tonga, Trinidad și Tobago, Tuvalu și Vanuatu. Mențiunile din anexa II referitoare la fiecare dintre statele respective sunt însoțite de câte o notă de subsol care precizează că „exceptarea de la obligativitatea vizelor se aplică de la data intrării în vigoare a unui acord privind exceptarea de la obligativitatea vizelor, care urmează să fie încheiat cu Uniunea Europeană”.

Regulamentul (UE) nr. 509/2014 a fost adoptat la 20 mai 2014 și a intrat în vigoare la 9 iunie 2014. Comisia a prezentat, în iulie 2014, o recomandare către Consiliu de autorizare a Comisiei pentru a iniția negocieri cu fiecare dintre următoarele 17 țări referitor la acordurile privind exonerarea de obligația de a deține viză: Dominica, Emiratele Arabe Unite, Grenada, Insulele Marshall, Insulele Solomon, Kiribati, Micronezia, Nauru, Palau, Saint Lucia, Saint Vincent și Grenadine, Samoa, Timorul de Est, Tonga, Trinidad și Tobago, Tuvalu și Vanuatu[3]. La 9 octombrie 2014, Consiliul a transmis Comisiei directivele de negociere.

Columbia și Peru fac, în conformitate cu considerentul 5 din Regulamentul (UE) nr. 509/2014 și cu declarația comună emisă la momentul adoptării, obiectul unei proceduri specifice, care necesită o evaluare suplimentară a îndeplinirii de către acestea a criteriilor pertinente înainte ca Comisia să poată prezenta Consiliului recomandări în ceea ce privește deciziile de autorizare a începerii negocierilor cu aceste două țări referitor la acordurile privind exonerarea de obligația de a deține viză. Prin urmare, acestea nu au fost incluse în recomandarea sus-menționată a Consiliului.

Negocierile cu Vanuatu referitoare la exonerarea de obligația de a deține viză au fost inițiate la 19 noiembrie 2014, la Bruxelles. În cursul întâlnirii respective a putut fi trecut în revistă întregul proiect de text și s-a ajuns la un acord cu privire la toate aspectele sale. După o serie de schimburi informale ulterioare, acordul a fost parafat de către negociatorii-șefi la 4 decembrie 2014.

Statele membre au fost informate în cursul reuniunilor din 21 noiembrie 2014 ale Grupului de lucru pentru vize al Consiliului.

În ceea ce privește Uniunea, temeiul juridic al acordului este articolul 77 alineatul (2) litera (a) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), coroborat cu articolul 218.

[...] a semnat acordul la data de [...], în numele Uniunii. În conformitate cu articolul 218 alineatul (6) al doilea paragraf litera (a) din TFUE, Parlamentul European a aprobat încheierea acordului la [...].

2.           REZULTATUL NEGOCIERILOR

Comisia consideră că obiectivele stabilite de Consiliu în cadrul directivelor sale de negociere au fost îndeplinite și că proiectul de acord privind exonerarea de obligația de a deține viză este acceptabil pentru Uniune.

Textul final al acestuia poate fi rezumat după cum urmează:

Obiectivul

Acordul stabilește posibilitatea de a călători fără viză pentru cetățenii Uniunii Europene și cei din Vanuatu în cazul călătoriilor pe teritoriul celeilalte părți contractante, pentru o perioadă maximă de 90 de zile în decursul oricărei perioade de 180 de zile.

Pentru a garanta egalitatea de tratament pentru toți cetățenii UE, în acord s-a inclus o dispoziție care prevede că Vanuatu poate suspenda sau denunța acordul numai cu privire la toate statele membre ale Uniunii Europene și, reciproc, Uniunea poate suspenda sau denunța acordul numai cu privire la toate statele sale membre.

Situația specifică a Regatului Unit și a Irlandei este descrisă în preambul.

Domeniul de aplicare

Exonerarea de obligația de a deține viză se aplică tuturor categoriilor de persoane (titulari de pașaport simplu, diplomatic, de serviciu/oficial și special) care călătoresc din diverse motive, cu excepția celui de a presta o activitate remunerată. Pentru această ultimă categorie, fiecare stat membru, precum și Vanuatu, au în continuare posibilitatea de a impune cetățenilor celeilalte părți obligativitatea de a deține viză, în conformitate cu dreptul aplicabil al Uniunii sau cu legislația națională aplicabilă. Pentru a putea asigura o punere în aplicare armonizată, s-a anexat la acord o declarație comună privind interpretarea categoriei de persoane care călătoresc cu scopul de a presta o activitate remunerată.

Durata șederii

Acordul stabilește posibilitatea de a călători fără viză pentru cetățenii Uniunii Europene și cei din Vanuatu în cazul călătoriilor pe teritoriul celeilalte părți contractante, pentru o perioadă maximă de 90 de zile în decursul oricărei perioade de 180 de zile. O declarație comună privind interpretarea acestui termen de 90 de zile este anexată la acord.

Acordul ia în considerare situația statelor membre care nu aplică încă acquis-ul Schengen în totalitate. Atâta timp cât aceste state nu fac parte din spațiul Schengen fără frontiere interne, exonerarea de obligația de a deține viză oferă cetățenilor din Vanuatu dreptul de a rămâne 90 de zile în decursul oricărei perioade de 180 de zile pe teritoriul fiecăruia dintre statele membre respective (Bulgaria, Cipru, Croația și România), independent de perioada calculată pentru întreg spațiul Schengen.

Aplicarea teritorială

Acest acord cuprinde dispoziții privind aplicarea teritorială: în cazul Franței și Țărilor de Jos, exonerarea de obligația de a deține viză dă dreptul cetățenilor din Vanuatu să rămână numai pe teritoriile europene ale statelor membre respective.

Declarații

La prezentul acord sunt anexate și alte declarații comune:

- privind difuzarea completă de informații cu privire la conținutul și consecințele acordului privind exonerarea de obligația de a deține viză și la alte aspecte conexe, cum ar fi condițiile de intrare și

- privind asocierea Norvegiei, a Islandei, a Elveției și a Principatului Liechtenstein la implementarea, aplicarea și dezvoltarea acquis-ului Schengen.

3.           CONCLUZII

Având în vedere rezultatele menționate anterior, Comisia propune Consiliului să aprobe, după obținerea aprobării din partea Parlamentului European, acordul încheiat între Uniunea Europeană și Vanuatu privind exonerarea de obligația de a deține viză de scurtă ședere.

2015/0052 (NLE)

Propunere de

DECIZIE A CONSILIULUI

privind încheierea acordului între Uniunea Europeană și Republica Vanuatu privind exonerarea de obligația de a deține viză de scurtă ședere

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 77 alineatul (2) litera (a) coroborat cu articolul 218 alineatul (6) al doilea paragraf litera (a),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

având în vedere aprobarea Parlamentului European,

întrucât:

(1)       Comisia a negociat, în numele Uniunii Europene, un acord (denumit în continuare „acordul”) cu Republica Vanuatu (denumită în continuare „Vanuatu”) privind exonerarea de la obligația de a deține viză de scurtă ședere.

(2)       Prezentul acord a fost semnat, în numele Uniunii Europene, la data de … 2015 și a fost aplicat cu titlu provizoriu începând cu această dată, sub rezerva eventualei sale încheieri la o dată ulterioară, în conformitate cu Decizia nr. …/…./CE a Consiliului din [...].

(3)       Acordul ar trebui aprobat.

(4)       Prin acord se instituie un Comitet mixt de gestionare a acordului, care își stabilește regulamentul de procedură. Este oportun să se prevadă o procedură simplificată pentru stabilirea poziției Uniunii în acest caz.

(5)       În conformitate cu Protocolul privind poziția Regatului Unit și a Irlandei cu privire la spațiul de libertate, securitate și justiție și cu Protocolul privind acquis-ul Schengen integrat în cadrul Uniunii Europene, anexate la Tratatul privind Uniunea Europeană și la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, și confirmând că dispozițiile acordului nu se aplică Regatului Unit și Irlandei,

DECIDE:

Articolul 1

Acordul între Uniunea Europeană și Vanuatu privind exonerarea de obligația de a deține viză de scurtă ședere este aprobat prin prezenta decizie în numele Uniunii.

Articolul 2

Președintele Consiliului efectuează notificarea prevăzută la articolul 8 alineatul (1) din acord[4].

Articolul 3

Comisia, asistată de experți din statele membre, reprezintă Uniunea în cadrul Comitetului mixt de experți instituit prin articolul 6 din acord.

Articolul 4

După consultarea cu un comitet special desemnat de Consiliu, Comisia stabilește poziția Uniunii în cadrul Comitetului mixt de experți în ceea ce privește regulamentul de procedură al acestuia, astfel cum se prevede la articolul 6 alineatul (4) din acord.

Articolul 5

Prezenta decizie intră în vigoare la data adoptării.

Adoptată la Bruxelles,

                                                                       Pentru Consiliu

                                                                       Președintele

[1]               Regulamentul (CE) nr. 539/2001 al Consiliului din 15 martie 2001 de stabilire a listei țărilor terțe ai căror resortisanți trebuie să dețină viză pentru trecerea frontierelor externe și a listei țărilor terțe ai căror resortisanți sunt exonerați de această obligație, JO L 81, 21.3.2001, p. 1

[2]               Regulamentul (UE) nr. 509/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 mai 2014 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 539/2001 al Consiliului de stabilire a listei țărilor terțe ai căror resortisanți trebuie să dețină viză pentru trecerea frontierelor externe ale Uniunii Europene (anexa I) și a listei țărilor terțe ai căror resortisanți sunt exonerați de această obligație, JO L 149, 20.5.2014, p. 67.

[3]               COM(2014) 467, 17.7.2014.

[4]               Data intrării în vigoare a acordului va fi publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene de către Secretariatul General al Consiliului.

ACORD

între Uniunea Europeană și Republica Vanuatu privind exonerarea de obligația de a deține viză de scurtă ședere

UNIUNEA EUROPEANĂ, denumită în continuare „Uniunea”, și

REPUBLICA VANUATU, denumită în continuare „Vanuatu” și denumită împreună cu Uniunea „părțile contractante”,

ÎN VEDEREA dezvoltării în continuare a relațiilor de prietenie între părțile contractante și din dorința de a facilita călătoriile fără viză pentru cetățenii lor, în cazul intrării și șederii de scurtă durată,

AVÂND ÎN VEDERE Regulamentul (UE) nr. 509/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 mai 2014, de modificare a Regulamentului (CE) nr. 539/2001 al Consiliului de stabilire a listei țărilor terțe ai căror resortisanți trebuie să dețină viză pentru trecerea frontierelor externe și a listei țărilor terțe ai căror resortisanți sunt exonerați de această obligație prin, inter alia, transferarea a 19 țări terțe, inclusiv a Vanuatu, în lista de țări terțe ai căror resortisanți sunt exonerați de obligația de a deține viză de scurtă ședere în statele membre ale Uniunii Europene (UE),

ȚINÂND SEAMA de faptul că articolul 1 din Regulamentul (UE) nr. 509/2014 prevede că, pentru aceste 19 țări, exceptarea de la obligativitatea vizelor se aplică de la data intrării în vigoare a unui acord privind exceptarea de la obligativitatea vizelor, care urmează să fie încheiat cu Uniunea Europeană,

DORIND să salvgardeze principiul egalității de tratament pentru toți cetățenii UE,

LUÂND ÎN CONSIDERARE faptul că persoanele care călătoresc în vederea desfășurării unei activități remunerate în timpul șederii lor de scurtă durată nu fac obiectul prezentului acord și, prin urmare, pentru această categorie, dispozițiile relevante din legislația Uniunii și din legislația națională a statelor membre, precum și legislația națională a Vanuatu cu privire la obligația de a deține viză sau la exonerarea de această obligație, precum și cu privire la accesul pe piața forței de muncă continuă să se aplice,

ȚINÂND SEAMA de Protocolul privind poziția Regatului Unit și a Irlandei cu privire la spațiul de libertate, securitate și justiție și de Protocolul privind acquis-ul Schengen integrat în cadrul Uniunii Europene, anexate la Tratatul privind Uniunea Europeană și la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, și confirmând că dispozițiile prezentului acord nu se aplică Regatului Unit și Irlandei,

CONVIN DUPĂ CUM URMEAZĂ:

Articolul 1

Obiectivul

Acordul stabilește posibilitatea de a călători fără viză pentru cetățenii Uniunii Europene și cei ai Vanuatu în cazul călătoriilor pe teritoriul celeilalte părți contractante, pentru o perioadă maximă de 90 de zile în decursul oricărei perioade de 180 de zile.

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentului acord:

(a) „stat membru” înseamnă orice stat membru al Uniunii Europene, cu excepția Regatului Unit și a Irlandei;

(b) „cetățean al Uniunii Europene” înseamnă un resortisant al unui stat membru, astfel cum este definit la litera (a);

(c) „cetățean al Vanuatu” înseamnă orice persoană care deține cetățenia statului Vanuatu;

(d) „spațiul Schengen” înseamnă spațiul lipsit de frontiere interne care cuprinde teritoriile statelor membre, astfel cum sunt definite la litera (a), care aplică în întregime acquis-ul Schengen.

Articolul 3

Domeniul de aplicare

1. Cetățenii Uniunii care dețin un pașaport valabil simplu, diplomatic, de serviciu, oficial sau special emis de un stat membru pot intra și rămâne fără viză pe teritoriul Vanuatu pentru perioada de ședere definită la articolul 4 alineatul (1).

Cetățenii Vanuatu care dețin un pașaport valabil simplu, diplomatic, de serviciu, oficial sau special emis de Vanuatu pot intra și rămâne fără viză pe teritoriul statelor membre pentru perioada de ședere definită la articolul 4 alineatul (2).

2. Alineatul (1) nu se aplică persoanelor care călătoresc în vederea desfășurării unei activități remunerate.

Pentru această categorie de persoane, fiecare stat membru poate decide individual să impună obligația de a deține viză cetățenilor Vanuatu sau să retragă această obligație, în conformitate cu articolul 4 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 539/2001.

Pentru această categorie de persoane, Vanuatu poate decide impunerea obligației de a deține viză sau exonerarea de această obligație, pentru cetățenii fiecărui stat membru în mod individual, în conformitate cu legislația sa națională.

3. Exonerarea de obligația de a deține viză prevăzută în prezentul acord se aplică fără a se aduce atingere legislației părților contractante privind condițiile de intrare și de scurtă ședere. Statele membre și Vanuatu își rezervă dreptul de a refuza intrarea și scurta ședere pe teritoriul lor dacă una sau mai multe dintre aceste condiții nu sunt respectate.

4. Exonerarea de obligația de a deține viză se aplică indiferent de modul de transport utilizat pentru a trece frontierele părților contractante.

5. Aspectele care nu sunt abordate în prezentul acord sunt reglementate de dreptul Uniunii, legislația națională a statelor membre sau legislația națională a Vanuatu.

Articolul 4

Durata șederii

1. Cetățenii Uniunii Europene pot rămâne pe teritoriul Vanuatu pentru o perioadă maximă de 90 de zile în decursul oricărei perioade de 180 de zile.

2. Cetățenii Vanuatu pot rămâne pe teritoriul statelor membre care aplică integral acquis-ul Schengen pentru o perioadă maximă de 90 de zile în decursul oricărei perioade de 180 de zile. Perioada se calculează independent de orice ședere într-un stat membru care nu aplică încă integral acquis-ul Schengen.

Cetățenii Vanuatu pot rămâne pentru o perioadă maximă de 90 de zile în decursul oricărei perioade de 180 de zile pe teritoriul fiecărui stat membru care nu aplică încă integral acquis-ul Schengen, independent de perioada de ședere calculată pentru teritoriul statelor membre care aplică integral acquis-ul Schengen.

3. Prezentul acord nu aduce atingere posibilității ca Vanuatu și statele membre să prelungească perioada de ședere peste cele 90 de zile, în conformitate cu legislația națională și cu cea a Uniunii.

Articolul 5

Aplicarea teritorială

1. În ceea ce privește Republica Franceză, dispozițiile prezentului acord se aplică numai pe teritoriul european al Republicii Franceze.

2. În ceea privește Regatul Țărilor de Jos, dispozițiile prezentului acord se aplică numai pe teritoriul european al regatului Țărilor de Jos.

Articolul 6

Comitetul mixt de gestionare a acordului

1. Părțile contractante instituie un Comitet mixt de experți (denumit în continuare "Comitetul"), alcătuit din reprezentanți ai Uniunii Europene și reprezentanți ai Vanuatu. Uniunea este reprezentată de Comisia Europeană.

2. Comitetul îndeplinește, printre altele, următoarele atribuții:

(a) monitorizarea și punerea în aplicare a prezentului acord;

(b) propunerea de modificări sau completări la prezentul acord;

(c) soluționarea diferendelor legate de interpretarea sau aplicarea dispozițiilor prezentului acord.

3. Comitetul se reunește, ori de câte ori este necesar, la cererea uneia dintre părțile contractante.

4. Comitetul își stabilește regulamentul de procedură.

Articolul 7

Relația dintre prezentul acord și acordurile bilaterale existente între statele membre și Vanuatu privind exonerarea de obligația de a deține viză

Dispozițiile prezentului acord prevalează asupra dispozițiilor oricăror acorduri sau înțelegeri bilaterale încheiate între fiecare stat membru și Vanuatu, în măsura în care dispozițiile acestor acorduri sau înțelegeri vizează aspecte care intră în domeniul de aplicare al prezentului acord.

Articolul 8

Dispoziții finale

1. Prezentul acord se ratifică sau se aprobă de către părțile contractante în conformitate cu procedurile interne ale acestora și intră în vigoare în prima zi a celei de a doua luni care urmează datei la care părțile contractante își notifică reciproc faptul că procedurile menționate mai sus au fost finalizate.

2. Prezentul acord se încheie pe o perioadă nedeterminată, cu excepția cazului în care este denunțat în conformitate cu alineatul (5).

3. Prezentul acord poate fi modificat prin acordul scris al părților contractante. Modificările intră în vigoare după ce părțile contractante și-au notificat reciproc îndeplinirea procedurilor interne necesare în acest sens.

4. Oricare parte contractantă poate suspenda integral sau parțial prezentul acord, în special din motive de ordine publică, de protecție a securității naționale sau de protecție a sănătății publice, ca urmare a imigrației ilegale sau a reintroducerii obligației de a deține viză de către una dintre părțile contractante. Decizia de suspendare este notificată celeilalte părți contractante cu cel puțin două luni înainte de intrarea sa în vigoare. Partea contractantă care a suspendat aplicarea prezentului acord informează de îndată cealaltă parte contractantă, în momentul în care motivele suspendării nu mai există.

5. Fiecare parte contractantă poate denunța prezentul acord, prin notificarea scrisă a celeilalte părți. Prezentul acord își încetează valabilitatea după 90 de zile de la data unei astfel de notificări.

6. Vanuatu poate suspenda sau denunța prezentul acord numai cu privire la toate statele membre.

7. Uniunea poate suspenda sau denunța prezentul acord numai cu privire la toate statele sale membre.

Încheiat la Bruxelles, în câte două exemplare în limbile bulgară, cehă, croată, daneză, engleză, estonă, finlandeză, franceză, germană, greacă, maghiară, italiană, letonă, lituaniană, malteză, olandeză, polonă, portugheză, română, slovacă, slovenă, spaniolă și suedeză, fiecare din aceste texte fiind în egală măsură autentic.

DECLARAȚIE COMUNĂ CU PRIVIRE LA ISLANDA, NORVEGIA, ELVEȚIA ȘI LIECHTENSTEIN

Părțile contractante iau cunoștință de relațiile strânse existente între Uniunea Europeană și Norvegia, Islanda, Elveția și Liechtenstein, în special în temeiul acordurilor din 18 mai 1999 și 26 octombrie 2004 privind asocierea acestor țări la implementarea, aplicarea și dezvoltarea acquis-ului Schengen.

În astfel de circumstanțe, este de dorit ca autoritățile Norvegiei, Islandei, Elveției și statului Liechtenstein, pe de o parte, și ale Vanuatu, pe de altă parte, să încheie, fără întârziere, acorduri bilaterale privind exonerarea de obligația de a deține viză de scurtă ședere în condiții similare cu cele prevăzute în prezentul acord.

DECLARAȚIE COMUNĂ PRIVIND INTERPRETAREA CATEGORIEI DE PERSOANE CARE CĂLĂTORESC ÎN VEDEREA DESFĂȘURĂRII UNEI ACTIVITĂȚI REMUNERATE, ASTFEL CUM SE PREVEDE LA ARTICOLUL 3 ALINEATUL (2) DIN PREZENTUL ACORD

Din dorința de a asigura o interpretare comună, părțile contractante convin ca, în sensul prezentului acord, categoria de persoane care desfășoară activități remunerate să includă persoanele care intră, cu scopul de a desfășura activități profesionale/remunerate, pe teritoriul celeilalte părți contractante ca angajat sau prestator de servicii.

Această categorie nu ar trebui să includă:

- oamenii de afaceri, cu alte cuvinte persoanele care călătoresc în scopuri de afaceri (fără să fie angajați în țara celeilalte părți contractante),

- sportivii și artiștii care desfășoară activități pe bază ad hoc,

- jurnaliștii trimiși de media din țara lor de reședință și

- stagiarii detașați în cadrul aceleiași întreprinderi.

Aplicarea prezentei declarații este monitorizată de Comitetul mixt, în limita responsabilităților care îi revin în temeiul articolului 6 din prezentul acord, care poate propune modificări atunci când, pe baza experienței părților contractante, le consideră necesare.

DECLARAȚIE COMUNĂ PRIVIND INTERPRETAREA PERIOADEI DE 90 DE ZILE ÎN DECURSUL ORICĂREI PERIOADE DE 180 DE ZILE, ASTFEL CUM ESTE PREVĂZUTĂ LA ARTICOLUL 4 DIN PREZENTUL ACORD

Părțile contractante înțeleg că termenul maxim de 90 de zile în cursul oricărei perioade de 180 de zile, astfel cum este prevăzut la articolul 4 din prezentul acord, înseamnă fie o vizită continuă, fie mai multe vizite consecutive a căror durată nu depășește 90 de zile în total în decursul oricărei perioade de 180 de zile.

Termenul „oricare” presupune aplicarea unei perioade de referință mobile de 180 de zile; aceasta înseamnă că trebuie calculată fiecare zi de ședere din ultima perioadă de 180 de zile, pentru a verifica dacă cerința privind durata de ședere de 90 de zile în decursul oricărei perioade de 180 de zile continuă să fie îndeplinită. Printre altele, aceasta înseamnă că o absență pe o perioadă neîntreruptă de 90 zile permite o nouă ședere de până la 90 de zile.

DECLARAȚIE COMUNĂ PRIVIND INFORMAREA CETĂȚENILOR ASUPRA ACORDULUI DE EXONERARE DE OBLIGAȚIA DE A DEȚINE VIZĂ

Recunoscând importanța transparenței pentru cetățenii Uniunii Europene și ai Vanuatu, părțile contractante convin să asigure difuzarea completă a informațiilor cu privire la conținutul și consecințele acordului privind exonerarea de obligația de a deține viză, de exemplu informațiile privind condițiile de intrare.